SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 16
Downloaden Sie, um offline zu lesen
Centrul Europe Direct
Maramureş
                   Maramureş




          TraTaTul
       de la lisabona
            Europa cetăţenilor
Maramureş

            Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor




                  Europa în secolul al XXI-lea

     În 50 de ani, Europa s-a schim-       Acesta este obiectivul tratatu-
bat mult - la fel ca întreaga lume.    lui semnat la Lisabona, la 13 de-
    Astăzi, mai mult ca niciodată,     cembrie 2007. Liderii europeni au
într-o lume în evoluţie constantă,     convenit asupra unor noi reguli ţi-
Europa trebuie să facă faţă unor       nând cont de schimbările politice,
noi provocări: globalizarea econo-     economice şi sociale şi dorind, în
miei, evoluţia demografică, schim-     acelaşi timp, să răspundă aspiraţi-
bările climatice, nevoia de surse      ilor şi speranţelor europenilor.
durabile de energie şi noile ame-          Tratatul de la Lisabona stabi-
ninţări la adresa securităţii. Iată    leşte care sunt competenţele UE şi
provocările secolului al XXI-lea.      mijloacele pe care aceasta le poa-
    Iar acestea nu ţin cont de fron-   te utiliza şi modifică structura in-
tiere. Statele membre nu mai sunt      stituţiilor şi modul de funcţionare a
în măsură să facă faţă singure tu-     acestora. În consecinţă, caracterul
turor acestor probleme. Pentru a       democratic şi valorile fundamenta-
găsi soluţii şi a răspunde preocu-     le ale Uniunii sunt consolidate.
părilor cetăţenilor, este necesar un       Tratatul este rezultatul negoci-
efort colectiv la nivel european.      erilor între statele membre, reuni-
    Europa trebuie să se moderni-      te în cadrul unei conferinţe inter-
zeze, să dispună de instrumente        guvernamentale, la lucrările căreia
eficiente şi coerente, adaptate nu     au participat Comisia Europeană şi
numai la funcţionarea unei Uniuni      Parlamentul European. Toate cele
recent extinse de la 15 la 27 de       27 de state membre l-au ratificat
state membre, ci şi la transformă-     urmând proceduri variate, în func-
rile rapide prin care trece lumea      ţie de constituţia naţională.
de astăzi. Prin urmare, regulile           Tratatul a intrat în vigoare la 1
care stau la baza cooperării dintre    decembrie 2009, în conformitate
ţări trebuie revizuite.                cu Articolul 6.


                        www.europedirect.cdimm.org
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

                             Tratatul pe scurt

    Tratatul	de	la	Lisabona	modifică	Tratatul	privind	Uniunea	Europeană	şi	
Tratatele	CE	(fără	a	le	înlocui)	şi	pune	la	dispoziţia	Uniunii	cadrul	legal	şi	
instrumentele	 juridice	 necesare	 pentru	 a	 face	 faţă	 provocărilor	 viitoare	 şi	
pentru	a	răspunde	aşteptărilor	cetăţenilor.


1. O Europă mai democratică şi                •	O	 mai	 mare	 implicare	 a	 parla-
mai transparentă,                                           mentelor	 naţionale:
în care Parlamentul                                         parlamentele       naţi-
European şi parla-                                          onale pot participa
mentele naţionale se                                        într-o măsură mai
bucură de un rol con-                                       mare la activităţile
solidat, în care ce-                                        Uniunii Europene, în
tăţenii au mai multe                                        special datorită unui
şanse de a fi ascultaţi                                     nou mecanism care le
şi care defineşte mai                                       permite să se asigure
clar ce este de făcut                                       că aceasta intervine
la nivel european şi                                        numai atunci când
naţional şi de către                                        se pot obţine rezul-
cine.                                                       tate mai bune la nivel
                                                            comunitar (principiul
  •	Un	 rol	 consoli-                       subsidiarităţii). Alături de rolul con-
dat	 pentru	 Parlamentul	 European:         solidat al Parlamentului European,
ales direct de către cetăţenii Uniunii      implicarea parlamentelor naţionale
Europene, acesta are noi atribuţii          conduce la consolidarea caracteru-
majore privind legislaţia, bugetul          lui democratic şi la creşterea legiti-
Uniunii Europene şi acordurile in-          mităţii acţiunilor Uniunii.
ternaţionale.
    Prin faptul că se recurge mai des         •	O	voce	mai	puternică	pentru	ce-
la procedura de codecizie în cadrul         tăţeni: datorită iniţiativei cetăţeni-
elaborării politicilor europene, Par-       lor, un milion de cetăţeni din diferite
lamentul European se află pe o po-          state membre pot cere Comisiei să
ziţie de egalitate cu Consiliul (care       prezinte noi propuneri politice.
reprezintă statele membre) în ceea            •	Cine	 şi	 ce	 face: relaţia dintre
ce priveşte adoptarea celei mai mari        statele membre şi Uniunea Euro-
părţi a legislaţiei Uniunii Europene.       peană este mai clară, odată cu re-
                                            partizarea competenţelor.

                           www.europedirect.cdimm.org
                                                                                  2
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                     TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor


 •	Retragerea	 din	 Uniune: Tratatul      al Consiliului European (ales pentru
de la Lisabona recunoaşte explicit,       un mandat de doi ani şi jumătate),
pentru prima dată, posibilitatea ca       introduce o legătură directă între
un stat membru să se retragă din          alegerea preşedintelui Comisiei şi
Uniune.                                   rezultatele alegerilor europene,
                                          prevede noi dispoziţii referitoare la
2. O Europă                               viitoarea structură a Parlamentului
mai eficientă,                            European şi include reguli clare pri-
cu metode de                              vind cooperarea consolidată şi dis-
lucru şi reguli de                        poziţiile financiare.
vot simplificate,
cu instituţii efici-                        •	O	 viaţă	 mai	 bună	 pentru	 euro-
ente şi moderne                           peni: Tratatul de la Lisabona amelio-
pentru o Uniune                           rează capacitatea UE de a acţiona în
Europeană        cu                       diverse domenii de prioritate majoră
27 de membri, capabilă să acţione-        pentru Uniunea de azi şi pentru cetă-
ze mai bine în domenii de prioritate      ţenii săi - precum libertatea, securita-
majoră.                                   tea şi justiţia (combaterea terorismu-
                                          lui sau lupta împotriva criminalităţii).
  •	Un	 proces	 decizional	 eficient:
votul cu majoritate calificată din
Consiliu este extins la noi domenii
politice, astfel încât procesul deci-
zional să se desfăşoare mai rapid şi
mai eficient.
   Începând din 2014, calcularea
majorităţii calificate se va baza pe
sistemul dublei majorităţi, a sta-
telor membre şi a populaţiei, re-
flectând astfel dubla legitimitate a
Uniunii. Dubla majoritate se obţine          Într-o anumită măsură, Tratatul
atunci când o decizie este luată prin     se referă şi la alte domenii, printre
votul a 55% din statele membre,           care politica energetică, sănătatea
reprezentând cel puţin 65% din po-        publică, schimbările climatice, ser-
pulaţia Uniunii.                          viciile de interes general, cercetare,
                                          spaţiu, coeziune teritorială, politică
  •	Un	cadru	instituţional	mai	stabil	    comercială, ajutor umanitar, sport,
şi	 mai	 eficient: Tratatul de la Lisa-   turism şi cooperare administrativă.
bona creează funcţia de preşedinte
                          www.europedirect.cdimm.org
3
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor


   3. O Europă a drepturilor, va-           drepturilor fundamentale şi conferă
lorilor, libertăţii, solidarităţii şi si-   dispoziţiilor acesteia forţă juridică
guranţei, care promovează valorile          obligatorie. Se referă la drepturi ci-
Uniunii, introduce Carta drepturilor        vile, politice, economice şi sociale.
fundamentale în dreptul primar eu-
ropean, prevede noi mecanisme de              •	Libertate	pentru	cetăţenii	euro-
solidaritate şi asigură o mai bună          peni: Tratatul de la Lisabona menţi-
protecţie a cetăţenilor europeni.           ne şi consolidează cele „patru liber-
                                            tăţi”, precum şi libertatea politică,
                                            economică şi socială a cetăţenilor
                                            europeni.
                                              •	Solidaritate	 între	 statele	 mem-
                                            bre: Tratatul de la Lisabona prevede
                                            faptul că Uniunea şi statele mem-
                                            bre acţionează împreună în spirit
                                            de solidaritate în cazul în care un
                                            stat membru este ţinta unui atac
                                            terorist sau victima unei catastrofe
                                            naturale sau provocate de om. De
                                            asemenea, se subliniază solidarita-
                                            tea în domeniul energiei.

