SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 5
Analizatorul vizual
Specializatîndetectarea,selectareaşi interpretareasemnalelorspectrului electromagnetic.
Procesul vederii constădin3 etape:
- formarea imaginii optice (în focarul retinianse formeazăoimagine reală,darmai micădecât obiectul);
- foto-chimio-transducţia(conversiaenergiei luminoase însemnal nervos);
- procesarea neuronalăa imaginii.
Analizatorul vizual este alcătuitdin:organul văzuluireprezentatde globulocularcutoate anexele sale,calea
de conducere şi centrul cortical de proiecţie (ariile cortical vizuale).
Organul văzului
Globul ocular
- adăpostitîn orbită;
- de forma unei sfere puținaplatisate,însensantero-posterior;
- are anexe de mişcare (m.extrinseci cuvase,nervi şi teci) și protecție (pleoapecucili şi supracili,
conjunctivacuglandele lacrimale accesorii,glandaşi căile lacrimale,capsulaTenon,corpul adiposal orbitei);
- are 2 poli:anterior (proeminențacorneei)și posterior(puținlateral de aparițian.opticdinglobul ocular),
despărțiți printr-unecuator.Meridianele reprezintăniște liniicirculare,trecprinambii poli.
Deosebim3axe:ocular extern(unește polul anteriorcucel posterior) și ocularintern(unește fața
posterioarăacorneei cu fața anterioarăa retinei)și optic(de lapolul anteriorpânăla foveolacentrală).
- este menținutînorbitădatorită:aparatului muscularextrinsecși capsula orbitarăTenon.Corpul adiposal
orbitei,împiedicădeplasareaposterioară,iarpleoapele,nerviiși vasele retrobulbare împiedicădeplasarea
anterioarăa bulbului.
Situațiaîn care globul oculare depășește planul aditusului orbitei,se numește exoftalmie,iarsituațiainversă
– enoftalmie.
Dacă focarul imaginii estesituatanteriorde retină,atunci globul oculareste miop.Are locatunci cândaxul
interneste mai lung,respectivobiectelese vădclardoar la o distanțămică.
Dacă focarul imaginii estesituatînspatele retinei,atunci globul oculareste hipermetrop.Are locatunci
când axul interneste mai scurt,respectivobiectele situatelaodistanțămai mare se văd mai bine decâtcele
situate mai aproape.
Ochiul este alcătuitdinglobul ocularşi nervul opticcutunicile sale.
Globul oculareste formatdin:
1. Formațiuni membranoase:reprezintă3tunici – fibroasă(externă),vasculară(medie)și retina(internă);
2. Medii transparente și refringente:reprezintăaparatul dioptric(corneea,cristalinul,umoareaapoasăși
corpul vitros).
Formațiunile membranoase
Tunica fibroasă
- este prelungireadurei matercerebrale;
- formatădin2 porțiuni inegale: sclera(posterioară) și corneea(anterioară).Suntdespărțite prin șanțul
sclerei;
Sclera
- caracteristici:4/5 aletunicii fibroase,grosime1 mm, formă sferică,culoarealbă;
- aici seinseră mușchii extrinseci;
- conține orificii pentru vaselesanguineși limfatice,formează lama cribriformă prin carenervul optic părăsește g.o.;
- este constituită din țesut conjunctiv dens, careare 3 straturi:lama episclerală (țesut conjunctiv lax), țesutulpropriu
al sclerei (fibrede colagen) și lamina fusca sclerală.
În profunzimea șanțului sclerei seaflă sinusul venos al sclerei (canalul Schlemm), în carese scurge umoarea apoasă.
Corneea
