psihologie sociala

1. 1. Psihologia socială (Psihosociologia)
– domeniu de studiu interdisciplinar
■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?
■ Definiţii ale P. soc.: comentariu
■ Câmpul de interes al cercetării P. soc.
■ Modele de reprezentare a domeniului P. soc.
■ P. soc. azi: tensiuni esenţiale
■ Indigenizarea P. soc.

2. Bibliografie
Chelcea, Septimiu [2006](2010), „Psihosociologia –
domeniu de studiu interdisciplinar”, în S. Chelcea,
(coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii
(ediţia a III-a, pp. 15-34). Iaşi: Editura Polirom.
Chelcea, Septimiu (2013), „Indigenizarea psihosociologiei,
cu privire specială la România”, în P. Iluţ (coord.). În
căutare de principii. Epistemologie i metodologieș
socială aplicată (pp. 63-90). Ia i: Editura Polirom.ș
Iluţ, Petru (2009), „Obiectul i problematica psihologieiș
sociale”, în P. Ilu .ț Psihologie socială şi sociopsihologie
(pp. 35-44). Iaşi: Editura Polirom.

3. Moscovici, Serge [1994](2010), „Domeniul psihologiei
sociale”, în S. Moscovici (coord.) Psihologia socială (pp.
5-24). Bucure ti: Editura Ideea Europeană.ș
Neculau, Adrian (2003), „Ce este psihologia socială?”, în A.
Neculau (coord.). Manual de psihologie socială (pp. 21-
27). Iaşi: Editura Polirom.
Wosińska, Wilhelmina [2004](2005), „Obiectul,
aplicabilitatea practică a psihologiei sociale i metodele deș
cercetare”, în W. Wosińska. Psihologia vieţii sociale (pp.
27-31). Bucureşti: Editura Renaissance.

4. Problemele cotidiene ale oamenilor – obiectul
psihologiei sociale (W. Wosińska, 2004/2005, p. 28)
☻ Cum este posibil ca oameni normali, chiar genero i, să ucidăș
oameni nevinova i, în absen a unei amenin ări din exterior?ț ț ț
(T. despre obedien ă)ț
☻De ce unii oameni nu acordă ajutor victimelor, iar al ii î i punț ș
via aîn pericol pentru a salva via a altor persoane pe care niciț ț
nu le cunosc? (T. despre comportamentul prosocial)
☻De ce nu apreciem la fel de lucid cauzele propriului succes iș
cauzele succesului altora (T. despre atribuirea cauzală)
☻De ce se repetă mesajele publicitare? (T. despre simpla
expunere)
☻Păstrarea identită ii na ionale facilitează construirea identită iiț ț ț
europeane? (T. despre identitatea socială)

5. Este rândul dvs.
Cum explica i acest aparent paradox?ț

7. Paraimiologie românească
Ce proverbe cunoa te i despre:ș ț
☻rela iile interpersonale?ț
☻ supunerea fa ă de autoritate?ț
☻ dreptate (justi ia socială)?ț
☻ iubire?
☻ frumuse ea fizică (atractivitate)?ț

8. Autopercep ia (selful)ț

9. Factorii psihosociali ai creativită iiț

10. Aplicativitatea psihosociologiei

11. Trei denumiri: un singur domeniu ştiinţific

12. ■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?
„Studiul interacţiunii comportamentelor
prezente sau trecute, reale sau imaginare
în context social; ea studiază totodată
rezultatele acestei interacţiuni: stările şi
procesele psihice colective, situaţiile de
grup şi personalitatea ca produs al
interacţiunilor sociale” (S. Chelcea, 1982, 7).

14. ■ PS este o tiin ă, distinctă:ș ț
de sim ul comun;ț
de psihologie;
de sociologie;
■ PS este un domeniu de cunoa tereș
interdisciplinar.
■ PS este centrată pe:
individ i pe modul în care răsunde la stimuliiș
sociali;
variabilele sociale (status socio-economic, norme
socio-culturale)

15. ■ Definiţii ale psihologiei sociale: comentariu
Floyd H. Allport (1890 – 1978)
„Psihologia socială studiază
comportamentul uman şi conştiinţa
socială a indivizilor” (F.H. Allport, 1922,
12).
Obiectul de studiu al psihologiei
sociale:
„Studiul relaţiilor reale sau
imaginare dintre persoane într-
un context social dat, în
măsura în care acestea
afectează persoanele implicate
în respectiva situaţie” (ibidem).

