1. ti 0-
,61, r
I. Dec;siune pag.' 129.
II. Necesitatea reimprimAreI C5rtilor biseri-
cescI cu litere strSbune. . . . . . D 131'
III. Decisiunea S-tulta ,:i EcumeniculuI Sinod
tinut la Florenta . . .... . ro.
IV. Scrierea Teromonah. Icnichie Cacavela . rsz.
V. Material pent, u literal. biseric. national v 057.
VI. Scrierea leroschim. Chiriac ROmnicdnu .. ins.
VII. 1.tor,a0uni v 17:-
VIII. Yrocesele-verbale ale sedinc.S-luI Sinod y 89.
,
t-tr'
ccobc,,
BLICURE5TI.
-,/`;7:-Vrqprerta (/')re1freict>erl.f
34. Str. Pincipttele-Unite, 34.
I 8 8 9.
;7.
.0
TABELA MATERIILOR.
iy
ti
10, '3. e"0
3/1
SC
..:Ii.it;(1.TicV,..n1;
BAsER-icA
ORTHODOXA ROMA
t)
; -
Revista Periodica Eclesiastica.
A UL AL X111-lea, 1 3. .
!
I T.T 1T N'
. ., . r..,
;...1
-_.
:k --,.....y.o Irt,3........ ,,..;./4:.. ,t0/1... ,,,,"....cti ,f".1;:sr, ot...r...1.1. ,..,.. ,I,
AL :'L_ 76; R,7i.i,
- ---:.-' le, ,6031.-1C)
I -
SECTSA 121:OR 1.E
r .-., fir"'t 2)} P..- 0
01.Y f:14
.7.0.
: P , 0'"PO .10 '-.
--t
6
11
fiy
I
1: I
:".
/V
1!1
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTHODOXA ROMAN..
DECISIUNE.
Santul Sinod al Santei biserici autocefale oithocioxe ro-
mane, in seditqa sa din 8 Mai, a aprobat in unanimitate
propunerea Ina lt Prea Santitului Mitropolit Primat de a
se tipari in foi volante formula pentru pomenirea familiel
domnitdre la serviciile bisericesti si a se tipaii in revista
n6stra ca decisiune, precum urraeza:
La Ectania cea mare.
Pentru Prea Inaltatul si de Christos iubi-
toriul Domnul nostru, Carol I, Regele Ro-
manic]. Sotia Sa Domna si Regina Eli-
saveta si pentru iubitoriul de Christos,
Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro-
nului, Domnului sa ne rugam.
D pa Evangelie.
Inca ne rugam pentru Prea Inaltatul si de
Christos iubitoriul Domnul nostru, Carol I,
Regele Roma.' niel r Sotia Sa Domna si Re-
gina Elisaveta si pentru iubitoriul de
www.dacoromanica.ro

3. 130 DECISIUNE
Christos, Principe le Ferdinand, Mosteni-
torul Tronulul, pentru sanatatea si man-
tuirea Lor.
La Sante le Daruri.
Pe Prea Inaltatul si de Christos iu-
bitoriul Domnul nostru, Carol I, Regele
Romaniei; pre Sotia Sa Minna si Regina
Elisaveta si pre iubitoriul de Christos,
Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro-
nului, sa.-I pomenesca Domnul Dumnedeti
intru imperalia Sa, tot-deuna, acum si pu-
rurea, si in vecil vecilor.
www.dacoromanica.ro

4. Necesitatea reimprimarei lor bisericesti cu litere stratum.
In Biserica chre§tina orthodoxa. resiiriteana, on-ce popor
ce'§] are limbo, sa, graml sett, sa r6gt lu] Dumnecleu in
limba stramo§ilor se] pe care o intdege, pentru ca este a sa.
Acest princip adoptat Inca din seculile primare in Biserica
Aritului de a'§i saversi fie-care neam de 6men] rug,' ciunele
sale cu vorbe intalese de el §i a se inchina in sfintele tem-
ple audind, cetindu-i-se §i cAntandui-se in limba sa natio-
nala, a contribuit forte putprnic pe de-oparte la nutrirea
sentimentului national religios, la cultivarea limbei sate a
literatures acelul popor, la desvoltarea progresul §i imbo-
gatirea limbei acelet natiuni cu diferite §i variate expre-
sium§i cuvinte; pentru ca in recensiunele facute din timp in
timp cu ocasiile reeditarilor cartilor de ritual bisericesc
s'au tot reveclut textele, dupa, progresul limbistic ce a ob-
tinut in timp acel popor, §i ast-fel sä justifica necesitatea
unel inbunattycin a limbei. Pe de altr], parte serviciul im-
portant Inca, ce a mat adus acest princip primit in Bise-
rica a fost conservarea nealterata a geniului acelei limbs
la acel popor §i in urma posibilitatea, de a se tot imbo-
gitti §i desvolta mereu cultivarea §i perfectionarea lim-
bei nationale la acel popor. Daca am lua de exemplu po-
porul nostru ne-am convinge pana la evidenta ca atat
limba romaneascitconsiderata ca mijloc de comunicare
oil contact intre eel de un neams'a format, pastrat §i
www.dacoromanica.ro

5. 132 NECESITATEA REIMPRIMAREI CARTILOR BISERICESTI
perfectionat sub adumbrirea bine-fiicet6re a religiel chres-
tine, mat ales and acest popor apartinea rituluT orthodox_
si cand isI avea afirmata nationalitatea sa. Monumentele
cele mai vechi limbistice, scrierile si imprimatele cele mai
Indepartate ale neamulul nostru sunt mat numaT religi6se ;
apol incercarile de perfectionare si inbunetatire a limber sunt
(acute la inceput tot in scrierile bisericestt, in cartile de ri-
tual prin incercarile de progres limbistie a unor pers6ne
bisericesti.
Din cat cundscem pane in present, acele micT resturl ce
ni s'atl conservat despre vechimea limber nostre, manus-
criptele cele mai valor6se, sunt tote de continut religios ; de
aseminea si imprimatele cele dintai ca Tetravanghelul lui
Coresi si Psaltirea, Cazania lui Varlaam si Prologele lul
Dosoteiu etc. etc. tote sunt fontant bogate limbistice, de
unde filologi] nostri Roman], ca si albina din florile ce se
ivesc mai intat in timpul Prima-verii, extrag materialul
sigur si important al geniulm limber neamulut nostru. Cat
timp neamul Roman era imprastiat si respandit prin Re-
gatul Rornaniet de asta-d], prin peninsula Balcanica si prin
Transilvania si nu era inehiegat in un singur popor, nor
Romani], din consideratiun] politice ai localnice, din lipsa
de a ne putea afirma ca natiune, ba Inca un timp si dui a
consolidarea Statelor RomanestlValahia si Moldova,din
causa neintreruptelor lupte ce au avut a sustinea primii
Doi:111140n at Romnilor, n'am putut de sigur avea nici
timpul trebuitor si nici Orneni preparati de a incepe si a sa-
ver* ttaducerea si tiparirea eartilor de ritual bisefcesc in
limba national], ci s'au servit de cartile de ritual ale nea-
mulm slavon. Serviciul insemnat ce a adus 13iserica po-
porttlut ronallnes° la inlaturarea streinismulut din limba na-
tionala este nepretuit de mare. A.06st inlaturare s'a ince-
put ptiq Biserica national] si s'a desaversit treptat si in
mama s'a indep trtat streinismul si din oficiile Statelor, mai
ales pe timpul Int Vasilie Lupu 5i Matlieitt Basarab. Un po-
por ce nu'sg are limba sa proprie, nu e Ore sust.nea ca con-
www.dacoromanica.ro

6. CU LITERE STRIBUNE 133
stitue o natiune, pentru ca'i lipseste until din elementele
vitale, din basele ce compun edificiul unei
Fara religie, fara limba proprie fara moravuri nu se
pate forma o nationalitate. Lipsa limbo la un popor 1-a lost
pedica cea mai grea de a se grupa, constitui afirma ca
natiune. Exemplele de felul acesta suprabondeaza, mai a-
les in timpurile moderne. Sa nu se insale cine-va ea a-
doptand in neamul sett o limba streina, chiar cea mat
culta, ca de exempla cea a Grecilor si a Romani lor, prin
acesta ar contribui ceva la desvoltarea nationalitatei sale,
nu, ci din contra ar pune o stavila mai puternica o in-
tarziere destul de mare data nu o pedica perpetua in re-
invierea desteptarea nationalitatei sale. 0 eantare bise-
ricesca romandsca, un eantec national romanesc, o doina
nationala pentru not Romanii valoreza mult mult de
cat o rapsodie omerica on o elegie Latina. Cea streina
vorbeste mar mult mintii n6stre, pe and cea nationala
inimei n6stre ; s'apoi este stint ca nationalismul rezide mult
mai mult in inima, decat in minte. Cu drept cuvent dar
s'a exprimat si Coresi in Tetravanghelul set, ca
avend in vedere acest adever Inca de pe la 1560 :
cd sf antabesericd mai bine e a grdi cinci cuvinte cu intd-
les (adica in romanestelimba nationala) de cat 10,000
de cuvinte Deintdiesein limba streind. Tot asa se exprima
i Mitropolitul Stefan in prefata Psaltirei sale, ca mai bine
este a grai in limba neamulul seta in romaneste preotul
romande cat in limba neintaleasa de popor, facend alu-
sie la limba slavona, care se intrebuinta in bisericile Ro-
manilor in acele timpuri. Apoi Coresi se pronunta i mat
categoric: am scris aceste sfinte cdrft de invdtdturd, ca
sa fiepopilor Rumdnestt sdintellegd scz invete Rumania, tine's
crestini.
Apr6pe tats cultura limbistica nationala este biseric6sca
desvoltata de clerul bisericei n6stre Romane orthodoxe natio-
male Prin cultivarea limbei nationale in sinul Bisericei, ea,
limba, §i -a imprimat un caracter autoritar, imposant, gray §i
nationalitati.
$i
§i
$i
si
mai
si alti
multi,
in
),S'i
si
www.dacoromanica.ro

7. 134 NECESITATEA REIMPRIMARE! CARTILOR BISERICESTT
majestos, dermo de a representa majestatea Dumnedeiasea,
puternic si vivace de a in5,4a multamiri lui Dumneqeu pen-
tru bine-facerile ce primeste de la El; moderat si umilit
cand este vorba de a'si marturisi cu cainta si zdrobire de
inima natura sa p6cat6sa. i la, not in genere vorbind, iina-
bele clasice din care s'aii facut tiducerile cartilor biseri-
cesti ati influintat puternic asupra formarei stiluluf bisericesc
in limba nationala. De acolo avem turnura acea clasica
ce se observa in limba cartilor bisericesti, de acolo deco-
pier! de eazuri, de expresiuni si de frase chiar. Sa p6te
ea area limba sa nu sune asta-4T bine auclului modern,
cultivat sub impresiunea limbelor mat mult analitice, de-
eat sintetice, dupre cum a ajuns asta-qi limba romanescii,
a jurnalisticei; cu tote acestea nu va putea niment con-
testa gravitatea si imposanta limber vechi bisericesti cum si
a Cronicarilor nostri, cu tote arhaismele ce le cuprinde.
Cu tote acestea, Biserica nostra nationala ne-fiind static-
nara in cea ce priveste modul cel mat nemerit de a inv6ta
si preda, Natiunei sale adev6rurile Chrestinismulni, a facut
in deosebite timpuri si epode diferite recensiunt limber eu-
prinsa in cartile bisericesti, dar intr'un chip aprope nesimtit
si neintales de popor. Baca se compard deosebitele editii de
caltl bisericesti ale tirripului sa constata positiv ca a avut roc
inbunat4tirea in timp a limbeT in Biserica prin indrep-
corectari in stilul cartilor sale de ritual. Ast-fel fara
perde limba biseric6sca nimica din vechimea, greutatea si se-
riositatea sa s'ani facut midi schimbari in stop in tot-d'auna de
ameliorare. cu totil ea pana la 1881 numal ineercarf
s'ati facut de a se transcrie limba din cartile bisericesti cu
litere latine strabune, ea o necesitate reelamattt de timp.
Aseminea incercart Inca cunostem de pe la inceputul se-
Pana la acesta data insii de cand a fost exclusa
limba slavona din biserici si inlocuita cu limba nationala,
not Romanif ne-am servit in bisericile n6stre nationale cu
carts bisericesti imprimate tot en buchi cirilice (slavone).
Statul Romanesc pentru considerente politice nationale, si
tart si a'st
tirii
eulultt.
www.dacoromanica.ro

8. CU LITERE S'1RABUNE 135
pentru desvoltarea si cultivarea limber patriel dupa basele
originei gintel n6stre, a introdus Inca din 1863 in t6te
oficiile Statului scrierea en litere latine strabune si s'a in-
ter4is oficial continuarea scrierea cu buchi. De atunci bu-
chile ati remas nu mai ca obiect de studio pentru arhiolo-
gii si leteratil Romani. In acest restimp de la 1863 si
'Ana la 1881 s'au desvoltat diferite sisteme de a se transcrie
buchele cu litere si din multele discutii ce ati avut lot,
a prevalat sistemul eufonic, tinendu-se same, dupre putinta,
si de eel etimologic oil derivativ.
Mild discutia s'a terminat aprope, cand avem mai mult
sail mai putin stability o orthografie, era necesar, se impu-
nea de la sine, ca si cartile de ritual bisericesc sa fie trans-
crise si retiparite cu litere strabune. A se mai lupta cine-va
de a se mai conserva Inca in Biserica n6,tra, nationala car-
tile bisericesti tiparite cu buchi, ar fi a se lupta contra
mersului natural al lucrurilor cum am velut, ar fi a susti-
nea o" test nelogica, ar fi a nerecunosee progresul ce a fa-
cut limba nationala, ar fi a nutri un desacord, o disonanta,
periculosa intre Stat si Biserica, ar fi in fine a se face o
opositie desvoltarei naturale a neamului nostru, pentru ca,
Biserica nostra are o forte mare parte in cultivarea si ci-
vilisarea poporului nostru.
Inalta Ierarhie a Bisericei n6stre nationale, intrunitA in
Santul Sinod, a recunoscut acesta cerinta a timpului, a Inta-
les necesitatea de a retipari cartile bisericesti de ritual en
litere strabune latine, si a se suspenda cu timpul retiparirea
cartilor bisericesti cu buchi. Nu putea Ierarhia Bisericei
n6stre nationale a suferi mai mult amanarea acestei ces-
tiuni reclamate de 'imp, si a mai suferi acesta disonanta
dintre Stat si Biserica, aces, ca, in Statul Romanesc se
aerie si se iroprimit tot numai cu litere strabune latine, Tar
in biserica, sa, se mentie Inca §i de la acest temp inainte
tot buchele cirilice. Apoi maT considerand S-tul Sinod ca,
In tot-d'auna la noile editii si retipitrie a cartilor bisericesti
de ritual s'ati facut revisuirT, a luat hotarirea de a ela-
www.dacoromanica.ro