- caracteristici:1/5 aletunicii fibroase,grosimede 1 mm și diametru de 12 mm;
- lentilă subțire,careare2 fețe: anterioară (convexă) și posterioară (concavă).La fel are și limbul corneei.
- Fața anterioară, cu punctul cel mai proeminent anterior vertexul, vine în raportcu fața posterioară a pleoapelor și cu
aerul atmosferic;
- este avasculară,sehrăneșteprin difuziunedin lichidul lacrimal și umoarea apoasă.Inervațiebogată,carestă la baza
reflexului cornean, asiguratden. trigemen.
Trecerea cornee – scleră areloc nivelul limbusului sclero-cornean. Aici se evacuează umoarea apoasă din camerele
globului ocular.La fel, aici seintervineîn operațiiledeglaucomși cataractă,din motiv că zona nu sângerează.
Tunica vasculară
- se continuăcu tunicavasculară cerebrală(piamater) înjurul n. optic;
- alcătuitădin:coroida, corpul ciliar și irisul.
- funcții:constituie ocamerăobscură(datorităpigmentului melaninic),asigurăfuncționareacelulelor
receptoare,asigurănutrițiasegmentuluiexternal retinei,epiteliului pigmentarși celulelorreceptoare,
intervine înreglareapresiuniiintraoculare,asigurăreflexulpupilarfotomotorși reflexul de acomodare.
Coroida
- membrană fină,seîntinde de la polul posterior până la apropierea corneei,unde se continuă cu corpul ciliar, de-a
lungul liniei festonate (ora serrata);
- este străbătută de nervul optic,în partea posterioară;
- suprafața coroidei seunește cu sclera prin țesut conjunctiv lax, în grosimea căruia seaflă spațiulpericoroidian.
Corpul ciliar
- este porțiunea medie a tunicii vasculare,între ora serrata a retinei și iris;
- de forma unui inel carecrește progresiv dinapoi înainte,cu vârful spreora serrata.
- porțiunea posterioară (trecerea între coroidă și corpul ciliar) este orbiculul ciliar;
- este alcătuitdin m.ciliar și procesele ciliare.
Mușchiul ciliar este format din:
- fibre musculare netede:orientate meridional,originea pemarginea corneei și scleră.Asigură deplasarea coroidei în
sens anterior,ceea ce duce la scăderea gradului detensionarea zonulei ciliaredecare e fixatcristalinul,respectiv
capsula cristalinului serelaxează iar refracția crește;
- fibre circulare și radiale: aceeași origine.Asigură relaxarea aparatului desusținerea cristalinului.
Mușchiul ciliararerol în acomodare, acționând asupracristalinului prin lig.suspensor (zonula Zinn), înseratpe fața
externă a capsulei cristalinului.
Procesul de acomodare
Permite de a forma pe retină o imagineclară a obiectului,prin schimbarea unghiului derefracțiea cristalinului,în
dependență de depărtarea obiectului privit (acomodare vizuală). Astfel, deosebim:
- punctul remotum: cel mai îndepărtat carepoate fi văzut fără acomodare;
- punctul proxim: cel mai apropiatcarepoate fi văzut prin maximă acomodare.
Acomodarea este asigurată decristalin,corp ciliar și zonulă.Amplitudinea acomodativăvariază.
Ochiul,cu ajutorul irisului faceadaptarea față de intensitatea luminii. Acomodarea vizuală și la lumină serealizează
prin intermediul n. ciliar.
Procesele ciliare
- conțin coroana ciliară (70-80 formațiuni de formă piramidalătriunghiulară,formatede vase sanguine);
- au baza anterior (în apropierea rădăcinii irisului) iarvârful posterior (la liniafestonată, ora serrata);
