1. THE OLD CRAIOVA
Historical Photo Album
Bilingual edition
CRAIOVA VECHE
Album foto istoric
Paul Avram
INFAROM
ISBN 9730039666
1

2. Scurtă istorie a Craiovei
Oraşul Craiova (care a purtat înainte numele de Krajova) este
situat în mijlocul Olteniei (una din regiunile sudice ale
României), pe valea Jiului, lângă malul stâng al râului.
Oraşul este reşedinţa judeţului Dolj.
Având în vedere locaţia Craiovei la intersecţia drumurilor
venind dinspre Carpaţi, Dunăre, Marea Neagră şi Balcani,
prezenţa omului pe aceste meleaguri încă din Cuaternar a fost
presupusă şi atestată de multe dovezi istorice.
Au fost atestate arheologic şi istoric civilizaţiile pre-tracă,
împreună cu cea geto-tracă, geto-dacă şi bizantino-daco-
romană.
În apropierea Craiovei a fost descoperită una dintre cele mai
vechi şi mai strălucitoare civilizaţii sud-europene.
Comparabilă în multe planuri cu cele găsite în Anatolia şi
Grecia, aceasta a fost datată în Neolitic (6000-2500 î.e.n).
Concomitent au fost descoperite numeroase picturi ceramice,
care ilustrează înclinaţiile artistice ale acestei culturi apuse.
Au fost descoperite unelte şi difertite alte obiecte din cupru
datând din Epoca Bronzului (2500-2000 î.e.n.), precum şi arme
şi vase ceramice.
Săpăturile au scos la iveală de asemenea un loc funerar la
Işalniţa.
Una din cele mai importante aşezări geto-dacice din
împrejurimile Craiova era numită Pelendava, care a fost
invadată şi cucerită de romani în 102 e.n.
Mai târziu ea a devenit o bază militară romană, iar lângă ea s-a
dezvoltat apoi o aşezare civilă.
Atestarea acestei comunităţi merge până în anul 225 e.n., iar
descoperirile arheologice şi numismatice confirmă faptul că
Pelendava era un oraş prosper.
10

3. După 275, când Imperiul Roman a renunţat la drepturile de
posesie asupra Daciei Traiana, o mare parte a Olteniei, inclusiv
Craiova de astăzi, a rămas sub autoritatea Imperiului până în
anii 422-447, când hunii şi-au început atacurile în aceste
regiuni.
La sfârşitul secolului al V-lea, Imperiul Roman a pretins din
nou posesia asupra teritoriilor de la nord de Dunăre, unde şi-a
menţinut suveranitatea până spre sfârşitul secolului al VI-lea.
Numeroasele monede şi vase de ceramică descoperite în jurul
Craiovei arată clar prezenţa unui comerţ extensiv cu lumea
bizantină romană.
În 1397 Craiova a fost scena unei victorii a domnitorului
Mircea împotriva lui Baiazid I, sultanul turcilor.
Datorită locaţiei strategice a Craiovei în centrul tuturor
itinerariilor comerciale care legau oraşele din Transilvania de
Vidin, numeroase tezaururi monetare au fost gasite, atestând
acel comerţ înfloritor.
Cel mai important a fost descoperit lângă Craiova şi conţinea
450 de monede datând de pe timpul lui Mircea şi al fiului său,
Mihai.
Marea Bănie a Craiovei a fost fondată la sfârşitul anilor 1500 şi
la scurt timp a devenit una dintre cele mai importante forme de
instituţie politică, fiind precedată doar de Curtea Domnească.
Craiova, aflată pe locul localităţii romane Castra Nova (numele
dacic fiind Pelendava), era capitala Micii Valahii (Oltenia).
Foştii săi bani sau guvernatori militari erau, după domnitori,
deminitarii principali ai Valahiei, iar zona era încă numită
banat al Craiovei.
Printre deţinătorii acestei funcţii s-a aflat Mihai Viteazul
(1593-1601) şi mulţi membri ai familiei Basarab.
Banii aveau dreptul de a emite monedă cu efigie proprie.
Aceste monezi au căpătat astfel în mod natural denumirea de
“bani” (centime).
Francul românesc, sau “leu”, numit astfel datorită imaginii
marcate, se pare că a apărut în Craiova.
11