9. 136 NECESITATEk REIMPRIMARET CARTILOR BISERICEtITI
bora un regulament aparte, privitor pe ac6stii, cestiune,
i asa in anul 1881 s'a si format, votat sanctionat acel
regulament intitulat : Regulament de revisuirea i editarea
CarOor Bisericesti RomAne". In acest regulament S-tul Si-
nod precisaza, conditiile dup6, care Comitetul constituit din
5 membri sa fact)", revisuirea cartilor bisericesci.
a) Va alatura cartea de revisuit cu originalul dupe care ea a
lost tradusa ;
b) 0 va confrunta gi cu alte traducers facute mai d'inainte de
pe acel original, atat in limba remand, cat gi in alte limbi, gi la
locurile dubiose, echivoce, on neprecise, va prefera pe acea tra-
ducere, care se va parea mai potrivita cu originalul, sau la tre-
buinp. va face o noire traducere acelui loc ;
c) Va observa ca, in limba remand, sa fie exprimate ideile ori-
ginalulur esactitatea gramaticala, logics gi theologica;
d) Terminii theologici gi cei bisericegti, stabiliti de Sinode gi de
Biseriea pentru exprimarea dogmelor gi a randuelilor bisericesci,
trebue sä fie tradugi cu cea mai scrupulOsa esactitate adoptand la
nevoe ehiar termini originals grecegti gi investindu-I in forma re-
mand, spre a inlatura perifrasele cele de prises ;
e) Fraselor se va da turnura limber romane, pe cat va erta fi-
delitatea gi esactitatea traducerel. Nu trebue insa arbitrarmente
a se parasi turnura acea clasica, care adesea on transpira in tra-
ducerea romans anterior* gi care da limber bisericesci gravita-
tea gi majestatea cuventului lui Dumnecleu ;
f) La exprimarea ideilor in romanesce sa se respecte principiul
popularitatr limber atat de malt respectat de vechii traduce-
tori roman! ; pe cat insa acesta regula nu va fi in opositie cu
trebuinta de a exprima ideile originalului cu Vita esactitatea lor,
esactitate pe care adesea-ori traducetorii cei vechi o au sacrifi-
cat popularitatei. Limba nostra asta-4i este mult mai inaintatd gi
mai bogata in forme gi expresiuni de cat inainte. Biserica de gi
eminamente conservatOre, este tot o-data gi o mare gcóla pentra
popor, unde el se cultiva gi intelectualmente gi moralicegte, invapa
treptat gi idei gi espresiuni;
g) In chestia puritater limber sa se feresca de or! -ce estremitati
gi arbritaritati ce se ved in literatura nostra, moderns. Indata ce
o espresie intrebuintata in limba bisericesci, ori-de ce proveninta
ar fi ea in origina sa, este intelesa de Romani gi primita in lirn-
ba, exprima bine ideia originals, gi alts espresie equivalents
nu este in limba poporulul, aceia se va mentinea gi pe viitoriu.
De esemplu 4icerile : slava, slttvesc, slava, proslavesc, unit din e-
ditorii modern! ad crellut ea fac mai bine inlocuindu-le cu marire,
inttresc, mdrit, Area-mtlresc, etc. Infra in tote limbile culte alta este
slava gi alta marina. A lepada prin urmare acest cuvent, neavend
altul eqiuvalent, insemna a saraci limba gi a o prosti ; de aceia
adoptate in limba bisericesci, din limbile culte, cu care ro-
.manit au fest in contact, numai atunci sa se schimbe, cand ar fi
tai
cu
gi
4i-
ceride
www.dacoromanica.ro

10. CU I 1TERE STRABUNE 137
altele romane de aceias, inseumare, d. e. popor in loc de norod,
timp in loc de vreme, drept-credincios in be de pravoslavnic etc.,
sari and slicerile intrebuintate pana acum ar fi in opositie cu
tufonia Umbel romane, precum: blagoslovenie, polunosni4a, bogoslo-
vie. voscresnd, pesnd, blagorodie, bogorodicind,pavecernifd, troic)nic, o-
bednift, slavoslovie, presvestina, osfestanie, blagocestie, etc. Bunn.'
sinnt romanesc cere ca aceste vorbe, care nu pot dobandi eetate-
nia in limba romans, sa Be inlocuesea eu altele romane equiva-
lente, si la nevoe afar sa li se prefere termeni original! grecesci,
precum s'a si fAcut cu unele pana acum adoptandu-se d. e.
: aghiasmd in loc de osfestanie, bumf cinstire in be de blagoces-
tie, bona-vestire i,t loc de blagovestenie, mdrturisire in be de spo-
vedanie, theologie in loc de bogoslovie, odd sau cdntare in loc de pesnd,
doxologie in be de slavoslovie, bine-cuventare in be de blagoslovenie,
7riod in loc de 7'ripesnef, melu-noptica in loc de polunosniftt, Ti-
pica in loc de obednird, orthodoxie in be de pravoslavie etc. In tot
casul, inovatiunile limbistice in limba cartilor bisericeqti se In-
gadue nuinal intru-cat ele vor fi cerute de o viderata trebuinta,
provocata de exactitatea expresiunei sau de estetica ceruta de on
,ce limba culta. De aceea tote traducerile moderne de termeni bi-
sericest,, care aunt contra logicei, arbiologiei, artei poetice mu-
sicale bisericesci, s'a se inlature si sa se corega ca sa corespunda
cu insemn6rile for originate. Sa nu se admits, de exernplu, ter -
menT de ace, fabricati de editorii cartilor bisericesci mat in urma
la Romnicul-Valcei, sub reposatul Episeop Calinic, precum : Se-
rare in be de Vecernie, ,qe4gndet in be de Sedelnd, Asemencindti
in lee de Podobie, Ascultdtoriul In lee de Ipacoi, Lumin8ndtt
In loc de Sfetelnd etc, pentru ca suet nelogict si necorespuntle-
torI cu ideile originale. Termini, musical! si poeticT, acet original!
grecesci, precum : Idiomeltt, Prosomie, Melodic, Armonie, Odd, Sim-
fonie, Imn, Stich, Stichologie, Acrostich etc, s6 se adopte si in cartile
nostre biserieest, in loci!" celor slavonesc, : samoglasnicd, podobie,
pesnd ; sau a traducerilor perifrastiee precum : Dulce cdntare, im-
,preund gldsuire, Sticul eel de pe la margine etc.
Art. 5. Revisuirea cartilor bisericesci se va incepe de la cele maT
putin voluminose si ma, des intrebuintate precum stint d. e. : Oro -
Gogiul Evchologiul (Mc Liturgiarul, Psalti-
rea, Evangelia, Apostolul ; apol vor urma cele mai voluminOse
mai costisitOre, precum : Octoichul, Triodul, Penticostariul, Mineele
lunare, Tipicul, Biblia, etc.
Ast-fel dar Biserica Romano nationald tinend samd de pro-
gresul timpului $i de unitatea ce trebue sa existe intre Stat
i densa s'a gritbit, cum am veclut, a ineepe retipdrirea cdr-
-tilor bisericesti cu litere strabune dupa ce mai intdi vor fi
revelute de un Comitet instituit in acest stop.
Pentru ea reeditarea carcilor bisericesti sa se p6tt mai
cu usurintd realisa, si pentru ca Thsericile nationale ori-
slice-
rile
si
(Ceaslovul), I itve Weld),
si
ti
www.dacoromanica.ro

11. 138 NECE.;ITATEA REIN1 PR I WA RE! CA RTILOR BBERIcES1 I
ce suflare roman4sca sa'si p6ta cumpAra mai lesnicios si
mai eftin cArtile dupa care trebue sA se Inchine D-deulut
parintilor sei, Inaltul Guvern a acordat Inca din 1881 o
subventiune anuala, un ajutor, cu care sA se construiasca a
tipografie anume pentru acesta i sl se monteze cu t6te cele
trebuit6re unef aseminea institutiuni, adica : litere, masini
etc. etc. si in fine sa se cumpere materialul necesar pentru
imprimare. Asa a urmat 'Dana in present.
Cu ocasia votArei budgetului din anal acesta dupa cat este
cunoscut publicului roman din svonul vnor jurnale cat, in si-
nnl Comisiunei budgetare ar fi avut loc diferite discutiuni
asupra, acestei subventiuni, pe langa ca s'ar fi pronuntat
unit din membrii pentru suprimarea el, apoi inch s'ar fi
Intins i asupra unor lucrarl sa,versite pAnA acum de ti-
pografia Cartilor Bisericesti". Nu era, credem, data
s'a petrecut asa, de demnitatea si competinta uneT Co-
misiuni budgetare de a se pronunta cu atata grabd, on
atata dispret si cu atata inversunare asupra cartilor bise-
ricesti. Suntem siguri ca Inaltul Guvern nu va aproba
parerile unora dintre membrii Comisiunei budgetare de
a suprima ajutorul ce-I a acordat pang acum, caci ar fi
a se intrerupe o lucrare patriotica, religi6st umant.
Daca Inaltul Guvern n'ar da ajutor spre a se duce pana
la capet lucrarea inceputa, s'ar provoca o anomalie in ser-
viciul bisericese pentru cuventul ca, numaf o parte din
ritual este reimprimat pawl, acum cu litere strabune, lara,
restul ar rerninea tot cu buchi cirilice; apoi s'ar deconsi-
dera Inalta autoritate a Santului Sinod care a deeis revi-
siunea reimprimarea tuturor cartilor cu literestramosesti-
De acea, nu credem, cg Inaltul Guvern va suprima acea
subventiune. Trebue sh se stie un lucru de catre aces ce
se inc4rea a impedica, prin substragerea ajutoruluI de
pang acum, reimprimarea cartilor en litere strabune, a-
cesta cartile cite alt aparut sunt imprimate dupa ce
fost revedute i aprobate de S-tul Sinod. Acum data Co-
misiunele budgetare sunt mal proprii si mai cunoseetOre
si
si
si
crul
a
www.dacoromanica.ro

12. CU LITERE STRABUNE 139
in cele bisericesti de cat 6menii specials si membrii San-
tuluf Sinod, asupra aceAo cestiuni lasam lotto pe 6me-
nil competenp s6, se pronunte, noT ins& sustinem ca a-
c6sta afacere cade de drept numai in cornpetinta S-tului
Sinod. Noue ne e in grija c?i, nu rivna pentru limba veche,
adica de a nu se face vre-o schimbare in texte, ar fi moti-
vat pe uniT membri din Comisiunea budgetary a Impedica
continuarea reeditarei ca,rtilor bisericesti cu litere strabune
prin suspendarea subventiunel, ci alte motive nestiute p6te
de nos.
De un lucru putem asigura pe ace! Onor. membri al' Co-
misiunei budgetare: ca S-tul Sinod al Santo nostre Biseric!,
s'a pronuntat pentru literile strabune si ca in curand nu
se va mai vedea in Bisericile Romanilor cetindu-se roma-
neste chrestinilor de pe carp scrise cu buchi slavone;.
si ca va inceta incetul cu incetul acea disonantA dintre
Biserica si Stat, si va intrebuinta si Statul si Biserica a-
ce160 litere in scrierea caiilor si vom evita si ridiculul
din partea streinilor cand ved ca altele sunt pang, acum
literile in Statul Roman si altele in Biserica Romans na-
tionakt. Pentru cuvintele ce am adus, am t6ta increderea,
in patriotismul InaltuluT Guvern cii nu va priva acesta ins-
titutiune eminamente bisericesca si nationals de micul aju-
tor ce-I a dat pang, in present, si ca -1 va acorda si de aci ina-
inte; mai ales pentru cg, de acum at a s6 retipari cart!
mult maI volumin6se si mai numer6se care sunt neapfirat
trebuit6re la saversirea serviciului in bisericele ndstre or-
thodoxe nationale Romane.
Constantin Erbitenn,
www.dacoromanica.ro

13. DECISIUNEA SANTULUI Sl ECUMEN1CULUI SINOD
NuT IN FLORENTA.
Eugenio Episcopul, servulservilor lul Dumne4et, spre
perpetuit amintire a faptulul, ne-am conintlles cu subsem-
natil si cu prea doritul nostru fit Ioan Paleologul, renu-
mitul Imperat al Romeilor, si cu respectatii locotiitori al
'fratilor nostri Patriarhi si a celor-lalti representanti af Bi-
sericei Orientale. Stti se vesel4scti ceriul si sa se bucure
prtmentul, pentru ca se su-penda c idol eel din mijloc ce
separa Biserica Orientals de cea Occidentals; a revenit
!artist pacea si conintalegerea lui Christos, care este pTa-
tra cea din capul unghiului, care face pe fie-care una,
prin cea mat tare leglitura a 'Ace si a dragostei; fie-care
Impreunand si conlegand idul cu dragostea vecinicei u-
$i dupit acea ceata indelungata desplAcutil, gi prin
curgerea indelungata a timpului alungand pacla neagrii si
raza cea linistitii a striducit tuturor, acea a uni-
reT celei mult dorite. Sfi, se veseleasca si muma
ca fiii sei calif pang, acum se combilteat Intre el, ii vede
reveniti acum la unire si pace. $i acea ce mai inainte plAn-
gea f6rte amar pentru desbinarea lor, pentru unirea for mi-
raculosii de acum cu nespusii, bucurie sa multzimeascrt Atot-
puterniculuiDumneled. Top chrestinii de pretutindenea sit
se veseleasca si cei ce se chiama cu numele Christos sg,
se bucure impreuna eu muma Biserica catolica (universals).
niri.
nephicuta,
Biserica,
lui
si
www.dacoromanica.ro