- intervin în formarea umoarei apoase (secretată în camera posterioară,prin pupilă treceîn camera anterioară,unde
se filtrează prin canalul Schlemm).
Irisul
- segmentanterioral tunicii vasculare,înplanfrontal,separăcameraanterioarăde cea posterioară;
- conține pupila,regleazăcantitateade luminăce ajunge la retină(se îngusteazălalumină, se dilatăla
întuneric);
- are 2 fețe și 2 margini. Fața anterioară delimiteazăcameraanterioară,culoareavariază. Fațaposterioară
este îndreptatăspre cristalinși cameraposterioară,culoareaeste neagră. Margineapupilară,circumscrie
orificiul pupilar. Margineaciliară,se unește corpul ciliarși scleraprinlig.pectinat;
- stroma conjunctivă este formatădin fibre elastice de colagen,conține vase sanguine,nervi și fibre
musculare netede (intervinînreflexelepupilare);
- fibrele musculare netede suntdispuse:circular(m.sfincteral pupilei,inervatde fibreparasimpatice de la
n. oculomotor) și radiar (m.dilatatoral pupilei,inervație simpatică)
- culoareavariază,depinde de cantitateade pigmentdinstratul epitelialposterior.Încantitate mică –
culoare albastră,dacă crește – culorile verde,cenușie,brunăsauneagră.
- asigură:produce umoareaapoasă,regleazăcantitateade luminăcare ajunge laretină,împiedicătrecerea
luminii prinpărțileperiferice ale cristalinului.
Tunica internă a globului ocular (retina)
- membranăfotosensibilă;
- recepționeazăși transformăstimulii luminoși îninflux nervos;
- are 2 straturi:pigmentar (extern) și nervos(intern,nepigmentar,fotosensibil);
- are 2 regiuni:retinavizuală(parteaoptică a retinei,posteriorde oraserrata) și retina oarbă (parteaciliară
a retinei și parteairidiană,lipsitede elemente fotoreceptoare);
- are culoare roză,deosebim2pete:
a) pata albuie (discul n.optic) –în centruare depresiunea fosetapapilei.Este locul de ieșire an.optic,
intrarea/ieșireavaselorcentraleale retinei. Nuconține elementefotosensibile.Încentrudispunede artera
centrală a retinei,care se împarte în 2 ramuri (locul cel mai simplude investigație acirculației cerebrale).
Circulațiaeste de tipterminal (obstrucțiaduce laleziuni definitive).
b) pata galbenă – zonă de cea mai micăgrosime,existăcelule cuconce asigurăacuitateavizualămaximă.În
centruare depresiuneafosetacentrală;
- are 10 straturi, în care sunt 3 tipuri de celule funcționale: fotoreceptoare,bipolare și multipolare.
a) celule cubastonașe – nervoase,înnr.de 125 mln (numeroase spre periferie,înpatagalbenănr. este mic,
în fosetacentralălipsesc).Adaptatepentruvedereanocturnă.Mai multe c. bastonașe facsinapsăcu o c.
multipolară;
b) celule cu conuri – nervoase,înnr.de 6.7 mln(numeroase înpatagalbenă,native înfosetacentrală).
Adaptate pentruvedereadiurnă,colorată.Fiecare celulăcucon dinfosetacentralăface sinapsăcuo singură
celulăbipolară.
Mediile refrigente ale globului ocular
Reprezentate de: cornee,cristalin,umoareaapoasă și corpul vitros. Aurol de a refracta razele de lumină,
constituie sistemuldioptrical ochiului.
Cristalinul
- localizatîntre iris(anterior) și corpul vitros (posterior);
- de forma unei lentile biconcave,transparente,diametruverticalde 10 mm, iar anteroposteriorde 5mm;