  •	Valori	 democratice: Tratatul de           •	Mai	multă	siguranţă	pentru	toţi:
la Lisabona specifică şi consolidea-        Uniunea beneficiază de o capacita-
ză valorile şi obiectivele care stau        te extinsă de acţiune în materie de
la baza Uniunii. Aceste valori sunt         libertate, securitate şi justiţie, ceea
menite să servească drept punct de          ce aduce avantaje directe în ceea ce
referinţă pentru cetăţenii europeni         priveşte capacitatea sa de a lupta
şi să arate ce anume are de oferit          împotriva criminalităţii şi teroris-
Europa partenerilor săi din întreaga        mului.
lume.                                           Noile prevederi în materie de
                                            protecţie civilă, ajutor umanitar şi
  •	Drepturile	 cetăţenilor	 şi	 Carta	     sănătate publică au, de asemenea,
drepturilor	 fundamentale: Tratatul         obiectivul de a întări capacitatea
de la Lisabona menţine drepturile           Uniunii de a răspunde la ameninţă-
existente şi introduce altele noi.          rile la adresa securităţii cetăţenilor
   În mod special, garantează liber-        europeni.
tăţile şi principiile înscrise în Carta

                            www.europedirect.cdimm.org
                                                                                 4
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                     TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor


   4. Europa ca actor pe scena            este şi unul din vicepreşedinţii Co-
internaţională – instrumentele de         misiei, va creşte impactul, coerenţa
politică externă de care dispune Eu-      şi vizibilitatea acţiunii externe a UE.
ropa sunt regrupate atât în ceea ce
priveşte elaborarea, cât şi adopta-         •	Noul	 Serviciu	 european	 pentru	
rea noilor politici.                      acţiune	 externă va oferi Înaltului
   Tratatul de la Lisabona oferă Eu-      Reprezentant sprijinul necesar.
ropei o voce mai clară în relaţiile cu      •	Uniunea	are	o	personalitate	juri-
partenerii săi din întreaga lume. De      dică	unică, ceea ce îi întăreşte pute-
asemenea, utilizează forţa dobândi-       rea de negociere, determinând-o să
tă de Europa în domeniul economic,
umanitar, politic şi diplomatic pen-
tru a promova interesele şi valori-
le europene pe plan mondial, res-
pectând, în acelaşi timp, interesele
specifice ale statelor membre în do-
meniul afacerilor externe.




                                          fie mai eficientă pe plan mondial şi
                                          un partener mai vizibil pentru ţările
                                          terţe şi organizaţiile internaţionale.
                                            •	Evoluţia	 politicii	 europene	 de	
                                          securitate	 şi	 apărare	 se	 va	 realiza	
                                          păstrând	 unele	 modalităţi	 decizi-
                                          onale	 specifice, facilitându-se tot-
                                          odată o cooperare consolidată în
                                          cadrul unui grup mai mic de state
                                          membre.

  •	Numirea	 unui	 Înalt	 Reprezen-
tant	 al	 Uniunii	 pentru	 afaceri	 ex-
terne	şi	politica	de	securitate, care


                           www.europedirect.cdimm.org
5
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

                       Întrebări şi răspunsuri


   De ce are nevoie Europa de               Pentru prima dată, tratatele cu-
Tratatul de la Lisabona?                 prind o secţiune dedicată energiei,
   Pentru	 a-şi	 valorifica	 întregul	   care stabileşte ca obiective pen-
potenţial,	Uniunea	Europeană	tre-        tru politica Uniunii din acest sec-
buie	 să	 se	 modernizeze	 şi	 să	 in-   tor asigurarea unei bune funcţio-
troducă	 reforme.	 Uniunea	 extinsă	     nări a pieţei energiei (în special în
la	27	de	state	membre	funcţionea-        ceea ce priveşte aprovizionarea cu
ză	după	reguli	elaborate	pentru	o	       energie şi promovarea eficienţei
Uniune	formată	din	15	ţări.	             energetice şi a economiei de ener-
   Există trei motive fundamentale       gie) şi dezvoltarea unor surse de
pentru care avem nevoie de acest         energie noi şi regenerabile.
Tratat: o mai mare eficienţă în pro-
cesul de luare a deciziilor; mai mul-       Au fost create noi posibilităţi
tă democraţie prin conferirea unui       pentru a aborda, de exemplu, as-
rol mai important Parlamentului          pecte legate de protecţia civilă sau
European şi parlamentelor naţio-         de sănătatea publică în context
nale; o mai mare coerenţă pe plan        transfrontalier şi pentru a sprijini
extern. Toate acestea îi vor permi-      activităţile transfrontaliere în do-
te Uniunii să promoveze mai bine         meniul sportului.
interesele cetăţenilor săi, zi de zi.
                                            Uniunea Europeană poate acum
   Ce schimbări aduce Trata-             să acţioneze mai eficient împotriva
tul de la Lisabona pentru cetă-          grupărilor criminale care fac trafic
ţeni?                                    de persoane, să promoveze şi să
   Tratatul	 de	 la	 Lisabona	 răs-      sprijine acţiunile în domeniul pre-
punde	 îngrijorărilor	 exprimate	 de	    venirii criminalităţii şi să ajute la
cetăţenii	    europeni.                             combaterea terorismu-
De exemplu, Tratatul                                lui prin îngheţarea acti-
reflectă fidel anga-                                velor.
jamentul politic de a                                   Mai mult decât atât,
face faţă celor două                                Tratatul confirmă anga-
provocări interdepen-                               jamentul UE de a ela-
dente, schimbările cli-                             bora o politică comună
matice şi politica ener-                            privind imigraţia.
getică.

                         www.europedirect.cdimm.org
                                                                            6
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                     TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

   Tratatul de la Lisabona conţine,
de asemenea, o „clauză de solidari-
tate”, potrivit căreia Uniunea şi sta-
tele membre vor acţiona împreună
în spirit de solidaritate în cazul în
care un stat membru este ţinta unui
atac terorist sau victima unei catas-
trofe naturale sau provocate de om.

    Parlamentele naţionale au
un rol mai activ în afacerile co-
munitare?
    Da.	 Pentru	 prima	 dată,	 parla-
                                              Cetăţenii pot înainta iniţiati-
mentele	 naţionale	 sunt	 recunos-
                                          ve către instituţiile Uniunii?
cute	ca	făcând	parte	integrală	din	
                                              Da.	Tratatul	de	la	 Lisabona	 in-
structura	 democratică	 a	 Uniunii	
                                          troduce	Iniţiativa	cetăţenilor	euro-
Europene.	
                                          peni.
    Sunt introduse prevederi speci-
                                              Noua dispoziţie privind demo-
ale destinate să ajute parlamen-
                                          craţia participativă prevede că un
tele naţionale să se implice mai
                                          milion de cetăţeni provenind din-
îndeaproape în activitatea Uniunii.
                                          tr-un număr semnificativ de sta-
    În special, parlamentele na-
                                          te membre pot lua iniţiativa de a
ţionale pot acţiona în calitate de
                                          invita Comisia să prezinte orice
„gardieni” ai principiului de sub-
                                          propunere adecvată referitoare la
sidiaritate. (Acest	 principiu	 este	
                                          aspecte care, în opinia cetăţenilor,
destinat	 să	 garanteze	 faptul	 că	
                                          necesită un act legislativ elaborat
deciziile	sunt	luate	cât	mai	aproa-
                                          la nivelul Uniunii în scopul aplicării
pe	 de	 cetăţeni	 şi	 că	 se	 verifică	
                                          Tratatului de la Lisabona. Detaliile
constant	dacă	acţiunea	întreprinsă	
                                          cu privire la această procedură vor
la	nivel	comunitar	este	justificată,	
                                          fi stabilite prin legislaţie.
având	 în	 vedere	 posibilităţile	 dis-
ponibile	la	nivel	naţional,	regional	
                                              În ce constă noul sistem de
sau	local).
                                          vot în Consiliul de Miniştri?
    Parlamentele naţionale au pute-
                                              În	 Consiliul	 de	 Miniştri,	 siste-
rea de a influenţa deciziile în faza
                                          mul	 standard	 de	 vot	 va	 fi	 „votul	
iniţială a elaborării unei propuneri,
                                          cu	majoritate	calificată”.	Acesta	se	
înainte ca aceasta să fie analiza-
                                          va	baza	pe	principiul	dublei	majo-
tă în detaliu de Parlamentul Euro-
                                          rităţi.	
pean şi de Consiliul de Miniştri.

