1. CONCURS DE POSTERE ECOLOGICE
EDIŢIA a III-a 2008
CRAIOVA
FII ECO
Editura REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. G-ral.dr. I. Cernătescu, bl. 52-53, sc. 1, ap. 1
Telefon/Fax: 0251-430076
Tiparul executat la: Tipografia REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. Mărăşeşti, nr. 26
e-mail:reprograf@rdslink.ro
2008 www.reprograph.ro
1 2

2. Vorbe de VERDE! investiţi de la natură în mai mică sau mai mare măsură cu acele capacităţi
care pot rezolva problemele ivite, stopa acţiuni, fapte, comportamente,
Ecologia la nivel naţional şi local a luat avânt prin iniţiative motiva iniţiative, experimenta comportamente, în beneficiul mediului
individuale sau de grup ale iubitorilor de natură. Persoanele cu înconjurător. Putem oferi modele şi putem crea oportunităţi de învăţare
inteligenţă naturalistă sunt un dar de la Dumnezeu, cu responsabilitate prin acţiunea practică, aşa cum participanţii la concurs au făcut-o.
de a veghea asupra rezolvării problemelor pe care pământenii le creează Ne-am dat mâna şi într-un glas am rostit: NE PASĂ!
din prea multă creativitate, dusă la extrem, din lipsa de informaţie sau de Vorbesc posterele de o mare diversitate tematică din care fiecare
formare adecvată în şcoală, lipsa legislaţiei care nu sancţionează cu are ceva de învăţat. De aceea am preluat o idee propusă de o concurentă
asprime pe cei ce sunt certaţi cu regulile protecţiei mediului. de a vă oferi un CD cu toate posterele din concurs.
Ar trebui să fie sau să nu fie deloc răufăcători ai naturii indiferent Experienţele cadrelor didactice şi elevilor din întreaga ţară sunt
de structura inteligenţei lor pentru că: lăudabile. Să ne analizăm totuşi tipul de inteligenţă dominantă. Cu
Lingviştii ar trebui să fie atraşi de frumuseţile oferite în dar de siguranţă cei mai mulţi dintre noi suntem naturalişti, iubitori de tot ce
natură, să o slăvească prin vers şi descrieri încântătoare, să redea scenarii înseamnă un mediu curat. Pentru noi toţi orice element din natură
cu atitudini şi comportamente pro şi contra naturii. Şi totuşi, întâlnim contează. Este un câştig pentru elevii care v-au întâlnit. Sper să fiţi
lingvişti certaţi, nu ştiu din ce cauză, cu legile naturii, ca lecţii de viaţă apreciaţi pe măsura faptelor voastre nobile.
pentru noi toţi. Încercaţi să atrageţi în proiecte de mediu profesori de desen cu
Cei cu inteligenţă muzicală ar trebui să fie atraşi de concertele inteligenţa vizual spaţială, pe cei de educaţie fizică cu inteligenţa
sistematice prilejuite de un fenomen, de păsări, ape, să uite de grătar şi kinestezică, cei de muzică cu inteligenţa muzicală, pe cei de română cu
să-şi aplece urechea spre frumuseţea stilurilor muzicale ale naturii inteligenţa lingvistică, pe toţi diriginţii cu inteligenţa interpersonală.
oriunde s-ar afla. Dezbaterea inteligenţelor multiple în contextul educaţiei pentru
Cei cu inteligenţa vizual spaţială percep corect pe cale vizuală protecţia mediului la nivelul şcolilor voastre şi la iniţiativa voastră poate
mediul dar deseori îşi exersează greşit experienţele vizuale, poate pentru forma o echipă interdisciplinară ca VERDE PLUS din Galaţi, care să
a crea tablouri natural emoţionale pentru naturalişti. Ei percep culorile abordeze integrant conţinuturile în beneficiile naturii.
poluării, spaţiul poluat, relaţiile dintre spaţiul verde şi gri, dar oare, le pot În speranţa ca la următoarea ediţie a concursului de postere şi
numai reprezenta grafic în spaţiu, fără să se implice concret în rezolvarea proiecte de mediu vom fi o armată verde formată din cadre didactice de
problemelor de mediu, prea multe în ultimul timp, din păcate! toate specialităţile, vă doresc să identificaţi problemele naturii şi să creaţi
Cei cu inteligenţă corporal kinestezică îşi folosesc deseori proiecte de mediu finanţate şi nefinanţate, care să aibă ca obiectiv
coordonarea, dexteritatea, deprinderile pentru a polua, a răni natura şi nu voluntariatul Eco. În 2011 Anul Voluntariatului European să fim o
au în atenţie capacităţile lor de aş controla mişcările realizând un echipă naţională de iniţiatori şi salvatori ai naturii.
beneficiu naturii, o coordonare armonioasă. Mult succes şi dragoste de verde!
Ne-am aştepta ca cei cu inteligenţă interpersonală să sesizeze cu Prietena voastră,
rapiditate intenţiile colegilor, prietenilor, să descifreze motivul faptelor Silvia Breben
lor şi ale altora, sentimentele lor faţă de natură şi să intervină rezolvând
conflictul OM – NATURĂ, cultivând respectul şi motivaţia atingerii
unor scopuri globale de protecţia mediului.
Ne-am aştepta la cei cu inteligenţa logică matematică să-şi
valorifice capacităţile de rezolvare de probleme, de a le anticipa, de a
analiza critic fapte, cauze şi efecte întâlnite în natură. Cu toţii suntem
3 4

3. NATURA TE IUBEŞTE. OCROTEŞTE-O ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
Pentru noi Pământul are
Există milioane de lucruri ce ne pot face să zâmbim, sunt O însemnătate mare.
lucrurile simple pe lângă care trecem, zi de zi, de multe ori fără Oamenii n-au învăţat,
să le observăm, eventual ne dăm seama că s-a schimbat ceva în Că de-atâta poluat
momentul în care micile frumuseţi nu mai sunt. Alergăm zilnic Şi de atâtea gaze,
după bani cu gândul că dacă ajungem să avem destul de mulţi Am trecut prin multe faze
bani, atunci vom avea timp să ne relaxăm şi să vedem şi micile De schimbare climaterică
frumuseţi care ne înconjoară. De multe ori e prea târziu .... Şi-ncălzire atmosferică
De aceea, opriţi-vă o clipă şi lăsaţi-vă bucuraţi de frumuseţea Însă noi cei mici,
ce vă înconjoară. Poate fi orice: o ramură nouă a copacului din Chiar dacă suntem pitici,
faţa casei, rândunica ce-şi construieşte cuibul, un lan cu maci Vrem să spunem celor mari
răsfăţându-se în faţa soarelui dogoritor de vară ... Să fie mai gospodari,
S-aibă grijă de Pământ
Doar o frază s-aibă-n gând:
ECO - MASCOTA MILENIULUI III „Încălzirea globală de-o stopăm,
Noi Pământul îl salvăm!”
Mădălina Cristina Boldâş, Anabelle Elena
Coordonatori: inst. Paula Catîru
prof. Maria Vatamanu
Fii ECO! OCROTIŢI NATURA
Fii ca mine!
Încă de la apariţia omului pe pământ, natura l-a ocrotit, l-a
ECO s-a născut din dorinţa protejat, oferindu-i necesarul existenţei, fiindu-i prietenă.
copiilor de a-şi salva pământul de Gândindu-ne că prietenia este legătura care-i uneşte pe oameni,
autodistrugere. atunci trebuie să înţelegem că omul e dator să manifeste dragoste şi
ECO este simplu, optimist, plăcut respect pentru natură.
şi verde.
ECO reprezintă tinereţea şi veşnicia!
5 6