14. DECISIUNEA SANTULUT sI ECUMENICULU1 SINOD 141
Caci Tau atat parintii occidentals cat si eel orientall, dupa un
timp de discutie si desunire prea indepartat, espunendu-se
la tota, primejdia de pe mare si uscat si suportand on -ce
greutati, at venit cu veselie si graba la acest Sant si
Ecumenic Sinod, cu dorinta de unire santa, pentru a re-
castiga din not vechia iubire, si all reusit. Duo multi si
anevoi6sa cercetare, in fine prin iubirea de 6meni a San--
tului Spirit, at reusit a saversi acesta prea dorita si prea
santa unire. Cine ar putea dupa vrednicie multami lui
Dumnedeii pentru bine-facerile sale? Cine nu remane sur-
prins in fata bogatiei mililor Dumnedeesti ? Al earn' piept,
si de fer de ar fi, nu'l ar domoli maretia indurarei Durn-
nedeesti, care este atat de mare? In adever aceste fapte
sunt Durnneqeesti, si nu afltri ale slabiciunei omenesti.
pentru acea cu cea mai santa evlavie trebue admisa si propa-
gate cu imne Dumnedeesti. Tie ti se cuvine lauda, Tie
marirea, Tie multamirea, Christ6se, fontana indurarilor.
Pentru ca at harazit atata bine miresel tale, Bisericei ca-
tolice, si ca in generatia n6stra ai aratat minunele miles
Tale, pentru ca top se povesteasca miracolele Tale. Deci
ast-fel de mare in adever si divin dar ne-a daruit nouo
Durnnedeu, si am vedut en ochii nostri, cea ce multi de
inaintea nastra dorind a vedea n'au putut. Intrunindu-se
dar atat Latinii cat si G-rech in acest sant Ecumenic Sinod,
punend multa ostenela intre et, ca pe langa altele ca si
articolul acela despre divina purcedere a Santuliu Spirit,
cercetandu'l Cu cea mai mare ingrijire si prudent-a, sal
examineze. Aducendu-se deer marturii din Santa Scrip-
tura si din intrebuintarile cele prea dese a Anti lor dascali
resariteni si apuseni, dintre can unit ;tic ca de la Parin-
tele si Fiul, tar alth ca Santul Spirit sa purcede numal de
la Tatal prin Fiul ; Green sustineau ca aceia ce die ca San-
tul Spirit se purcede de la Tatal, nu se pronunta in acest
sens, ineat ei se excluda pe Fiul; dar fiind-ca for li s'au
parut, die, ea Latinii afirtna, ca Santul Spirit se purcede
din Tatal si Fiul, ca din done principit s'au done spirite,
Si
www.dacoromanica.ro

15. 142 Timm' IN FLORENTA
de acea padit a dice ca Santul Spirit Se purcede si de
la Tatal si de la Fiul. Iar Latinif aii afirmat ca nu in a-
-cest sens el pronunta cu mintea ca Santul Spirit se pur-
cede si de la Thal si de la Fiul, Meat sa excluda pe Ta-
tal de a fi fontana si principiul intregel Dumned.eiri, adica
a Fiulm si a Santului Spirit, sad ca a purcede Santul
Spirit din Fiul, Fiul n'o are de Ia Parintele, sari ca ad-
mit ea sunt done prineiph sari done spirite, ci ca declara
ca rtumai un singur princip este si o unica esire (procedere)
a S-tului Spirit, dupre cum papa acum pretindea. Dar fiind-ca,
din tote aceste until si acelast intales al adeverului resulta,
la sfersit au armonisat intr'un glas unirea cu acest sens
si in acel intales in acesta santa si de Dumnecleit paclita
subscriere. In numele dar a Santei Treirm, a Parintelui
si a Fiului si a Santului Spirit, in acest Sant si Ecumenic
Sinod din Florenta votandu-se s'a hotarit : ca acest adever
al Credintei sit se creada si sa se admita de catre toti chres-
tinit, si ca asa Cu totiit marturisese, ca Santul Spirit din
Tatal si Fiul este in veci, si substanta si fiinta sa este ca o
are din Tatal impreuna cu Fiul, si din ambit fiinta vecinica,
ca din un princip si o singura esire se purcede, (elarificand)
explicand ea acea ce santit dascali si parinti ca din Parin-
tele prin Fiul se purcede Santul Spirit, due Ia acest sens,
ea prin ac6sta se face aratat si ca dupa Greet Fiul este
causa, tar dupa Latins princip a existentet Santului Spirit,
dupre cum si Parintele. i fiind-ca tote &ate sunt ale Ta-
acest Parinte dat in nascere Fiulut sett Un-nas-
cut. afara de a fi Parinte, adeca ca Santul Spirit se pur-
cede din Fiul, cea ce acesta din vecinicie o are de la Pa-
rintele, pentru cá din eternitate este nascut. Inca hotarim
si desvoltarea cuvintelor acelorade la Fiul pentru ca
sa se lamureasca adeverul, apof mai fiind si de necesitate,
este permis si admis a se adaugi la simbol. Inca de a sa-
Nersi in adever corpul lui Christos cu pane de grau dos-
pita sau nedospita, preo01 datoresc a s6versi in ambele (ma-
terii) corpul Domnului, adiea fie-care dupa deprinderea Bi-
taluT, le-a
sail
www.dacoromanica.ro

16. DECISIUNEA SANTULUi *I ECUMENICULUI SINOD 143
sericeisale Orientahi sail Occidentals. Inca, eel ce in adever
se pocitesc, mor in dragostea lul Dumnedeti, mai inainte
de a indeplini prin fapte vrednice de pocainta despre cele
ce a pecatuit, impreuna, si despre cele ce a neglijat, sufle-
tele ace-tora sa curata cu epitimii espiatorii (xa.expx-cixit.-;)
duo marte ; incat se usureaza acestia cu ast-fel de epithnii,
le foie.. seste lor ajutorurile eredinciosilor ce tritesc, adica
santele liturgic si rugaciunele si milosteniile si alte fapte
pi6se, care de catre unit credinciosi este deprindere de a se
face pentru alp credinciosi, dupa cele ortinduite de Biserica.
Iar sufletele acelora carii dupa botez n'a cadut de loc in
nic o intinaciune si Inca sl cei ce si-au sters intinaciunea
pecatelor, sail in corpul lor, sau dupa ce a parasit corpul,
dupre cum s'a dis, curatindu-se, se primesc direct in ceriu
si ca teorisesc curat pe unul si Triipostaticul Dumnesleu,
dupa cum este, unul mai desaversit decal altul dupa vred-
nicia cu care a viquit. Iar sufletele celor ce mor in pecat
de morte prin actium sau si minim in pecatul adamitic,
de a dreptul se pog6ra in Iad pedepsindu-se insa cu pe-
depse neegale. Inca hotarim ca, &luta apostolica catedra,
si Arhiereul Romei are Primatia in tdta ecumenicitatea si
ea', acest arhiereii al Romei este succesor a fericitulut Petru,
Corifeul Apostolilor, si adev6ratul representant al luT Chris-
tos, si cap a tOtei Biserici si ca este parinte si dascal a
tuturor chrestinilor, sl Iui i s'a predat prin fericitul Petru
de dare Iisus Christos deplina putere de a pastori, admi-
nistra si guverna Biserica catolica, dupre cum si in prac-
tiealele Sin6delor Ecumenice si in santele can6ne se cuprinde.
Amintind Inca si ordinea predanisita in can6ne a celor-
lalp respectap Patriarhi, asa ca Patriarilul Constantinopo-
lulu' sa fie al doilea, dupa prea santul Papa, al Rome', al
treilea eel al Alexandriei, al patrulea ccl al Antiohiei, al
cincilea eel al Ierusalimului, salvandu-se adica si preroga-
tivele tuturor si drepturile lor.
S'a edat in Florenta in sedinta, publica, saversita serba-
toreste in marea Biserica, in anii de la intruparea Dom-
www.dacoromanica.ro

17. 144 TINUT IN FLORNTA
nului una mie patru sute trei-qeei si noue, Iu lift in case,
in iliva Lunt, in al doilea indiction; tar de la clidirea lu-
met ant ,ase mit noue sute patru-qeei si sapte, si al arhi-
eriel nostre In al noulea an.
Subcrierile i a prea Inaltatului Imp 'drat si a pa-
rintilor oriental!:
Ioan in Christos Dumnecleu credincios Imp6rat si auto-
crator Romeilor, Paleologul, am subscris.
Smeritul Mitropolit al Iracliet si alesul Edesinilor si Ar-
hiereti a tot( Thracia si Macedonia si locotiitor catedrei a-
postolice a Prea Santitulut Patriarh Alexandriei, iubitoru-
lul de Dumned.ell Antonie, declarAnd subscriu.
Locotiitorul a aces apostolice catedre a Prea Santitulut
Patriarh al Alexandriei si a domnului men, Chir Filotein,
si Protosinghel spiritual, Grigorie Ieromonahul, am subscris.
Isidor Mitropolit Chievulut si a tOta Rusia si locotiitor
a catedrei apostolice al Prea SAntitulut Patriarh al Antio-
hiet, Chir Dosotheiu, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Monemvasiet si locotiitor al cate
drei apostolice a Prea Santitulut Patriarh al Ierusalimului,
Chir Ioachim, Dosetheiu, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Chiziculm si tinend locul celm
al Aughiret, Mitrofan multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Trapezundiulm, si locotiitor celui
al Cesariet, Dosotheiu, multamit am subscris.
Visarion din mila lui Dumnedeti, Ai1iiepiscop Niceei si
locotiitor celm al Sardelor, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Nicomidiel, Macarie, multamit am
subscris.
Smeritul Mitropolit al Tarnovulm tinend locul celut al
Nicomidiet, Ignatie, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Mitilinet, tinend locul'si acelui de
Sida, Dosotheiu, am subscris.
Smeritul Mitropolit al Moldo-Vlahiet tmend locul celin
al Sevastiel, Damian. multamit am subscris.
www.dacoromanica.ro

18. DECIS. S -LtI §I ECUMEN. SINOD TINUT tN FLORENTA 145
Smeritul Mitropolit al Amasiei, Iosaf, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Rodului si al insulilor Cic]ade, Na-
thanail, multamit am subscris.
Smeritul Mitropolit al Distrel, Calistos, multamit am
subscris.
Smeritul Mitropolit al Ganului, G-henadie, multamit am
subscris.
Smeritul Mitropolit al Melonicului Matheitl, multamit
am subscris.
Smeritul Mitropolit 0 Dramei, Dosotheiu, multamit am
subscris.
Visarion al Niceei prin autorisatie crisa de catre Marele
Sechelar Manuel, Diaconul din Chrisochuchi, care a sub-
scris cu probabilitate pentru el si pentru acela aicea, ex-
plicandu's1 parerea sa si cugetarea sa, este si el cu noi si
urm4za, tuturor acestora, a subscris.
Marele Schevafilax Diaconul, Theodor Xanthopul, am
subscris.
Marele llartofilax si Arhidiacon. Mihail Balsamon, am
subscris.
Marele Eclesiarh §i Dicheofilax Diaconul, Silv estru Si-
ropul, am subscris.
Protecdicul Diaconul, G-heorghie Copadocul, am subscris.
Protopopul Constantin si locotiitor celui 0 Moldo -Vla-
hiei, am subscris.
Eclesiarhul cinstitel Monastirl a stintei si imperatestel
Marei Lavre din Santul Munte si locotiitor al acelei Monas-
tin, Moisi Ierotnonahul, am subscris.
Fostul Egumen al Perivleptulm, Athanasie, am subscri,.
Egumenul Santo Mouastin Pantocratorul, Gherentie Ie-
romonahul, am subscris.
Fostul Egumen al Santulra Vlasie, Gherman, am subscris.
Pahomie Ieromonahul si abbate la Santul Pavel, multa-
mit am subscrit.
Itiserica Ort d A R mina. 2.
www.dacoromanica.ro

19. 146 DECISIUNEA SANTULUT *I ECUNIENICULUI SINOD
Discutia ce a avut loc la Inceputul sedintei 25
Sedinta a 25. Dupa ce Cardinalul Julius pi opune a se face
compararea textelor si admit orientalii, atunci se hotaraste
cliva de 30 Martie in care sa se faca inchiderea SinoduluT
cu sedinta a 25. Toti orientalii s'ati decis :cci sag setgagscd
un nzijloc de unire panel la Paste', sag, un mod de a se rein-
tarcein patria lore.
Al Rusiei Isidor s'a apArat si a vorbit asa : este de
interesul nostril sa ne unim si sufleteste si trupeste de cat
a ne duce W.A. nice an resultat. Cam de a ne duce este
usor; dar cum ne vom duce, sari uncle, sail and, nu stiu.
Al Niceei : dupa ce a di; acela acestea si in general sus-
tinend disele Ini si Visarion al Niceei si acesta forte ins-
tructiv si ritoriceste a vorbit, sustinend aceiasi idee si cu
argumente.
A rospuns Dosotheiu al MonemvasieT:
Si ce, voiti sa ne ducem noi in patrie cu cheltuelele Pa-
pet, voiti sa tradam dogma nOstra? Eu prefer sa 'nor, de
cat a latinisa cand -va. Atunci al Rusiei a respuns :
Nici not nu voim sa, latinisam ci clicem Ca purcederea
Prea-santultu Spirit nu numai parinth occidentah o dau si
Filth!), dar si orientalii. De acea bine este a marturisi im-
preuna cal &Imp] nostri si a ne uni cu Biserica Romans. A-
cdsta auclind Chir Antonie al fracliei a respuns:
Si tine stint in majoritate? parintii Sin6delor si toti san-
tit nostri parintt, sau occidentalii? Prin urmare trebue sa
urmam rnajoritatei, celor ce clic ca Santul Spirit purcede
de la Tatal nu de la
Luand cuventul Chir Macarie al Efesului, a tinut un
lung discurs, (-,licend tot cele ce au clis Adaugand
ca nu numai cs Latinii sunt schismatics, dar si eretici. Tar
ac6sta a facile() Biserica nostra, pentru cd ndmul acela este
mare si mai puternic de cat noi. No] pentru nimic alt-ceva
ne am rumpt de ei, de cat numai pentru Ca sunt eretipT.
De acea nice s5 cuvine de be a ne uni cu ei, afara numai
data vor arunca adaugirea din Simbol, si vor marturisi
acelea.:i
Fiul.
cel-lalti.
www.dacoromanica.ro