4. Dominaţia austriacă din Oltenia între 1718-1739 a dus la o
mărire considerabilă a fiscalităţii şi a dărilor, acest fapt ducând
la mişcări puternice de opoziţie ale nobilimii contra
administraţiei Habsburgice.
Între anii 1770-1771, Craiova, oraşul Băniei, a fost capitala
Valahiei.
O altă mare familie aristocratică din Craiova - familia Bibescu
- a dat Valahiei pe ultimii doi conducători: Grigorie Dimitrie
Bibescu şi Barbu Dimitrie Ştirbei.
Locuitorii acestei părţi a ţării au luat parte la toate momentele
importante ale istoriei naţionale.
În 1821, locuitorii actualului judeţ Dolj au participat în număr
mare la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.
În 1848, Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, I.Heliade
Rădulescu şi cetăţeanul Craiovei Costache Romanescu au
preluat conducerea guvernului provizoriu.
Craiova a fost aleasă ca loc de întrunire pentru acest guvern
până când acesta s-a mutat definitiv la Bucureşti.
Războiul de independenţă din 1877-1878 a reunit în liniile de
luptă mulţi soldaţi provenind din această zonă geografică, în
special din locuri implicate direct, precum oraşele de lângă
Dunăre Calafat şi Poiana Mare, unde îşi desfăşurau activitatea
cartierele generale ale trupelor române.
Perioada care a urmat războiului de independenţă a fost una de
progres economic şi cultural.
Ca rezultat, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Craiova avea
40.000 de locuitori, existau mici fabrici şi ateliere de textile,
produce chimice, maşini agricole şi materiale de construcţii.
În anul 1910 populaţia Craiovei număra 51.400 de oameni,
fiind considerată a doua după capitala ţării.
În timpul primului război mondial, locuitorii Doljului au luptat
din greu contra ocupaţiei străine, mulţi dându-şi viată pentru
marea unire a poporului român din 1918.
12

5. Perioada dintre cele două războaie mondiale poate fi
caracterizată de o economie preponderent agrară, situaţie care a
încetinit procesul de industrializare şi a condus la dezvoltarea
unei clase sociale a marilor proprietari de pământuri, oameni
care şi-au investit averile în palate somptuase, bănci şi
companii comerciale.
După cel de-al doilea război mondial, în zonă s-a dezvoltat o
industrie de maşini, alimentară, chimică, a materialelor de
construcţii, de foraj şi minerit, precum şi o industrie
aeronautică.
Fiind frecvent numită “oraş” după prima jumătate a secolului al
XVI-lea, Craiova a fost mereu privită ca o importantă regiune
economică a României.
De-a lungul primelor două decade ale secolului al XIX-lea,
Craiova era caracterizată de o înflorire a economiei oraşului, un
interes crescut al locuitorilor pentru domeniul manufacturier
comercial şi de servicii publice.
În comparaţie cu alte centre urbane, Craiova este văzută ca un
important centru comercial, administrativ şi cultural.
În timpul ocupaţiei ţariste (1828-1834), Craiova a cunoscut o
importantă dezvoltare economică.
În 1832 existau 595 de magazine, dintre care 197 construite
din lemn şi 398 din cărămidă.
Oraşul încă era centrul comercial al Olteniei.
Craiova exporta cereale, blănuri şi piei, animale etc. către
Austria şi Turcia.
Datorită creşterii cererii de export, s-a înfiinţat în 1846 la
Brăila prima bursă românească de transport fluvial pe Dunăre
al cerealelor.
În jurul anului 1860, existau 4 633 de clădiri în Craiova, dintre
care 3220 de case, 26 de biserici, 11 şcoli, 60 de fabrici şi
ateliere.
Erau aproximativ 90 de stabilimente industriale, dintre care 12
mori, 3 fabrici de bere, 2 rafinării, 4 tăbăcării şi 2 publicaţii.
13