4. PLANETA MERITĂ UN EFORT!
Stimate domn / Stimată doamnă,
Autor: Aida Pandia Vă adresez această scrisoare pentru a vă da semnalul de
Prof. coordonator. Ofelia Mitrache alarmă în privinţa unui lucru ce m-a surprins neplăcut.
Şcoala cu clasele I-VIII” „Alice Voinescu” Poate deja v-aţi dat seama despre ce doresc să vă vorbesc.
Drobeta Tr. Severin În ziua de 1 mai, împreună cu toţi prietenii am mers la
pădure pentru a ne mai destinde puţin din atmosfera temelor
de casă.
Aveam pregătite de toate; inclusiv cortul ce fusese montat
pentru cei ce doreau să rămână peste noapte.
Deşi noi venisem doar să ne relaxăm şi să ascultăm
Obiectivul: formarea unei bune conduite ecologice la elevi în
frumoasele triluri ale păsărilor, alţii, parcă ar fi vrut să-şi
aşa fel încât să vibreze mai mult coarda intimă a sentimentului aducă mediul în care trăiau, în scumpa şi preţioasă noastră
iubirii lor pentru natură. pădure.
Am desenat globul pământesc cu cele şase continente: Vedeam cum poluările veneau din fiecare colţişor, maşinile
America, Asia, Africa, Europa, Oceania, Antarctica, folosind câte pornite scoteau exagerat de mult fum, grătarele erau deja
o culoare pentru fiecare, gândindu-mă la faptul că Pământul înroşite, iar aerul devenea din ce în ce mai greu de respirat.
aparţine tuturor. În jurul globului am desenat semnele nenumărate Un lucru inacceptabil a fost acela că mulţi dintre cei aflaţi în
ale poluării: coşuri de fabrici, maşini, canale pentru deversări pădure dădeau muzica la maxim şi atunci am constatat
toxice în ape, fum, deşeuri etc. Planeta trebuie protejată. Pentru apariţia poluării fonice.
aceasta, oamenii trebuie să fie SOLIDARI. De aceea, am desenat Ce să mai spun despre mizeria care era lăsată în urmă?
cele 6 personaje, fiecare personaj reprezentând un continent. Ei Printre ramurile copacilor, prin iarba ce nu demult fusese
sunt pictaţi cu aceleaşi culori ca şi continentele. Cei 6 omuleţi îşi verde se zăreau pungi, sticle de plastic şi alte deşeuri
menajere.
dau mâna pentru a demonstra că toţi locuitorii planetei sunt Parcă erau puse întocmai în cele mai frumoase colţuri ale
conştienţi că planeta este în pericol şi locuitorii ei trebuie să facă pădurii pentru a face un peisaj şi mai trist, era ceva ...
totul pentru a o salva şi a o transmite sănătoasă generaţiilor groaznic.
viitoare. Îndemnurile ecologice: „Iubeşte-o ! Îngrijeşte-o! Parcă nici nu venisem la pădure să ne relaxăm, ci din contră,
Protejeaz-o ! Respect-o! Ocroteşte-o!, sunt relevante în acest deveneam, toţi din ce în ce mai agitaţi.
sens. Spre seară, atunci când mingea de foc a apus, atunci când
luna cea măiastră a ajuns la platformă şi când paznicii săi şi-
au făcut apariţia, totul a luat un nou contur.
Abia acum toţi observasem cât de mari sunt pagubele făcute
de către semenii noştri.
Cu toate acestea, ajunsă acasă, am găsit puterea în adâncul
sufletului meu să fac apel la dumneavoastră, sperând să mă
ajutaţi să facem curată lumea, să fim mândrii de ea şi să
putem respira un aer cât mai curat.
7 8

5. POLUAREA LA COPŞA MICĂ
Vă mai rog ca atunci când vedeţi pe cineva făcând
rău TERREI, să-i amintiţi să-şi arunce mizeria la coşurile Dragoş Scăunaşu, Bogdan Milen
special amenajate şi să spună şi celor din jur ceea ce el a fost C.N.E. „Gheorghe Chiţu”, Craiova
învăţat. Prof. îndrumător: Grădinaru. Stoica
Sper ca totul să ajungă ceva de care să ne pese
tuturor şi să ne putem salva viaţa.
Copşa Mică, o localitate de 5400 de locuitori din
Cu stimă, o elevă ce ar dori să Transilvania, este considerată cel mai poluat oraş din Europa.
salveze planeta de la dezastre. Copşa Mică este un oraş otrăvit de secolul XX. Nici un alt loc de
pe continent nu i se aseamănă. Oamenii de aici mor tineri şi nimeni
Prof. îndrumător: Cornelia Prună, Larisa Cebuc, nu ia nici o măsură. Concentraţiile de plumb au atins dublul
Şcoala „Gheorghe Magheru” Caracal nivelului de siguranţă, iar cele de zinc sunt aproape de 10 ori mai
Clasa a V-a mari. Dar mai grav este efectul asupra oamenilor: boli pulmonare
răspândite, impotenţa, astm - şi mişcările involuntare ale degetelor,
un simptom al intoxicării cu plumb. Durata vieţii este cu şapte ani
mai redusă decât media la nivel naţional, iar rata mortalităţii
infantile este cea mai ridicată din Europa.
POLUAREA DISTRUGE OZONUL!
Alexandra Nicoleta Agachi, clasa a III-a DRAGĂ PĂMÂNTEANULE
Constantinescu Anca Nicoleta, clasa a III-a
Şcoala „Ion Creangă” Paşcani Moto:
Navigând pe Internet, atenţia
Când noi, oamenii, nu mai avem apă, aer sau mâncare Eu te sprijin să
mi-a fost captată de adresa ta, Planeta
protestăm, înălţăm glasurile spre cei de sus. Ne cerem drepturile. trăieşti! Tu de ce
Pământ. Locuim sub acelaşi Aer,
Aşa cred că ar face orice vietate de pe pământ care îşi iubeşte nu mă ajuţi să
scăldăm în acelaşi ape. Eşti om,
viaţa. Îmi spunea cineva că orice sentiment naşte lacrimi. supravieţuiesc
stăpânul Universului, inventatorul
Lacrimi de fericire sau de durere. Dacă planetele ar striga de navelor cosmice, deschizător de
durere ar fi un zgomot asurzitor. Lacrimile plantelor sunt drumuri printre aştrii. Hai să ne facem
fierbinţi când nu se pot hrăni, când nu ne pot da oxigenul, când bagajele de vise, să fim micii Prinţi ai planetei noastre şi, cu gândul
poluarea oamenilor distruge ireversibil natura, pământul - casa îndreptat spre semeni, să ne facem curăţenia de sărbători printre vulcani
noastră. şi grădini, pe plaje şi în marile oraşe (...).
Să nu uităm că plantele ne oferă hrană şi aerul curat, iar În călătoria în jurul Pământului am descoperit că în unele locuri
prea multă poluare ne distruge învelişul de viaţă a pământului. oamenii se străduiesc, într-adevăr, să construiască un viitor mai bun.
Coordonatori: inst. Paula Catîru Ei caută metode de a-şi convinge semenii că încă se mai poate
prof. Maria Vatamanu face ceva pentru a dobândi VEŞNICIA PLANETEI ALBASTRE !!!
9 10

6. ... Dar nu una iluzorie, precum cea oferită de traficanţii de FII ANTICORP AL PĂMÂNTULUI!
droguri. Să fim alăturaţi!!!
... Sau veşnicia copacilor, oare numai apucă să moară în picioare Silviu Manolachi,
din cauza tăietorilor nechibzuiţi. Să fie supravegheaţi!!! Maria Ghiţu, Maria Mădălina,clasa a III-a
Să înceteze răspândirea virusurilor ucigaşe! Au fost plătite cu Coordonatori: inst. Paula Catîru
prea multe vieţi! prof. Maria Vatamanu
... Şi veşnicia în care intră bietele animale ucise. Pedeapsa Şcoala Ion Creangă, Paşcani
braconierilor!!!
Astfel, prin fapte ce dus la dispariţia marilor pericole, viaţa Nişte ochi înlăcrimaţi, nişte braţe lăsate în jos a deznădejde, paşi
redevine un mediu sigur!!! Vor fi tot mai mulţi cei care vor putea spune îndreptaţi spre cabinetul medical .... perfuzie cu H2O ... Revitalizare !!!
că a „ a trăi” înseamnă „siguranţă”!!! Cu toţii ne vom bucura de lumina .... Sfârşitul vieţii a fost evitat !!!
soarelui - o lumină ce nu va mai reprezenta doar o speranţă, ci şi o Aceasta este imaginea pământului? Acolo ne îndreptăm? Dar
mândrie. Speranţa şi mândria de „a fi”!!! dacă apă nu va mai fi? Ce se va inventa ca să ne salvăm viaţa:
Aşadar, să nu renunţăm !!! Putem să ajutăm şi noi! Ne putem Da, vom inventa omul cu inimă şi conştiinţă care va iubi
face viaţa mai bună!!! Vor fi tot mai mulţi cei care vor putea spune că „a oamenii, plantele, animalele. Va iubi Pământul. Şi nu-l va lăsa să moară.
trăi” înseamnă „siguranţă”!!! Cu toţii ne vom bucura de lumina soarelui - Fiţi anticorp al Pământului! Nu-l lăsaţi să moară! Sunt doar
o lumină ce nu va mai reprezenta doar o speranţă, ci şi o mândrie. cuvinte, îndemnuri sau sfaturi. Le vom pune în practică atunci când ne va
Speranţa şi mândria de „a fi”!!! durea sufletul.
Aşadar, să nu renunţăm !!! Putem să ajutăm şi noi! Ne putem Să nu rămânem nepăsători! Dacă nu ne implicăm nu vom simţi
face viaţa mai bună!!!. Din toată călătoria a rămas clar în amintirea mea că trăim. Sufletul nostru ne va defini pe acest pământ.
ideea că stă în puterea noastră să facem ceva pentru a distruge
nedreptatea uciderii animalelor, a îmbrăcării crestelor de munte cu nori
de fum, a împânzirii apelor cu petrol. ÎMPREUNĂ PUTEM SALVA MAREA
Vino cu mine, acolo unde liniştea n-a auzit zgomotul alarmelor,
acolo unde toţi copii au mame, unde bătrânii sunt tineri şi halatele albe înv. Lenuţa Butonaru
înseamnă viaţă lungă! prof. Silvia Neagu
Vocile auzite din spaţiu că nu va fi uşor, dar sub. imboldul Şcoala cu clasele I-VIII 2 MAI
aceloraşi preocupări .... VOM PUTEA BIRUI!!!
Vino cu mine! Obiectivul: Desfăşurarea unor activităţi de educaţie,
Locul de întâlnire: Planeta nepereche informare şi conştientizare a comunităţii locale şi a turiştilor cu
Timpul astral: azi privire la menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi
Scopul: Binele. ecosistemelor precum şi a peisajelor submarine din cuprinsul
Rezervaţiei marine 2 Mai - Vama Veche.
Lăcrămioara Grozăvescu  Ca şi celelalte mări ale globului, Marea Neagră este
Şcoala „Gheorghe Magheru” , Caracal - Olt supusă aceluiaşi proces de poluare, de impurificare continuă a
Profesor îndrumător: Georgeta Raicu apelor sale. Nu se poate afirma că apele sale au atins un grad
avansat de poluare, cum este de exemplu Marea Mediteraneană. Grija
deosebită pe care ar trebui să o acordăm mediului înconjurător impune o
11 12