                          www.europedirect.cdimm.org
7
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

    Pentru a fi adoptate în Consi-           Câteva dintre celelalte modifi-
liul de Miniştri, deciziile trebuie să   cări se referă la aspecte precum
fie susţinute de 55% din statele         iniţiativele cetăţenilor, protecţia
membre (în prezent, 15 din 27 de         diplomatică şi consulară şi diferite
ţări ale UE), reprezentând cel pu-       aspecte procedurale. Votul în una-
ţin 65% din populaţia UE. Pentru         nimitate rămâne necesar în do-
a elimina posibilitatea ca un nu-        menii precum fiscalitatea, politica
măr foarte mic de state membre,          externă, apărarea şi securitatea
dintre cele mai populate, să poa-        socială.
tă bloca adoptarea unei decizii, o
minoritate de blocaj trebuie să fie
alcătuită din cel puţin patru sta-
te membre. În caz contrar, se va
considera că majoritatea calificată
este atinsă chiar dacă nu este în-
deplinit criteriul populaţiei.
    Consiliul European a convenit
ca noul sistem să intre în vigoare
în 2014. În primii trei ani, până în
2017, un stat membru poate cere
ca un act să fie adoptat prin majo-
ritate calificată, aşa cum este defi-       Care sunt cele mai impor-
nită în Tratatul de la Nisa.             tante modificări instituţionale
                                         introduse de Tratat?
   Votul cu majoritate califi-              Spre deosebire de tratatele
cată va fi folosit pentru luarea         existente, Tratatul de la Lisabona
mai multor decizii?                      prevede că fiecare stat membru
   Da.	Tratatul	de	la	Lisabona	ex-       va avea propriul comisar.
tinde	aria	de	aplicare	a	votului	cu	        Parlamentul European poate
majoritate	calificată	la	noi	domenii	    avea cel mult 751 de membri, iar
politice.	                               fiecare stat membru poate avea
   Este în interesul Uniunii Euro-       maxim 96 şi minim 6 reprezen-
pene să se simplifice procesul de-       tanţi.
cizional, inclusiv în domenii pre-          Tratatul de la Lisabona creea-
cum lupta împotriva schimbărilor         ză un nou post permanent, cel de
climatice, securitatea energetică        Preşedinte al Consiliului European,
şi ajutorul umanitar de urgenţă în       numit de Consiliul European pentru
zonele sensibile de pe glob.             o perioadă de doi ani şi jumătate.


                          www.europedirect.cdimm.org
                                                                           8
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                     TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

   Acest aspect conferă mai multă            Cele şase capitole ale Cartei cu-
continuitate şi stabilitate activităţii   prind următoarele aspecte: drep-
Consiliului European.                     turi individuale legate de demnita-
   Tratatul de la Lisabona creează,       te, libertăţi, egalitate, solidaritate,
de asemenea, postul de Înalt Re-          drepturi legate de statutul cetă-
prezentant al Uniunii pentru afa-         ţeniei şi justiţie. Aceste drepturi
ceri externe şi politica de securita-     se inspiră în mare parte din alte
te, care este în acelaşi timp şi unul     instrumente internaţionale, cum
dintre vicepreşedinţii Comisiei şi        ar fi Convenţia europeană a drep-
prezidează lucrările Consiliului          turilor omului, oferindu-le o formă
Relaţii Externe. Aceasta va adu-          juridică în cadrul Uniunii.
ce mai multă coerenţă în acţiunea            Instituţiile Uniunii trebuie să
externă şi va contura profilul UE         respecte drepturile înscrise în Car-
pe scena internaţională, creând o         tă. Aceleaşi obligaţii revin statelor
identitate a Uniunii.                     membre când pun în aplicare le-
                                          gislaţia Uniunii. Curtea de Justi-
   Cum contribuie Carta drep-             ţie va garanta aplicarea corectă a
turilor fundamentale la îmbu-             Cartei. Includerea Cartei nu modi-
nătăţirea drepturilor cetăţeni-           fică competenţele Uniunii, ci oferă
lor europeni?                             drepturi consolidate şi mai multă
                                          libertate cetăţenilor.

                                             Acest Tratat slăbeşte capa-
                                          citatea statelor membre de a
                                          avea o politică externă inde-
                                          pendentă?
                                             Nu.	 Uniunea	 Europeană	 acţio-
                                          nează	atunci	când	este	nevoie	de	
                                          o	voce	coerentă	pe	scena	interna-
    Tratatul de la Lisabona face tri-     ţională.	O	serie	de	aspecte	legate	
mitere la Carta drepturilor funda-        de	 politica	 externă	 sunt	 abordate	
mentale, considerată un adevărat          cel	 mai	 bine	 prin	 acţiunea	 comu-
catalog al drepturilor de care toţi       nă	 a	 statelor	 membre	 ale	 Uniunii	
cetăţenii Uniunii trebuie să bene-        Europene.
ficieze în raport cu instituţiile Uni-       Funcţia de Înalt Reprezentant
unii şi cu garanţiile obligatorii din     nu creează noi puteri, ci simplifică
punct de vedere juridic ale legisla-      acţiunea externă a UE, eliminând
ţiei comunitare.                          suprapunerile şi confuziile.


                           www.europedirect.cdimm.org
9
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

   Înaltul Reprezentant ia măsuri        mai	transparente	a	punerii	în	apli-
în domeniul politicii externe, pe        care	a	politicilor	UE,	pentru	a	ga-
baza deciziilor adoptate în unani-       ranta	faptul	că	deciziile	sunt	luate	
mitate de cele 27 de state mem-          cât	mai	aproape	de	cetăţean.
bre ale UE, iar rolul său este de a          Acesta include dimensiunea lo-
completa, nu de a înlocui politica       cală şi regională în cadrul juridic al
externă sau eforturile diplomatice       UE şi precizează că Uniunea tre-
ale statelor membre.                     buie să respecte identităţile naţio-
                                         nale ale statelor membre, care fac
   Tratatul creează o armată             parte integrantă din structurile lor
europeană?                               fundamentale, inclusiv autonomia
   Nu.	 Apărarea	 rămâne	 în	 conti-     regională şi locală. Tratatul simpli-
nuare	un	domeniu	de	competenţă	          fică doar distribuţia competenţelor
al	statelor	membre.	                     între Uniune şi statele membre
   Tratatul prevede că statele           precizând atribuţiile fiecărei părţi
membre pot pune la dispoziţia            implicate. Există astfel mai puţine
Uniunii resurse civile şi militare       zone „de umbră”, susceptibile să
pentru desfăşurarea operaţiunilor        creeze confuzie şi nesiguranţă.
sale în domeniul securităţii comu-
ne şi apărării. Cu toate acestea,
orice stat membru are dreptul de
a se opune unor astfel de operaţi-
uni. Toate contribuţiile vor fi întot-
deauna pe bază voluntară.
   Un grup de state membre care
doresc şi au capacitatea necesară
vor putea îndeplini operaţiuni de
dezarmare, misiuni umanitare şi
de evacuare, misiuni de consiliere
pe probleme militare şi de menţi-           Tratatul de la Lisabona cre-
nere a păcii. Niciun stat membru         ează un „suprastat” european?
nu poate fi obligat însă să partici-        Nu.	Tratatul	de	la	Lisabona	este	
pe la astfel de operaţiuni.              un	tratat	internaţional,	convenit	şi	
                                         ratificat	de	state	membre	suvera-
   Tratatul de la Lisabona mă-           ne	care	sunt	de	acord	să	pună	în	
reşte numărul deciziilor luate           comun	 o	 parte	 din	 suveranitatea	
la Bruxelles?                            lor,	 în	 favoarea	 cooperării	 supra-
   Nu.	 Tratatul	 pune	 bazele	 unei	    naţionale.	
abordări	 mai	 descentralizate	 şi	

                         www.europedirect.cdimm.org
                                                                           10
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor

   Tratatul de la Lisabona sublini-        Cele două tratate principale ale
ază faptul că Uniunea reflectă do-      Uniunii vor fi redenumite Tratatul
rinţa statelor membre şi a cetăţe-      privind Uniunea Europeană şi Tra-
nilor săi şi că puterile sale îi sunt   tatul privind Funcţionarea Uniunii
conferite de aceste ţări.               Europene. Acestea vor avea ace-
   Tratatul nu aduce atingere na-       laşi statut.
turii fundamentale a UE, ci introdu-       Textul consolidat al celor două
ce o serie de inovări instituţionale    tratate de bază, cuprinzând modi-
majore, care conferă Uniunii mai        ficările pe care le aduce Tratatul de
multă putere şi eficienţă. Acest lu-    la Lisabona, este acum disponibil.
cru nu este în detrimentul statelor
membre. Dimpotrivă, UE comple-             Cum şi când a intrat în vi-
tează acţiunea statelor membre          goare Tratatul de la Lisabona?
când acestea nu-şi pot îndeplini           Tratatul a intrat în vigoare la
singure obiectivele.                    data de 1 decembrie 2009. Pen-
                                        tru a intra în vigoare, Tratatul de
   De ce nu este Tratatul de la         la Lisabona a trebuit să fie ratificat
Lisabona mai uşor de citit?             de către cele 27 de state membre.
   Modificările aduse tratatelor        Fiecare stat membru a avut liber-
UE au fost întotdeauna făcute cu        tatea de a decide, în conformita-
ajutorul amendamentelor la trata-       te cu regulile sale constituţionale,
tele anterioare: acesta a fost ca-      dacă această ratificare se va face
zul pentru Actul Unic European,         prin referendum sau prin vot par-
precum şi pentru Tratatele de la        lamentar.
Maastricht, Amsterdam şi Nisa.
Tratatul de la Lisabona utilizează
aceeaşi tehnică.




                         www.europedirect.cdimm.org
11
CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
                  TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor




                       Drumul până la Lisabona

    Tratatul de la Lisabona a fost         la Lisabona obţine aprobare parla-
convenit după 6 ani de discuţii între      mentară în 26 din cele 27 de state
statele membre pe tema reforme-            membre
lor care erau necesare pentru a face
faţă provocărilor secolului al XXI-lea.       12 iunie 2008: În urma referen-
                                           dumului din Irlanda nu este obţinu-
    1952: Tratatul de la Paris de in-      tă majoritatea în favoarea ratificării
stituire a Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului                         19 iunie 2009: Consiliul Euro-
                                           pean a confirmat că, în continua-
   1957: Tratatele de la Roma de           re, Comisia Europeană va include
instituire a Comunităţii Economice         un cetăţean din fiecare stat mem-
Europene şi a Euratom                      bru. Şefii de stat sau de guvern au
                                           convenit asupra unor garanţii cu
   1986: Actul unic european               privire la domeniile identificate de
   1992: Tratatul de la Maastricht         autorităţile irlandeze în materie de
                                           fiscalitate, dreptul la viaţă, educa-
   1997: Tratatul de la Amsterdam          ţie şi familie şi politica tradiţională
   2001: Tratatul de la Nisa               de neutralitate militară a Irlandei,
                                           garanţii care vor fi încorporate prin
   29 octombrie 2004: Tratatul de          intermediul unui Protocol în trata-
instituire a unei Constituţii pentru       tele UE după intrarea în vigoare a
Europa semnat de statele membre            Tratatului de la Lisabona. Este, de
la Roma                                    asemenea, adoptată o Declaraţie
                                           solemnă privind importanţa drep-
   mai - iunie 2005: Franţa şi ţările de   turilor lucrătorilor şi a serviciilor
Jos resping Tratatul prin referendum       publice.
   13 decembrie 2007: Semnarea                2 octombrie 2009: Al doilea re-
Tratatului de la Lisabona de către         ferendum în Irlanda.
cele 27 de state membre
                                              1 decembrie 2009 - Tratatul de
   2007 - mai 2009: Tratatul de            la Lisabona a intrat în vigoare
                           www.europedirect.cdimm.org
                                                                               12
Acest document a fost realizat cu
    sprijin financiar din partea
         Uniunii Europene.
                                                 Surse de informare utilizate
Responsabilitatea privind conţinutul           pentru realizarea materialului:
      acestui document este a                  http://europa.eu/lisbon_treaty/
    Fundaţiei CDIMM Maramureş                           index_ro.htm
şi nu reprezintă în nici un fel poziţia
     oficială a Uniunii Europene.




                       Proiect finanţat de Uniunea Europeană
Centrul europe DireCt MaraMureş
            Structura gazdă: Fundaţia CDIMM Maramureş
            Broşură editată de: Centrul Europe Direct
                                      Maramureş
            Data publicării: Februarie 2010
            Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEAN
            Adresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare
            Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409
            E-mail: europedirect@cdimm.org
            Web: www.europedirect.cdimm.org




Maramureş

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)
Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)
Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)guest7ebbbb
 
Kurba e Philipsit
Kurba e PhilipsitKurba e Philipsit
Kurba e PhilipsitMenaxherat
 
Punimi seminarik bankat qendrore
Punimi seminarik   bankat qendrorePunimi seminarik   bankat qendrore
Punimi seminarik bankat qendroreEdonis Hoxha
 
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesme
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesmeTema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesme
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesmeAlbijon Pirku
 
Punim seminarik Qellimet dhe Parimet e Kombeve te Bashkuara
Punim seminarik  Qellimet dhe Parimet e Kombeve te BashkuaraPunim seminarik  Qellimet dhe Parimet e Kombeve te Bashkuara
Punim seminarik Qellimet dhe Parimet e Kombeve te BashkuaraArberSusuri
 
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 Tabel-timpuri-verbale-engleza Tabel-timpuri-verbale-engleza
Tabel-timpuri-verbale-englezaMusteanu Mihaela
 
Inflacioni dhe deflacioni
Inflacioni dhe deflacioniInflacioni dhe deflacioni
Inflacioni dhe deflacioniAlbana Sadriu
 
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike MrMarkySweet
 
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializate
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializateElemente definitorii ale softurilor contabile specializate
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializateRodica B
 
Matja e brutoproduktit kombëtar
Matja e brutoproduktit kombëtarMatja e brutoproduktit kombëtar
Matja e brutoproduktit kombëtarMenaxherat
 
Dreptul Afacerilor
Dreptul AfacerilorDreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilorexodumuser
 
Paraja dhe sistemi bankar
Paraja dhe sistemi bankarParaja dhe sistemi bankar
Paraja dhe sistemi bankarMenaxherat
 
Makro . paraja dhe sistemi bankar
Makro . paraja dhe sistemi bankarMakro . paraja dhe sistemi bankar
Makro . paraja dhe sistemi bankarKastriot Gashi
 
Somajul forme, cauze, evolutii
Somajul   forme, cauze, evolutiiSomajul   forme, cauze, evolutii
Somajul forme, cauze, evolutiiMiu Alexandru
 

Was ist angesagt? (20)

Neni 101 i “Traktatit për Fuksionimin e Bashkimit Europian”.
Neni 101 i “Traktatit për Fuksionimin e Bashkimit Europian”. Neni 101 i “Traktatit për Fuksionimin e Bashkimit Europian”.
Neni 101 i “Traktatit për Fuksionimin e Bashkimit Europian”.
 