16. Fathali M. Moghaddam (1998, 9):
P. soc. = df. „Studiul ştiinţific al indivizilor în
context social”, ea studiază atât relaţiile
interpersonale, cât şi relaţiile între grupuri,
centrându-se totuşi pe individ, chiar dacă
studiază grupurile umane. Ea ar urma să
descopere, pe de o parte, ceea ce este universal în
comportamentul oamenilor (dimensiunea „etică“)
şi, pe de altă parte, ceea ce este specific
diferitelor grupuri umane (dimensiunea „emică“).

17.  Fathali M. Moghaddam (1998, 8-12) a
identificat trei norme sociale universale:
1)încrederea interpersonală,
2)adevărul,
3)schimbarea rolurilor în timpul dialogului.
Septimiu Chelcea: de adăugat norma
reciprocită ii, care se regăseşte din totdeauna înț
toate societăţile. (Alvin Gouldner, 1960)
Fathali M. Moghaddam: Sarcina P. soc.:
formularea unor explicaţii teoretice adecvate atât
universaliilor, cât şi particularităţilor
comportamentelor sociale.

18. Serge Moscovici (n. 1925)
„Psihologia socială este
ştiinţa conflictului între
individ şi societate”
(S. Moscovici, 1984/1990, 6).
Este ştiinţa „fenomenelor
ideologice (cogniţii şi
reprezentări sociale) şi a
fenomenelor de
comunicare” la diferite
niveluri: interindividual,
intragrupal şi intergrupal“
(S. Moscovici, 1984/1990, 7).

19. P. soc. se distinge mai puţin prin teritoriu, cât mai
ales printr-un punct de vedere specific. Se
deosebeşte de psihologi sau sociologi care au o
grilă de lectură de tipul: de o parte „ego-ul”,
individul, organismul şi de cealaltă parte
„obiectul”).
Analizele psihologice şi sociologice se bazează pe
schema binară „S → R” (Stimul → Răspuns).
P. soc. propune o grilă de lectură ternară a faptelor
şi relaţiilor, luând în considerare subiectul
individual (Ego), subiectul social (Alter) şi
obiectul (fizic, social, real sau imaginar).

20. DOMENIUL PSIHOLOGIEI SOCIALE
O primă formulă: Psihologia socială este ştiinţa conflictului între
individ şi societate. S-ar putea adăuga: între societatea din afară şi
societatea dinăuntru. Nu lipsesc exemple ale unui astfel de conflict:
rezistenţa la presiunile conformiste ale majorităţii, opoziţia dintre lider şi
grupul său, deviaţiile faţă de ortodoxism, discuţiile în cadrul unui grup
pentru a ajunge la o decizie, captarea unui individ de către masă şi restul.
A doua formulă: Psihologia socială este ştiinţa fenomenelor ideologiei
(cogniţii şi reprezentări sociale) şi a fenomenelor de comunicare. Şi
aceasta, la diferite niveluri ale raporturilor umane: raporturi între
indivizi, între indivizi şi grupuri, între grupuri, la rândul lor.
Luate împreună, ele [cele două formule – n.n.] ne permit să înţelegem
activităţile mentale superioare şi anumite aspecte ale vieţii sociale a
grupurilor.
Serge Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei,
Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1994, 8.

21. Alfred R. Lindesmith, Anselm L. Strauss şi Norman
Denzin (1988/1991, 2): P. soc. = df. „Studiul modului în
care oamenii trăiesc experienţa libertăţii şi constrângerii
în viaţa lor de zi cu zi”.
P. soc. pune două întrebări fundamentale:
1) cum creează oamenii ordinea socială;
2) cum le influenţează ordinea socială creată de ei
comportamentul în viaţa de zi cu zi.
P. soc. are în atenţie:
1) stabilitatea şi schimbarea în comportamentele umane;
2) emergenţa noilor forme şi pattern-uri ale interacţiunii în
viaţa cotidiană;
3) conformitatea, convenţionalitatea, devianţa şi puterea;
4) ordinea socială, constrângerile şi libertatea indivizilor.