7. serie de măsuri de protecţie împotriva degradării treptate a mediului SCRISOARE CĂTRE VIITOR
înconjurător impune o serie de măsuri de protecţie împotriva degradării
treptate a mediului marin. În sprijinul acestei campanii în data de 5 iunie Samuil Ianuş, cls a VI-a,
2007, cu ocazia ZILEI MONDIALE A MEDIULUI; ŞCOALA cu clasele I- Coord: înv. Laura Bejenar
VIII 2 Mai, jud. Constanţa în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare Şcoala cu clasele I-VIII, Com. Dumbravă, Timiş
- Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa a organizat deschiderea
Centrului de informare al Rezervaţiei marine 2 Mai - Vama Veche, precum
Mă numesc râul Bega şi în drumul meu lung străbat şi satul
şi al Clubului Junior Ranger, format de elevi ai şcolii 2 MAI.
Acest parteneriat are la bază ideea de informare a populaţiei cu Răchita. Acest sat este unul frumos, dar oamenii care trăiesc aici sunt
privire la poluarea mediului marin, factori care determină poluarea şi pe destul de neglijenţi mai ales, cu mediul în care trăiesc. Sunt oameni
de altă parte educarea populaţiei pentru protecţia mediului. harnici, îşi lucrează pământurile, dar pe păşuni şi la marginea drumului
Dar ce înseamnă ranger? Rangerul este persoana implicată în din păcate unii tot mai aruncă gunoaie deşi de un an încoace au şi un
protecţia ariilor naturale, siturilor istorice şi culturale. El facilitează sistem de salubrizare performant. Se pare că unii nu se pot dezvăţa de
oportunităţi recreaţionale şi creează legătura dintre comunitatea locală, obiceiurile proaste din trecut.
aria protejată şi administraţia artei protejate (din Regulamentul Având în vedere faptul că fără apă viaţa nu ar fi posibilă pe
Organizaţiei Internaţionale a Rangerilor). pământ, mă simt puţin nedreptăţit şi dezamăgit. Nedreptăţit fiindcă nimeni
Clubul Junior Rangers are ca obiectiv desfăşurarea unor nu-mi îngrijeşte malurile şi dezamăgit fiindcă nu mai vin copiii ca în anii
activităţi de educaţie, informare şi conştientizare a comunităţii locale şi trecuţi să facă baie în undele mele răcoroase. Sigur, cu o jumătate de secol
a turiştilor cu privire la menţinerea biodiversităţii prin conservarea în urmă nu a fost la modă să arunci gunoiul pe unde apuci ...e, dar lumea
speciilor şi ecosistemelor precum şi a peisajelor submarine din cuprinsul aceasta super tehnologizată şi super evoluată nu ţine cont de mine. Curg lin
Rezervaţiei marine 2 Mai- Vama Veche). şi trist. Nu vin copiii ... Cine şi-ar dori să facă baie într-o apă plină de PET-
Pentru desfăşurarea tuturor activităţilor au fost susţinuţi moral uri, pamperşi şi animale moarte? Uneori mă revolt şi-mi inund malurile să
şi material de custodele Rezervaţiei Marine 2 Mai - Vama Veche le mai atrag atenţia un pic oamenilor că exist, că am nevoie de ajutor, că
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” am nevoie de ei aşa cum şi ei au nevoie de mine! Dar degeaba.
Constanţa. Peştişorii, dealtfel singurii mei prieteni, suferă şi ei sărăcuţii, unii
Coordonarea şi îndrumarea echipei de rangeri a fost realizată mai slăbuţi chiar mor din cauză că Omul - atotputernicul, îşi spală
de domnul Victor Niţă de la Institutul de Cercetări Marine cu care
recipientul cu erbicid în apele mele ...
copiii-rangeri au legat o relaţie strânsă de colaborare şi prietenie.
Nu ştiu până unde se va merge. Nu ştiu unde se va ajunge. În
Care a fost impactul asupra turiştilor?
În urma discuţiilor avute cu turiştii şi membrii comunităţii calea se contopeşte întreg peisajul ca o imensă groapă de gunoi ce nu are
locale, am constatat numai reacţii pozitive, încurajându-ne să continuăm început şi nici sfârşit ... Şi asta în zilele în care toată lumea vorbeşte
activitatea şi apreciind iniţiativa noastră. La persoanele cu care am despre protejarea mediului, despre reciclarea deşeurilor. Da vorbeşte, dar
discutat am observat o largă deschidere spre Impactul activităţii asupra nimeni nu face absolut nimic. Cui îi pasă de mine? Cui îi pasă de
rangerilor celelalte sute de ape curgătoare sau stătătoare aflate în aceeaşi situaţie
Astfel, copiii - rangers au spus la finalul activităţii din vacanţa disperată? Nimănui. Nu ştiu care ar fi soluţia. Poate dacă întreaga
de vară: „Suntem mândri că suntem rangers ai rezervaţiei marine 2 Mai omenire s-ar îmbolnăvi şi s-ar şti că s-au îmbolnăvit din cauza propriei
- Vama Veche şi că am avut onoarea de a lucra cu nişte oameni neglijenţe, a propriei nepăsări ...
deosebiţi. Vă rog oameni mici, oameni mari, importanţi sau neînsemnaţi,
aveţi grija şi de mine, de noi, apele ce vă spălăm trupul, ce va oferi
răcoare în zilele toride ale verii, ce vă udăm plantele cu care vă hrăniţi
13 14

8. sau florile care vă înveselesc sufletele ... Purtaţi-vă frumos cu noi! Hai să pământ selenar, îngrozitor de pustiu, fără apă, fără dorinţa de a mai
trăim în armonia în care am convieţuit cu zeci de ani în urmă! Gândiţi-vă lupta. Planeta spre pierzanie.
la copiii voştri, la nepoţii voştri! Gândiţi-vă ce le oferiţi, ce lăsaţi în urma Gheţarii se topesc şi curg, habitaturile dispar şi încet, încet -
voastră? o imensă groapă de gunoi? Aşa trebuie să arate locul în care dar sigur „ne străduim” să se apropie cât mai repede acest .....
doriţi să vă petreceţi tot restul vieţii? VIITOR PREZENT.
Iar pământul, ţărâna care vă este leagăn şi mormânt deopotrivă, E timpul să spunem AJUNGE.
este presărat de „monumente de plasticuri” ce vor dăinui peste veacuri ca
vie amintire a gradului ridicat de civilizaţie în care a ajuns omenirea în
anul 2008. Este înfiorător şi îngrijorător!
Uitaţi-vă voi oameni la copilaşii voştri palizi şi bolnavi de astm
din oraşe! Uitaţi-vă la ţevile de eşapament al vehiculelor care cu foarte
mare bunăvoinţă se mai poate numi vehicule că de fapt sunt cadavre
imense în mişcare, ruginite, greoaie şi poluând într-o veselie aerul care S.O.S.! PĂMÂNTUL E BOLNAV!!!
încet a devenit irespirabil.
Uitaţi-vă voi oameni la cei care taie sute de hectare de pădure, Răzvan Dinescu, Ştefan Roşu, Florin Trancă
distrugând astfel flora şi fauna cu nepăsare doar de dragul banilor ... Grupul şcolar „Anghel Saligny”Craiova
Uitaţi-vă la cei care au bani, dar n-au sănătate ....Uitaţi-vă şi reflectaţi la Coordonator: prof. E .Anghel,Iulia Cristea
toate acestea! Pe urmă acţionaţi dar urgent, că este vorba despre viitorul
vostru! Şi sincer, mi-ar plăcea să trăim din nou împreună.
Nu eşti o fiinţă umană, deşi te-ai născut, trăieşti şi poate
Cu respect şi prietenie: râul Bega, pământul şi aerul - prietenii mei. cândva vei muri ... nu ai glas să ne spui cât te doare. Lacrimile
tale sunt torente de ploaie. furia s-a transformat în tornade şi
UN VIITOR PREZENT tzunami. Pielea ţi s-a zbârcit şi a crăpat de funingine, praf şi
căldură.
Georgiana Florentina Gongea Simţi că te sufoci ... nu ai aer ... în jurul tău smog şi fum.
Şc. gen. cls. I-VIII „ Mihai Eminescu” - Copii tăi „oamenii” te-au uitat oare??? Le-ai dat viaţă, casă,
Structura Gr. Nr. 55 „Prichindel”, Craiova masă .... Sunt atât de ocupaţi încât au uitat să trăiască cu
adevărat, au uitat să privească în jurul lor, au uitat de noi -
Obiectivul - „Conştientizarea copiilor de consecinţele urmaşii lor??? Ce ne lasă moştenire? Un pumn de cenuşă? Nu
acţiunilor neconforme cu mediul înconjurător”. dorim de la fiecare decât un pomişor. Cu el vom hrăni planeta şi
 Orice acţiune negativă asupra mediului, acum sau mai târziu aceasta va prinde viaţă din nou.
îşi va arăta efectul surprinzător de grav. Vrem să credem în „tinereţe fără bătrâneţe şi viaţa fără de
Poluarea sub toate formele ei, în orice loc de pe planetă îşi lasă moarte ...”
amprenta. Puţin aici, mai mult dincolo, la un moment dat va apărea
ca un tot unitar de neînvins.
Poluarea apei, a solului, a aerului, a plantelor, animalelor şi
implicit a omului va crea o planetă fără plante şi vieţuitoare, un
15 16