Articolul si prepozitia
Articolul si prepozitiaArticolul si prepozitia
Articolul si prepozitia
 
Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)
Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)
Analiza E Cmimeve 2008 (Fletore Zyrtare 159)
 
Detyre kursi
Detyre kursiDetyre kursi
Detyre kursi
 
Kurba e Philipsit
Kurba e PhilipsitKurba e Philipsit
Kurba e Philipsit
 
Punimi seminarik bankat qendrore
Punimi seminarik   bankat qendrorePunimi seminarik   bankat qendrore
Punimi seminarik bankat qendrore
 
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesme
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesmeTema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesme
Tema e diplomes Përgjegjësia shoqërore e ndërmarrjeve të vogla dhe të mesme
 
Suedia
SuediaSuedia
Suedia
 
Punim seminarik Qellimet dhe Parimet e Kombeve te Bashkuara
Punim seminarik  Qellimet dhe Parimet e Kombeve te BashkuaraPunim seminarik  Qellimet dhe Parimet e Kombeve te Bashkuara
Punim seminarik Qellimet dhe Parimet e Kombeve te Bashkuara
 
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 Tabel-timpuri-verbale-engleza Tabel-timpuri-verbale-engleza
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 
Inflacioni dhe deflacioni
Inflacioni dhe deflacioniInflacioni dhe deflacioni
Inflacioni dhe deflacioni
 
Banka qendrore
Banka qendroreBanka qendrore
Banka qendrore
 
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike
Sistemi i drejtesise ne republiken e kosoves dhe oda ekonomike
 
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializate
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializateElemente definitorii ale softurilor contabile specializate
Elemente definitorii ale softurilor contabile specializate
 
Kambiali
KambialiKambiali
Kambiali
 
Matja e brutoproduktit kombëtar
Matja e brutoproduktit kombëtarMatja e brutoproduktit kombëtar
Matja e brutoproduktit kombëtar
 
Dreptul Afacerilor
Dreptul AfacerilorDreptul Afacerilor
Dreptul Afacerilor
 
Paraja dhe sistemi bankar
Paraja dhe sistemi bankarParaja dhe sistemi bankar
Paraja dhe sistemi bankar
 
Makro . paraja dhe sistemi bankar
Makro . paraja dhe sistemi bankarMakro . paraja dhe sistemi bankar
Makro . paraja dhe sistemi bankar
 
Somajul forme, cauze, evolutii
Somajul   forme, cauze, evolutiiSomajul   forme, cauze, evolutii
Somajul forme, cauze, evolutii
 

Andere mochten auch

Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures mai 2011
Newsletter ed maramures mai 2011Newsletter ed maramures mai 2011
Newsletter ed maramures mai 2011Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresJurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015Margareta Capilnean
 
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016Margareta Capilnean
 
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct Maramures
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct MaramuresNewsletter nr. 7/2016_Europe Direct Maramures
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux - Forum SaaS et Cloud...
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux  - Forum SaaS et Cloud...2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux  - Forum SaaS et Cloud...
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux - Forum SaaS et Cloud...Club Alliances
 
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010Margareta Capilnean
 
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016Margareta Capilnean
 
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramuresJurnal cdimm nr.6_10-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010Margareta Capilnean
 

Andere mochten auch (20)

Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_ian 2016_Europe Direct Maramures
 
Newsletter ed maramures mai 2011
Newsletter ed maramures mai 2011Newsletter ed maramures mai 2011
Newsletter ed maramures mai 2011
 
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-februarie 2015
 
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_decembrie 2015
 
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresJurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2016_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures-ianuarie 2015
 
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures_noiembrie 2015
 
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016
Newsletter 3/2016_Europe Direct Maramures_martie 2016
 
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct Maramures
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct MaramuresNewsletter nr. 7/2016_Europe Direct Maramures
Newsletter nr. 7/2016_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.5/2016_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016
Newsletter Europe Direct Maramures_septembrie 2016
 
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
 
VIEWLEX # 04
VIEWLEX # 04VIEWLEX # 04
VIEWLEX # 04
 
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux - Forum SaaS et Cloud...
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux  - Forum SaaS et Cloud...2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux  - Forum SaaS et Cloud...
2010.11.26 - Vente Marketing Medias et Reseaux Sociaux - Forum SaaS et Cloud...
 
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Ianuarie 2010
 
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016
Newsletter 2/2016_Europe Direct Maramures_februarie 2016
 
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramuresJurnal cdimm nr.6_10-ed_maramures
Jurnal cdimm nr.6_10-ed_maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010
Newsletter Europe Direct Maramures Iulie 2010
 

Ähnlich wie Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...
 Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi... Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...
Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...Marketing Communication Health &Medicine
 
Jurnal ian 2020 ed maramures
Jurnal ian 2020 ed maramuresJurnal ian 2020 ed maramures
Jurnal ian 2020 ed maramuresRadu Big
 
Institutiile Uniunii Europene - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...
Institutiile Uniunii Europene  - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...Institutiile Uniunii Europene  - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...
Institutiile Uniunii Europene - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...Marketing Communication Health &Medicine
 
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitatea
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitateaCodecizia,subsidiaritatea si proportionalitatea
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitateaZbarnica Si Teo
 
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013Maria Ciorba
 
Newsletter ed maramures decembrie2010
Newsletter ed maramures decembrie2010Newsletter ed maramures decembrie2010
Newsletter ed maramures decembrie2010Margareta Capilnean
 
European pillar of_social_rights_booklet_romana
European pillar of_social_rights_booklet_romanaEuropean pillar of_social_rights_booklet_romana
European pillar of_social_rights_booklet_romanaCristinaEugeniaBoghi
 
Jurnal septembrie 2018 ed maramures
Jurnal septembrie 2018 ed maramuresJurnal septembrie 2018 ed maramures
Jurnal septembrie 2018 ed maramuresRadu Big
 
Uniunea Europeana_Informatii generale
Uniunea Europeana_Informatii generaleUniunea Europeana_Informatii generale
Uniunea Europeana_Informatii generaleOana Turtoi
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2017
Newsletter  Europe Direct Maramures nr. 3/2017Newsletter  Europe Direct Maramures nr. 3/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2017Margareta Capilnean
 
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutii
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutiiUniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutii
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutiiDianaNasulea
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european 56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european exodumuser
 
087 -dreptul_mass-media
087  -dreptul_mass-media 087  -dreptul_mass-media
087 -dreptul_mass-media exodumuser
 
Newsletter ed maramures-februarie 2014
Newsletter ed maramures-februarie 2014Newsletter ed maramures-februarie 2014
Newsletter ed maramures-februarie 2014Margareta Capilnean
 
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)Moldova Europeană
 

Ähnlich wie Tratatul de la Lisabona (20)

Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...
 Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi... Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...
Tratatul de la Lisabona in cadrul constructiei comunitare Patrascu Frincu Mi...
 
Jurnal ian 2020 ed maramures
Jurnal ian 2020 ed maramuresJurnal ian 2020 ed maramures
Jurnal ian 2020 ed maramures
 
Institutiile Uniunii Europene - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...
Institutiile Uniunii Europene  - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...Institutiile Uniunii Europene  - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...
Institutiile Uniunii Europene - Parlamentul European Patrascu Frincu Mihaela...
 
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitatea
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitateaCodecizia,subsidiaritatea si proportionalitatea
Codecizia,subsidiaritatea si proportionalitatea
 
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013
Promovam o cetatenie activa si informata - Europe Direct Timisoara 2013
 
Newsletter ed maramures decembrie2010
Newsletter ed maramures decembrie2010Newsletter ed maramures decembrie2010
Newsletter ed maramures decembrie2010
 
European pillar of_social_rights_booklet_romana
European pillar of_social_rights_booklet_romanaEuropean pillar of_social_rights_booklet_romana
European pillar of_social_rights_booklet_romana
 
Jurnal septembrie 2018 ed maramures
Jurnal septembrie 2018 ed maramuresJurnal septembrie 2018 ed maramures
Jurnal septembrie 2018 ed maramures
 
Irdo 2005 01
Irdo 2005 01Irdo 2005 01
Irdo 2005 01
 
Uniunea Europeana_Informatii generale
Uniunea Europeana_Informatii generaleUniunea Europeana_Informatii generale
Uniunea Europeana_Informatii generale
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2017
Newsletter  Europe Direct Maramures nr. 3/2017Newsletter  Europe Direct Maramures nr. 3/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2017
 
Text
TextText
Text
 
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutii
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutiiUniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutii
Uniunea Europeana - Istoric, evolutie si institutii
 
UE.pdf
UE.pdfUE.pdf
UE.pdf
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2017_Europe Direct Maramures
 
Cg00014.Ro07
Cg00014.Ro07Cg00014.Ro07
Cg00014.Ro07
 
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european 56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european
56248162 48415419-drept-financiar-european-pt-master-de-european
 
087 -dreptul_mass-media
087  -dreptul_mass-media 087  -dreptul_mass-media
087 -dreptul_mass-media
 
Newsletter ed maramures-februarie 2014
Newsletter ed maramures-februarie 2014Newsletter ed maramures-februarie 2014
Newsletter ed maramures-februarie 2014
 
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)
Platforma societăţii civile PENTRU EUROPA (PLIANT)
 

Mehr von Margareta Capilnean

Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Margareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Margareta Capilnean
 

Mehr von Margareta Capilnean (20)

Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
Jurnal CDIMM_Europe Direct Maramures_august 2018
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 4/2018
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr 4/2018
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 3/2018
 
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM 5/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
Newsletter nr. 2/2018_Europe Direct Maramures 2018
 