6. Statisticile menţionează existenţa în judeţul Dolj a 57% din
numărul total al manufacturierilor din judeţul Dolj (1088
meşteri, 687 angajaţi şi 485 ucenici).
La 26 Octombrie 1896 începe să funcţioneze generatorul
electric al Craiovei (cu echipamente AEG -Allemeine
Elektricitats- Gesellschaft Equipments), având o putere
instalată de 310 CP şi care alimenta 365 lămpi pe 39 de străzi,
într-o reţea care măsura 30 km în lungime.
Craiova a fost primul oraş alimentat cu curent electric prin
motoare cu combustie internă.
În 1900 Craiova deţinea 43,1% din numărul unităţilor
industriale din Oltenia, numărând 924 concerne industriale
(dintre care 20 mari stabilimente industriale, care foloseau
1078 muncitori).
În 1925 existau 40 mari stabilimente industriale, iar în 1930
erau 5530 muncitori.
Comerţul bancar s-a dezvoltat de asemenea la începutul
secolului al XX-lea (existau 6 bănci şi 2 case de schimb).
În perioada dintre cele două războaie, Craiova se afla într-o
regiune eminamente agrară, avansată industrial cu doi paşi mici
în faţa altor regiuni urbane ale ţării.
Trăsătura de bază a economiei oraşului, care urmărea marea
producţie industrială era dată de importanţa muncii domestice.
În 1939 erau în Craiova 7 unităţi industriale cu peste 100 de
muncitori: Fabrica de textile "Oltenia", "Scrisul Românesc"
erau binecunoscute în ţară şi în exterior.
Din 1960, oraşul devine un puternic centru industrial: industrie
constructoare de maşini şi echipamente, industrie aeronautică,
industrie chimică, , industrie alimentară, industria materialelor
de construcţii, industrie electrotehnică, industrie extractivă,
industrie electrică.
Prima facultate a Craiovei, Facultatea de Agronomie, este
înfiinţată la 17 Aprilie 1948.
Înfiinţarea Universităţii din Craiova a fost decisă în 1966.
14

7. În 1974, Universitatea din Craiova era formată din 7 facultăţi
(structurile de bază erau: ştiinţă, filologie şi istorie, ştiinţe
economice, medicină, electrotehnică, agricultură, horticultură).
În prezent sunt peste 16 facultăţi ale căror cursuri sunt urmate
de studenţi români şi străini.
Iată o listă cu cele mai importante personalităţi care au trăit în
Craiova:
- Petrache Poenaru (1799-1875), fondatorul colegiilor
naţionale din Bucureşti şi Craiova, conducător al
învăţământului din Ţara Românească timp de 30 de ani,
inventatorul stiloului cu rezervor.
- Nicolae Titulescu, singurul diplomat ales de două ori, în
1930 şi 1931, Preşedinte al Ligii Naţiunilor Unite, membru al
Academiei Române, Doctor Honoris Causa Universităţilor din
Atena şi Bratislava, Preşedinte al Academiei Diplomatice
Internaţionale;
- inginerul Gogu Constantinescu, inventator, creatorul ştiinţei
sonicităţii;
- faimosul om de ştiinţă Henri Coandă, inventatorul avionului
cu reacţie, părintele “efectului Coandă”, membru important al
Academiei Regale Britanice;
- matematicienii Gheorghe Ţiţeica şi Traian Lalescu;
- astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului
Astronomic din Bucureşti, laureat al Academiei de Ştiinţă din
Paris;
- doctorii Dimitrie Gerota, Demetru Paulian;
- scriitorii Alexandru Macedonski, Traian Demetrescu, Gib
I. Mihăescu, Alexandru Mitru, Marin Sorescu;
- filozoful C.Radulescu-Motru, preşedinte al Academiei
Române;
- sculptorul Constantin Brâncusi, artist renumit;
- pictorii Theodor Aman, Constantin Lecca, Eustaţiu
Stoenescu, Ion Ţuculescu;
- compozitorul Ion Vasilescu;
- tenorul Grigore Gabrielescu.
15