9. POLUAREA APELOR GÂNDEŞTE VERDE
Dragoş Scăunaşu, Bogdan Milean Bianca Găleată
C.N.E. „Gheorghe Chiţu” Craiova Coordonator: Doina Hrihorov
prof. Grădinaru Stoica Şc. „Ion Creangă” Suceava
Mediul înconjurător este cel mai de preţ lucru pe care îl are Gândeşte verde şi protejează natura.
omul. El trebuie protejat pentru ca noi, cetăţenii, să avem o Iubeşte şi protejează tot ce este verde .... este spre binele tău!
viaţă sănătoasă. Mulţi suntem nemulţumiţi de faptul că mediul
nu este apreciat aşa cum ar trebui. Însă, câţi dintre noi facem
ceva în acest sens?
ÎMPREUNĂ PENTRU O LUME
PARCUL NICOLAE ROMANESCU MAI BUNĂ
elevii: Luiza Scăiceanu, Floriana Zaficu Adriana Toma, Simona Vana,
prof. îndrumător: Gabriela Olaru G.P.P. Nr. 36, Oradea
C.N.E. „Gheorghe Chiţu”
Obiectiv: Formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de
O deosebită valoare au plantaţiile forestiere şi ornamentale, cei care încalcă normele ecologice; Conştientizarea părinţilor
cu peste 250 de specii de arbori şi arbuşti. Dintre varietăţile şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii, cu
decorative, cele mai demne de atenţia vizitatorilor sunt Pinus privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea caracterului
excelsa wal (un conifer originar din Himalaya), Cerasus ecologic al copiilor.
serrulata, Acer saccharinum, Alnus glutinosa etc”. „Am putea împreună, să facem lumea mai bună.”
„Generaţiei de mâine
Să-i lăsăm, cum se cuvine,
O natură sănătoasă
POLUAREA AERULUI Îngrijită şi frumoasă”.
Dragoş Scăunaşu, Cristi Milen
C.N.E. „Gheorghe Chiţu”, Craiova
Ceea ce natura a creat în milioane de ani se poate distruge în
câteva zile....
Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul
înconjurător?
17 18

10. OCROTIŢI PĂMÂNTUL!
HELP!
Daniela Vrânceanu
Coordonator: Odea Petronela
Şcoala „Ion Creangă” Buzău Valentina Ioana Ene
Grădiniţa Nr. 1, Drăgăşani, Vâlcea
Obiectivul: Consecinţele distrugerii stratului de ozon
„Timp de mii de ani, soarele ne-a fost prieten (ne-a luminat şi Obiectivul: Formarea unor deprinderi de îngrijire şi
ne-a încălzit planeta), însă acum el este posibil să ne devină ocrotire a mediului înconjurător
duşman.
Stop poluării! „Când pământul a obosit,
Fiindcă ne-a cărat în spate,
Atunci noi ne-am hotărât
Să-l înălţăm prin fapte!”
PĂMÂNTUL - AZI ŞI MÂINE…
Florica State şi Valentina Ioana Ene
Grădiniţa nr. 1 Drăgăşani, Vâlcea
„ ATENŢIE, SUNT EU, PĂMÂNTUL! S.O.S. NATURA
AZI SUNT O FLOARE ...
MÂINE, AŞA VOI FI OARE ? ....” Remus Frăţilă
Şcoala cu cls I-VIII „Alice Voinescu”
Obiectivul: Sensibilizarea cetăţenilor planetei pentru
ocrotirea naturii
„Natura pictează pentru noi, zi după zi, imagini de o infinită
frumuseţe”
19 20

11. PĂMÂNTUL ESTE ÎN SUFERINŢĂ! NU POLUAŢI!
Elevii cercului „Prietenii naturii”
Şcoala nr. 1 Măldăeni, Teleorman Vasile Bungianu, Teodor Chelaru, Ionuţ Măgureanu
Coordonator: înv. Georgeta Mironescu
Şcoala „Al. Vlahuţă”-Iaşi
„Veniţi, ai codrilor prieteni,
Veniţi la el cu suflet viu, Obiectivul: Conştientizarea pericolelor provocate de poluare
Veniţi, cât brazii mai au cetini,
Veniţi, cât nu e prea târziu!” „ Soarele mai vesel pare „Fără poluare,
Fără poluare.” Bucuria e în floare”
OCROTIŢI PĂDUREA!
„Viaţa încet, încet dispare
Dacă este poluare”
REZERVAŢII NATURALE - LACUL CU NUFERI –
BĂILE FELIX
PROTEJAŢI MEDIUL! Luminiţa Oroş, Adriana Săcădat
G.P.P. Nr. 52, Oradea
Oana Caragea, Ştefana Ghiţescu
înv. Georgeta Mironescu „ A face un bine naturii, înseamnă a face un bine societăţii
Şcoala „Alexandru Vlahuţă” şi indivizilor ei”
Obiectivul: Sesizarea pericolului provocat de poluare IUBIŢI ŞI NATURA
asupra sănătăţii.
Georgiana Staicu,
Pericolul de boli dispare Şcoala „Ion Creangă”, Buzău
Când nu este poluare. Coordonator: Petronela Odea
Sănătatea e triumfătoare Obiectivul: Stop distrugerii ecosistemului.
Când nu este poluare. „Iubind natura, ca pe copilul nostru, o vom proteja, o vom apăra şi
totodată vom putea dăinui atât noi cât şi generaţiile viitoare pe această
minunată planetă”.
21 22

12. STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ TERRA VERDE
SĂ SALVĂM PLANETA ALBASTRĂ Bogdan Dumitraşcu
Coordonator: Ortansa Moise
Camelia Ileana Minune, Şcoala „Ion Creangă”, Buzău
Grădiniţa Nr.1, Drăgăşani, Vâlcea
Pentru a-i educa pe copiii noştri, trebuie să ne educăm mai întâi pe „Un trunchi viguros, un corp sănătos !”
noi.
„Din gunoaie, mucegaiuri şi noroi
Putem să facem frumuseţi şi lucruri noi”
ŢARA NOASTRĂ „AUR” POARTĂ
NOI BATEM DIN POARTĂ-N POARTĂ
FERESTRE DESCHISE SPRE NATURĂ
Ileana Camelia Minune,
Grădiniţa. nr.1, Drăgăşani Tamara Nicolae, Mihaela Lup, Geta Fălcuşan
Obiectivul: Frumuseţile ale patriei Grădiniţa nr. 34 şi structura nr. 48, Oradea
„Adevărată călătorie a descoperirii înseamnă nu a căuta tărâmuri Noi copiii suntem alături de natură şi vrem să rămânem
noi, ci a vedea cu ochi noi. împreună cu ea.
Salvaţi natura, salvăm turismul românilor”. Dacă natura zâmbeşte atunci copilul râde.
Povestea mea pe acest pământ începe cu natura ....
Viaţa naturii e viaţa noastră
POLUAREA APELOR
Iată mesajul nostru: „Iubeşte visul şi speranţa
Luiza Scăiceanu, Floriana Zaficu, Căci una este viaţa”
Îndrumător: Olaru Gabriela
C.N.E. „Gheorghe Chiţu”, Craiova
„Nici bunul Dumnezeu nu poate să vadă aceste trucuri
Căci totul se petrece în adâncuri”
23 24

