www.factual.ro

4. Fact-checking pentru factual.ro:
Urmărește să responsabilizeze actorii din spațiul public folosind tehnici din jurnalism și cercetare academică pentru verificarea la sursă a conținutului declarațiilor și deciziilor din spațiul public, lăsând la o parte motivații, opinii sau dorințe;
Se concentrează pe acea parte din declarațiile și deciziile din spațiul public care conține informație pretins factuală și care se pretează verificării;
Explică și tratează subiectul ales pe înțelesul publicului larg; provocarea este să demistificăm declarațiile din spațiul public și să le prezentăm alături de fapte în așa fel încât să fie cât mai ușor de înțeles.
Informația factuală
Considerăm informație factuală: statistici oficiale, texte de lege, hotărâri judecătorești, tot ceea ce e asumat de către o sursă a cărei autoritate sau credibilitate poate fi verificată independent.
Nu considerăm informație factuală: cifre non-atribuibile, informații „pe surse”, opinii și supoziții, tot ceea ce nu este ancorat în fapt.

5. METODOLOGIA FACTUAL.RO
Găsirea subiectelor
Echipa de proiect monitorizează decizii și declarații din spațiul public; surse acceptabile pentru declarații care pot fi verificate sunt:
- surse media: agenții de presă, ziare, bloguri, pagini de Facebook oficiale;
- surse oficiale: comunicate și declarații ale instituțiilor statului, stenograme din parlament, şedinţele de guvern etc.
- evenimente publice: dezbateri, conferințe de presă etc
În general, un subiect de fact-check poate fi:
> O declarație din spațiul public atribuibilă clar unui decident sau unui influențator;
> O procedură a unei instituții publice care pare că nu a fost respectată;
> O decizie sau o politică publică ce pare să nu fie fundamentată.

6. Redactarea fact-check-ului
Structura de mai jos reprezintă scheletul oricărui fact-check:
Context
a) declarațiile în original.
b) reacția publică în original (titluri de ziar sau TV, etc).
c) care-i știrea zilei sau a săptămânii / disputa de care se leagă declarația respectivă.
d) background info (ca apendice/ note de subsol/ informații suplimentare.
e) Importanța subiectului (de ce ar trebui cuiva să-i pese).
Ce verificăm: articulăm exact partea din declarație a cărei veridicitate e verificabilă.
Verificare: informațiile factuale relevante pentru subiect (dacă simțim nevoia de background info sau de educare, trebuie pusă separat la secțiunea de background info), extrase și sistematizate din sursele oficiale;
Concluzie: cum anume sunt infirmate sau confirmate declarațiile sau deciziile de către informațiile factuale expuse, evaluarea relevanței, bunei intenții, omisiunii intenționate. Concluzia trebuie să se poată încadra într- una din valorile barometrul adevărului.

7. Review, editare, publicare
Obiectivitatea articolelor livrate de factual.ro este garantată de:
> Peer review tehnic, care verifică acuratețea datelor și corectitudinea analizei; de asemenea, la nevoie oferă suport pentru autor (informații suplimentare, acces la alte resurse etc);
> Editor, care lucrează împreună cu autorul pentru a asigura o structură logică clară și accesibilă a argumentului, pentru a pregăti textul pentru publicul larg și pentru a prezenta informațiile cât mai clar (de exemplu, folosind infografice).

8. FLUX DE LUCRU
1) Autorul transmite editorului draft-ul #1.
2) Editorul trimite autorului feedback legat de structura argumentului, apoi, după ce feedback-ul a fost integrat de către autor și cei doi cad de acord asupra structurii argumentației, trimite către echipa de proiect/comunitate pentru peer-review.
3) Echipa de proiect recenzează draftul din punct de vedere tehnic; la nevoie, oferă sprijin.
4) Autorul integrează rezultatele recenziei tehnice într-un draft #2, pe care îl trimite editorului.
5) Editorul ajută autorul să formuleze concluzia astfel încât să poată fi încadrată în valorile disponibile pe „Barometrul Adevărului”, accesiblizează textul și îl pregătește pentru publicare.
„Consiliul Editorial” este compus din toată echipa de experți și are rolul de a arbitra divergențele de opinii în legătură cu informații sau concluzii conținute de articole.
Timpi de lucru: optim, de la momentul unei declarații până la publicarea fact-check-ului pe factual.ro nu ar trebui să treacă mai mul de 10 zile (pentru a fi și factuali, și actuali). Atât autorul cât și editorul trebuie să se asigure de respectarea acestui deadline.

9. BAROMETRUL ADEVĂRULUI
Pentru ca subiectul fact-checkuit să poată fi înțeles rapid de public, concluzia va trebui să poată fi notată pe scara adevărului (tip Likert).
Adevărat: afirmația de la care pleacă fact-check-ul este de o acuratețe incontestabilă, nu îi lipsește nicio informație vitală.
În mare parte adevărat: afirmația e precisă dar necesită clarificări suplimentare.
Nici fals, dar nici adevărat – afirmația e parțial adevărată (sau falsă) pentru că omite detalii importante sau scoate lucrurile din context.
În mare parte fals: afirmația conține elemente adevărate însă ignoră informații vitale care ar influența percepția finală.
Fals: afirmația este totalmente incorectă factual.