20. TINUT 1N FLORENTA 147
Simbolul ca si not. Respundend Visarion al Niceer, le-au dis :
Prin urmare ce die ca SAatul Spirit se purcede si
de la Fiul sunt eretici ? Al Efesului a 4is: Da. Al Nieeel:
Milostiv fii mie Ddmne! Si Santii care die acesta, sunt
eretici? Mute sit fie buzele viclene, care vorbesc contra
Santi lor. Dar ascultati-me eu atentiune: Santii occidental!
si oriental!, nu sunt in disens, pentru ca acelasi Spirit a
vorbit tuturor Santilor, si data void compara-se scrierile
for intre ele si ast-fel se vor giisi de acelasi consens
Al Efesulin :
Si tine stie data nu s'au corupt scrierile de catre eI (oc-
cidentali)?
De la ac6sta discutie prealabila, inainte de a intra in se-
dinta ultima a S-nodului (care): a 25), Macarie al Efesului
se retrage si nicl mat sta.' in Sinod si nici mai vorbeste, si
nict in hotarirea Sinodulur nu subscrie.
In sedinta a 23, Marcu Efesanul espune eredinta sa
in cestiunea purcederei in mod orthodox, orbind tdt." se-
dinta si fiind combAtut si de Cardinalul Julius si de jo-in.
El dovedeste ca are dreptate Biserica orthodoxa. Conclusie :
Kati' ouab Tpwcov Gai.e.usl&xt ;cvaxotteax 6pLab.ea7.v 7:7.pet
tuid awcipeov Irtartv, -Vint To vij; 7V.TCS(0.; cs6p.Coi,ov, are
Tp57cop.sv exurotq 2/1 Xi,;tv ap.s cpxt Tthv iptetp.ivcov
vi.Locv 7ouv zapagrivat ou'i.otCyjv
In nice un chip suferim a se zgudui credinta cea hota-
rita de extra ParinO, whoa Simbolul credintei, si nici Iarast
ne permitem nou6 sari altora on a schimba un euvent din
cele ce sunt acolo, on a devia macar cu o silaba....
Mitropolitul Moldavie! subserie asa:
`O Taze=vir,; MqzpozoX:tq Mou),a0Onstzta; ixt TbY TOWOY EiCe.VOY
TO6 )...E61(3TELCXg, ap4eto; 67ri-rpcx1)x.
SineritullVIitropolit al Moldo-VIalliel, tenend locul celu!
al Sevastie!, admit'end am subscris.
Apoi intre Cleric! sa citeste si subscrierea Protopopulm
cel
is!
lirp azt-
iripotc, ize[cse,
tip
www.dacoromanica.ro

21. 148 DECIS1UNEA SANTULUI SI ECUMENICULUT SINOD
Constantin : '0 Ilpurroncura.; KtovaTavz:voc zal TOITOTnCic TO5
MoXaogisazo.;
Protopopul Constantin si locotiitor (Mitropolitului) Mol-
do-Vlahiet, am subscris.
Ac4sta hotarire a Sinodului latinofron am tradus'o din
cartea intitulata: IT A ( zal Ot4outtevtzt iv 4)XopevTCq
Evoaoc.
&f,..cirt iv TYj SE TYI CLCmw : pa4tc-th. T14 "Lx: oZ-roul.L.vocric
auvaou ti; ay (1)Xopevt:4 yavoli.thrti; iri EDiavtou A 5. you 'Axcepeaco;
Tiro fecopitoo EzoXstpLou.
'Etunoail av P6)p.t-) 8ia (Dpaviv.toxo) ZoM:Tou TiDC. 1577.
Adica: SAntul si Ecumenicul Sinod tinut in Floreuta.
Cele cuprinse in acesta carte: Practicalele Santului si
Ecumenicului Sinod tinut in Florenta, pe timpul (Paper)
Eugeniu al IV marele Arhiereu, de Gheorghie Sholariul.
S'a imprirnat in Roma prin Francisc Zanet, la 1577.
Trebue sa cuncitem urmatarele imprejuran ce au con-
lucrat atat la intrunirea Sinodului din FeraraFlorenta
pentru a se reveni la pacea Bisericei, cat §i la subscrierea
acestei sentinti, data voim sa stim adeveritatea practica-
lelor si a hotarirei Sinodului acestuia. Publicarea acestei
carp' de catra Papa Eugeniu al IV pe numele hn Gheorghie
Sholarul, mai apoi Ghenadie Sholarul, intaiul Patriarh or-
thodox dupa caderea Constantinopolulin nu este fara stop
Latta, si in fine ce apreciare a avut in mum de catre
orthodoxi practicalele Sinodulm, cuprinse in acesta. carte.
1). Sinodul din FeraraFlorenta a lost provocat nu atat
din dorinta orientalilor §i a occidentalilor de a se face uni-
rea Bisericilor, cat, §i mai ales, pentru motive politice.
Imperiul de itsarit era amenintat din 1i in cji a fi nimi-
cit si Constantinopolul luat de catre Turd Imperatorul
Ioan Paleologul a creclut, dar s'a insalat amar! ca va pu-
tea face, lua'nd de pretext unirea bisericilor si ea urmare
recunOsterea tuturor inovitrilor papismulut, de a i se da,
atat prin influenta morala a Paper si prin actiunea Clerului
apusan asupra papistilor, ajutor inarmat spre apara
imaTpaga.
Teta' 6.-fict;
;
a's1
1.0pin
si
www.dacoromanica.ro

22. TINUT iN FLORENTA 149
scapa din pericol Capita la ImperiuluT. In acest scop Im-
peratul Ioan Paleologul cutreeri tarile nostre, Ungaria
parte din Rusia insista pe lang t guvernele acestor 011
de a trimite representanti la Sinodul din FeraraFlorenta.
Reuseste in fine de a se trimite si din Rusia, pe Mitropolitul
Isidor al Chievului, si din Moldova, pe Damian Mitropo-
litul si care represinta si pe eel al Sevastiei, ba Inca i un
Protopop Constantin. Ast-fel dar, motive politice au con-
tribuit la convocarea Sinodului, Tar nice de cum pur reli-
giose si iubirea chrestinesca de adever. Tote sedintele ti-
nute de acest Sinod sunt in num6r de 25. Dintre care 16
in Ferara, de uncle din causa uneT epidimii ivite acolo s'a
stramutat in Florenta. Iat5, cum se exprima decretul de
stramutare al Sinodului, dat de papa Eugeniu : 'Ezetail ai
Xoctio; 15avitou clovizet ausilv (sip) 1.n),cv) v.cct sow= iv zatpcp xecp.6.1voc,
irate int%posijcset xcei Ev se!) gape, xaTX Tot) volloo; mei sob; v.g.
vdvac ILETCLTL.8.sati.ev covoaoy subs-tiv 'dm) Ti (DErApce; i7rt
4)),opEvrcay, z6Acy iissuDipay xg.1 Einytwily mei ao3,peosoY se zat tiyetig.
Fiind-ca orasul este cuprins de ciuma omoratOre, iar acesta
in timpul iernel, ca nu cum-va sa tina si in timpul prima-
verei, dupa legile si can6nele nostre stramutam acest Sinod
din Ferara in Florenta, oral liber, pacinic, en bun cli-
mat si samitos. In sedinta publica G-heorglie Sholarul de-
clara ca ei au venit la Sinodul acesta nu atilt pentru unire,
ci mai ales pentru ajutor: Np6c; TE 'cto gvtoatv 4ai sty
poOsecrev sCOv iv Keovatcosevor.aec Ispezip.istoy, sob; ispob; TOCYC8f;
wpoespE7c6p.lv Iroesipa.c. (Pag. 212). In care pe langa unire sit
indemnam pe acest' Skit" Parini' spre ajutorul imprejura-
rilor ce sa petrec in Constantinopol.
In majoritatea discutiilor cei card an vorbit mai mult
in Ferara aufost: Cardinalul Iulius apiiratorul inovilrilor
papistasasti si Marcu Efesanul, care'l combatea. In Flo-
renta sedintele schimbat turnura lor. Imp6ratului iT
trebuea ajutorul inarmat al Regilor occidentals si al PapeT,
pentru ea primes §tiri ca Turcii se apropie mereu de
Constantinopol ; apol Mitropolitii si Episcopii oriental' cu
Marcu Efesanul in frunte se opuneau de a primi tote ino-
Tip Tip
/5
'v L.,
yi
si
M
www.dacoromanica.ro

23. 150 DECISIUNEA SAINTULIA §I ECUMENICULUI SINOD
varile, dicend ca se tern de poporul orthodox cetrict se
vor intorce in t6rile lor. Intre aceste, more Patriarhul
Constantinopolulut in timpul Sinodului si atunci Imp6ratul
preska prin influenta sa constiinta clerulul oriental,
pentru ca alt-fel se reinturna fart, Diet o speranta ratcar
de ajutor, si in fine in Florenta in sedinta ultima se sub-
scrie actin unirei, cum '1 -am publicat la inceput. Insa in
ultima sedinta, a 25 a, se incinge o discutie intima intre
representantil bisericei orientale, in care majoritatea in-
elina a primi t6te punctele cerute de Papa, prin indemnul
Imperatului, adica : 1) Filioque, 2) Primatul Papei, 3) Pur-
gatoriul etc., tocmai asa cum li s'ati propus, numai sa
se terrnine °data si SA pota sa c6ra mijlOce de a se rein-
force fie-care la Cara lor. De alt-fel occidelitalit nu le vor
da mijloce de a se putea reintarce data nu vor subscrie
hotarirea. In fine Efesanul Macarie sa opune, declara pe
occidentali de eretici si de conrumpatori at textelor din
scrierile sf. Parinti si se retrage din Sinod. Sedinta a 24
este ocupata mat mult de Marcu Efesanul aparand ade-
veritatea credintei orthodoxismului, tar in sedinta a 25 is
parte numat la inceput (dupre cum am vedut in partea
ce am dat'o in traducere) si se retrage.
2). Cu retragerea lui Macarie Efesanul si refusul de a
subscrie hotarirea ce li sa impunea din partea Imperatulin
si a Papei a avut de resultat indepartarea Mitropolitulut de
Chiev, Isidor, din scaunul lui, indepartarea Mitropolitului
Moldaviei, Damian, din scaunul lui, si prin vocea autorisata
si orthodoxa a lui Macarie Efesanul &a provocat o fierbire
in tot Orientul si s'a pre Out ca cu tota subscrierea celor-
lalti data Marcu Efesanul n'a subscris, nimic nu s'a facut",
s'au exprimat inteun glas top occidentalit. Practicalele a-
cestea ale Sinodulm au fost publicate dupa ce au fost re-
facute si censurate ad placitum" de occidentali si an fost
edate pe numele lui Gheorghe Sholarul, pentru ca el era
unul din barbatii eel mai eruditi at timpului si in urniii
si Patriarh, spre a avea o mai mare val6re si influenta
asupra orthodoxilor.
www.dacoromanica.ro

24. TINUT tN FLORENTA 151
3). Nici o data orthodoxit n'ati admix acesta carte de
practicalele Sinodului din FeraraFlorenta ca autentica,
si adev'erata expresie a celor petrecute in acel Sinod, ci
a considerat cartea ea fabricata de catre papist), si s'au
folosit numai de numele lut Gheorghie Sholarul. Papadopul
Vretu, in scrierea sa Neos-13,-rivott cpcXoisoyCa, vol. I pagina 9,
dice: ca scriitoriul Istoriei Sinodului din Florenta este
Theodor Xanthopul. Dorotheiu Mitropolitul Monemvasiet
in cartea sa: iatopt-/.iA, de la papina496-538 face
istoria Sinodului din Florenta si in care se expun cu total
alt-fel cele petrecute in Sinod, de cat cum le. cuprinde car-
tea amintita. Subscrierea Mitropolitului Moldovei Dorotheiu
o da asa : co tazzicyk Alfirporroi,:tric AloXoCAry.-ti.x; xai ti)v roZ:09
iriztov to!) IseacreLotc, AoLittcok, ;JpeEtk incaypovpot. Tar cat des re
Protoiereul Constantin dice numai : '0 Rpotozour litoota i-
TNoc inciypaTa. Constantin Protopopul am subscris.
Pentru ce in practicale subscrie si Mitropolitul 1VIoldo-
vei Damian pentru sine si pentru al Sevastiei ca imputer-
nicit, si pentru ce subscrie si Protopopul Constantin ca
representant al Mitropolitului Moldaviei, pe cand Mitropoli-
tul era present si a subsemnat ? Apoi pentru ce in scrieria list
Dorotheiu. Protopopul Constantin subscrie numai in numele
sett, Jar nu ca representat al Mitropolitului ? Acosta nere-
gularitate presupune sari o falsificare din partea papistilor
sari ca Mitropolitul Damian n'a subscris hotarirea, ci a la-
sat pe Protopopul Constantin a subscrie in numele seu ;
tar editortul practicalelor a adaus, spre mai mare autoritate,
si subscrierea Mitropolitului. In tot casul lucrul nu se ex-
plica, usor.
NOTA. Cartea dupa care am tradus acesta hotarire
face parte din bogata biblioteca a Inalt Prea Santitului
Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Iosif Naniescu, si
care mi-a dat'ospre consultare cu tota buna-vointa, _pentru
care't sunt forte recunoscetor.
Constantin Erbieenn.
D.6).1:01,
www.dacoromanica.ro