22. Este rândul dv.
Care este domeniul psihosociologiei?

23. Defini ii ale PSț
Gordon Allport (1954)
• “an attempt to understand and explain how the thought,
feeling and behavior of individuals are influenced by the
actual, imagined, or implied presence of other human
beings”.
Myers and Spencer (2006)
• “scientific study of how people think about, influence, and
relate to one another”.
Barron and Byrne (2007)
“the scientific field that seeks to understand the nature and
cause of individual behaviour and thought in social
situations”.

24. ■ Câmpul de interes al cercetării psihosociologice
1. Procesele intrapsihice: cogniţia, izolarea, singurătatea.
2. Impactul unui individ asupra comportamentului şi
credinţelor altui individ: imitaţia, învăţarea observaţională,
diadele, prietenia, iubirea, comunicarea interpersonală.
3. Impactul grupului asupra comportamentului membrilor
grupului: conformarea, gândirea de grup, coeziunea, sentimentul de
„noi”, schimbarea atitudinală.
4. Impactul unui membru al grupului asupra structurii şi
activităţii grupului: leadership-ul, inovaţia.
5. Impactul unui grup asupra structurii şi activităţii altui
grup: (conflictul intergrupuri, stereotipurile sociale, prejudecăţile,
discriminarea, rasismul, xenofobia, sexismul)
6. Impactul societăţii şi culturii asupra structurii şi
activităţii grupurilor şi persoanelor: selful social,
personalitatea de bază, iluziile sociale.

25. Este rândul dvs.
Ce fenomene psihosociale
sunt ilustrate în aceste
schi e?ț

26. ■ Modele de reprezentare grafică
a domeniului psihosociologiei
1) Modelul „graniţei“ sugerează că psihologia socială este o
ştiinţă de graniţă între psihologie şi sociologie.
2) Modelul „simplei intersectări” ia în considerare suprapu-
nerea parţială a domeniilor de studiu ale celor două ştiinţe,
sociologia şi psihologia, câmpul cunoaşterii
psihosociologice fiind interdisciplinar.
3) Modelul „intersectărilor multiple” exprimă caracterul
transdisciplinar al domeniului. La conturarea câmpului de
studiu al psihosociologiei îşi aduc contribuţia ştiinţe precum
psihologia, sociologia, lingvistica, istoria, etologia umană,
biologia, economia politică, politologia etc.
4) Modelul „confluenţei“ presupune inter- şi
transdisciplinaritatea, ca şi permeabilitatea şi caracterul flou
al graniţelor.

28. ■ Psihosociologia azi: tensiuni esenţiale
 Psihologia socială nord-americană versus
psihologia socială europeană.
 Psihologia socială sociologică versus psihologia
socială psihologică.
 Psihologie socială versus psihosociologie.

29. ■ Indigenizarea psihologiei sociale
Pentru o „psihologie socială globală”: indigenizarea
psihosociologiei româneşti
„Globalizarea psihologiei sociale” şi „indigenizarea
psihologiei sociale” reprezintă două procese cu efecte
opuse în planul evoluţiei cunoaşterii interacţiunilor
comportamentale ale persoanelor şi grupurilor umane în
context socio-cultural.
Psihologia socială poate aspira la statutul de ştiinţă
universală în măsura în care ţările emergente devin din
consumatoare în producătoare de psihosociologie.
În acest context, indigenizarea psihologiei sociale româneşti
este nu numai posibilă, dar şi necesară.

30. Motto
Articolul 1. Toate fiinţele umane se nasc
libere şi egale în demnitate şi în drepturi.
Articolul 27. Orice persoană are
dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa
culturală a colectivităţii, de a se
bucura de arte şi de a
participa la progresul ştiinţific şi la
binefacerile lui.
Declaraţia universală a drepturilor omului
adoptată şi proclamată la 10 decembrie 1948
de Adunarea Generală a ONU

31. Fig. 1. Harta psihosociologiei, azi
Ţări mari producătoare de psihosociologie (dezvoltate)
Ţări consumatoare/producătoare de psihosociologie(emergente)
Ţări consumatoare de psihosociologie (slab dezvoltate economic)

32. Globalizare
Glocalizare
Grobalizare

33. The McDonaldization
of society.
Pine Forge Press,
1993; 2008 (ediţai a V-a). Tradusă în:
Germania (1995); Spania (1996); Cehia
(1996); Danemarca (1996); Italia (1997);
Polonia (1997); Franţa (1998); Turcia
(1998); Coreea de Sud (1999); Japonia
(1999); Croaţia (1999); China (2000);
România (2003); Portugalia, Brazilia,
Egipt.