13. PLANETA PĂMÂNT E ÎN MÂINILE NOASTRE RUGA COPIILOR
Virgilia Ţur, Gr. Nr. 1, Veronica Mitrulescu, Elena Gongea
Drăgăşani, Vâlcea Grădiniţa „Pinocchio” Craiova
Dragii mei copii,
Obiectivul: tragerea unui semnal de alarmă privind influenţa
Vă salută frumoasa planetă pământ mediului asupra creşterii şi dezvoltării copiilor, viitorul de mâine
Ce bine mă simt în mâinile voastre! Speranţa că voi fi curat şi al Planetei.
mângâiat de voi, mă face să sper la sănătatea mea şi a voastră. Calitatea estetică a mediului reprezintă totalitatea
Eu înţeleg gestul vostru de ajutor, dar, luaţi alături de voi caracteristicilor mediului înconjurător care îi conferă caracterul
Oameni mari ( de ştiinţă) ale căror fabrici şi uzine îmi întunecă de a fi plăcut, armonios şi agreabil vieţii omului, asigurându-i în
privirea, îmi sufocă respiraţia, iar urechile mele sunt asurzite de acest fel condiţiile optime de dezvoltare sănătoasă, de muncă,
ţipetele de ajutor ale semenilor voştri, ale păsărilor, animalelor, a locuire, odihnă şi recreere. Conştienţi de acest fapt şi, înţelegând
căror viaţă e în pericol, chiar din mâna omului. Oricât de mic ar fi consecinţele poluării excesive, copiii solicită ajutorul adulţilor
ajutorul vostru, pentru mine înseamnă mult, dacă luaţi alături de voi pentru a creşte într-un mediu curat şi sănătos.
şi pe alţii „Planeta Pământ”.
SALVÂND NATURA, VĂ SALVAŢI VIAŢA STOP ABUZURILOR ASUPRA MEDIULUI!
Liliana Stângaciu, Gr.Nr.1 Drăgăşani, Vâlcea Elena Gongea, Veronica Mitrulescu
Gr. „Pinocchio”, Craiova
Dragi copii de pretutindeni,
Obiectivul: „Să descopere prin acţiuni directe şi indirecte ca
Vă mulţumesc că v-aţi unit pentru a mă ajuta să vă dăruiesc o actele nesăbuite asupra mediului constituie abuzuri care pun în pericol
copilărie fericită, plină de bucurii. viaţa pe Pământ, iar oamenii sunt răspunzători de ele.”
Voi sunteţi cei mai buni profesori, iar mâinile noastre şterg Orice acţiune care pune în pericol medii de viaţă constituie un
lacrimile de durere ce mă apasă. Nu lăsaţi acest sentiment să fie furat abuz asupra mediului.
de cei ce stârpesc frumuseţile munţilor, câmpiilor şi apelor. Pornind de la acţiuni
practic - gospodăreşti, de curăţenie a
Cu dragoste părintească, Planeta Pământ! localităţii natale, dar la care de
multe ori cei care participă nu iubesc
natura şi acţionează inestetic până la
defrişări masive de pădure, toate
sunt abuzuri asupra mediului.
Aceste abuzuri au urmări
grave: lipsa oxigenului necesar
vieţii, alunecări de teren, aluviuni,
dispariţia unor habitate etc.
25 26

14. La acestea se adaugă catastrofele naturale extreme - seceta,
inundaţiile, cutremurele cărora omul le-a dat „trecere liberă” să Doina Pîrşcoveanu, Paulina Burtescu
acţioneze. Gr. P.P. Nr. 7, Slatina
E timpul să formăm deopotrivă comportamente la copii, dar şi la
adultul artizan, pădurar, fabricant de mobilă, edil al localităţii etc. Obiectivul: Copii să descifreze tainele pământului şi să-i
surprindă gingăşia şi uriaşa lui sensibilitate.
Orice acţiune ecologică trezeşte în sufletul copiilor trăire,
emoţie, dar şi o mulţumire că a acţionat respectul legii naturii.
Posterul prin structura sa arată cât de sensibil este pământul la
toate acţiunile desfăşurate spre binele lui şi împotrivă-i. De aceea
UN VIITOR PREZENT este important să formăm copiilor comportamente şi atitudini.
Georgiana Florentina Gongea,
Şc. gen. cls. I-VIII „Mihai Eminescu” - Structura Gr. Nr. 55 MAGIA NATURII
„Prichindel” Craiova.
Alina Flavia Vieru
Obiectivul - „Conştientizarea copiilor de consecinţele acţiunilor Şcoala nr. 18 „Sfântul Dumitru” ,Craiova
cu mediul înconjurător”
Orice acţiune negativă asupra mediului, acum sau mai târziu îşi Soarele dezmiardă întreaga natură. Razele sale străvezii se
va arăta efectul surprinzător de grav. oglindesc în apa cristalină. Ramurile arborilor se leagănă în
Poluarea sub toate formele ei, în orice loc de pe planetă îşi lasă bătaia vântului pornind uşor la fiecare adiere. Pe pajişti florile şi-
amprenta. au ivit capetele florile şi-au ivit capetele de sub pământul
Puţin aici, mai mult dincolo, la un moment dat va apărea ca un acoperit de iarba cea verde şi proaspătă, iar fluturaşii multicolori
tot unitar de neînvins. zboară pe deasupra lor.
Poluarea apei, solului, aerului, plantelor, animalelor şi implicit a În aer pluteşte o mireasmă îmbietoare. Pe stâncile abrupte ale
omului va crea o planetă fără plante şi vieţuitoare, un pământ selenar, munţilor falnici se caţără caprele negre. În pădurile liniştite
îngrozitor de pustiu, fără apă, fără dorinţa de a mai lupta. Cu cine? vulpile roşcate precum focul stau la pândă, iepuraşii zglobii
Gheţarii se topesc şi crug, habitaturile dispar şi încet, încet - dar ţopăie, iar urşii se mişcă greoi către bârlogurile lor. Natura este
sigur „ne străduim” să se apropie cât mai repede acest „Viitor sublimă, iar armonia sa te vrăjeşte să o admiri.
prezent”
E timpul să spunem AJUNGE!
SALVAŢI PĂMÂNTUL CÂT NU E PREA TÂRZIU!
27 28

15. SĂNĂTATEA E ÎN MÂINILE NOASTRE!
Veronica Mitrulescu, Elena Gongea
Grădiniţa „Pinocchio” , Craiova
Mariana Bârsan, Maria Pătru
Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova” Obiectivul: conştientizarea necesităţii unirii eforturilor -
copii şi adulţi pentru a proteja Planeta.
Obiectivul: Conştientizarea relaţiilor existente între mediu Degradarea continuă a mediului înconjurător este un element
sănătos şi propria noastră sănătate major al crizei de civilizaţie datorate intervenţiei omului în
Se spune, pe bună dreptate, că sănătatea este bunul cel mai natură. Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia
de preţ al omului, însă oamenii trebuie să înţeleagă că sănătatea ecosistemelor de pe planeta noastră, dar din păcate, omul nu pare
mu este un dar pe care l-am primit pentru totdeauna, ci este o să fie conştient de imensul rol pe care îl are.
calitate a organismului uman, pe care au răspunderea să o Dimensiunea pericolului impune conştientizarea necesităţii
menţină de-a lungul întregii vieţi. ocrotirii vieţii în cele mai variate forme ale sale. Nimic nu este
mai bun pentru viitorul omenirii decât unirea eforturilor,
adulţilor şi copiilor, pentru a proteja Planeta.
NOI SUNTEM O PARTE A NATURII! PRIETENII CURĂŢENIEI
Maria Pătru, Mariana Bîrsan Maria Meşter, Tamara Nicolae, Geta Fălcuşan, Mihaela Lup
Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova Grădiniţa Nr. 34 şi Structura nr. 48, Oradea
Obiectivul: Să înţeleagă că orice fiinţă are dreptul să trăiască în Obiectivul: Cultivarea simţului datoriei de a îngriji natura,
armonie cu natura şi să contribuie la păstrarea sănătăţii ei. de a lua o atitudine pozitivă
Viaţa nu poate fi separată de mediu, de aceea, întreaga educaţie Natura e viaţă şi moarte, dar omul o iubeşte. Dacă nu
trebuie făcut în direcţia protecţiei mediului, de la fragedă vârstă. Să nu modelăm sufletul copilului încă de pe acum, mai târziu vom
uităm că ieşirea în natură este o clipă de univers cât veşnicia de lungă! privi în jur şi vom regreta. Copilul de azi şi omul de mâine ne dă
putere şi speranţă să credem că această iubire nu va avea sfârşit.
Iată mesajul nostru „Salvându-ne pe noi, Salvezi natura”
„Brigada Eco noi suntem
Mediul vrem să îl salvăm”
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI AI GRIJĂ DE MINE
29 30

