Subiect pentru obiectele Anatomie, Urologie.

1. Aparatul excretor
Componente:
- rinichi (eliminăapa,substanțe organice și anorganice)
- plămâni (eliminăbioxidde carbon,vapori de apă,alcool)
- ficat(produși ai metabolismului azotat)
- glande salivare și stomacul (metale grele,medicamente,substanțe organice toxice)
- pancreas (metale grele,medicamente)
- glande sudoripare,sebacee,mamare (apă,săruri,subtanțe organice)
Funcții:
- menținhomeostaza
- eliminăsubstanțelortoxicedinorganism
- metabolismul apei și sărurilor
- menținereavolumuluiconstantal sângelui și lichiduluiextracelular
- participăîn eritropoeză,menținePA,asigurăcoagulareasângelui
Sistemul urinar
- rinichi
- căi urinare
- 2 uretere
- vezicaurinară
- 2 mușchi sfincteri
- uretra
Rinichii
Definiție:organpereche,parte componentăaaparatului excretor,rolul principal fiindexcreția.
Localizare: bilateral de coloanavertebrală, înspațiul retroperitoneal dinabdomen,înfosalombo-
diafragmatică.Rinichiul stângeste lanivelul T11-12,iar rinichiul dreptlanivelul L1-3.Rinichiuleste fixat
prinlojarenalămusculară,peduncul renal,fasciarenalăși capsulaadipoasă(rinichiul stângeste mai
bine fixat).
Loja renalăeste delimitatăde:
- superior:diafragmul
- anterior:m.transvers
- posterior:m.patrat lombar
- medial:m.psoas
Raporturi:
- rinichiul stâng:stomac,splina,pancreas,colondescendent
- rinichiul drept:ficat,colonascendentși duoden.
Structura:
- lungimea:12cm
- lățimea:6 cm
- grosimea:3 cm
- greutatea:200 g
- culoare:roșie-brună

2. - are 2 fețe,2 margini,2 poli și un hil (treca. și v. renală,vase limfaticerenale,nervi și ureterul)
- suprafațanetedă
Funcții:
- formeazăurina
- menține concentrațiaplasmaticăasubstanțelornecesare metabolismului energeticși plastic(glucoza,
aminoacizi),cueliminareacatabolițilorcare depășescpragul fiziologic(uree,creatinina,aciduric,urați)
- menține pragul fiziological concentrației plasmatice ionice
- funcțiaizovolemică(menține volumullichidelorextracelulareprovenite dinaportul exogensaudin
catabolismcelular)
- funcțiaizotonică(menține presiuneaosmoticăplasmaticăși extracelulară)
- funcțiaizohidrie(mențineechilibrul acido-bazical umorilor)
- controleazăTA sistemicăprinmodulareatonusuluiarteriolelorprinmecanismpresor(renina-
angiotensina-aldosteron) și depresor(kalikreina-chinine),corelatcusecreție de vasodilatatoare și
prostaglandine
- controleazăeritropoezamedulară
- sintetizeazăvitaminaD,regleazămetabolismul fosfo-calcic
- acționeazăindirectîncontrolul unormetabolisme prinintermediul activitățilorhormonale (glucagon,
insulina,catecolamine,aldosteron).
Vascularizație:
a) Arterialăprerenală
Arterarenalăeste ramura directădinaortă.
Înainte de a pătrunde în hil,arteraemite ramuri:
- suprarenalăinferioară
- capsulei adipoase
- pereteluilombar
- pelvisuluirenal
- ureteralăsuperioară
- pentruarterele segmentare (prepielicși retropielic)
b) Arterialăintrarenală
În dependențăde sursaarterială, rinichiul se împarte însegmente:superior,antero-superior,antero-
inferiorși posterior.
Ramuri segmentare ⇒a. interlobare (vasc.coloanelelui Bertin) ⇒a. arcuate ⇒ ramuri interlobulare ⇒a.
aferente ⇒a. eferente (părăsescglomerulul,se recapilarizeazăînjurul tubilorcontorți).Arterele
interlobare și arcuate suntterminale.
c) Venoasă
Sistemul venosse formeazăînzonacorticală.
Venele stelate colecteazăsângelecapilaral corticalei ⇒v. intralobare și interlobare ⇒v.arcuate ⇒ v.
interlobare ⇒sinus⇒ rețeaprepielicăși retropielică,care se anastomozeazălacalicele mici.Nuexistă
segmentul terminal,permanentse anastomozează.
d) Limfatică
Sunt3 rețele:interstițială,subscapularăși perirenală.
Inervație:

3. Provine dinfibre preganglionare simpaticeși fibre parasimpatice.
Structura macroscopică
Rinichiul este formatdin 2componente:
- capsula fibroasă: învelește rinichiul propriu-zis,formatădinț.fibrosconjunctiv,puținefibre elastice.
- parenchimrenal: are 2 zone – corticală (periferie,culoare brună-gălbuie) și medulară(spre centru,
culoare roșie închisă).Zonamedulară conține piramiderenale(Malpighi,formătriunghiulară–baza
spre cortex,iar vârful spre sinusrenal). Însinusulrenal,piramidelerenalese terminăcupapilele renale,
cu orificii papilare,care se proiecteazăîn pelvisulrenal.Acestase continuăcu segmentul proximal al
ureterului.Margineaexternăapelvisului se împarte în calice mari,care se dividîn calice mici,ce
colecteazăurinadinpapilele renale.Lanivelul perețilorcalicelor,pelvisului și ureterului existăelemente
contractile care propulseazăurinaspre vezicaurinară.
Structura microscopică
Nefronul este unitate morfo-funcțională,funcțiaprincipalăfiindcurățareaplasmei sanguine de
substanțe inutile(uree,aciduric,urați).Aucapacitateade a formaurina.Ei nu se regenerează,și se
reductreptat cu vârsta.Sunt circa 1 mlnnefroni perrinichi.
Nefronul este formatdin:
- glomerul:ghemde capilare,acoperitde capsula Bowman,aici se filtreazăcantități mari de plasmă.
Arteraaferentăpătrunde încapsulalui Bowman,care este locuităde mezangiu,apoi arterase ramifică
în 4-5 ramuri scurte,care formeazăun nr.de capilare fenestrat,care se răsucescîn jurul unui ax și se
îndreaptăînapoi spre pol alcătuindarteraeferentă.Aceastase recapilarizeazăînjurul tubilorcontorți,
formândunicul sistemportarterial (rete mirabilis).
- tub proximal:în zonacorticală,primește fluidul filtratdinglomerul.
- ansa Henle:are traiectîn profunzimeazonei medulare.Fiecare ansăare parteaascendentăși
descendentă.Pereții părții descedenteși pereții extremității inferioare părții ascendente suntfoarte
subțiri,porțiuneafiindnumităsegmentul subțire al ansei Henle.Apoiperetele ascendentse îngroașă,pe
ce se apropie de zonacorticală,fiindnumită segmentul grosal brațului ascendent.Lanivelul porțiunii
finale apărții ascendente se află maculadensa,care controleazăfuncțianefronului.
- tub distal:în zonacorticală,primește filtratuldistal de maculadensa,urmeazăprintr-untubconector.
- tub colector: primește filtratul de latubul conector,apoi urmeazăspre ductul colectorcortical.Mai
multe ducte colectoare corticale se unescformândun ductcolectoruniccortical,care se îndreaptă spre
zona medulară,devinind ductcolectormedular.Acesteadinnouse unescformândducte și mai mari,
până ce în final se deschidîn pelvisul renal,lanivelul vârfurilorpapilelorrenale.Înfiecare rinichisunt
250 de ducte colectare foarte mari,iar fiecare dinele colecteazăurinade lacirca 4000 de nefroni.
- pelvisrenal (bazinet):urmeazăspre uretere.
Deosebimnefroni îndependențăde profunzime:
- corticali:regiuneaexternăazonei corticale;
- juxtaglomerulari:înprofunzimeazonei corticale,aproape de medulară

4. Mecanismul formării urinei
1. Filtrareaglomerulară
2. Reabsorbția tubulară
3. Secrețiatubulară.
Filtrarea glomerulară
- primul procesîn formareaurinei
- aici se formeazăurinaprimară,prin trecerea pasivăaapei și componențilorplasmatici micromoleculari
dincapilarele glomerulare încapsulaBowman
- urinaprimarăeste un ultrafiltratde plasmă,compozițiesimilarăplasmei,darfărăproteine (plasma
deproteinizată)
- urinaprimarăeste izotonă(300 mOsm/l)
- cantitate de 180 l/zi (20% dinfluxul plasmaticrenal),sau125 ml/min
- evaluarease face princlearance cucreatinină:120 +/- 15 ml/min(creatininacași inulinase filtrează
dar nu se reabsoarbe și nu se secretă)
- este determinatăde factori:membranafiltrantăglomerulară(MFG),caracteristicileparticulelorsolvite
în plasmă,presiuneanetăde filtrare,coeficientul de permeabilitateal capilaruluiglomerular(Kf)
- se regleazăprin:procesde autoreglare acirculației renale,mecanismde feedbacktubulo-glomerular,
SNVS,factori umorali (catecolamine,endotelina),angiotensinaII(sintezălocală,restabilește TA și
volemia),factori vasodilatatori (NO,prostaglandine,bradikinina, previnreducereafiltrării glomerulare).
Factori care scade filtrarea glomerulară:
- scade TA, crește rezistențaaa,scade rezistențaae ⇒scade Ph ⇒ scade FG
- scade fluxul renal ⇒crește presiunea oncotică ⇒ scade FG
- obstrucția tractului urinar (calculi) ⇒ crește presiunea capsulară ⇒ scade FG
- scade nr. nefroni (insuf renală), crește grosimea membranei filtrante (DZ, HTA) ⇒ scade Kf ⇒ scade FG.