25. CEA MAI VECHE EXPLICARE
A
Liturgiei si a tot ritualul din biserica ortodoxa in limba Rombesca
DE
IEROMONAHUL IONICHIE CACAVELA.
(Material pentru istoria liturgiesi la Romani .
Stim cu totii ea Cacavela a compus o explicare a sante'
liturgic si a impritnat'o la 1793 in Iasi. Ed nu posed ae6stii
carte, ci am consultat'o dupa exemplarul ce posede Inalt Prea
Santitul Mitropolit al Moldovei D. D. losif Naniescu in a-
vuta sa biblioteca, si care mi-a pus'o la dispositie eu tota
buna-vointa. Posed Ins si etc doue manuscripte tot a acelui
autor, Cacavela, si care's exact transcrierea acelui exemplar
imprimat, mai avend insa si eate-va adausuri, si care ma-
nuscripte sunt facute unul in Bucuresti la anii 7214 Octom-
vrie 19, sau 1706, in timpul Domnitorultu Constantin Ba-
sarab de preotul Iosaf Superiorul Monastirei cu hramul
ArhistratiguluT Mihail. Prefata este in slavoneste, pe care
o transcriu aiceti tradusa in RomAneste
Predoslovie (precuvelltare) catre iubitii cetitori.
Dis'au Domnul pilda ac6sta: asemanatu-s'aii Impe'ratia
certultu en o comora, acoperita in camp, pe carea gasind'o
omul o au descoperit si de bucuria el sá duce si tdte &ate
are le vinde si cumpiira acel pament. Si Tar asemanatu-s'ati
Imperatia ceriuluf omului care cautil margaritare bune, pe
www.dacoromanica.ro

26. SCRIEREA IEROMONAHULUI IONICHIE CACAVELA 153
care cine-va gasindu-le, margaritare mult preti6se, s'a dus de
au vendut tot ce as avut si le-aa cumparat (Mat. Zacel. 55).
i iarasi cel ce pore sa, cuprinda, cuprinda. ( Zacel. 78). A-
cesti tree carmaci ai corabiei lui Christos. o ! piosilor ceti-
tori, pleeand in mare pe adancimi nepatrunse trebue de
sustinut Santele Scripture Dumner,leesti ale St. Script. N. T.
prea lurninate, si a le da, in manile 6menilor cugetatort faro.'
interpretare este periculos, si neindrasnind me nit cu ochii
trupesti ca fie-care din et sa nu schimbe continutul, ci sal
mentina intreg. Daca dorim sa se6pam de tulburarile con-
trare ale intalepciunei ereticesti, care sunt pline de lu-
crun de amagire si presupunere anti-christa, trebue sit ne
paclirn, sa ne eliberam de b6la cea, mat primejdidsa a in-
curcaturei minter si sa ajungem la. adapostul Ierusalimulut
celm de sus, trebue sa ne rugam cu siro-uinta, si marea
care). stepAna ventultu turbulent sa va linisti. Si iarasi
eat sunt de dulci cuvintele tale guret mele mai mult de eat
mierea gurei mele, si tams. o! adancimea bogatiet. si a in-
talepciunel Dumnedeesti etc.
Cu porunca lui Dumneqeu s'a facut ea din limba slavona
si cea rosien4sca 0, se prefaca in cea roman4sca si dupa iz-
vodul elinesc, care este compus de marele ritor Ierorn. Io-
nichie Cacavela tree izvdde, prin sirguinta si eheltueala
Preacuviosulul pininte Iosaf Igumenul sante' biserici a
sf. Arhistratig Mihail si a celor netrupesti puteri, uncle
a fost catedrala greeesca, adieu triumful sa fie santiei sale
veciniel pomenire in locasurile ceresti. In ;Iilele lui Joan
Constantin V. V. Basarab anul 7214 Octomvrie 19. Acosta
precuventare mica veljend'o, iubitit mei Domnt eetitori bine-
eredinciost, primiti-o dupa cum "voitl, numai ceva ye rog, pe
mine nevrednicul pentru neinyetatura nu me urati, nu me
despretuit,i , dar mat ales ea adversar sa fie voue sa ye in-
durate en mila spre mine in veer, amen. Smeritul si in toc-
mai ca Cain Eilip Ugr.
'La fine. Preeum eorabia sa invalueste in adancimea
marel si doreste a veni la, limanul liniste., aseminea
am dorit sa vin la sfersitul cartel acelia. Sa fit. sanatosi.
i -4m scris eft mult pecatosul Nicola.
Acest intaia manuscript este forte bine conservat, scris vi-
. sibil si corect, apol limba este mat purificata de cat in cartea
eti
sa
si
www.dacoromanica.ro

27. 154 SCRIEREA IEROMONAHULIA 1ONICHIE CACAVELA
imprimata, hartia este alba si tare, far formatul 4°. Ac6sta,
carte a servit de sigur mult timp in USW, Valahia de altn,-
data, impreuna eu catihisele imprinaate la Romnic, ca tip
dupa care se preparau gramaticil eel mai bunt pentru a se
invrednici de tagma preotief , s'apof nu este o carte nici
fora fond de cunostinta in cele bisericest si nici fara un
sistem; ci, dupa cat 'ml permit a aprecia, este lucrata de
autor toemat in scopul de a avea candidatul de preotie, in
resumat, explicate tdta randueala biseric6sca, precum si in
scurt expusa total invetatura santelor Dogme ale Bisericef
nostie orthodoxy de reszifrit. Autorul a avut in vedere de
bunk sama cartea cea ma! bung, a timpului seu Si dupa
care a prelucrat pe acesta, adicii: KoccilncrE4 iEpci, 247c4, 7714
.5.Eia;-, x71 iEpi4 AEcrouprzc st1yrics-t4. Santitul catihis, sail ex-
plicarea santitef si dumnecleestei liturgii, de Nicola! Vtal-
garis, doctor $i in filosofie si medicina, si care a imprimat
scrierea sa la 1681 in Venetia.
Atilt in continut cat si in metod Cacavela a urmat pe
acest autor. Are importanta pentru nos Romanis ac6stii carte
a lin Cacavela pentru ca ea singura era cartea, dupa care
un ,ecul apr6pe clerul nostril romanesc, care nu stia alte
limb], numai dupa ea is! imbogata cunostintele in respec-
tul serviciilor bisericestt.
La finele acestut manuscript se citeste urmatorea nota:
77 Ac4stii santa carte am curnpiirat drept taleri 5 veal de la
preotul Pahomie ot Brad, fratele pope]. Jane. ot stinta Bi-
serica Domnescii, in Vele prea luminatulm Donau Io Ni-
colaf Voevod, dud era Mitropolit Terel Santia Sa Parin-
tele Daniil. 7233=1725.
iscatit: Stefan Episcop Bazett, neenie Preasantititlat Theo-
dosie Mitropolitul.
Al doilea manuscript este cel putin de la 1776, scris de
dascalul Nicolae Duma, este scris pe hartie alba, dura, li-
sibil si sa observa o recensiune radicala in stil excluqen-
du-se tote urmele de s]avism existente, atilt in imprimatul
sus Cacavela de la 1793, cat si in manuscriptul de la 1706.
Limba romanescii este mai mult ingrijita, ceea, ce insem-
n6za ca ac6sta carte a luf Cacavela era in adever carte
didactica mai mult de un secul si jurnetate §i dup. care
se pregateau pentru preotie gramaticit. Manuscriptul in-
tam cuprinde 220 file, tar acest al doilea 155. La urma
www.dacoromanica.ro

28. SCRIEREA IERONIONATIULL/T IONICHIE CACAVELA 155
manuscriptului al doilea mai este adaosa, si iirmet6rea scriere
Taleul santei liturghii ce s'au aratat limbilor pagame din
dumnedeeasea stralucire, precum aerie Baronie, la alai), de
la Christos 1009". Tot in manuscriptul al doilea, mai aunt
si alte inseninari si note. Dintre note cunt cite -va insem-
nate, pentru ca's serise de mina Episcopului de Bu-
zeu Gherasim. Asa cetim in una, titlul caitei imprimate
la Iasi, Iat'o : Porta acestel cartt". Invetatura santa, a-
decii : a santei si durnnecleestii liturgii, talcuita, dupa limba
greceasca pre limba rumaneasea de Ieremia Cacavela das-
calul. Cu porunca Mariei Sale prea luminatulul Doran Io
Antioh Constantin Voivod. Tiparitu-s'au in Iasi, in tipar-
nita Domneasca. Veleat 7205, iar de la Hristos 1697 luna
Main in 20.
Carea o am scris en cel mai jos isealit, arum la leatul
1822, Main 15".
Subscris: Gherasim Episcop Buzeu.
Tot de acest Episcop de Buzeu, Gherasim, mai este trans-
crisa si nota urmet6re: Cetind pre cea tiparita am gasit
la scoria (adica, pe pagina de pe urma a cartel lipita de le-
gatura cartel) sons en mans, asa: SA, se stie ca s'au tipar
nit acesta carte in gilele Mariei Sale, lo Antioh Costantin
Cantimir Voevod, in tipainita Dounn6sea., care tiparnita
o an (Pit Maria Sa din temelie, si ac4sta carte o au tal-
macit Ieremia Cacavela Ieromonah, Egumen ot Sfete Savva ;
si tipograf an fost Iosif Gorodinski Ieromonah, si zetari
au fost Stan Munteanu si cu Ionita, drugariu a fost An-
drain si stilcar a fost Simeon ot Mfinastirea FIadambul.
Seris la leat 7260 =1752 luna Main. Iar en am scris acum.
leat 1822, Main 15".
Tot pe coperta interiors, a legaturei citesc si urmatorele
recete (doftorii de casa), pe care pentru curiositate le
transcriii aicea. Sa cede ca pe la jumetatea seculului tre-
cut erart asa de rani doctorii in medicina in Ora, in cat
eran nevoiti a se cura Ron:011:6'i tot en descantece si doc-
toril babestr .si de casa si care spre a nu fi mtate se scri-
eau prin cart]. Tata si aceste doctorii: Pentru masele. Ra-
daein'a, de restopastinpes sa pisezi, sa pm pe masaua ce to
va durea. Alta : Pentru lancruore. Sa fierbi leustean en
varza sa rnaniince bolnavul, asa vor fi in
easa, si nu se vor bolnavi. Dupa ce'i bolnav omul, apoi ii
cat'si
www.dacoromanica.ro

29. 156 SCRIEREA IERONIONAHULti IONICHEE CACAVELA
mai da §i varza a, manance! Alta: Pentru incueat de bu-
cate. Aon, eon, vison, tigru: acestea sa se scrie intr'un
pahar si sa se clateasca en lapte §i sa'l bea.
Aceste cuvinte sunt de sigur numirete celor patru reurr,
ce curgea din Paradis, dupa cum ne spnne Biblia. Ce in-
fluintrt ar putea avea aceste numirt asupra iucuerel este
cam greii de priceput, de nu cum-va laptele indeplinea
functiunea medicamentului. Alta: Pentru jonghiu. Sa pue
inteo oala not-16 jar, §i in jar sa pue c6ja de mesteacan,
zahar, chimen; ac,;a sa se abureasca forte bine piinA es tot
basici. Dupii acea sa face, urda de seartinta de canepa. §i
asa sa se lege peste tot obrazul, etc. etc.
Am intirnpinat in multe manuscripte un numer insemnat
de recete doctorice§ti, intocmite de sigur de babe §i mq-
negi, fie din experiente, fie prin traditiune, ti de care se
serveaii babele la ocasii de b61a, si care treceati ca doftor6e
mai ales pe la -ari-i. Las a mai spune, despre descantece,
care nu's de cat o adev6rata §arlatanarie, ciind nu sunt a-
sociate de legaturi, oblojele. on bantam. Pe aceste doctorii
le transcrieau, cei ce :;,;tieau carte, prin carts, pentru a se
conserva.
Constantin Erbicentt.
001 i,e(r)
www.dacoromanica.ro

30. Liturgierul dill 1702, imprimat de Serban Cantacuzin Vol Paharnic,
(Material pentru literatura biseric6scd nationala).
Paharnicul S6rban Cantacuzin din rivna ce avea pen-
tru cartile bisericesti, pe can servitorii Altarului lui Dum-
necJeu le intrebuintaza fn stiversirea slujbelor dumnecieest,
vedend lipsa de care sufereau mat ales in limba nationals
romana, n'a pregetat un moment si nici s'a gandit la chel-
tuelele ce va intimpina in acele timpuri, ci s'a hotarit a
tipari cu insult spesele sale un Liturgier si al imperti gratis
pe la biserict.
Acesta carte bisericesca find rara si inerit6sa pentru not
Romtlnit, cact ne aminteste tocmat timpul transitiet de la
slavinism la romitnism, am socotit a't fi de folos, a't ree-
dita titlul i precuventarea sa facuta de insult Serban Can-
tacuzin Vet Paharnic. Limba din precuventare este dupa
mine un cap-de-opera limbistica, un document vitt de fru-
museta si puritatea abbe]. romanesti.
Sit intalnesc in acesta precuventare si cate-va nonisme
ca Providenta, succesiv, Euharistie etc. cum se va incre-
dinca insusi cetitorul. Ne mai presinta interes acest impri-
mat si pentru acea, cti tot tipicul este romanesc in Liturgii
si numat textul slavon ; apoi chiar si in cele trei Liturgic
sunt si rugacium in romAneste pe ici colea si serviciul "Ve-
cerniet Bdeniet, Utreniet rugaciunele de la Dominica Po-
gttriret S-tultu Dub, pravila pentru sf. Euharistie etc. sunt
:
www.dacoromanica.ro