8. Old Craiova Images
Imagini din Craiova veche
Saint Dumitru Church, 1750, engraving
-------
Biserica Sfântul Dumitru, 1750, gravură
16

9. Specht’s map, 1790
-------
Harta lui Specht, 1790
17

10. Saint Dumitru Church, 1800, photo
-------
Biserica Sfântul Dumitru, 1800, fotografie
18

11. Jianu Fountain, 18th century, photo
-------
Fântâna Jianu, secolul XVIII, fotografie
19

12. German Inn, 1847, drawing by Barbu Iscovescu
-------
Hanul Nemţesc, 1847, desen de Barbu Iscovescu
20

13. The Old Prison, 1847, drawing by Barbu Iscovescu
-------
Temniţa veche, 1847, desen de Barbu Iscovescu
21

14. The Old Fishery, 1847, drawing by Barbu Iscovescu
-------
Vechea pescărie, 1847, desen de Barbu Iscovescu
22

15. Saint Apostles Church, 1849, drawing
-------
Biserica Sfinţii Apostoli, 1849, desen
23

16. Saint Dumitru Church, end of 19th century, photo
-------
Biserica Sfântul Dumitru, sfârşitul secolului XIX, fotografie
24

17. National Theatre, end of 19th century, photo
-------
Teatrul Naţional, sfârşitul secolului XIX, fotografie
25

18. Saint Dumitru Church and “Seven fountains” Valley,
beginning of 20 th century, postcard
-------
Biserica Sfântul Dumitru şi Valea “Şapte fântâni”,
începutul secolului XX, carte po ş tal
26

19. Saint Apostles Church, end of 19th century, photo
-------
Biserica Sfinţii Apostoli, sfârşitul secolului XIX, fotografie
27

20. The Holly Trinity Church, 1902, postcard
-------
Biserica Sfânta Treime, 1902, carte poştală
28

21. General Vercescu’s House, 1902, postcard
-------
Casa General Vercescu, 1902, carte poştală
29

22. Image from old Craiova, painting by Valery
-------
Imagine din vechea Craiova, pictură de Valery
30

23. Madona Dudu Street, beginning of 20th century, postcard
-------
Strada Madona Dudu, începutul secolului XX, carte poştală
31

24. The Castle from Bibescu Park, 1906, postcard
-------
Castelul din Parcul Bibescu, 1906, carte poştală
32

25. Mântuleasa Church, beginning of 20th century, postcard
-------
Biserica Mântuleasa, începutul secolului XX, carte poştală
33

26. Palatul Dinu Mihail, beginning of 20th century, postcard
-------
Palatul Dinu Mihail, începutul secolului XX, carte poştală
34

27. “Doui Lei” House, beginning of 20th century, postcard
-------
Strada “Doui Lei”, începutul secolului XX, carte poştală
35

28. Girl Institute “Ecaterina Urziceanu”, beginning of 20th century, postcard
-------
Institutul de fete “Ecaterina Urziceanu”, începutul secolului XX,
carte po ş tal ă
36

29. The Bridge and Castle from Bibescu Park, beginning of 20th century,
postcard
-------
Podul şi Castelul din Parcul Bibescu, începutul secolului XX,
carte po ş tal ă
37

30. Lake from Bibescu Park, beginning of 20th century, postcard
-------
Lac în Parcul Bibescu, începutul secolului XX, carte poştală
38

31. The main lake from Bibescu Park, 1909, postcard
-------
Lacul principal din Parcul Bibescu, 1909, carte poştală
39

32. Vocational School, middle of 20th century, postcard
-------
Şcoala Profesională, mijlocul secolului XX, carte poştală
40

33. Oltenia’s Bank, middle of 20th century, postcard
-------
Banca Olteniei, mijlocul secolului XX, carte poştală
41

34. Michael the Brave Boulevard, middle of 20th century, postcard
-------
Bulevardul Mihai Bravu, mijlocul secolului XX, carte poştală
42

35. Soldiers’ Sons High School, middle of 20th century, postcard
-------
Gimnaziul fiilor de militari, mijlocul secolului XX, carte poştală
43

36. Independence Monument, middle of 20th century, postcard
-------
Monumentul Idependenţei, mijlocul secolului XX, carte poştală
44