5. 1. Membrana filtrantă glomerulară (MFG)
- formată din:endoteliu capilar (arepori,previnefiltrarea proteinelor),membrana bazală (arecolagen și
proteoglicani),celulecu prelungiri podocitare(foița internă visceralăa capsulei Bowman,previn filtrarea
proteinelor)
- servește drept sită,carepermite filtrarea unei cantități defluid și a micromoleculelor din plasmă
- are încărcarenegativă,astfel fiind barierăpentru filtrarea proteinelor plasmatice.
2. Caracteristicile particulelor solvite în plasmă
- dacă au greutate moleculară mică (până la6k),sefiltrează ușor (apa,ioni,compuși organici mici precumglucoza,
inulina)
- dacă au greutate moleculară mare,se filtrează greu până la 0 (albumina)
- dacă au încărcarepozitivă,sefiltrează mai ușor.
Patologie:
Pierderea “-” membranei filtrante⇒ Proteinele cu greutate moleculară mică (albuminele) pot fi filtrate⇒ apar în
urină ⇒ Proteinurie(Albuminurie),înaintea apariţiei unor modificări histopatologice(Nefropatiacu modificări
minime).
3. Presiunea de filtrare
- forțe favorabile:presiunehidrostatică intracapilară cu valoarecrescută (Ph=60mmHg), presiuneoncotică
capsulară
- forțe nefavorabile:presiunea hidrostatică din capsulaBowman, presiunea oncotică intracapilară.
4. Coeficientul de permeabilitate al capilarului glomerular (Kf)
- dacă Kf scade,atunci scadefiltrarea glomerulară:scadenr de nefroni (insuficiența rena lă),creștegrosimea
membranei filtrante(în DZ, HTA).
Clearance – cantitateade plasmădepuratăde o anumităsubstanțăpe unitate de timp
Formula:Clearance =U (conc. urinarăa subst.) x V (debiturinar) /P(conc. plasmaticăasubst.).
Rata de excreție =FG – R + S
1. Ultrafiltrareaglomerulară
- moduleazătransferulplasmatic,este primasităfiltrantăîntre plasmăși spațiul capsulei Bowman
- nu permite pasajul anumitormolecule(albumine)
- membranaposedăîncărcătură electricăcare la fel serveșterol de filtrare
- grosimeamembraneiare filtrare brută,iarparteasuperficialăfiltrare de selectivitate fină
- forțele STARLINGexercităpresiune de ambele părți ale membranei,determinărataultrafiltrării.
2. Reabsorbțiași secrețiatubulară
- se reabsorbapa, electroliți și diverși produșinecesariorganismului
- se secretăalții ce nu au pututfi eliminați prinultrafiltrare
- este processelectivîndiverse segmente ale tubului
- poate fi activăsau pasivă
- activăse face cu consumenergetic,cuplare cutransportortransmembranarsaupringradientde
concentrație

6. - pasivăeste liberăpentruapă,uree și clor,pringradiente hidrostatice,osmotice,oncotice și de
concentrație.
3. Secreție tubulară
- eliminăsubstanțele care nutrecde ultrafiltrare
- acționeazăîn sensinversreabsorbției,darpe aceleași legi
- are locîn segmentul proximalal tubului,pentruacizi carboxiliciși sulfonici (hipuric,penicilina,
substanțe de contrastradiologic),și baze puternice (guanidina,hexametoniu)
- poate fi activăși pasivă
- activăeste limitatăde gradiente de concentrație activăprinconsumde energie celulară
- pasivăse face pentruionul K,baze și acizi slabi.pH-ul urine dirijeazăaceastăsecreție pasivă