16. Educ. Gabriela Popa, Ana Ignat
Tamara Nicolae, Geta Fălcuşan, Maria Meşter Grădiniţa nr. 52, Oradea
Grădiniţa Nr. 34, Structura Nr. 48, Oradea
Obiectivul: Educarea dragostei pentru natură
Copiii sunt dornici de a cunoaşte, de a şti, de a vedea cu ochii Din pungi de plastic, hârtie, nasturi coloraţi. flori uscate, dopuri
minţii frumuseţile naturii uitându-ne în jur vom vedea „natura”. Dacă de plută, pietre, scoici, mărgele.
privim atent vedem în jur „culorile florilor”, „miresme parfumate”. Cu pensulă şi acuarele. Am realizat un „colţişor de rai”. Un
Toate aceste frumuseţi trezesc în noi ecouri profunde. câmp cu flori, cu mămăruţe, fluturi şi bondari,
„Sufletul ţi-e mai curat La care soarele zâmbeşte cu mirare...
Dacă o floare ai udat” - Eşti frumos tare!
Suntem recunoscători pentru aceste minunate pete de culoare,
„Natura îl iubeşte Şi vrem ca ele să existe fără încetare!
Pe cel ce o îngrijeşte”
SALVEZI PLANETA PROTEJÂND NATURA!
ALEGEŢI VIAŢA! Ştefania Terheci,
Şcoala nr. 18 „Sf. Dumitru”, Craiova
Florica State,
Grădiniţa Nr. 1, Drăgăşani, Vâlcea Suntem la sfârşitul anotimpului primăvara. Mirosul îmbătător
al florilor ne învăluie deschizându-ne poarta spre ţara fericirii.
Comparaţie alb-negru/ color între natura cu chip de fiinţă, care Culorile îmbietoare ale florilor atrag privirile tuturor. Cele
plânge datorită distrugerilor, şi între oaza de lumină şi viaţa îmbobocite aşteaptă cu nerăbdare să îşi deschidă petalele şi
prezentată sub forma unei ferestre deschise. Lumea întreagă, va razele soarelui să le mângâie.
trebui să aleagă ..... să aleagă viaţa! Plantele sunt importante pentru viaţa noastră deoarece ele ne
dăruiesc oxigenul necesar vieţii.
ŞI COPACII PLÂNG, SĂ STOPĂM SUFERINŢA LOR
CÂMP CU FLORI
Liliana Ionela Olenici
31 32

17. Grădiniţa nr. 3 „Micul Prinţ”, Rădăuţi Dragoş Scăunaşu, Bogdan Milen,
C.N.E. „Gheorghe Chiţu”, Craiova
Obiectivul: Sensibilizarea copiilor şi adulţilor cu privire la
efectele negative ale defrişării pădurilor. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă, oamenii au poluat grav
Posterul este realizat din deşeuri de hârtie şi are ca imagine solul, apa şi aerul, cauzând dispariţia multor specii de plante şi
centrală un copac bătrân personificat care îşi exprimă regretul pentru animale.
faptul că a rămas singur pe pământ, el fiind înconjurat doar de buturugi Oamenii sunt confruntaţi la rândul lor cu diferite boli cauzate de
de diferite mărimi. Lacrimile bătrânului şi rămurosului copac hrănesc poluare, iar intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural
rădăcinile unei plante care înfloreşte la rădăcina sa. În stânga posterului, pagube mari. Împreună vom înţelege că trăim într-un mediu de care
în strânsă relaţie cu mesajul acestuia se regăseşte imaginea unui copil trebuie să avem grijă cu toţii!
care postează un indicator ce îndeamnă oamenii să renunţe la tăierea fără
rost a copacilor.
La suferinţa celei ce a fost, cândva, o pădure participă întreaga
natură de aceea cerul este înnegurat, iar soarele nu-şi arată faţa.
OCROTIŢI, NU INTERVENIŢI!
POLUAREA DISTRUGE
PLANETA Ileana Brînzan,
Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova
Veronica Mitrulescu, Elena Gongea, Obiectiv: - să ocrotească păsările călătoare, să nu distrugă mediul
Grădiniţa „Pinocchio” Craiova înconjurător.
Priviţi păsările călătoare!
Poluarea ca problemă globală este apanajul secolului nostru mai Ele ne fac viaţa mai frumoasă
precis al ultimelor trei decenii, timp în care populaţia lumii a
Ciripitul şi frumuseţea lor a inspirat mulţi pictori, scriitori,
crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.
muzicieni
Problema mediului devine o provocare a timpurilor în care trăim.
Ocrotirea naturii şi lupta împotriva poluării reprezintă o datorie de Ajutaţi-le să trăiască
onoare a fiecărui cetăţean al Planetei. Nu le stricaţi cuiburile
Nu le rupeţi copacii
Nu le distrugeţi cuiburile
Ele ne iubesc pe noi, noi de ce nu le iubim?
Omule bun, stăpân al universului, vrem şi noi să trăim!
Şi noi avem suflet!
S.O.S. „URANGUTANII” - ANIMALE ÎN PERICOL
POLUAREA CU GUNOAIE
Ileana Brînzan,
33 34

18. Grădiniţa „Pinocchio”, Craiova Trebuie ferită de contaminări, de poluare!
Obiectiv: - să cunoască şi să protejeze animalele care sunt în pericol de
dispariţie REŢETE ECOLOGICE
 Nu-i aşa că sunt foarte drăgălaşi?
 Nu fac rău omului. Maria Tuturugă
 De ce să trăiască pentru a da un plus de frumuseţe pădurilor Grădiniţa nr. 37 „Dumbrava minunată”
tropicale.
 Nu distrugeţi pădurile! „Doctor în ecologie
 Nu defrişaţi! Mascota mileniului prescrie:
 Nu ucideţi urangutanii! tuturor ce vor să ştie
 Nu-i folosiţi ca animale de casă! Planeta s-o păstreze vie.
 Nu ucideţi mamele pentru a-i prinde mai uşor pe pui Reţete şi idei!!!
 Nu-i folosiţi drept sursă de venit. Pentru ecologei!!!
 Alocaţi mai mulţi pentru protejarea urangutanilor! Eco-secrete!!!
Pentru steagul verde!!!”
ADOR FLORILE ŞI LE OCROTESC
Anca Hodoroabă
Îndrumător: Doina Hrihorov„Ion Creangă”, Suceava NUFERII DE PE DUNĂRICĂ (UN BRAŢ AL FLUVIULUI DUNĂREA)
Planeta pământ este frumoasă. Să o ocrotim cum putem mai Casandra Giarap,
bine. Chiar dacă suntem doar nişte copii, să învăţăm să respectăm Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 3, Teleorman
fiecare frunzuliţă şi fiecare floricică. Sunt minunate şi ne fac viaţa
frumoasă şi sănătoasă.  Declarate plante ocrotite de lege, nuferii de pe braţul
„Dunărica”, situat între oraş şi fluviul Dunărea, la aproximativ 1
NEPĂSAREA, UCIDE NATURA km de fluviu, reprezintă un punct de atracţie pentru mulţi vizitatori
străini.
Maria Pavel, Lenuţa Crăciun Ei sunt încântare şi splendoare, sunt primii care, fără
Grădiniţa 43, Oradea preget, salută soarele dimineţii.
Apa este viaţă pe pământ  Oaze mari acoperă luciul apei, însă sunt şi zone unde
Ea cuprinde 71%, din suprafaţa planetei şi este cel de-al doilea întreaga lăţime a apei este străjuită de aceste „Miracole ale naturii
element esenţial pentru viaţă. Constituie factorul de echilibru în de baltă”
lanţul trofic atât pe plan terestru cât şi în mediul subacvatic.
Concluzie: MIRACOLUL NATURII
Apa trebuie protejată! Lângă barcă, lângă mal
Nu trebuie risipită! De-ai săi fraţi, parcă, uitat
35 36

19. Am zărit un nufăr alb „Redaţi graţia lebedei, păstrând un mediu curat şi sănătos!”
Singur, trist şi speriat. „Marea nu este a mea, nici a ta! „
Am luat luntrea şi-am plecat „ Păstreaz-o curată şi ai grijă de ea!”
Iar pe luciul ca oglinda
Mii de nuferi am aflat
Mare mi-a mai fost surpriza!
O LACRIMĂ, O SPERANŢĂ
Cete mari de nuferi albi
Adeluţa Teleşpan
Au corola, mândră floare!
Grădiniţa Nr. 1, Drăgăşani, Vâlcea
Ei sunt primii care spun:
„Bună dimineaţa, soare”! Dragi prieteni ai naturii
Un miracol urmează: „Roi!” Voi sunteţi acum chemaţi
Luciul apei este plin
Pe sub lacrimile ploi
De fraţi mici şi mari ce-apoi Natura s-o apăraţi
Vor fi nuferi înfloriţi.
Nu mă satur de privit
Aici este - un colţ de rai,
Broscuţele cântă-n cor
Iar un stârc ne dă ocol...
„
REDAŢI GRAŢIA LEBEDEI!” PĂMÂNTUL PLÂNGE
înv. Lenuţa Butonaru, prof. Silvia Neagu inst. Maria Munteanu
Şcoala cu clasele I-VIII, 2 Mai Grădiniţa Nr. 1, Drăgăşani
Obiectivul: educaţie, informare şi conştientizarea comunităţii
locale şi a turiştilor cu privire la menţinerea biodiversităţii „Voi, pământeni, luaţi aminte
prin conservarea speciilor şi ecosistemelor precum şi a peisajelor Şi ascultaţi aceste cuvinte:
submarine din cuprinsul Rezervaţiei marine 2 Mai - Vama Veche. Planeta mamă ne-încetat
Trece lebăda pe ape Să o iubiţi cu-adevărat!”
În gunoaie să se culce,
Hai, copil cu suflet mare
Bucurie să-i aducem. PROTEJAŢI PARCUL
De gunoaie s-o salvăm,
Limpezi ape să-i redăm, Daniela Georgiana Necula
Din nou mândră să domnească Coordonator: Ortansa Moise
Alba apelor crăiasă! Şcoala „Ion Creangă”, Buzău
37 38