- are 2 fețe:anterioară și posterioară. Punctele proeminenteale acestorasuntpolii: anteriorși posterior.
Ambii poli suntuniți prinliniaconv. axul cristalinului (coincide cuaxul optical g.o.).
- are ecuator (margine circulară),înjurul căruiase inseră fibrele zonulei ciliare Zinn(lig.suspensoral
cristalinului,care îl leagăcu corpul ciliar);
- este amplasatîn capsulaelastică cristaloidă;
- are o substanță incoloră,densă,nuconține vase sanguine,limfatice și nervi.Nutrițiaeste realizatăprin
difuziunede lavasele proceselorciliare și de laumoareaapoasă.Este moale laperiferie (formează cortexul
cristalinului) și mai tare în centru(formează nucleul cristalinului).Structural este alcătuitădin fibre,care se
formeazăpe parcursul întregii vieți (lavârstade 40 de ani,elasticitateascade,ca urmare poate surveni
cataracta);
- rol:organul activ al acomodării,însă cu vârsta își pierde elasticitatea.
Zonula ciliară
- membrană inelară,seîntindede la ora serrata până la ecuatorul cristalinian;
- constituită din fibre zonulare(radiar față decristalin,seinseră pefața anterioară a capsulei cristaliene);
- între fibrelezonulareși cristalinului sedelimitează spațiile zonulare în jurul ecuatorului (canalul lui Ptit);
- suspendă cristalinul în poziția sa;
- rol:intervine pasiv în procesul de acomodarea cristalinului (m.ciliar).
Umoarea apoasă
- lichidincolor,transparent;
- se formeazălaultrafiltrațiasângelui prinpereții proceselorciliare și avaselorcorpului ciliar;
- se varsă în camerele bulbului ocular,situateanteriorde cristalin.
Caleaumoarei apoase este:produsălanivelul proceselorciliare –trece în camera posterioară–prin canalul
lui Ptit(spațiilezonulare),apoi prinpupilătrece încameraanterioară – prinspațiile Fontana(unghiului
iridocornean) se scurge însinusul venosal sclerei(canalul luiSchlemm) –se reabsoarbe învenele sclerei.
Raportul dintre cantitatea de umoare apoasă produsă și reabsorbită,este echivalent,cu o presiunenormală (23 mm
Hg), însă uneori din cauza obstrucției în reabsorbirela nivelul venelor sclerei,presiunea intraocularăcrește,respectiv
apareboala de orbire– glaucom.
Camera anterioară a b.o.
- delimitată:anterior de cornee, posterior de iris. Locul de întâlnirealeacestor pereți formează unghiul iridocornean,
careeste închis de lig. pectinat (rețea trabeculară,serveștela inserția m.ciliar).Trabeculelereprezintă sistemul de
spații spațiile unghiului iridocornean (spațiilelui Fontana,căilede evacuarealeumorii).
Camera posterioară a b.o.
- mai mică,cuprinsă întreiris din partea anterioară și cristalin din partea posterioară;
Corpul vitros
- formăsferoidă,consistențăgelatinoasă,transparent;
- situatîntre retină,zonulaciliarăși fațaposterioarăacristalinului(cameravitroasă a bulbului);
- în partea anterioară,corpul vitrosformează depresiuneafosahialoidă,pentrucristalin;
- la fixare se formeazăstromavitroasă (rețeafibrilară),interstițiile fiindumplute cu umoareavitroasă
(lichidaposși clar);
- la periferie se observămembranavitroasă;
- formeazăcanalul hialoidian,situatîntre discul n.opticși polul posterioral cristalinului.