31. 158 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA
tote numai in romaneste, traduse din greceste pentru in-
taia 6rO, si Inca intr'o limba f6rte curatti pentru acele tim-
purl. Existau dar pe thnpul acesta, seculul al 18, si
barbati literati, cunoscaori pe deplin de limba rominesca,
cea ce intiamneaza ca slavismul nu mat avea, putere a per-
sista in Bisericele Romanilor. pentru a carul inlocuire
cu limba nationala nu putin a contribuit influinta bine-fa-
cetdre a elinismului, ca limba si bogata si culta vasty
in literatura bisericesca si profana. latA acum porta, on
titlul acestei cOrti :
Sianta tit Dimmezeeasca Liturghie
A sfeintulta loan Zlatoust, a marelza Vasilie ,si a sfantulut
Grigorie Dvoeslov, carea i'aste Prejdesstenia.
Carea acum de non s'au tiparit, si in lumina s'au dat, in-
tru folosul tuturor preotilor diaconilor, ca sa pout pre
lesne a sluji cum sa cade pre rAnduiala el, den izvodele
Grecesn, tipicul pre limba RinianOsca, scds i tocmit din
porunca osiirdia inpreuna si t6ta, cheltuiala a Area cins-
titului jupan Sdrban Cantacuzino Vel Paharnic. Intru
prea Iuminatului Blagocestivului Donau Io Costantin
Basarab Voevod. Indreptand chrma sfintel Beshim Prea
Sfintitul Kir Theodosie Arhi-episcopul a tato, Ungro-Viahia.
Tiparitu-s'aii in sfrinta Episcopie de la Buzeu, in Tipografia
Domnesca. La anul de la zidirea lumei 1702.
Pe contra pagina se citesc urmer6rele versuri facute Ia
adresa Paharniculut Cantacuzin Serban :
arban odrasla den radacina buna,
IIrist6se Dornne acesta carte 'ti inchina,
Intru carea sa inchee c4 ce pe spre fire,
A to taina sfAnta ce de mantuire.
Carea o ai sfintitu-o intre a,i tin Ucenici
Cand au sosit vrernea de-ai apriimit mune],
Da I Hrist6se Name plata mantuire,
Parintilor lui vecinica odihnire.
si
si
si
si
si
4i-
lele
www.dacoromanica.ro

32. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISFRICOCA NATIONALA 159
Dupa aeeste versuri urrneza nemijlocit precuventarea lui
Serban, care merita a fi considerata ca model de limba
pentru acele timpurt. Iat'o :
JUPIN §ARBAN CANTACOZINO
Irel Pa harnic.
Tuturor adevaratilor cretin pravoslavnid, cud sd
cuvine a sti, sanatate trupesca, spdsenie snfletescd,
de la Domnul Dumnezeu, poftcSte si roga.
Dumnezeu vecinicul, si a tot puternicul, den noianul
Marirei si bunatatit sale, an vrut Lumea cu tote cite sant in-
tr'ansa, si denteansa vaqute, si nevadute, den nitnica
sa zidesca, si la iveala sa aduca. Insa nu Imam atata a-
dancimea intelepciunei sale au vrut sa face, si sa toctuesca,
ce inca cu nemarginita'i Provideittie, tote ca sa s6 tie, §i
una Cu alta ca sa se pazesca, asa de mare si de buna
oranduiala an pus, si au asazat: Cat de nu tarast Pelagul
stiintet sale ar fi hotarat si starsitul et a fi, s'ar crede ca
in veer sueesive s'ar trage, si ar sta lumea.
Asa dar inteleptia, si puternicia lm Dumnezeu asazand,
si tocmind fiintele, si lucrurile, s: fire le-au dat, si pofta
ca aceia inteansa, au sadit, ca pentr'aceia fieste-care zidire,
trebuinta et sa'st caute, si ajutoriu sa'st cent una de la
alta, pentru paza si tinerea et: Insa deck tuturor altora,
mai viixtos, si mat ales omului, (:ca unit ce taste mat a-
si mai iscusita zidire, decat tota zidirea, dupre ingeru)
au oranduit acea putere, si in nemuritorin sufletul lui ad pus
cunostinti, c4ria §i mare porunca au dat, ca intru sotiirea
ce sa afi sa se tie, §i sa se pazescii, unul en altul ajutand,
si sprijinind cu aceia ce fiqte-caruia Providentia, si bu-
natatea Durnnezeiasea i-an daruit, si l'au miluit; ade-
cate, eel mai tare si mai avut, pre eel slab, si mai lipsit ;
eel mai mare, si mai vartos, pre eel mai mic, si neputin-
cios. Si asa urmandu-se, la t6te alalte sa curga. Aceia dar
a sa face, si ca acelea a sa ajuta, cum si datorie cii Taste
omulu1, tote sfintele scripture arata, invuta, si poruncesc.
afara
16srt,
Si
www.dacoromanica.ro

33. 160 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA
Asijderea, si politicestile leg!, si canine, acelea dogmati-
sese; si nu numai cele erestinest, ce Inca si talc ethni-
cesta asemenea Myatt, indemna, si silese pre tot omul.
Dirept ca a face, si a piizi aceia, dumnezeesc, si firese
iaste: Ajutorul dar acela, ce si datorie omul 'taste de
a da si a aduce until altuia, depre putinta si avutul sau ce
va fi, in multe f6liure, si chipuri taste si sa pate clice; pre-
cum pren multe scripture, tine eit6ste, Kati va vrea sa ei-
tesca, vade si va putea vedea : Insa langa alte ajut6re, a-
caia mai ales si mat de mult folds taste a sufletelor, de
vr4me ce en cat mai pre deasupra -taste mai ales, mai is-
cusit, si mai cinstit sufletul decat trupul, cu athta mat a-
les si folosul tut 'taste si mai mare, si mai osebit binele;
Dirept ca a tot tiitorml, si in troita maxit, slavit, si pro-
slavit Dumnezeu, an einvit, au inpodobit, inbogatit
firea omenesculni suflet, Cu nemurirea, en vecinicia, si cu
inparatia ceriurilor carea taste fericirea cea adevarata, bu-
curia, si duletata cea nespusa, si necuprinsa de vacs.
La acestea dar tate mult mtandu-se, si bine socotin-
du-le mai sus numeitul dumnealut jupan Serb in Cantaco-
zino, an gandit, ca prin eel ce milosardul, si prea eau-
tul Dumnezeu pril4j dat, cat pren putinta'i va fi, sa
ajute pre eel ce trebuinta for ii sileste, si nevoia o care,
mai vartos partea Besariceasca, carii sunt preoth : Dirept
acaia vita au socotit, si an ales de an tiparit de iznava
Liturghiile in chipul ce sa 6de, de vr6me ce s'au si in-
putinat acele carti inteaceste vremi, si en tats cheltuiala
sa ispritivindu-le, har le inparte pre la sfintele si dumneza-
&stile Bisereci, si cm taste de trebuinta dartuaste, pentru
bursa pomenirea lui, a parintilor, a mosilor, stramosilor,
si a tot vechiu si blagorod nemului sail, den bnna voia sa
miscat, si atatat, lucru cu adevarat bun de laudat, si de
mull multora folds; Ca ce acesta prea sfanta carte, Litur-
ghie dic, capul, si incepatura tuturor pravoslavniei at ra-
saritului Besericestilor cart!, si oranduelf taste, dirept ca
prentr'acestea mat alesa, si minunata TaTna a Evharistiel sa
in-
ert).
§i an
1-au
www.dacoromanica.ro

34. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA 161
saversaste, carea en Dumnezeescul Trup al Domnului, si
spasitonului nostru Isus liristos ne inpreuna, ne uneste,
si viata de v4ci ne castiga, a caruia Domnu, si Dumnezeu,
fie slava, si lauda in vets de v4ci, Amin.
Tot la finele ace,tui Letuigier este hnprimata si o sfa-
tuire canonica a Mitropolitului Theodosie adresata, catre tot
clerul Eparhiei sale, in care se descriu multe din obiec-
tele santite si necesare saversirei santelor Tame si in spe-
cial santei Euharistii. Acesta enciclica canonica ne 'Ate
servi si ca material pretios pentru istoria liturgies la Ro-
mani. Pentru a se conserva o reproduc aicea, mai ales ca
tontine si uninteres simtit si pana asta-41 pentru clerul
nostru, pentru ca este scrisa de un Mitropolit Roman si a-
dresata tot la preoti Romani. Tata si acesta sfatuire:
VOAO PREOTILOJt
Cara 7M afiati in Eparhia nastrd, de la Arhiereul Ilristos
pace, mild, dar, ,si spdsenie v6 poitim: Jar de la
smerenia nostra Blagoslovenie ye trimitem.
Dupa darul eel dat noao Arhiereilor de la Isus Hr-stos
sa pazim turma cea cuventatore a lui, carea ni s'au incre-
dintat, si dupa datoiia ce avem sa marturisim cuven.tul, si
sa invatam intru adever si dreptate si sa aducem la cre-
dinta (Ana ce sa ved ca sa fat fara de tale, on de catra
voT preotii, on de catra cela-lalt norod de obste, precum
de unele s'au si mai cis intru invetatura de cele sapte Tame
ale Beserecii: Dupa acelea dar ce s'ati aratat acolo, rata
ca mai socotim inch In urma a v6 da invethtura sl pentru
iDotire, Discose, zvezde, si pentru odajdil, si pentru altele
ce sant de treba sfintei Liturghis, cu carele pentru ads-
tea Taste cu cale si far de pecat a sluji santa Liturghie,
si cu carele nice cum nu sa cade a aduce acea sfanta
si far de sange jertva, inch si Vase lor intru carele nu s'au
Biserica Ortodoxl Bossing. 3.
www.dacoromanica.ro

35. 162 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICgSCA NATIONALA.
cazut a sluji, celor vechi, ce trebufaste sa le faced, pre-
cum de tote nrmeza vorba.
Intai dar ye poruncim, ca nimenea den voi preotif spa
nu indraznOsca far de temere de Dumnezai a sluji sfanta
Liturghie cu Potiriii, si cu Disco! de lut, salt de lemn,
si cu lingura de lemn, sau pentru vre o lipsa, salt fare
omenie indraznind cu zvezda de mall, an de lemn. Inca
nici cu buretele plin de soae si de tin sa nu §t4rga sfan-
tul potiriu, de vrOme ce acele necuviinte facend, in pacat
de mOrte yeti cadea si in pedepsa maniel lui Dumnez6ti,
precum sa va ariita, cam pentru ce den adeveratele po-
rune" ce urnAza:
Inttii, cam singer Hristos caste intreg laedespartit in
fieste care particica cat de mica, si nu caste pane
sau yin, ce adeverat Trupul si sangele 1M, precum s'au
aratat de Tama sfintei Cumenecaturi. dOca Taste sin-
gur Hristos intru aceste prea curate Tame, in ce chip
putea a indrazni cineva sa slujasca cu vase de hit,
sau de lemn, ca acesta facend nu va putea fi far de pacat
de morte: Una ca lemnul, i lutul den fire alt de trag in
sine umezela, alta ca lemnul sä mananca de cari i crapa,
asa int.0 acest fehu de vase on potiriu fie, on lin-
gura, va intra sangele Domnulm pe giurele, si sau va ra-
mtinea acolo, sau va si cura, sau sa pot si sparge lesne
ca niste slabe den fire. Asijcierea discosul de lemn, era-
pand, sau de cari mancanduse, si eel de lut nefiind noted,
vor ramtinea sfartimituri prentr'ansul sau si spargendu-se,
curand va putea cadea in mare primejdie, i vinovat sa va
face Trupultu i sangelui Domnulm, cela ce va sluji intru
acest f6liu de vase.
Dec' de acestea v6 dam porunca, sa crtutati sa nu fats
cineva den voi de acest fan de necuviinte, ce de ati si in-
draznit cineva pentru ne avOrea, sau pentru scumpOtea sa,
a face o inprotivire ca acesta, sa se pariisesert a face fapt
de hula ca acesta, si a aduce necinste Prea cinstit Trupu-
ex
gi
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

36. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA 163
luT, si sangelui Domnului; ce sa'sT cumpere fieste carele
potiriti, discos, lingura, zvezda de cositoriti (deaca de alta
materie mac stumps nu va putea pentru lipsa) pentru pri-
cinele ce s'ati c,hs. lath neputand cineva sa'o cumpere, sa
faca stire mahalagiilor sau satenilor pre la sate sa cum-
pere ; iara neputand satenii, sä s6 roge la Boiari spuind
ce le lipseste si cum ca porunca nostra lake sa, nu slujiti
cu acel feliil de vase, si asa erestinii tot vor da, unlit de
pomena, alth ca sa le faca sarindare.
Tara pentru cele de lut, si de lemn, (de ail avut cineva
de acest feliu de treba sfintei Liturghii) acesta invetatura
dam : Dupa ce le va spala bine, sa verse vinul, sau apa
in umivalnita, sail in apa curgetore, apoi die de lemn,
sau sa le arza si cenusa sa o bage in umivalnita, sau sa
le ingrope inpreuna cu cele de lut supt oltariu.
Intru acesta chip sa facet-, de s5 vor invechi vasele Be-
serecii, an vor craps, sau sa vor gauri si nu vor fi de
treba a sluji cu densele. Si iara sa stiti, ca vasele sa pot
preface a doara Inca si dentr'un vas sa pi:Ste face altul,
numat asa sa le spele bine, si nedandu-le pre mana
mirenilor (de vor fi de alta lege) sa fie preotul acolo pans
le vor topi, ca sa nu sa dea necinste nici intr'acesta lucru-
lui sfintit. Tara a so:Ste afara den Besereca, nu numaf vase
de ale Beserecia invechite, sari si de lemn, sail de lut de
au fost, ce inca nice mahrama, nici p61a, nici odajdii, sail
sfesnic, sau on ce alt den uneltele Beserich, si a le face
de alta treba, nu puma' nu slobozesc sfintil Parinti ; ce
Inc ri si afurhesc pre ceia ce ar face asa, precum iaste a-
cesta porunca la Pravila, Cap. 102. Canon al sfintilor A-
postoli 70 si 71. Insa si den odajdii sa pottace altele ore-
carele de treba beserecii. Inca de vasele sfintei Beserid
Tara ye dam porunca, ca celea intru carele slujiti sfanta Li-
turghie, nici decum sa nu le laceti de alta treba, macar
in besereca, adeca: deca'si cumpara cineva Potir, sau Dis-
cos, sa nu faca Ia Potiriul cel ve, hiu paziman, sail os-
et
iarast
www.dacoromanica.ro