10. MIC MANUAL DE STIL
Declarațiile vor fi citate în intregimea lor, asigurându- se că argumentul autorului lor e expus în totalitate.
Întotdeauna este citată sursa primară a declaraţiei (ex: transcriere oficială a ședintei de guvern şi nu parafrazarea acestia în presă).
Referirea la autorii declarațiilor se va face sub forma: funcție + nume SAU instituția, fără apelative de tipul „domnul X” (ex: Președintele Traian Băsescu SAU Președinția vs Domnul Băsescu).
EXEMPLE
Declarațiile în original sau „framing”-ul public în original (titluri de ziar, headlineuri TV, etc).
*care-i știrea zilei sau a săptămânii / disputa de care se leagă declarația respectivă.
*Importanța subiectului (de ce ar trebui cuiva să-i pese).
Articulăm exact partea din declarație a cărei veridicitate e verificabilă.
CONTEXT
CE VERIFICĂM

11. Klaus Johannis: “Intrarea pe o impozitare regresivă, [..] plătești cu atât mai puțin impozit cu cât caștigi mai puțin”
În legătură cu această grilă de impozitare, prim-vicepreședintele PNL Klaus Johannis a afirmat într-o conferință de presă: S-a discutat, la un moment dat, intrarea pe o impozitare regresivă, ăsta cred că este un termen corect și plătești cu atât mai puțin impozit cu cât câștigi mai puțin. Finalul ar fi nu depășirea cotei de acum, de 16%, ci coborârea cotei.
Victor Ponta: “Toate emisiunile din acest an pe care am încercat să le facem, de titluri de stat, împrumuturi, le-am dus spre piața externă”.
La evenimentul de lansare a documentului “Cartea Albă a IMM-urilor din România” – ediția 2013, Premierul Victor Ponta a lăsat să se înțeleagă că Guvernul României a încercat să se împrumute doar de pe piața externă, în încercarea de a direcționa creditarea internă către mediul privat (ceea ce ar genera dezvoltare economică) și nu către stat (ceeea ce nu face decât să finanțeze deficitul bugetar):
“Ceea ce poate să facă Guvernul, [...] poate să încerce pe cât posibil să nu vă concureze pe dumneavoastră pe piața creditului și toate emisiunile din acest an pe care am încercat să le facem, de titluri de stat, împrumuturi, le-am dus spre piața externă ca să nu vă facem o concurență neloială. Banca, între Guvern și dumneavoastră, preferă să dea bani Guvernului. Sunt siguri banii, acum e și stabil, e cel mai simplu lucru. E cel mai simplu lucru: se întâlnesc cu trei oameni de la Finanțe și au rezolvat problema. Cred că e o concurență neloială care pur și simplu vă distruge” – Victor Ponta, 18 iulie 2013 [sursa]
Premierul a susținut aceiași poziție și recent, în luna octombrie:
“Guvernul nu se împrumută de la băncile noastre comerciale, ci de pe pieţele internaţionale, tocmai ca să lăsăm băncile din România să acorde mai mult credit firmelor private” .
Pentru a verifica terminologia folosită de către Klaus Johannis, vom verifica dacă descrierea acestuia pentru impozitarea regresivă este, într-adevăr, în conformitatea cu literatura de specialitate din domeniu.
Pentru a lămuri situația, trebuie să verificăm de unde se împrumută Guvernul României, informații disponibile.
N/A
N/A

12. Cum anume sunt infirmate sau confirmate declarațiile de către informațiile factuale expuse
Informațiile factuale relevante pentru subiect (dacă simțim nevoia de background info sau de educare, trebuie pusă separat la secțiunea de background info), extrase și sistematizate din sursele oficiale (statistici, legi, etc.)
VERIFICARE
CONCLUZIE

13. Prim-vicepreședintele PNL Klaus Johannis se înșeală, schema de taxare considerată de el drept regresivă este de fapt una progresivă.
Așadar, în ciuda dezideratelor nobile de a impulsiona creditarea domestică, premierul Victor Ponta pare să nu fie informat de acțiunile efectiv derulate de Ministerul Finanțelor Publice de la începutul anului și până acum.
The Legal Dictionary, The Palgrave Dictionary of Economics și numeroase publicații de specialitate (peer-reviewed) din Europa și SUA descriu taxarea progresivă drept schema în care procentul din baza de taxare crește odată cu creșterea venitului, iar taxarea regresivă drept schema în care procentul din baza de taxare scade odată cu creșterea venitului.
Mai simplu spus, taxarea propusă de Ministerul de Finanțe ar fi regresivă când categoria cu cele mai mici venituri ar fi taxată cu 16% din venit, cea intermediară cu 12%, iar categoria cu cele mai mari venituri ar fi taxată cu 8%. Similar, taxarea propusă de Ministerul de Finanțe ar fi progresivă când categoria cu cele mai mici venituri ar fi taxată cu 8% din venit, cea intermediară cu 12%, iar categoria cu cele mai mari venituri ar fi taxată cu 16% din venit.
O consultare a secțiunii Trezorerie și datorie publică a site-ului Ministerului Finanțelor Publice ne dezvăluie că în perioada ianuarie – iulie 2013, guvernul s-a împrumutat de pe piețele interne cu suma de 35.2 miliarde RON (28.9 miliarde RON în emisiuni de titluri de stat și cu echivalentul a 6.3 miliarde RON în emisiuni de titluri de stat în EURO). Datele sunt agregate din rapoartele lunare disponibile în format PDF la sursa mai sus menționată.
Mai mult, în cadrul documentului “Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale pe termen mediu 2012-2014” aprobată în iulie 2012 de către Ministerul Finanțelor Publice ca urmare consultărilor cu BNR, FMI, CE și BM, una din acțiunile prevăzute în vederea îndeplinirii obiectivelor guvernamentale este “finanţarea deficitului bugetar într-o proporţie echilibrată de pe piaţa internă şi externă. Piaţa internă va rămâne principala sursă de refinanţare a emisiunilor scadente.”
De asemenea, aceeași strategie susține: „în perioada 2012-2014, acoperirea deficitului bugetar şi a necesarului de refinanţare se vor realiza în proporţie majoritară prin emiterea de titluri de stat atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele externe de capital.”