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Animale ocrotite de lege
Animale ocrotite de lege Animale ocrotite de lege
Animale ocrotite de lege MarinTeodor2
 
Ochiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereOchiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereMirela Stefan
 
Cerere de angajare: formular 2014
Cerere de angajare: formular 2014Cerere de angajare: formular 2014
Cerere de angajare: formular 2014contabun
 
Plantele medicinale
Plantele medicinalePlantele medicinale
Plantele medicinaleoanamuresan
 
Ppt fata babei si fata mosneagului
Ppt fata babei si fata mosneaguluiPpt fata babei si fata mosneagului
Ppt fata babei si fata mosneaguluisandamoldovan
 
Structura invelisului electronic
Structura invelisului electronicStructura invelisului electronic
Structura invelisului electronicromancalupulesku
 
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9proiectfizica
 
Plante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin legePlante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin legeMarinTeodor2
 
Cum se scrie un proiect de cercetare
Cum se scrie un proiect de cercetareCum se scrie un proiect de cercetare
Cum se scrie un proiect de cercetareRomina Talpos
 
Gramatica. fise. morfologia
Gramatica. fise. morfologiaGramatica. fise. morfologia
Gramatica. fise. morfologiaIzabelaPdure1
 
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...lcosteiu2005
 
embriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticaembriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticasinguratec
 

Was ist angesagt? (20)

Animale ocrotite de lege
Animale ocrotite de lege Animale ocrotite de lege
Animale ocrotite de lege
 
Ochiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedereOchiul. defecte de vedere
Ochiul. defecte de vedere
 
Cerere de angajare: formular 2014
Cerere de angajare: formular 2014Cerere de angajare: formular 2014
Cerere de angajare: formular 2014
 
Microscopul
MicroscopulMicroscopul
Microscopul
 
Plantele medicinale
Plantele medicinalePlantele medicinale
Plantele medicinale
 
Eseuri
EseuriEseuri
Eseuri
 
Limba
LimbaLimba
Limba
 
Alge
AlgeAlge
Alge
 
Ppt fata babei si fata mosneagului
Ppt fata babei si fata mosneaguluiPpt fata babei si fata mosneagului
Ppt fata babei si fata mosneagului
 
Structura invelisului electronic
Structura invelisului electronicStructura invelisului electronic
Structura invelisului electronic
 
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9
Proiect fizica procopiu2012-andreea-si_diana9
 
Plante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin legePlante ocrotite prin lege
Plante ocrotite prin lege
 
Cum se scrie un proiect de cercetare
Cum se scrie un proiect de cercetareCum se scrie un proiect de cercetare
Cum se scrie un proiect de cercetare
 
Gramatica. fise. morfologia
Gramatica. fise. morfologiaGramatica. fise. morfologia
Gramatica. fise. morfologia
 
Vopselele
VopseleleVopselele
Vopselele
 
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...
201944440 carti-culegere-de-exercitii-si-texte-gramaticale-clasele-1-4-ed-eli...
 
Translatie
TranslatieTranslatie
Translatie
 
Functiii
FunctiiiFunctiii
Functiii
 
embriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticaembriologie-si-genetica
embriologie-si-genetica
 
Epiteliie rom
Epiteliie romEpiteliie rom
Epiteliie rom
 

Andere mochten auch

Andere mochten auch (9)

Impel Value Proposition
Impel Value PropositionImpel Value Proposition
Impel Value Proposition
 
Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizual Analizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
 
Organe De Simt
Organe De SimtOrgane De Simt
Organe De Simt
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 

Ähnlich wie Anatomie: analizatorul vizual

Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptx
Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptxAnalizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptx
Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptxancaanca45
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizualligia94
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizualligia94
 
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocularAnatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocularVyacheslav Moshin Jr
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizualDeea Andreea
 
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdf
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdfprezentare anatomie anul doi md ochiul.pdf
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdfAdrianTudor31
 
119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
119655376 marele-atlas-al-corpului-uman119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
119655376 marele-atlas-al-corpului-umanDiana Godovaniuc
 
Anatomie: organul vestibulocohlear
Anatomie: organul vestibulocohlearAnatomie: organul vestibulocohlear
Anatomie: organul vestibulocohlearVyacheslav Moshin Jr
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularsimonacadare
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaPtibcris
 
31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebelzozo001
 

Ähnlich wie Anatomie: analizatorul vizual (20)

Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptx
Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptxAnalizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptx
Analizatorul vizual. STIMULI VIZUALI.pptx
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocularAnatomie: aparatul de fixare al globului ocular
Anatomie: aparatul de fixare al globului ocular
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdf
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdfprezentare anatomie anul doi md ochiul.pdf
prezentare anatomie anul doi md ochiul.pdf
 
46668387 deficiente-senzoriale
46668387 deficiente-senzoriale46668387 deficiente-senzoriale
46668387 deficiente-senzoriale
 
Ochiul la om
Ochiul la omOchiul la om
Ochiul la om
 
119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
119655376 marele-atlas-al-corpului-uman119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
119655376 marele-atlas-al-corpului-uman
 