37. Barbu Ştirbei Monument, middle of 20th century, photo
-------
Monumentul Barbu Ştirbei, mijlocul secolului XX, fotografie
45

38. Union Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Unirii, mijlocul secolului XX, carte poştală
46

39. “Modern” Cinema, middle of 20th century, photo
-------
Cinema “Modern”, mijlocul secolului XX, fotografie
47

40. House in Bibescu Park, middle of 20th century, postcard
-------
Casă în Parcul Bibescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
48

41. Vălimărescu House, middle of 20th century, postcard
-------
Casa Vălimărescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
49

42. Al.Lahovary Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Al.Lahovary, mijlocul secolului XX, carte poştală
50

43. Union Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Unirii, mijlocul secolului XX, carte poştală
51

44. Union Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Unirii, mijlocul secolului XX, carte poştală
52

45. Bank of Commerce, middle of 20th century, postcard
-------
Banca Comerţului, mijlocul secolului XX, carte poştală
53

46. The Castle from Bibescu Park, middle of 20th century, postcard
-------
Castelul din Parcul Bibescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
54

47. Bibescu Park, middle of 20th century, postcard
-------
Parcul Bibescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
55

48. Kogălniceanu Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Kogălniceanu, mijlocul secolului XX, carte poştală
56

49. Military High School, middle of 20th century, postcard
-------
Liceul Militar, mijlocul secolului XX, carte poştală
57

50. Dinu Mihail Palace, middle of 20th century, photo
-------
Palatul Dinu Mihail, mijlocul secolului XX, fotografie
58

51. Bibescu Park, middle of 20th century, postcard
-------
Parcul Bibescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
59

52. New Market and Justice Palace, middle of 20th century, postcard
-------
Piaţa Nouă şi Palatul Justiţiei, mijlocul secolului XX, carte poştală
60

53. New Market, middle of 20th century, postcard
-------
Piaţa Nouă, mijlocul secolului XX, carte poştală
61

54. The Bridge from Bibescu Park, middle of 20th century, postcard
-------
Podul din Parcul Bibescu, mijlocul secolului XX, carte poştală
62

55. Union Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Unirii, mijlocul secolului XX, carte poştală
63

56. Union Street, middle of 20th century, postcard
-------
Strada Unirii, mijlocul secolului XX, carte poştală
64

57. Prince Cuza Statue, 1940, postcard
-------
Statuia Cuza Vodă, 1940, carte poştală
65

58. Prefect’s Building, 1940, postcard
-------
Prefectura, 1940, carte poştală
66

59. Saint Nicholas-Amaradia (Belivacă) Church, built at 1750, photo
-------
Biserica Sfântul Nicolae-Amaradia (Belivacă), construită în 1750,
fotografie
67

60. Glogoveanu House, built in 1783, where Tudor Vladimirescu lived, photo
-------
Casa Glogoveanu, construită în 1783, unde a locuit Tudor Vladimirescu,
fotografie
68

61. Otetelişanu House, built at the beginning of 19th century, photo
-------
Casa Otetelişanu, construită la începutul secolului XIX, fotografie
69

62. House, built at the beginning of 19th century, photo
-------
Casă, construită la începutul secolului XIX, fotografie
70

63. Coţofeanu House, built at the beginning of 19th century, photo
-------
Casa Coţofeanu, construită la începutul secolului XIX, fotografie
71

64. Elena Farago House, built at the beginning of 20th century, photo
-------
Casa Elena Farago, construită la începutul secolului XX, fotografie
72

65. Gheorghe Chiţu House, built at the beginning of 19th century, photo
-------
Casa Gheorghe Chiţu, construită la începutul secolului XIX, fotografie
73

66. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie

67. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie
75

68. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie
76

69. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie
77

70. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie
78

71. Central Houses, built between the middle of 19th century and the beginning
of 20 th century, photo
-------
Case centrale, construite între mijlocul secolului XIX şi începutul
secolului XX, fotografie
79