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 4/2018_ Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 3/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 2/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 1/2018
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 12/2017
 
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 11/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 11/ 2017
 
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 10/2017_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/2017_Europe Direct Maramures
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 9/2017
 

Tratatul de la Lisabona

  • 1. Centrul Europe Direct Maramureş Maramureş TraTaTul de la lisabona Europa cetăţenilor
  • 2. Maramureş Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş
  • 3. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Europa în secolul al XXI-lea În 50 de ani, Europa s-a schim- Acesta este obiectivul tratatu- bat mult - la fel ca întreaga lume. lui semnat la Lisabona, la 13 de- Astăzi, mai mult ca niciodată, cembrie 2007. Liderii europeni au într-o lume în evoluţie constantă, convenit asupra unor noi reguli ţi- Europa trebuie să facă faţă unor nând cont de schimbările politice, noi provocări: globalizarea econo- economice şi sociale şi dorind, în miei, evoluţia demografică, schim- acelaşi timp, să răspundă aspiraţi- bările climatice, nevoia de surse ilor şi speranţelor europenilor. durabile de energie şi noile ame- Tratatul de la Lisabona stabi- ninţări la adresa securităţii. Iată leşte care sunt competenţele UE şi provocările secolului al XXI-lea. mijloacele pe care aceasta le poa- Iar acestea nu ţin cont de fron- te utiliza şi modifică structura in- tiere. Statele membre nu mai sunt stituţiilor şi modul de funcţionare a în măsură să facă faţă singure tu- acestora. În consecinţă, caracterul turor acestor probleme. Pentru a democratic şi valorile fundamenta- găsi soluţii şi a răspunde preocu- le ale Uniunii sunt consolidate. părilor cetăţenilor, este necesar un Tratatul este rezultatul negoci- efort colectiv la nivel european. erilor între statele membre, reuni- Europa trebuie să se moderni- te în cadrul unei conferinţe inter- zeze, să dispună de instrumente guvernamentale, la lucrările căreia eficiente şi coerente, adaptate nu au participat Comisia Europeană şi numai la funcţionarea unei Uniuni Parlamentul European. Toate cele recent extinse de la 15 la 27 de 27 de state membre l-au ratificat state membre, ci şi la transformă- urmând proceduri variate, în func- rile rapide prin care trece lumea ţie de constituţia naţională. de astăzi. Prin urmare, regulile Tratatul a intrat în vigoare la 1 care stau la baza cooperării dintre decembrie 2009, în conformitate ţări trebuie revizuite. cu Articolul 6. www.europedirect.cdimm.org
  • 4. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Tratatul pe scurt Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatele CE (fără a le înlocui) şi pune la dispoziţia Uniunii cadrul legal şi instrumentele juridice necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor. 1. O Europă mai democratică şi • O mai mare implicare a parla- mai transparentă, mentelor naţionale: în care Parlamentul parlamentele naţi- European şi parla- onale pot participa mentele naţionale se într-o măsură mai bucură de un rol con- mare la activităţile solidat, în care ce- Uniunii Europene, în tăţenii au mai multe special datorită unui şanse de a fi ascultaţi nou mecanism care le şi care defineşte mai permite să se asigure clar ce este de făcut că aceasta intervine la nivel european şi numai atunci când naţional şi de către se pot obţine rezul- cine. tate mai bune la nivel comunitar (principiul • Un rol consoli- subsidiarităţii). Alături de rolul con- dat pentru Parlamentul European: solidat al Parlamentului European, ales direct de către cetăţenii Uniunii implicarea parlamentelor naţionale Europene, acesta are noi atribuţii conduce la consolidarea caracteru- majore privind legislaţia, bugetul lui democratic şi la creşterea legiti- Uniunii Europene şi acordurile in- mităţii acţiunilor Uniunii. ternaţionale. Prin faptul că se recurge mai des • O voce mai puternică pentru ce- la procedura de codecizie în cadrul tăţeni: datorită iniţiativei cetăţeni- elaborării politicilor europene, Par- lor, un milion de cetăţeni din diferite lamentul European se află pe o po- state membre pot cere Comisiei să ziţie de egalitate cu Consiliul (care prezinte noi propuneri politice. reprezintă statele membre) în ceea • Cine şi ce face: relaţia dintre ce priveşte adoptarea celei mai mari statele membre şi Uniunea Euro- părţi a legislaţiei Uniunii Europene. peană este mai clară, odată cu re- partizarea competenţelor. www.europedirect.cdimm.org 2
  • 5. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor • Retragerea din Uniune: Tratatul al Consiliului European (ales pentru de la Lisabona recunoaşte explicit, un mandat de doi ani şi jumătate), pentru prima dată, posibilitatea ca introduce o legătură directă între un stat membru să se retragă din alegerea preşedintelui Comisiei şi Uniune. rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziţii referitoare la 2. O Europă viitoarea structură a Parlamentului mai eficientă, European şi include reguli clare pri- cu metode de vind cooperarea consolidată şi dis- lucru şi reguli de poziţiile financiare. vot simplificate, cu instituţii efici- • O viaţă mai bună pentru euro- ente şi moderne peni: Tratatul de la Lisabona amelio- pentru o Uniune rează capacitatea UE de a acţiona în Europeană cu diverse domenii de prioritate majoră 27 de membri, capabilă să acţione- pentru Uniunea de azi şi pentru cetă- ze mai bine în domenii de prioritate ţenii săi - precum libertatea, securita- majoră. tea şi justiţia (combaterea terorismu- lui sau lupta împotriva criminalităţii). • Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificată din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel încât procesul deci- zional să se desfăşoare mai rapid şi mai eficient. Începând din 2014, calcularea majorităţii calificate se va baza pe sistemul dublei majorităţi, a sta- telor membre şi a populaţiei, re- flectând astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obţine Într-o anumită măsură, Tratatul atunci când o decizie este luată prin se referă şi la alte domenii, printre votul a 55% din statele membre, care politica energetică, sănătatea reprezentând cel puţin 65% din po- publică, schimbările climatice, ser- pulaţia Uniunii. viciile de interes general, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică • Un cadru instituţional mai stabil comercială, ajutor umanitar, sport, şi mai eficient: Tratatul de la Lisa- turism şi cooperare administrativă. bona creează funcţia de preşedinte www.europedirect.cdimm.org 3
  • 6. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor 3. O Europă a drepturilor, va- drepturilor fundamentale şi conferă lorilor, libertăţii, solidarităţii şi si- dispoziţiilor acesteia forţă juridică guranţei, care promovează valorile obligatorie. Se referă la drepturi ci- Uniunii, introduce Carta drepturilor vile, politice, economice şi sociale. fundamentale în dreptul primar eu- ropean, prevede noi mecanisme de • Libertate pentru cetăţenii euro- solidaritate şi asigură o mai bună peni: Tratatul de la Lisabona menţi- protecţie a cetăţenilor europeni. ne şi consolidează cele „patru liber- tăţi”, precum şi libertatea politică, economică şi socială a cetăţenilor europeni. • Solidaritate între statele mem- bre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea şi statele mem- bre acţionează împreună în spirit de solidaritate în cazul în care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om. De asemenea, se subliniază solidarita- tea în domeniul energiei. • Valori democratice: Tratatul de • Mai multă siguranţă pentru toţi: la Lisabona specifică şi consolidea- Uniunea beneficiază de o capacita- ză valorile şi obiectivele care stau te extinsă de acţiune în materie de la baza Uniunii. Aceste valori sunt libertate, securitate şi justiţie, ceea menite să servească drept punct de ce aduce avantaje directe în ceea ce referinţă pentru cetăţenii europeni priveşte capacitatea sa de a lupta şi să arate ce anume are de oferit împotriva criminalităţii şi teroris- Europa partenerilor săi din întreaga mului. lume. Noile prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi • Drepturile cetăţenilor şi Carta sănătate publică au, de asemenea, drepturilor fundamentale: Tratatul obiectivul de a întări capacitatea de la Lisabona menţine drepturile Uniunii de a răspunde la ameninţă- existente şi introduce altele noi. rile la adresa securităţii cetăţenilor În mod special, garantează liber- europeni. tăţile şi principiile înscrise în Carta www.europedirect.cdimm.org 4