Ochiul
Ochiul Ochiul
Ochiul
 
Anatomie: organul vestibulocohlear
Anatomie: organul vestibulocohlearAnatomie: organul vestibulocohlear
Anatomie: organul vestibulocohlear
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
 
Neurologie: Deprinderi practice
Neurologie: Deprinderi practiceNeurologie: Deprinderi practice
Neurologie: Deprinderi practice
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatita
 
31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
 
Instrumente optice
Instrumente opticeInstrumente optice
Instrumente optice
 
Neurologie
NeurologieNeurologie
Neurologie
 
Fiziologie: Reglarea nervoasă
Fiziologie: Reglarea nervoasăFiziologie: Reglarea nervoasă
Fiziologie: Reglarea nervoasă
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 

Mehr von Vyacheslav Moshin Jr

Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăVyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Vyacheslav Moshin Jr
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideVyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieVyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciVyacheslav Moshin Jr
 

Mehr von Vyacheslav Moshin Jr (20)

Agenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus CallosumAgenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus Callosum
 
Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și feminină
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
 
Parazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: ToxoplasmozaParazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: Toxoplasmoza
 
Parazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: RickettsiozeleParazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: Rickettsiozele
 
Parazitologie: malaria
Parazitologie: malariaParazitologie: malaria
Parazitologie: malaria
 
Parazitologie: holera
Parazitologie: holeraParazitologie: holera
Parazitologie: holera
 
Parazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia DuodenalisParazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia Duodenalis
 
Parazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragiceParazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragice
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
 
Endocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharatEndocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharat
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastrici
 
Anatomie: rect
Anatomie: rectAnatomie: rect
Anatomie: rect
 
Anatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliarăAnatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliară
 