34. ■ Mcdonaldizarea
☻ Eficacitate
☻ Calculabilitate
☻ Predictibilitate
☻ Controlabilitate

35. The globalization of
nothing. Sage (2004)
(ediţia a II-a, 2007)
Tradusă în:
Germania (2005);
Italia (2006);
Indonezia (2005);
Japonia (2005);
China (2005);
România (2010).

37. The Society of Experimental Social Psychology
(SESP)
Înfiinţată în 1965.
În prezent: peste 800 de menbri.
Editează:
Journal of Experimental Social Psychology;
Social Psychological and Personality
Science

38. Clasificarea ţărilor şi zonelor lumii după
performanţa lor economică
◙ Ţări dezvoltate (avansate)
◙ Ţări în curs de dezvoltare (emergente)
• Ţări în curs de dezvoltare avansate
• Ţări în curs de dezvoltare
◙ Ţări slab dezvoltate

39. Ţările dezvoltate
din punct de vedere economic
America de Nord: Canada, SUA
Asia: Australia, Japonia, Coreea de Sud
Africa: Israel
Australia şi Oceania: Australia, Noua Zeenlandă
Europa: Anglia, Belgia, Danemarca, Elveţia,
Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Norvegia,
Olanda, Spania, Suedia

40. Ţările emergente (Indicele Dow Jones, 2010)
Argentina Kuwait Polonia
Bahrain Letonia Quatar
Bulgaria Lituania România
Chile Malaysia Slovacia
Columbia Mauritius South Africa
Cehia Maroc Sri Lanka
Egipt Mexic Thailanda
Emiratele A. Oman Turcia
Estonia Pakistan
Indonezia Peru
Iordania Philippine

41. Ţări emergente de top (BRIC)
Brazilia
Rusia
India China

42. Virgilio Enriquez (1924-1994)
profesor, De La Salle University, Manila

43. Durganand Sinha (1922-1998)
profesor, Allahabad University (India)
Sinha, D. (1969). Indian villages in transition: A
motivational analysis. Delhi: Associated
Publishing House.
Sinha, D. (1974). The Mughal syndrome. A
psychological study of intergenerational
differences. New Delhi: Tata McGraw Hill.
Sinha, D. (1986). Psychology in a third world
country: The Indian experience. New Delhi:
Sage.
Sinha, D. şi Kao, H. S. R. (eds.) (1988). Social
values and development: Asian perspectives.
New Delhi: Sage Publications.
Sinha, D. şi Kao, H.S.R. (eds.) (1997). Asian
perspectives on psychology. New Delhi: Sage
Publications.

44. New Directions in Indian Psychology
Vol.1: Social Psychology,
2002, 446 p. SAGE
Editori:
Ajit K. Dalal,
Girishwar Misra

45. Chi-yue Chiu
Professor, University of Illinois

46. Psihosociologia lationo-americană
Rolando Diaz-Loving
National Autonomous University of
Mexico
Hacia una teoria historico-biopsico
socio-cultural del comportamiento
humano. Mexico Gity: Trillas 1972).
Etnopsicologia: Ciencia nova. San
Juan, Puerto Rico: Servicios
Profesionales y Gientificos (1994, în
colab. cu A. Pacheco).
El mundo subjetivo de Mexicanos y
Norteamericanos. Mexico City:
(1993, în colab. cu L. B. Trillas
Szalay)

47. Psihosociologia europeană
Serge Moscovici

48. EASP – înfiinţată în 1966
Primul Preşedinte: Serge Moscovici
EASP editează:
European Journal of Social Psychology (1971) –
rezumate în limbile engleză, franceză, germană.
Serge Moscovici, Ivana Marková
Psihologia socială modernă. Istoria creării unei ştiinţe
sociale internaţionale
(The Making of Modern Social Psychology)
traducere de Dorina Achelăriţei, Hans Neuman
Iaşi, Editura Polirom, 2011.