20. Ocrotiţi pădurea dragi copii
Natura este totul Copacii suflet au, să ştiţi că-s vii
Ce ne putem dori Şi ramură şi mugure şi floare
Şi fără ea în viaţă De le rupi şi pe copac îl doare
Noi nu putem trăi” E cu toţi prietenă pădurea
Dar urăşte focul şi securea!
Pădurea este „Plămânul verde” al planetei
PENTRU O LUME MAI CURATĂ,
PENTRU UN VIITOR MAI BUN!
Lenuţa Crăciun, Maria Pavel, Oradea
Chiar de-s doar un copilaş
Pot şi eu multe să fac AVEŢI GRIJĂ DE PĂDURE!
Ieri am plantat un copac,
Azi o floare răsădesc, Elena Paraoanu, Piatra Neamţ
Pentru mâine mă gândesc
Oameni mici şi oameni mari
(„Dorinţă” de Olimpia Sava) Haideţi să fim gospodari
Pădurea s-o ocrotim!
Ea este plină de toate
STRIGĂT DE AJUTOR Nouă ne dă sănătate.
Pădure, tu ne oferi multe
Klein Ioana, Petruş Violina Numai omul să te ajute.
Grădiniţa Nr. 43, Oradea Strigaţi cât vă ţine gura
Oameni buni, salvaţi pădurea!
Stop! Oameni mari opriţi dezastrul,
Pământul moare, noi murim,
Şi-atunci copiilor noştri
Noi ce-o să le mai dăruim?
INIŢIATIVE - ECO
1. Tricolor ecologist. 2. Ruda paparudă
SĂ OCROTIM PĂDUREA ŞI LOCUITORII EI 3. S.O.S. - Salvaţi natura!
Maria Pavel, Lenuţa Crăciun, Elena Fâcă Podolianu
Grupul şcolar „Dimitrie Leonida”
39 40

21. G.P.P. 10, Piatra Neamţ „Pădurea - familia copacilor.
S-o ajutăm să se înmulţească!”
1. Presăraţi în jur cuvinte: „Un pom sădit, un an din viaţa
Omenie, bunătate.. planetei şi a noastră salvat!”
Oameni dragi, salvaţi Pământul - „Plantează un pom, salvează un om!”
El pe toţi ne poartă-n spate. Stop!
2. A distruge nu e bine!
Ascultaţi chiar şi de mine:
S-avem verdeaţă şi floare,
Dragostea să ne-înconjoare, STOP! RISIPEI DE ENERGIE ELECTRICĂ
S-avem munţi, să avem ape,
Naturii să-i fim aproape! Virginia Fărescu,
Eleonora,Rădulescu
3. Nu dorim să se otrăvească Grăd. Nr.37, Craiova
Aerul ce-l respirăm...
Printr-o faptă omenească,
„Stop! - încălzire globală
Universul îl salvăm! Prin acţiuni în eco-şcoală:
Prima lecţie să fie
PLANTÂND UN POM, SALVEZI UN OM! Economisire - energie!
Soluţii sugerate de copii,
înv. Lenuţa Butonaru Cum se poate economisii:
prof. Silvia Neagu Stinge becul! - Mesajul sună
Opreşte aparatul care consumă!
Obiectiv: elevii, părinţii şi cadrele didactice, să Fiecăruia dă-i responsabilitate
înţeleagă că dragostea şi grija pentru natură trebuie să Şi de factură vei avea parte!!
constituie componente esenţiale ale comportamentului uman
în general şi al lor în mod special.
Sădind un pom, salvăm un om.
Sădind doi pomi salvăm şi doi.
Dar de gândim cu sufletul,
Salvăm întreg pământul. JOC DE ADULŢI ÎN FOLOSUL COPIILOR
Planeta noastră, iar e tristă,
Pădurea pare părăsită, Lucia Cîrlig, Bela Moroşanu
Să ne unim, sădind un pom Grădiniţa Nr. 37: „Dumbrava minunată”,Craiova
Şi-aşa să mai salvăm un om!
Luaţi exemplu de la ei
„Natura îngrijită - viitorul planetei!” Cum să fiţi ecologei
41 42

22. Şi alegeţi personaje Şi frumuseţea s-o simţi în priviri
Care va transmit mesaje Rezervă-ţi un timp şi dă ajutor
Din care tu să-nveţi Creează durabil...... pentru viitor!!!
Eco-Codul să-l respecţi!
PLANTELE ÎNSEAMNĂ „VIAŢĂ”
Eleonora Rădulescu
DEŞEURI COLECTAŢI, COSTUME ŞI JUCĂRII
Grăd. nr. 37 „Dumbravă minunată”, Craiova
CA NOI CREAŢI!
„Natura vie din interior
Pentru sănătatea tuturor: Mariana Olaru, Eleonora Rădulescu,
Ozonul de care şi tu ai parte Grădiniţa. Nr. 37 „Dumbravă minunată”, Craiova
Este cadoul gratis de la Plante;
Pentru ca apele să trăiască „Reciclarea - o nouă provocare,
Ecologeii să le-ngrijească!!! Deşeuri - idei inovatoare,
„Voiniceii” le udă, le dăruiesc IUBIRE Obiecte ce pot fi prototip
Cu sentiment de-adâncă mulţumire. Imagine nouă cu un alt chip”
„Jucărie, tablou sau Eco - costum
Creaţii şi vise ce ne spun cum
Materiale noi să economisim
Iar deşeul să-l refolosim"
DACĂ NOI ÎI DĂM CULOARE, CURTEA DE JOC, UN COLŢ DE POVESTE
ÎN SCHIMB EL NE DĂ RĂCOARE
Lucia I. Cârlig, Bela Moroşanu
Grădiniţa nr. 37: „Dumbrava Minunată”, Craiova
Lucia Cîrlig,
Grădiniţa nr.37 „Dumbrava minunată”, Craiova
A fost odată..., încă mai este
Loc de iubire, loc de poveste,
Un colţ de rai de vrei să admiri
43 44

23. Şi feţi - frumoşi se vor numi Forţă, multă bunătate,
Cei ce natura vor îngriji.” Culori vii şi sănătate
Pământului le-aş da pe toate.
Ca floarea să zâmbească,
SOARELE - PRIETEN SAU DUŞMAN? La fel să înflorească,
Soarele să-l mângâie,
Andreea Neşu Şi pe toţi să bucure.
Coordonator: Ortansa Moise
Şcoala „Ion Creangă”, Buzău
„Soarele ne-a fost prieten,
Iar acum ne e duşman.
Stop poluării! Faceţi lege! ECO-FERESTRE
Suntem toţi de acelaşi neam!”
Maria Tuturugă,
Gr. nr. 37„Dumbrava minunată”, Craiova
NU... POLUĂRII!
Am deschis eco-ferestre
Alex Covaci, Marian Alin, Giulia Popovici
Spre natura ca un vis
G.P.N. „Lotus”, Nr. 2, Oradea
Sub un cer unde măiestre
Păsări zboară-n paradis.
Apa, aerul şi solul
Împreună se găsesc
Vrem sămânţa vredniciei
Şi de ele am nevoie
Semănată în gând sfânt
Casă Supravieţuiesc
Cu speranţa veşniciei.
Să-ncolţească pe pământ.
Vrem să le păstrăm curate
Ajută-ne şi tu,
Curăţând mediul
Poluării spune-i „Nu!”
GINGĂŞIE, PURITATE, FORŢĂ
PĂDUREA - STABILIZATOR PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Victoria Voican, Mariana Bîrsan
Maria Tuturugă,
Şcoala Nr. 37, „Mihai Eminescu”, Craiova
Grădiniţa nr.37 „Dumbrava minunată”,Craiova
Grădiniţa de copii „Pinocchio” Craiova
„Pădurea - ozon şi verdeaţă
Gingăşie, puritate,
Panaceu sigur pentru viaţă
45 46