  • 7. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor 4. Europa ca actor pe scena este şi unul din vicepreşedinţii Co- internaţională – instrumentele de misiei, va creşte impactul, coerenţa politică externă de care dispune Eu- şi vizibilitatea acţiunii externe a UE. ropa sunt regrupate atât în ceea ce priveşte elaborarea, cât şi adopta- • Noul Serviciu european pentru rea noilor politici. acţiune externă va oferi Înaltului Tratatul de la Lisabona oferă Eu- Reprezentant sprijinul necesar. ropei o voce mai clară în relaţiile cu • Uniunea are o personalitate juri- partenerii săi din întreaga lume. De dică unică, ceea ce îi întăreşte pute- asemenea, utilizează forţa dobândi- rea de negociere, determinând-o să tă de Europa în domeniul economic, umanitar, politic şi diplomatic pen- tru a promova interesele şi valori- le europene pe plan mondial, res- pectând, în acelaşi timp, interesele specifice ale statelor membre în do- meniul afacerilor externe. fie mai eficientă pe plan mondial şi un partener mai vizibil pentru ţările terţe şi organizaţiile internaţionale. • Evoluţia politicii europene de securitate şi apărare se va realiza păstrând unele modalităţi decizi- onale specifice, facilitându-se tot- odată o cooperare consolidată în cadrul unui grup mai mic de state membre. • Numirea unui Înalt Reprezen- tant al Uniunii pentru afaceri ex- terne şi politica de securitate, care www.europedirect.cdimm.org 5
  • 8. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Întrebări şi răspunsuri De ce are nevoie Europa de Pentru prima dată, tratatele cu- Tratatul de la Lisabona? prind o secţiune dedicată energiei, Pentru a-şi valorifica întregul care stabileşte ca obiective pen- potenţial, Uniunea Europeană tre- tru politica Uniunii din acest sec- buie să se modernizeze şi să in- tor asigurarea unei bune funcţio- troducă reforme. Uniunea extinsă nări a pieţei energiei (în special în la 27 de state membre funcţionea- ceea ce priveşte aprovizionarea cu ză după reguli elaborate pentru o energie şi promovarea eficienţei Uniune formată din 15 ţări. energetice şi a economiei de ener- Există trei motive fundamentale gie) şi dezvoltarea unor surse de pentru care avem nevoie de acest energie noi şi regenerabile. Tratat: o mai mare eficienţă în pro- cesul de luare a deciziilor; mai mul- Au fost create noi posibilităţi tă democraţie prin conferirea unui pentru a aborda, de exemplu, as- rol mai important Parlamentului pecte legate de protecţia civilă sau European şi parlamentelor naţio- de sănătatea publică în context nale; o mai mare coerenţă pe plan transfrontalier şi pentru a sprijini extern. Toate acestea îi vor permi- activităţile transfrontaliere în do- te Uniunii să promoveze mai bine meniul sportului. interesele cetăţenilor săi, zi de zi. Uniunea Europeană poate acum Ce schimbări aduce Trata- să acţioneze mai eficient împotriva tul de la Lisabona pentru cetă- grupărilor criminale care fac trafic ţeni? de persoane, să promoveze şi să Tratatul de la Lisabona răs- sprijine acţiunile în domeniul pre- punde îngrijorărilor exprimate de venirii criminalităţii şi să ajute la cetăţenii europeni. combaterea terorismu- De exemplu, Tratatul lui prin îngheţarea acti- reflectă fidel anga- velor. jamentul politic de a Mai mult decât atât, face faţă celor două Tratatul confirmă anga- provocări interdepen- jamentul UE de a ela- dente, schimbările cli- bora o politică comună matice şi politica ener- privind imigraţia. getică. www.europedirect.cdimm.org 6
  • 9. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Tratatul de la Lisabona conţine, de asemenea, o „clauză de solidari- tate”, potrivit căreia Uniunea şi sta- tele membre vor acţiona împreună în spirit de solidaritate în cazul în care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unei catas- trofe naturale sau provocate de om. Parlamentele naţionale au un rol mai activ în afacerile co- munitare? Da. Pentru prima dată, parla- Cetăţenii pot înainta iniţiati- mentele naţionale sunt recunos- ve către instituţiile Uniunii? cute ca făcând parte integrală din Da. Tratatul de la Lisabona in- structura democratică a Uniunii troduce Iniţiativa cetăţenilor euro- Europene. peni. Sunt introduse prevederi speci- Noua dispoziţie privind demo- ale destinate să ajute parlamen- craţia participativă prevede că un tele naţionale să se implice mai milion de cetăţeni provenind din- îndeaproape în activitatea Uniunii. tr-un număr semnificativ de sta- În special, parlamentele na- te membre pot lua iniţiativa de a ţionale pot acţiona în calitate de invita Comisia să prezinte orice „gardieni” ai principiului de sub- propunere adecvată referitoare la sidiaritate. (Acest principiu este aspecte care, în opinia cetăţenilor, destinat să garanteze faptul că necesită un act legislativ elaborat deciziile sunt luate cât mai aproa- la nivelul Uniunii în scopul aplicării pe de cetăţeni şi că se verifică Tratatului de la Lisabona. Detaliile constant dacă acţiunea întreprinsă cu privire la această procedură vor la nivel comunitar este justificată, fi stabilite prin legislaţie. având în vedere posibilităţile dis- ponibile la nivel naţional, regional În ce constă noul sistem de sau local). vot în Consiliul de Miniştri? Parlamentele naţionale au pute- În Consiliul de Miniştri, siste- rea de a influenţa deciziile în faza mul standard de vot va fi „votul iniţială a elaborării unei propuneri, cu majoritate calificată”. Acesta se înainte ca aceasta să fie analiza- va baza pe principiul dublei majo- tă în detaliu de Parlamentul Euro- rităţi. pean şi de Consiliul de Miniştri. www.europedirect.cdimm.org 7
  • 10. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Pentru a fi adoptate în Consi- Câteva dintre celelalte modifi- liul de Miniştri, deciziile trebuie să cări se referă la aspecte precum fie susţinute de 55% din statele iniţiativele cetăţenilor, protecţia membre (în prezent, 15 din 27 de diplomatică şi consulară şi diferite ţări ale UE), reprezentând cel pu- aspecte procedurale. Votul în una- ţin 65% din populaţia UE. Pentru nimitate rămâne necesar în do- a elimina posibilitatea ca un nu- menii precum fiscalitatea, politica măr foarte mic de state membre, externă, apărarea şi securitatea dintre cele mai populate, să poa- socială. tă bloca adoptarea unei decizii, o minoritate de blocaj trebuie să fie alcătuită din cel puţin patru sta- te membre. În caz contrar, se va considera că majoritatea calificată este atinsă chiar dacă nu este în- deplinit criteriul populaţiei. Consiliul European a convenit ca noul sistem să intre în vigoare în 2014. În primii trei ani, până în 2017, un stat membru poate cere ca un act să fie adoptat prin majo- ritate calificată, aşa cum este defi- Care sunt cele mai impor- nită în Tratatul de la Nisa. tante modificări instituţionale introduse de Tratat? Votul cu majoritate califi- Spre deosebire de tratatele cată va fi folosit pentru luarea existente, Tratatul de la Lisabona mai multor decizii? prevede că fiecare stat membru Da. Tratatul de la Lisabona ex- va avea propriul comisar. tinde aria de aplicare a votului cu Parlamentul European poate majoritate calificată la noi domenii avea cel mult 751 de membri, iar politice. fiecare stat membru poate avea Este în interesul Uniunii Euro- maxim 96 şi minim 6 reprezen- pene să se simplifice procesul de- tanţi. cizional, inclusiv în domenii pre- Tratatul de la Lisabona creea- cum lupta împotriva schimbărilor ză un nou post permanent, cel de climatice, securitatea energetică Preşedinte al Consiliului European, şi ajutorul umanitar de urgenţă în numit de Consiliul European pentru zonele sensibile de pe glob. o perioadă de doi ani şi jumătate. www.europedirect.cdimm.org 8