72. Former Metropol Hotel, built at the middle of 19th century, photo
-------
Fostul Hotel Metropol, construit la mijlocul secolului XIX, fotografie
80

73. Former Golescu Hotel, built at the end of 19th century, photo
-------
Fostul Hotel Golescu, construit la sfârşitul secolului XIX, fotografie
81

74. Puţureanu Inn, built at the end of 19th century, photo
-------
Hanul Puţureanu, construit la sfârşitulul secolului XIX, fotografie
82

75. Small houses on Emperor Traian Street, built at the beginning
of 20 th century, photo
-------
Mici case pe strada Împăratul Traian, construite la începutul
secolului XX, fotografie
83

76. Old Houses Images
(built between 1850 - 1920)
-------
Imagini cu case vechi
(construite între 1850 - 1920)
Cornetti House, on 24 January Street
-------
Casa Cornetti, pe strada 24 Ianuarie
84

77. House on Al. Macedonski Street
-------
Casă pe strada Al. Macedonski
85

78. House on Al. Macedonski Street
-------
Casă pe strada Al. Macedonski
86

79. House on Al. Macedonski Street
-------
Casă pe strada Al. Macedonski
87

80. House on Al. Macedonski Street
-------
Casă pe strada Al. Macedonski
88

81. House on Amza Pellea Street
-------
Casă pe strada Amza Pellea
89

82. House on Amza Pellea Street
-------
Casă pe strada Amza Pellea
90

83. House on Amza Pellea Street
-------
Casă pe strada Amza Pellea
91

84. House on Barbu Druga Street
-------
Casă pe strada Amza Pellea
92

85. House on Charles I Boulevard
-------
Casă pe bulevardul Carol I
93

86. House on C. Brâncuşi Street
-------
Casă pe strada C. Brâncuşi
94

87. House on C. Brâncuşi Street
-------
Casă pe strada C. Brâncuşi
95

88. House on Union Street
-------
Casă pe strada Unirii
96

89. House on Union Street
-------
Casă pe strada Unirii
97

90. House on Union Street
-------
Casă pe strada Unirii
98

91. House on Union Street
-------
Casă pe strada Unirii

92. Houses on Union Street
-------
Case pe strada Unirii
100

93. House on Union Street
-------
Casă pe strada Unirii
101

94. Caleţeanu House, on Union Street
-------
Casa Caleţeanu, pe strada Unirii
102

95. Romanescu House, on Union Street
-------
Casa Romanescu, pe strada Unirii
103

96. Vrăbiescu House, on Union Street
-------
Casa Vrăbiescu, pe strada Unirii
104

97. House on Caracal Street
-------
Casă pe strada Caracal
105

98. House on Gh. Chiţu Street
-------
Casă pe strada Gh. Chiţu
106

99. Dăianu House, on A.I. Cuza Street
-------
Casa Dăianu, pe strada A.I. Cuza
107

100. House on General Dragalina Street
-------
Casă pe strada General Dragalina
108

101. House on Metropolitan Firmilian Street
-------
Casă pe strada Mitropolit Firmilian
109

102. House on Olteţ Street
-------
Casă pe strada Olteţ
110

103. House on Petre Moşoiu Street
-------
Casă pe strada Petre Moşoiu
111

104. House on United Principalities Street
-------
Casă pe strada Principatele Unite
112

105. Houses on Simion Bărnuţiu Street
-------
Case pe strada Simion Bărnuţiu
113

106. House on Simion Bărnuţiu Street
-------
Casă pe strada Simion Bărnuţiu
114

107. Vorvoreanu Palace, on Simion Bărnuţiu Street
-------
Palatul Vorvoreanu, pe strada Simion Bărnuţiu
115

108. Gogu Vorvoreanu’s tomb, at Ungureni Cemetery
-------
Mormântul lui Gogu Vorvoreanu, la cimitirul Ungureni
116

109. Dinu Mihail’s tomb, at Ungureni Cemetery
-------
Mormântul lui Dinu Mihail, la cimitirul Ungureni
117

110. Romanescu family tomb, at Romanescu Park
-------
Mormântul familiei Romanescu, în Parcul Romanescu
118