24. Ne-încântă, ne-cheamă, ne-mbie
La vis şi la poezie” CITIŢI ÎNDEMNURILE ŞI-NCERCAŢI SĂ LE RESPECTAŢI
Lucia Cîrlig, Bela Moraşanu
Grăd. Nr. 37: „Dumbrava minunată”, Craiova
VOI CREŞTE ŞI EU ODATĂ CU TINE!
Luaţi exemplu de la ei
Cum să fiţi ecologei
Lucia Cîrlig, Bela Moroşanu
Şi alegeţi personaje
Grăd.Nr.37 „Dumbrava minunată”,Craiova
Care vă transmit mesaje
Din care tu să înveţi
„Un pomişor de-ai plantat
ECO-CODUL să-l respecţi!
Aerul e mai curat!”
De azi într-adevăr sunt om Din pungi de plastic, hârtie
Fiindcă am plantat un pom” Nasturi coloraţi, flori uscate,
Dopuri de plută, pietre,
scoici, mărgele ...
Cu pensulă şi acuarele,
UN MEDIU CURAT PRIN RECICLAREA DEŞEURILOR” Am realizat un „colţişor de rai”
Un câmp cu flori, cu mămăruţe,
Virgina Făurescu, Eleonora Rădulescu fluturi şi bondari,
Grăd. Nr. 37: „Dumbrava minunată”, Craiova La care soarele zâmbeşte cu mirare:
 Eşti frumos tare!
„Lecţia vieţii a fost însuşită: Suntem recunoscători pentru aceste minunate pete de
Hârtia trebuie refolosită culoare
Imperativ şi strigăt al pădurii Şi vrem ca ele să existe fără încetare!
Pentru sănătatea vieţii şi-a naturii...”
SĂ FIM COPII PENTRU ÎNCĂ O ZI... ZI DE ZI ACŢIONĂM,
ECO-MODA PROMOVĂM!
Lucia Cîrlig,
Grăd. Nr. 37: ,,Dumbrava minunată’’, Craiova Mariana Monica Olaru, Eleonora Rădulescu,
Grăd. Nr. 37: „Dumbrava Minunată”, Craiova
„ECO - părinţi şi bunici
Dau exemplu la cei mici Parada „Eco-Moda” - idei minunate
Şi construiesc împreună
Costume haioase din deşeuri asortate!
Loc de joacă în natură”
(De joacă şi voie bună)
47 48

25. Pentru lumea verde, vie
Şi luptăm acum cu toţii
Să nu taie copacii hoţii!
ECOCREAŢII
prof. Elena Niţu, Ileana Vijulie
Grupul Şcolar „Matei Basarab”,Craiova
SEMNAL DE ALARMĂ
O idee salvatoare
Andreea Sergiu Vereş, Rebeca Cionca
Într-o zi de dimineaţă, Ne unim efortul toţi, Grăd. P.N. Nr.2, Oradea
Când era puţină ceaţă Din deşeuri sigur poţi,
Şi poluare peste tot, Să creezi ceva frumos Mor! Mor! Mor! Ajutorrr!
Să respir eu nu mai pot. Să ne fie de folos.
Ajutaţi-ne cu toţii
Cu aşa multe gunoaie, Procedând mereu aşa
Din nou să fim fericiţi,
Cu aşa puţini copaci Planeta o vom salva Stopaţi încălzirea,
Ce să faci? Şi atunci te vei bucura Pe noi ne ocrotiţi.
Trebuie să te acomodezi? PLANETA o vom salva
Sau să inventezi o idee, Şi atunci te vei bucura
O idee salvatoare Şi alungi a ta tristeţe,
Să scăpăm de poluare. Natura-i un regal de frumuseţe.
URSUL
PARCURI NATURALE
Ursul este un mamifer, care se poate găsi în păduri, munţi sau la
Roxana Maria Lupu, cls. a VII-a
grădinile zoologice. Urşii iubesc acelaşi lucruri ca şi oamenii: aerul curat,
Liceul Pedagogic ”Sabin Drăgoi”, Deva
prof. Iuliana Tripa mâncarea bună şi liniştea. Pentru a găsi toate acestea, sunt în stare să se
înfrunte cu cei mai fioroşi rivali.
Chiar din Deva am plecat Urşii sunt de mai multe feluri:
Lumea am cutreierat  Ursul brun (Ursul cafeniu) trăieşte în europa
Parcurile am colindat în Munţii Vosgi, dar şi în alţi munţi. El este cel mai
Pădurile le-am admirat. puternic urs din Europa. Se poate căţăra în copaci şi
poate alerga în salturi mari. Ursul brun este inteligent,
Şi luptăm cu vitejie
49 50

26. şiret şi prudent. Când este rănit sau este surprinsă ursoaica cu puiul ei, atinge o tonă în greutate şi 2,60 de metri în lungime. Trăieşte în preajma
atacă şi omul. Altfel, în general fuge de om. Trăieşte în regiunea de Polului Nord, în regiunile gheţurile şi a zăpezilor veşnice. Se hrăneşte cu
pădure. Iarna se retrage în bârlog, într-o semihibernare (amorţire) şi nu se peşti şi foci. El hibernează şi atacă întotdeauna omul. Din blana ursului
hrăneşte. Hrana lui este foarte variată, acesta fiind omnivor. se confecţionează îmbrăcăminte.
Când ies prima oară la plimbare, puii nu au chef decât de joacă. Ursul polar este stăpânul necontestate
Pe o zi toridă, ce poate fi mai plăcut ca o baie într-un loc răcoros? În pustiurilor îngheţate. El nu are duşmani naturali.
zonele unde somonii urcă pentru a-şi depune icrele, urşii stau la pândă şi Când e sătul, doarme sau se distrează. Este un rege
se transformă în pescari îndemânatici. căruia îi place ... să se joace. Blana lui albă trebuie
Urşii cafenii sunt mari şi puternici. Aceşti urşi uriaşi au o mare curăţată şi cel mai bine se curăţă printr-o tăvăleală
slăbiciune: la fel ca şi copiii, iubesc dulciurile. Se dau în vânt după în zăpadă. Este mai bine să nu ai de-a face cu o
zmeură şi afine dulci, măceşe, mere pădureţe şi alte fructe, dar cel mai namilă care se ridică pe labele din spate.
mult le place mierea. Când descoperă un cuib de albine de pădure, nu se Urşii polari sunt nişte singuratici.
lasă până nu linge toată mierea. Când descoperă un cuib de albine de Vânează, înoată şi se plimbă singuri, dar nu evită
pădure, nu se lasă până nu linge toată mierea până la ultima picătură. Dar întâlnirile cu alţi „confraţi”. Se bucură ca nişte
urşii nu se dau în lături nici de la muguri, fur-nici, larve, ouă, păsări ... copii când întâlnesc vreun coleg de gheţuri”. Nu e de mirare, de vreme ce
Dacă le e foarte foame, atacă elani, cerbi, cerbi şi căprioarele. Un urs „mărşăluiesc” sute de kilometri având ca tovarăşi de drum gerul şi
matur reuşeşte în cursul unei singure zile să înghită 70-80 de peşti. Cu zăpada. În schimb, cu doamna ursoaică se văd o dată pe an. O curtează
silueta însă nu are probleme. cu mârâituri dulci şi tot felul de fiţe, iar când îşi dau seama că vor fi
Toamna, urşii mănâncă mai mult decât de obicei, pentru a aduna tătici, îşi iau picioarele la spinare. Dar familia nu-i interesează din
rezerve de grăsime care îi vor permite să hiberneze. Nu le prea place să principiu.
se trezească cu burta goală când afară este frig. Urşii au nevoie de un Le e suficient dacă o dată pe an seduc o „naivă” cu blană albă.
iatac confortabil. Important este să te distrezi! Ursoaica trebuie să-şi crească puii de una
Ei îşi caută o peşteră sau o groapă la rădăcinile copacilor, singură. De altfel, ea este o mamă aproape perfectă.
îngrijându-se ca orificiul de ieşire să fie îngust şi bine ascuns. Urşii polari au mirosul, auzul şi văzul foarte ascuţite. Ochii lor
Puii nu părăsesc vizuina până în aprilie, hrănindu-se cu laptele sunt acoperiţi cu o membră specială, care îi apără de razele soarelui
mamei. Ursuleţii rămân în grija mamei până la 3 ani. reflectate de zăpadă. Un strat gros de grăsime îi protejează de ger. Apa
Este singurul urs care trăieşte şi la noi în ţară în Muţii Carpaţii. rece ca gheaţa în care urşii înoată ca nişte adevăraţi campioni, nu ajunge
 Baribalul (Ursul negru) trăieşte în America de nord în Munţii niciodată până la pilea lor protejată de un puf gros şi de o blană deasă,
Stâncoşi. El este de mărime mijlocie, este sprinten, poate să înoate cu impermeabilă. Hrana preferată a urşilor sunt focile pe care le adulmecă
uşurinţă şi se caţără în copaci. Atinge o lungime de 1,50 metri. Este un deseori şi de la un kilometru distanţă. Sunt pescari abili şi nu refuză
animal omnivor, se hrăneşte cu fructe, seminţe, miere de albine, insecte niciodată un peşte dolofan.
şi melci. Mierea o culege din fagurii sălbatici. Nu atacă omul.
 Ursul alb (Ursul polar) trăieşte în nordul extrem al Asiei, în Ursul Koala(Ursul cu pungă) trăieşte în Munţii Alpii
Peninsula Taimir. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor, Australieni. El atinge o lungime de 60 de centimetrii. Având unghiile
51 52