  • 11. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Acest aspect conferă mai multă Cele şase capitole ale Cartei cu- continuitate şi stabilitate activităţii prind următoarele aspecte: drep- Consiliului European. turi individuale legate de demnita- Tratatul de la Lisabona creează, te, libertăţi, egalitate, solidaritate, de asemenea, postul de Înalt Re- drepturi legate de statutul cetă- prezentant al Uniunii pentru afa- ţeniei şi justiţie. Aceste drepturi ceri externe şi politica de securita- se inspiră în mare parte din alte te, care este în acelaşi timp şi unul instrumente internaţionale, cum dintre vicepreşedinţii Comisiei şi ar fi Convenţia europeană a drep- prezidează lucrările Consiliului turilor omului, oferindu-le o formă Relaţii Externe. Aceasta va adu- juridică în cadrul Uniunii. ce mai multă coerenţă în acţiunea Instituţiile Uniunii trebuie să externă şi va contura profilul UE respecte drepturile înscrise în Car- pe scena internaţională, creând o tă. Aceleaşi obligaţii revin statelor identitate a Uniunii. membre când pun în aplicare le- gislaţia Uniunii. Curtea de Justi- Cum contribuie Carta drep- ţie va garanta aplicarea corectă a turilor fundamentale la îmbu- Cartei. Includerea Cartei nu modi- nătăţirea drepturilor cetăţeni- fică competenţele Uniunii, ci oferă lor europeni? drepturi consolidate şi mai multă libertate cetăţenilor. Acest Tratat slăbeşte capa- citatea statelor membre de a avea o politică externă inde- pendentă? Nu. Uniunea Europeană acţio- nează atunci când este nevoie de o voce coerentă pe scena interna- Tratatul de la Lisabona face tri- ţională. O serie de aspecte legate mitere la Carta drepturilor funda- de politica externă sunt abordate mentale, considerată un adevărat cel mai bine prin acţiunea comu- catalog al drepturilor de care toţi nă a statelor membre ale Uniunii cetăţenii Uniunii trebuie să bene- Europene. ficieze în raport cu instituţiile Uni- Funcţia de Înalt Reprezentant unii şi cu garanţiile obligatorii din nu creează noi puteri, ci simplifică punct de vedere juridic ale legisla- acţiunea externă a UE, eliminând ţiei comunitare. suprapunerile şi confuziile. www.europedirect.cdimm.org 9
  • 12. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Înaltul Reprezentant ia măsuri mai transparente a punerii în apli- în domeniul politicii externe, pe care a politicilor UE, pentru a ga- baza deciziilor adoptate în unani- ranta faptul că deciziile sunt luate mitate de cele 27 de state mem- cât mai aproape de cetăţean. bre ale UE, iar rolul său este de a Acesta include dimensiunea lo- completa, nu de a înlocui politica cală şi regională în cadrul juridic al externă sau eforturile diplomatice UE şi precizează că Uniunea tre- ale statelor membre. buie să respecte identităţile naţio- nale ale statelor membre, care fac Tratatul creează o armată parte integrantă din structurile lor europeană? fundamentale, inclusiv autonomia Nu. Apărarea rămâne în conti- regională şi locală. Tratatul simpli- nuare un domeniu de competenţă fică doar distribuţia competenţelor al statelor membre. între Uniune şi statele membre Tratatul prevede că statele precizând atribuţiile fiecărei părţi membre pot pune la dispoziţia implicate. Există astfel mai puţine Uniunii resurse civile şi militare zone „de umbră”, susceptibile să pentru desfăşurarea operaţiunilor creeze confuzie şi nesiguranţă. sale în domeniul securităţii comu- ne şi apărării. Cu toate acestea, orice stat membru are dreptul de a se opune unor astfel de operaţi- uni. Toate contribuţiile vor fi întot- deauna pe bază voluntară. Un grup de state membre care doresc şi au capacitatea necesară vor putea îndeplini operaţiuni de dezarmare, misiuni umanitare şi de evacuare, misiuni de consiliere pe probleme militare şi de menţi- Tratatul de la Lisabona cre- nere a păcii. Niciun stat membru ează un „suprastat” european? nu poate fi obligat însă să partici- Nu. Tratatul de la Lisabona este pe la astfel de operaţiuni. un tratat internaţional, convenit şi ratificat de state membre suvera- Tratatul de la Lisabona mă- ne care sunt de acord să pună în reşte numărul deciziilor luate comun o parte din suveranitatea la Bruxelles? lor, în favoarea cooperării supra- Nu. Tratatul pune bazele unei naţionale. abordări mai descentralizate şi www.europedirect.cdimm.org 10
  • 13. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Tratatul de la Lisabona sublini- Cele două tratate principale ale ază faptul că Uniunea reflectă do- Uniunii vor fi redenumite Tratatul rinţa statelor membre şi a cetăţe- privind Uniunea Europeană şi Tra- nilor săi şi că puterile sale îi sunt tatul privind Funcţionarea Uniunii conferite de aceste ţări. Europene. Acestea vor avea ace- Tratatul nu aduce atingere na- laşi statut. turii fundamentale a UE, ci introdu- Textul consolidat al celor două ce o serie de inovări instituţionale tratate de bază, cuprinzând modi- majore, care conferă Uniunii mai ficările pe care le aduce Tratatul de multă putere şi eficienţă. Acest lu- la Lisabona, este acum disponibil. cru nu este în detrimentul statelor membre. Dimpotrivă, UE comple- Cum şi când a intrat în vi- tează acţiunea statelor membre goare Tratatul de la Lisabona? când acestea nu-şi pot îndeplini Tratatul a intrat în vigoare la singure obiectivele. data de 1 decembrie 2009. Pen- tru a intra în vigoare, Tratatul de De ce nu este Tratatul de la la Lisabona a trebuit să fie ratificat Lisabona mai uşor de citit? de către cele 27 de state membre. Modificările aduse tratatelor Fiecare stat membru a avut liber- UE au fost întotdeauna făcute cu tatea de a decide, în conformita- ajutorul amendamentelor la trata- te cu regulile sale constituţionale, tele anterioare: acesta a fost ca- dacă această ratificare se va face zul pentru Actul Unic European, prin referendum sau prin vot par- precum şi pentru Tratatele de la lamentar. Maastricht, Amsterdam şi Nisa. Tratatul de la Lisabona utilizează aceeaşi tehnică. www.europedirect.cdimm.org 11
  • 14. CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ TraTaTul de la lisabona - europa cetăţenilor Drumul până la Lisabona Tratatul de la Lisabona a fost la Lisabona obţine aprobare parla- convenit după 6 ani de discuţii între mentară în 26 din cele 27 de state statele membre pe tema reforme- membre lor care erau necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea. 12 iunie 2008: În urma referen- dumului din Irlanda nu este obţinu- 1952: Tratatul de la Paris de in- tă majoritatea în favoarea ratificării stituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului 19 iunie 2009: Consiliul Euro- pean a confirmat că, în continua- 1957: Tratatele de la Roma de re, Comisia Europeană va include instituire a Comunităţii Economice un cetăţean din fiecare stat mem- Europene şi a Euratom bru. Şefii de stat sau de guvern au convenit asupra unor garanţii cu 1986: Actul unic european privire la domeniile identificate de 1992: Tratatul de la Maastricht autorităţile irlandeze în materie de fiscalitate, dreptul la viaţă, educa- 1997: Tratatul de la Amsterdam ţie şi familie şi politica tradiţională 2001: Tratatul de la Nisa de neutralitate militară a Irlandei, garanţii care vor fi încorporate prin 29 octombrie 2004: Tratatul de intermediul unui Protocol în trata- instituire a unei Constituţii pentru tele UE după intrarea în vigoare a Europa semnat de statele membre Tratatului de la Lisabona. Este, de la Roma asemenea, adoptată o Declaraţie solemnă privind importanţa drep- mai - iunie 2005: Franţa şi ţările de turilor lucrătorilor şi a serviciilor Jos resping Tratatul prin referendum publice. 13 decembrie 2007: Semnarea 2 octombrie 2009: Al doilea re- Tratatului de la Lisabona de către ferendum în Irlanda. cele 27 de state membre 1 decembrie 2009 - Tratatul de 2007 - mai 2009: Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare www.europedirect.cdimm.org 12
  • 15. Acest document a fost realizat cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Surse de informare utilizate Responsabilitatea privind conţinutul pentru realizarea materialului: acestui document este a http://europa.eu/lisbon_treaty/ Fundaţiei CDIMM Maramureş index_ro.htm şi nu reprezintă în nici un fel poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiect finanţat de Uniunea Europeană
  • 16. Centrul europe DireCt MaraMureş Structura gazdă: Fundaţia CDIMM Maramureş Broşură editată de: Centrul Europe Direct Maramureş Data publicării: Februarie 2010 Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEAN Adresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409 E-mail: europedirect@cdimm.org Web: www.europedirect.cdimm.org Maramureş