37. 164 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA
§tanie, nici Discosul sa nu'l fae Anafornititi, ne bAgAnd
s4ma de ce cinste ail fost vasul; nici s indrAzniti sä sc6-
teti vasele afar den oltariti et le sp6le alt cineva, pren
locuri necuvidse ; ce Vase le in cinstea sa sa le tined, §i voi
singuri sii le spala0 bine cu yin duo, sfer§itul sfintei Li-
turghii, precum MI cei iscusiti fac, qi sa tergeti bine
cu bur6tele
Constantin Erbieenn
www.dacoromanica.ro

38. SCRIEREA
IEROSCHINIONAHULUIARHIMANDRIT CIIIRIAC ROMNICEANU
Cuprinfend material pentru istoria modernd Nafionald §i Bise-
ricesca a, Romcinilor,
PUBLICATA DUPA MANUSCRIPTUL AUTOGRAF,
(Urmare. Ve41 No. '2, anul al .7CIII-lea, pag. 92).
Istorisirea evenimenetlor de la 1821 ineoce in l'a labia, pe care
insu§1 le-a v6dut.
Tar la Mt 820. din pricina asupra scularil grecilor, adeca
a apostasii ce s'au intimplat in Vita tara turcului, s'au oprit
cu strasnice fermanuri imperatestT ca sa lipsasca numirea
stepanirii grecesti din tote dregatoriile tarilor turcesti, si
mai ales acesti pamentesti tan, 'sl-au cerut vechea stepanire,
-si li s'au harrtzit acestea. Si am gasit acesta Monastire fara
nice o ortmdmala atilt din c6le bisericesti cat si din cele
din afara lucruri prapadite si daramate, descoperite, si mo-
siile calcate, dupa cum arata, si trei catagrafii ce s'ail facut
de Omen! domnestT, mitropolesti. si episcopestl; si in tot
chipul silindu-me, staruind, alergand, impreuna si cu Dum-
nealui frate met/ 2-lea Vist Iancul, multe lucrun am indrep-
tat, si s'au facut si an a so mai face, mai vertos intr'aceste
vremi gr6le ce an pricinuit rebelia cu datoria tariff, de au
ajuns Monastirele supt analoghia cislelor, ajungend si pre
acesta seraca Monastire Caluiu in trei ani 24000 mil, 48
punti de bane, de nu i-au l. remas a bate macar un cuff, sail
www.dacoromanica.ro

39. 166 SCRIEREA
a avea cu ce sa 86' tie prima va e§i tara dinteacele grele da-
torii ce s'al't pricinuit din pecatele nestre. Cand avem bung
Midejde ca vom resufla din tete dupa porunca cerescului
nostru imp6rat Dumneqeii.
pis-am ca n'am gasit dupa vremi nici o oranduiala bise-
ricesca, cele dupa lege canonisite; din cele sapte tame chres-
tinesti, capul, sfantul Botez, sa metaherisa cu oala ce o
aducea mesa a on caruia copilas ce sa intimpla asa bo-
teza la Menastire, atilt din locuitorii romani §i clacas], fi-
ind-ca la nicT o tno6e a Monastirei acestia, nu s'ati gasit
vre-o biserica facuta pentru lecuitori; Tar mai ales pentru
sirmanii tigan1, adeca robil ce se afla ai sfintei Monastiri,
nu Taste ; boteza cu oala, fiind ca era Igumeni trimisl cu
§tire Patriarhicesca, de va fi fost asa, cum era si procatohul
(predecesorul) ce ]'am gasit aicea, un serb Tarasie, Protosin-
ghel dicea ca ar fi, dar dupa ale Menastirilor orandueli de
sfintif Parint] asazate, si mai ales de tipicul sfantultu Savvei
al Palestine], nicT aqise necum vala. Iar &ad au sim-
tit au si plecat, negonit de nimenea, numal de oranduiala
tipicului Ierusalimulw, vedend Ca o sa s6 pue in randu-
iala, dupa stiinta noului Igumen Kiriac Ieroshimonahu si
Arhimandritul Patriarhicesc, eel asazat din luminata si dom-
nesca i arhipastore,ca porunca, dupa luminat ferman al
otomanicestil Porti. i asa au catigorisit venires in stepanire
a Igumenulul celul nerabdandu'l vrajmasul, nici la
slujba bisericei a fi impreuna ci au fugit ca un nesocotit,
aratand ca'i stria] tine -va; tar cele ce am stradanuit de
saversit pane acum la acesta sfanta Menastire sr, afla
scris in urma ; iar slujba bisericei sa facea ca la o biserica
de mir si mai prestii, nici Igumenul avend stiinta de cazuta
pravila rugaciunem bisericei canonisite, nici din preot] sail
alt cineva, nici vre o grija de acesta avend nimenea, sail
fericitii ctitori sa'si yacht vre un parastas sati vre o pome-
nine cu coliva candva, ci era sfanta biserica ca o pustie in
mijlocul pustietatil, plina de maracini] patimilor si de bale-
gariul uraciunilor, in mijlocul cuventaterelor §i necuven-
ce -I
sa
non,
sari
www.dacoromanica.ro

40. lEROSCHIMONAHULIJI ARH1MANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 167
tat6relor hiara dumestice si salbatice si uraciunea pustiirei:
Pentru acera cu dreptate an iconomisit Dumnecleu a curatI
sfanta sa casa pentru carea vresat sfantul si scumpul
sell sange impreuna cu Apostolic si tots Santis, si au gonit
din biserica, pre cei ce vindea porumbi si boi si cur:opera,
facend biciu de streng, pre top i-au dat alai* strigand :
cum ca casa Tatalui meti, emit de rugacume se va chema;
car voi o ati facut pestera tilharilor, si cum ca ravna easel
tale m'ati man cat si eele-lalte.
Asa Sfantul Ierarh Nicolae fiind facetortu de minuni,
pana acum isi ocarmuiaste sfantul seti lacas, ca un patron
al chrestinetatiT, carele si pre noT smeritii robs, pana acum
ne iconomisaste si ne apara de t6te intristaciasele intim-
aratandu-ne bine placup mar marilor nostri ste-
panitori.
La let 1823, Mart 1, din amelintare dumnegetasca, dupa
urita si groaznica apostasie ce dupa pecatele nostre s'au
intimplat la let 821, s'ati hariizit Cu ferman imperatesc de
la prearinalta P6rta, hotarindu-se acestea doao domnil, a
fi Voevozi din prea cinstiti ban pamenteni, adeca la Cara
acesta Romanesca si a Moldavier; dad atuncea s'ati asa-
zat atat Mitropolit, cat si Episeopi, la cite trele Eparhiele.
i dupa alegerea cea obstesca au ales si parinti pamen-
tem' a fi Igumem pre la t6te Monastirile tarilor acestora,
atat domnesti cum si la cele inchinate; atuncea si en eel
mai mic intru flit 5i slujitorir sfinter si apostolestii n6stre
Biserici, m'am randuit Igumen la sfanta Monastire
din sud Romanati, in cele cincr judete ale tarir Banatului
Crarovei, micii Valahir, unde si eu sint nascut, si cu lu-
minata carte donmesca, ce s'au dat la t6te Igumenaturile,
oranduindu-se si 6mern domnestt la asaztirile Igumenilor, de
au facut catagrafie de tOta stares Monastirel or, si de on ce
acaret, mult putin ce s'ait gasit in fiinta, fata fiind si unit
din proiniT, (predecesori) carii s'au gasit in Ora nefugitr la
parti streine, impreuna, fiind si vechill din partea sfintei Mi-
tropolii si a Episcopir ; carir facend trey catagrafii isca-
plan],
le -ail
'si -ail
C'sluiti,
www.dacoromanica.ro

41. 168 SCRIEREA
lit proinii, ce ati fost mat nainte, si cef nuoT Igumeni
pament4rn si amandoi Vechilh si Logofet Divanului gospod,
asazendu-se un catastih la fie:,3te care Monastire si altul la
cantalaria domn4sca, si altul la sfanta Mitropolie. Dect vi-
ind la sfanta Monastire am pus de ati tras clopotu, intrand
intaiu in biserica si cantandu-s6 axionu, dupa obiceiti am sa-
rutat sfintele ic6ne si poruncind a se strange top robil
Monastirif si sat4niT, am exit afar din biserica cu litie
Insutru, saversind si o sfestanie, adecii sfintirea ape). cu sfin-
tele in6ste ce am, cu multe feliuri de molitfe trebuinci6se
and slava, 1w Dumne4en prea curate' sale Ma-tel., a
n6stra Stepana, si Santultu Ierarh Nicolae, pentru schina-
barea droptei celm prea halt, ce ne-au scapat de atatea
patimirT infricosate, dupa sfrintu psalmist ce dice: Trecut-
am prin foe si prin apa, si nP-al scos pre no' intru repaos.
i viind aicea in :-,fanta Monfistire, au cetit omul domnesc,
luminata cartea, gospod in sobor ; §i facendu-se trel catagrafii,
s'a't gasit Monastirea desvalita, ploand pretutindenea si zi-
durile mancate gaurite, Jar chiliile paragenite ; sabele, co-
surile, fer6strile, usile cu stalpi eu tot si paturile lipsa,
t6te si pline trite pant Ia brag de f41iu de fau de go-
noiu al dobitdcelor si al 6menilor. Asemenea si biserica
plina, de paiajent si praf, si de gown, necautata en niet de
unele, si am pus silinta intaiu la, sfanta biserica de am
grijit cu cele ce i sa cuvin, stergend zugravela sfintilor de
top. paiajenh si praful spalAnd st cu apa, ca nu sa cun6stea
Hitt chipurile din vechime, si praf, negasind obic6iu aicea
ca intaiu sa ude bine cu apa carMnizile si sa scuture a-
poi sa mature, ci pistosise prafu t6ta zugravela bi-
sericii, Hitt Paraclisiar n'am gasit purtatorru de grija
curatatultu bisericii si candilinarh.
Apol am curatit curtea de brilegarTu §i chiliile t6te de
gunoitI, cum §i cele iguroenesti, care stiu top, tacend sdbe
si vetre i-e6suri scotend afara din acoperis, §i patun en ro-
gojinT din nou si ferestri i ust pre unde ati trebuit, curd-
tind tot buclucul din sfantul local, dregand si zidul unde
pe
si
si
st
www.dacoromanica.ro

42. 1EROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICtNTU 169
era surpat mancat, astupA.nd si t6te gaurile ce erau sparte
pre la plimbari, si alte pe dinafara gauri meremetisand si
acoperementul atilt al bisericii cum si al chiliilor, p6 unde
nu puteam sadea de pide, puind jgbiaburf din noti. As6-
menea *i pre afara acoperind meremetisand patulele si
grajdurile i chreiumile, facend si crania en casa din noil
la via Dragiisanilor a MonastiriT, cad nu aveam unde ne
pleca capul cum si vierlu, gasind via parasita si astupata
de r5zasiu, facend *i lin din noti *i altele. Iar un loc ce ati
fost vie de cump6raturil a Monastirei la d61u1 Nemoiu ce
era pierdut si parasit de 80 de am, nu still din ce pricina,
ca nu l'am gasit stepanind Monastirea, *i acum l'am scos
de supt stepAnirea celui ce fara cuvent it avea, dicendu'i
pang in diva de asta-di Caluianu, loc sterp, far5 vie si ne-
ingradit, parasit, urnblAnd pe acolo en multh, osten6la de
l'am aflat si ram vedat, Tanga via Monastirei Ilurezu, des-
partindu-le numal drumu. D6lu1 sa ;lice al sutestilor, Jar
satul Nemoiu, sud Valcea, alaturea cu d6lul Dragasanilor
nude an ut si parintii mei loeuri cu vii, care le si am
supt stepAnire dinainte vr6me.
Iar osten6lele si lucrurile cele lipsa *i de mare trebuinta,
cue s'au facut la sfanta bis6rica, inlauntru si afara, sunt
ac6stea: In sfantul oltar sfanta Cumnecatura, adeca, sfantul
trip al Domnului nostru Isus IIristos, ce taste pentru peste
an, gasindu'l facut de preoti dupa vr6mi pro*ti nepe-
depsiti, numal niste praf de cite patru cinci am, in cinei
case Earth, nu sa ennostea ce laste, si asa am facut en de
nett sfinte gran*, alese din sfAntul agnet ce am scos in
sfanta si marea Joy, si uschndu'l in sfanta Martea cea lu-
minata, am ales sfinte graunte, cite dile intr'un an, adeca
365, si le am asezat in done euth, una de umblat unde ar
trebui sfanta Curnineditura, 'far alta de pastrat peste an
en pecete, iar acele prafuri vechi puindu-le si scuturandu-le
bine in sfantul Potir, am pus pe preot de le-au potrivit in
ciasul acela, dupa sfanta Liturghie cum era inbracat in
odajdh si aezandu-le pe sfantul Preastol, am asezat si can-
ak
si
si
;
ai
www.dacoromanica.ro

43. 170 SCRIEREA
dela neadormitii, dupA cum scrie santa Scripture si am
vequt unde am inv6tat la alte sfinte locum.
Am deschis si a trela perdea la slantul oltarTu in drdpta,
ca n'am gasit, ci numai pe use mierlii noptii, adeca in
stanga, sa slujia la sfanta slujba, lucru p6 dos si atat ne-
scris cat si neobicinuit, si am pus si perdea, asezAnd a fi
trei perddle dvere, adeca santul oltar cu trei ust, Tar nu
cu doao. Agmenea si la proshomidie am largit locul, unde
lucreza preotu, cad nu av6m unde sa ne invertim slu.-
jit cum si la umivalnita, adeca unde sa spilt preotu in
vremea sfintei Liturghit ; asezat'am si candela la raspetie,
adeca la ra,stignire, cu un fier de tine trei lumanarele, ce
aprinde la polieleu si la slavoslovie i la sfanta Liturghie ;
pus-am de an spalat Tampla, unde s'au gasit ca o banita
de praf cu paisjem, de sand atit fost facuta, n'au mai una-
bltlt nimenea p6 sus; pus-am si zabr6le la treT ferestre de
sus p6 unde antra paserile si porumbh de facea culburt la
pandocrator si prin biserica, si sa gainiitea pautindenea,
unde am surpat t6te cuiburile si am spalat zugnivela ; me-
remetisit-am si policandru spalandu-1; cumparat-am si fa-
chile cele zugravite din sfesnicile c6le mart cu tinichialele lor ;
pliitit-am de am zugravit stalpii dupa, de laturi, In cite pa-
tru sfintele ic6ne Imperatesti, impretuaA si polele, Cite] era
t6te albe numai lemnul, as4menea si sf6snicile c6le marl
si doao midi, adeca 4, ce le-am gasit nezugravite si cu.
niste badarae de lemne inteensele in loc de faclit, cum stiu
tote ; tar Dimineaet cocoana Catinca Bibesca Inca in Bucu-
resti aflandu-ne asupra plecaril la Monastire mi-au si en-
ventat spuindu-mi de acele lemne si de stares biserich,
dupa cum am si gasit'o ; Tar eel al curth si alth stiu mat
bine. Facut-am si alte 4 sfesnice purttirete de mans, unul
nestriimutat la Iconostas, si fret in tinda bisericii la ice-
nele si mormiutele ctitorilor de acolo, a fi pentru litiile ce
sant a si face la esirea in tinda si afara din bishica, la
vreme de litie, dud scrie la tipicon, acestea 8 sf4snice t6te
zugravite ; zugravit-am si iconostaLath cu tetrapodul eel de
la
www.dacoromanica.ro

44. IEROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRTAC ROMN10ENU 171
anafora si de coliva, impreuna, §i 5 stalpi ce am facut la
capetele mormenturilor ctitorestt iarasi zugravitt; mere-
metisit-am si pardosela bisericii astupand gaurile dupa in-
trare, ce era facute de soreci, Intarind si strane'e cu pi-
roue de fier c5 era deslipite de zid de cadea, duo, cum si
analogurile de cetit pravila bisericii, li s'ati facut acope-
remant invertitorm, captusit pentru pastrarea cartilor si in-
lesnirea cetitorilor sfintelor slujbe, impreuna si candele cu a-
coperemant cu sticle si cu nAsurt de hier, ce sa numeste
fanuri, dupa stiinta si iscusenia randuelit sfintelor Monastiri
ale Sfitagorii si ale Chinoviilor ce am invetat. Tai. in tinda
bisericit la fericitit ctito,ri gandind a face dupa cum am
stiut si am vOut, am radicat pietrile mormenturilor ctito-
rest], caci le-am gasit asternute cu pardosela biserich, care
sa calca de pici6rele dmentlor ce intra, si fiindu-mi mila
de marmun si scrisOrea ctitoriciasca ce caste pe densele,
adeca pe" rnormentun §i sfintele semne ale cinstitet Cruel'
si numele Domnultu nostru Tsus Tlristos si valeturile cu
numele ctitorilor, stiind si cu cats cheltuTala sa far, mat
ales la acesta vreme, nu m'au rabdat inima, ci Cu multi
ostentala am statut cheltuind vreme de le-am radicat la
m6sura care s6 cade, a nu se putea calca de piciare, care
dupa vremi sa putea a sa sterge de a nu se putea cunOste,
atat numele ctitorilor cat si valeturile, si socotind ca deli
sant numele for scrise in card si hriseve, dar dupa vremi
ca o materie mat slabs, pot a per '., tar marmurile grele si
tan fiind, mai anevoe sä prapadesc, Ca d'abia cu eke 30
de omen'. am putut a le muta din loc cu parghit, si pe Ali
eke una a a§aza, 7 find; Inca am cautat cu perierghie (cu-
riozitate) si in mormenturi, a nu fi vre unu intreg dupa vrenn,
si n'am gasit lucru stricat, ertatt fiind de D-i,leu, creel ca
piste ctitori ce apururea se pomenese. Inca si cu vin si unt
din candele s'au stropit oasele, cetindu-li-se si molitvele de
ertactune, stand neumblate de cand s'au ingropat. Tar cand
am saversit acestea, dupa datoria igumeniet mele, alt fort la
dour ant ai igumenil, si Episcop Eparhiei Romnicului in urma,
www.dacoromanica.ro

45. 172 SCRIEREA
s'au asezat . Spalat-am si marmurile mormenturilor dupa
ce le-am zidit cam nu sa cunostea scripturile de pameutul
eel dupa pici6rele 6menilor ce le calca, as6zandu-le si fiara
cu candele la cate sa,pte rnormenturile, pre care en cheltu-
iala le-am si zugravit. Facut-am si unspreclece cerceviale
ale tuturor ferestrilor bisericii de jos, cat era numal zidit
geamnrile in zid, de nu se mai deschidea in vet, a sit
mai aerisi bis6rica cand se matura sl se sterg paiajenil si
mai ales vara, facend gemun cu copili si carlige de fier la
tote gemurile, Ca n'am gasit nimic de ac6stea care sa en-
vin la o bis6rica manastiresca. Dres-am si stalpii usilor bi-
asemenea pragurile, cum si br6sca usii eea cu tree
druguri impreuna cu cam am gasit inchiclInd en un
curm si un lemn curmezil din afara a usif, intarind usile
en un vatem de fier ce am pus statatoru la usa pre care o
am si vapsit cu rose, find numai sadea lemnul. Dres-am
si pardosela lespezilor in mijlocul bis6rich, fiind plecate
pietrile; facut-am si fiarale candelilor la ie6nele irnperate§ti
impreuna en sforile si scripeth lor ; zugravit-am si cinel chi-
purl' man in artica tinda, uncle s ti ceteste polunosnita,
adeca rugacrunea oast-wile si vecernia i
utrenea la Bile mice, cum si on ce parastase sau pogreba-
nil pentru moat, adeca litiile cele din tote ciilele in sfantul
si marele post, cum si tot-deauna peste an Vinerea sera
inaintea vecernim -au dupa vecernie, afara de dind pe a
doao di iaste polieleul sau slavoslovie, cad atunci slujba ra-
posatilor nu sa saversate. Deci acea artica au fost dupa
viemi amvon, si Midindu-se bis6rica, an remas zugravela
minim si a iadului acolea innauntru, uncle sant si ctitoril
ingropati de care 290 si mai bine de am, altii si mai de
curend, si fiind ea obiceiu iaste la lad a fi satana Cu dracil
set, ce sant pusi la trite pricinile de pecatele 6menilor, si
ctitoril eel din urrna facend alt amvon, n'au apucat sa,
se6ta din artica acele chipuni gi ozave cu pricinile lor, a-
deca tadul, si sa le fie zugravit in amvonul ce -1 facuse; el
recaasase acole, si prostimea din locuiton si tiganii din ne-
serich,
chein,
medh-noptii si
www.dacoromanica.ro

46. IEROSCHIMONAFIULUI ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 173
stiinta, viind sa inchina acole, a,princlend sl lumAnart. Dect
eu neputend suferi a vedea intr'acest f61iu, puind zugravu
au dat acea pardosela jos in drepta si in stanga parte, si
am zugravit patru sfinti ee nu s'ati gasit zugravitt in bis6-
rica, dupa cum la alte sfinte Monastirl sa afla, care sfinti
ca unit ce sant at acestit de Duronecleu pazite tacit, si cu
sfintele sale rugactunt aparata de multe primejdii, de til-
hart, de f6meti, de chime, de foc si de robit si de cutre-
mure si de venirea altor streine si plgane limbi, cum si
de cad6rea in eresurt ; tara,g si la vr6nn de secett am ye-
(jut and plot si cu aparare de tresnete. Acesti marl sfinti
sa afla cu sfintele sale m6ste intregt aicea in Cara Romtt-
n6sca, en minune si putere Dumneciemsca adult, si en marl.
.cheltueh de fericith domni si ctitort Dect pre acesti sfinti
negasindu't zugraviti, si gusind en cuviinta si dreptate,
am pus de s'au zugravit, adeea : sfantul Nicodim eel sfintit
si Arhimandritul ctitorul sfintet si Dumnecleestit Monas-
tin Lavret eel mart a Tismanit, uncle si en am petrecut viata
buna in am case, asemenea si pre sfiintul si cuviosul si de
Dumne4eu purtatortul parintele nostru Grigorie Decapo-
litul, eel de la sfanta Mornstire Bistrita, si sfantul prea cut-
viosul Parintele nostru Dimitrie eel note de la Basarabov,
ce sa afla, la sftmta Mitropolie a Ungro-Vlahiet, si sfanta
prea cuvi6sa Filotea feciara cea de la Targul Argesulut,
si sfantul Cuviosul Kiriac Sihastru, ce m6 aflu si eu en a-
celasi nume din shima cea mare, tar Cu faptele stau de-
parte eta taste cerlul de pament. Zugravit-am si pre Dom-
nul si Stepanul nostru spasitoriul Isus Christos, d6supra
acestor mart sfintt prea euviost, cu candela neadormita d6-
supra; pus-am si faclit la pururea pomenith ctitort ; Tar la
Banu Preda ctitoru, ce ad fost si Carmacarn al Craiovei,
sand am desgropat cinstitele 6se, am pus d6supra 6selor
doao caramizt marl, scr:se atilt numele etitorulm si vi06-
tul acesttu an, cum si tine desgropat; tar piatra mor-
mentultd nu o am gasit drept pre trup pusa, ci de la ju-
matatea trupului la vale spre pictore, cum au fost asezata,
l'aii
www.dacoromanica.ro

47. 174 SCRIEREA I EROSCHIM. ARHIMANDRIT CHIRIAC ROIANICENU
Tar adancirnea gropil au fost de un stanjin temelia
zidului bisericeT, in artica din mijloc, cum intri in stanga
la fer6stra in bis6rica,. Pus-am de am zugravit si hramu
sfintei Monastiri, ce Taste eel intru sfintl Parintele nostru
Nicolae, Arhiepiscopul de la Mira- Lichiei, facetoriului de
minuni, din afara amvonului, cad nu era ; ci numai in-
nauntrul amvonului d6supra usiT vechi si mania, dupli,
cum sit v6de. Flicut-am deasupra portii 11Tonastirii, sfan-
tul pram in pici6re, facendu'T Joe in zid si acoperemant
&supra in cApriori sindrilit, cu sCris6re de desuptul sfin-
telor sale piciare, din ce clile de Domni si Mitropolit s'at'e
zugravit si cu ale cui ostenele si in ce igumenie, puind
si lipind de desupt o sandura mare, cad de cand au fost
Monastirea focal portaritiluT si sed6rea Jarna si vara tot
in p6rta l'am gasit facendu-s6, greu le era la on ce por-
tar sit intimpla a fi, inghietand de frig, si una de mila
lor, alta afuma si sfantul Chip al Ierarhului Nicolae, am
pus de at facut casa cu ce-T trebue a fi pentru portariu, si
a avea si unde sa se adapostesca din eel saraci si goli robe
si sat6ni care yin pentru ale Moniistin si ale for trebi la
lgumeni si la bis6rica. Iar slujbele sfintei bis6rici ce s6
sav6rsesc cu 6 Plaint' ce agonisit dintr'alte 1)50, ca,ci
aicea n'am gasit nice unul, sant acestea dupa invetatura
ce de mic din sfintele Scripture si din tipicul Sf5,ntului
Savve si a altor sfitqi, asez6mant bisericii si legit chresti-
nestf eel date de Domnul nostru Isus Christos prin sfintii 861
Ucenici si Apostoh, i prin sfirqii parinti asezate, am hive-
tat; dup4. cum pe unde am crescut am deprins vedend
si pedepsindu-m6 in limp vreme intru acestea, s'au facut
ca o fire si obiceiu, poftind apururea de ar fi prin putintti,
cu ajutonul lui Dumnaleu, a fi tot-deuna intru acestea,
dupa cum sant legate de la sfantul Botez.
C. E.
(Va urma).
si
i -am
§i
hags
rli
www.dacoromanica.ro

48. DONATIUNI.
P. S. Episcop al Roma,nuhu prin adresa No. 277 din 25 Main,
relateza ca Prea Cueernicul Prototereu al judetulm Bacau prin ra-
portul No. 505 din 22 Main a sapus la cunostinta P. S. Sale ca
personele rusemnate mai jos au oferit bisericilor din satele : Plop
si Lapos din comuna Darmanescii si Larga din comuna Dofteana,
urmetOrele objecte specificate in dreptul fie-caria, si anume :
1. Domnul Mihalache Antimiu, din comuna Dofteana, a daruit
Bisericei din satul Larga : un rind vestminte preotesei, o icons
Malea Domuultu", o cadelni-ta si altele, tote in valore de 354 lei.
2. Domnul N. Lazarescu, idem, un dulap aceliasi biserici, in
valore de 25 lei.
3. Enoriasii aceliasi biserici, au contribuit en suma de 129 lei
50 bane, pe Tanga suma de 100 lei de In Primarie, cu care s'au.
procurat bisericei, Mineele de Nemt si o cadelnita.
4. Enoriasir din satul Plop, an oferit bisericei for parohiale : un
rind vestminte preotesci in valore de 156 lei.
5. Domnul Gheorghie Cojocariu si Sp. Mahn, din satul Plop,
au oferit bisericei o icona, Mama Domnului si o cadelnita, in va-
lore de 120 lei, si eel de al doilea : o cadelnita, in valore de 6 lei.
6. Enoririsii satului Lapos au oferit bisericei for un rind vest-
minte preotesei in valore de 156 lei, si
7. Domnii: Gheorghie Mocanu, D. Antalas, Theodor Floreanu
si Sp. Floreanu, din satul Lapos, au oferit bisericei respective
Liturghia si Mo itfelnicul aparute iu tipografia Cartilor Biseri-
cesci", legate bine, ambele in valore de 35 lei.
Acestea sa publien spre eunostinta i indemnul altora, adueen-
du-li-se tot de odata multamiri publice pentru *asemenea fapte
ehrestinesti.
Domnul Ilie Nedeleoviei, comerciant, din orasul Ploesei ofe-
rind santele Vase cornpleete iu valore de 90 lei, bisericei eu hra-
mul Adormirea Maicei Dornnului", din comuna Andrasesei ju-
detul lalomita, i se aduc multumiri piosului donator pentru ase-
menea laudabila fapta.
40
www.dacoromanica.ro