49. După colapsul comunismului în Europa:
◙ Unificarea Europei → “Psihosociologia europeană
unitară”.
Nici Roma nu a fost construită într-o singură zi!
◙ Sarcina psihosociologilor europeni:
☻ să prelungească activ şi deliberat munca lor de edificare a ştiinţei,
entuziasm şi încredere;
☻ să-şi consacre energiile pentru înţelegerea noilor probleme ale
Europei;
☻să facă mai permeabile graniţele dintre problemele ştiinţifice şi
problemele sociale → noi teorii şi noi modalităţi de investigare;
☻să definească un program de cercetare având ca obiectiv
schimbarea socială şi culturală (idem, 11)

50. Bibliografie
Abdelal, Rawi şi Meunier, Sophie (2010) Managed globalization: doctrine, practice
and promise. Journal of European Public Policy, 17, 3, 350–367.
Bell, Daniel (1973) The Coming of Post-industrial Society: A Venture in Social
Forecasting. New York: Basic Boock.
Chavez, Ezequiel (1901) Ensayo sobre los rasgos distintivos de la personalidad eomo
factor del caracter del mexicano [Essay about the distinctive attributes of
personality as part of the Mexican character]. Revista Positiva, 3, 84-89.
Chelcea, Septimiu (coord.) (2008) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii. Iaşi:
Editura Polirom.
Church, A. T. şi Katigbak, M. (2002). Indigenization of psychology in the
Philippines. International Journal of Psychology, 37, 129-148.
Chiu, Chi-yue (200 ) How can Asian social psychology succeed globally? Asian
Journal of Social Psychology, 10, 41–44.
Diaz-Loving, Rolando (2005) Emergence and contributions of a Latin American
indigenous sociai psychology. International Journal of Psychology, 2005, 40, 4,
213-227
Edelman, Marc şi Haugerud, Angelique (eds.) (2005) The Anthropology of
Development and Globalization. From Clasical Political Economx to
Contemporary Neoliberalism. Melden, MA: Blackwrll Publishing.

51. Enriquez, Virgilio G. (1990a). Towards a liberation psychology. In V. G. Enriquez
(ed.) Indigenous Psychology: A Book of Readings (pp. 123–136). Quezon :
Philippine Psychology Research and Training House.
European commission (2009) Challenging Futures of Science in Society. EUR 24039
EN.
Franzoi, Srephen L. [1996](2000) Social Psychology (ediţia a II-a). Boston: McGraw
Hill.
Iluţ, Petru (2009) Psihologie socială şi sociopsihologie. Iaşi: Polirom.
Jahoda, Gustav (1986) Natură, cultură şi psihologie socială, Eur. J. Social
Psychol.,16, 17-30.
Jahoda, Marie (1974) Psihologia socială: naţională sau internaţională? Eur. J.
Psychol., 4, 4, 503-508.
Liu, James H. şi Hung Ng, Sik (2005) Connecting Asians in global perspective:
Special Issue on past contributions, current status and future prospects for Asian
social psychology. Asian Journal of Social Psychology, 10, 1–7.

52. Marin, Gerardo (1981) Latin American Research in Social Psychology: An Annotated
Bibliography for 1976-1979. Basic and Applied Social Psychology, 2, 2, 137-159.
McGowan, Todd (2004) The End of Dissatisfaction? Jacques Lacan and the
Emerging Society of Enjoyment. State University of New York.
Moscovici, Serge (1996) Prefaţă. În A. Neculau (coord.). Psihologie socială. Aspecte
contemporane (pp. 7-15). Iaşi: Polirom.
Moscovici, Serge şi Marková, Ivana (2006) The Making of Modern Social
Psychology. The Hidden Story of How an International Social Science was
Created. Malden, MA: Plity Press.
Neculau, Adirian (coord.) (1996) Psihologie socială. Aspecte contemporane. Iaşi:
Polirom.
Ritzer, George [1993](2010) Mcdonaldizarea societăţii. Bucureşti: Comunicare.ro.
Ritzer, George (ed.) (2005) Encyclopedia of Social Theory. Thousand Oaks, CA:
Sage.
Ritzer, George [2007](2010) Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi
paradoxurile abundenţei. Bucureşti: Humanitas.
Smith, Peter B. (2005) Is ther an indigenous European social psychology?
International Journal of Psychology, 40, 4, 254-261.
Ward, Colleen (2007) Asian social psychology: Looking in and looking out, Asian
Journal of Social Psychology, 10, 22–31