Anatomie: analizatorul vizual

  • 1. Analizatorul vizual Specializatîndetectarea,selectareaşi interpretareasemnalelorspectrului electromagnetic. Procesul vederii constădin3 etape: - formarea imaginii optice (în focarul retinianse formeazăoimagine reală,darmai micădecât obiectul); - foto-chimio-transducţia(conversiaenergiei luminoase însemnal nervos); - procesarea neuronalăa imaginii. Analizatorul vizual este alcătuitdin:organul văzuluireprezentatde globulocularcutoate anexele sale,calea de conducere şi centrul cortical de proiecţie (ariile cortical vizuale). Organul văzului Globul ocular - adăpostitîn orbită; - de forma unei sfere puținaplatisate,însensantero-posterior; - are anexe de mişcare (m.extrinseci cuvase,nervi şi teci) și protecție (pleoapecucili şi supracili, conjunctivacuglandele lacrimale accesorii,glandaşi căile lacrimale,capsulaTenon,corpul adiposal orbitei); - are 2 poli:anterior (proeminențacorneei)și posterior(puținlateral de aparițian.opticdinglobul ocular), despărțiți printr-unecuator.Meridianele reprezintăniște liniicirculare,trecprinambii poli. Deosebim3axe:ocular extern(unește polul anteriorcucel posterior) și ocularintern(unește fața posterioarăacorneei cu fața anterioarăa retinei)și optic(de lapolul anteriorpânăla foveolacentrală). - este menținutînorbitădatorită:aparatului muscularextrinsecși capsula orbitarăTenon.Corpul adiposal orbitei,împiedicădeplasareaposterioară,iarpleoapele,nerviiși vasele retrobulbare împiedicădeplasarea anterioarăa bulbului. Situațiaîn care globul oculare depășește planul aditusului orbitei,se numește exoftalmie,iarsituațiainversă – enoftalmie. Dacă focarul imaginii estesituatanteriorde retină,atunci globul oculareste miop.Are locatunci cândaxul interneste mai lung,respectivobiectelese vădclardoar la o distanțămică. Dacă focarul imaginii estesituatînspatele retinei,atunci globul oculareste hipermetrop.Are locatunci când axul interneste mai scurt,respectivobiectele situatelaodistanțămai mare se văd mai bine decâtcele situate mai aproape. Ochiul este alcătuitdinglobul ocularşi nervul opticcutunicile sale. Globul oculareste formatdin: 1. Formațiuni membranoase:reprezintă3tunici – fibroasă(externă),vasculară(medie)și retina(internă); 2. Medii transparente și refringente:reprezintăaparatul dioptric(corneea,cristalinul,umoareaapoasăși corpul vitros).
  • 2. Formațiunile membranoase Tunica fibroasă - este prelungireadurei matercerebrale; - formatădin2 porțiuni inegale: sclera(posterioară) și corneea(anterioară).Suntdespărțite prin șanțul sclerei; Sclera - caracteristici:4/5 aletunicii fibroase,grosime1 mm, formă sferică,culoarealbă; - aici seinseră mușchii extrinseci; - conține orificii pentru vaselesanguineși limfatice,formează lama cribriformă prin carenervul optic părăsește g.o.; - este constituită din țesut conjunctiv dens, careare 3 straturi:lama episclerală (țesut conjunctiv lax), țesutulpropriu al sclerei (fibrede colagen) și lamina fusca sclerală. În profunzimea șanțului sclerei seaflă sinusul venos al sclerei (canalul Schlemm), în carese scurge umoarea apoasă. Corneea - caracteristici:1/5 aletunicii fibroase,grosimede 1 mm și diametru de 12 mm; - lentilă subțire,careare2 fețe: anterioară (convexă) și posterioară (concavă).La fel are și limbul corneei. - Fața anterioară, cu punctul cel mai proeminent anterior vertexul, vine în raportcu fața posterioară a pleoapelor și cu aerul atmosferic; - este avasculară,sehrăneșteprin difuziunedin lichidul lacrimal și umoarea apoasă.Inervațiebogată,carestă la baza reflexului cornean, asiguratden. trigemen. Trecerea cornee – scleră areloc nivelul limbusului sclero-cornean. Aici se evacuează umoarea apoasă din camerele globului ocular.La fel, aici seintervineîn operațiiledeglaucomși cataractă,din motiv că zona nu sângerează. Tunica vasculară - se continuăcu tunicavasculară cerebrală(piamater) înjurul n. optic; - alcătuitădin:coroida, corpul ciliar și irisul. - funcții:constituie ocamerăobscură(datorităpigmentului melaninic),asigurăfuncționareacelulelor receptoare,asigurănutrițiasegmentuluiexternal retinei,epiteliului pigmentarși celulelorreceptoare, intervine înreglareapresiuniiintraoculare,asigurăreflexulpupilarfotomotorși reflexul de acomodare. Coroida - membrană fină,seîntinde de la polul posterior până la apropierea corneei,unde se continuă cu corpul ciliar, de-a lungul liniei festonate (ora serrata); - este străbătută de nervul optic,în partea posterioară; - suprafața coroidei seunește cu sclera prin țesut conjunctiv lax, în grosimea căruia seaflă spațiulpericoroidian. Corpul ciliar - este porțiunea medie a tunicii vasculare,între ora serrata a retinei și iris; - de forma unui inel carecrește progresiv dinapoi înainte,cu vârful spreora serrata. - porțiunea posterioară (trecerea între coroidă și corpul ciliar) este orbiculul ciliar; - este alcătuitdin m.ciliar și procesele ciliare.
  • 3. Mușchiul ciliar este format din: - fibre musculare netede:orientate meridional,originea pemarginea corneei și scleră.Asigură deplasarea coroidei în sens anterior,ceea ce duce la scăderea gradului detensionarea zonulei ciliaredecare e fixatcristalinul,respectiv capsula cristalinului serelaxează iar refracția crește; - fibre circulare și radiale: aceeași origine.Asigură relaxarea aparatului desusținerea cristalinului. Mușchiul ciliararerol în acomodare, acționând asupracristalinului prin lig.suspensor (zonula Zinn), înseratpe fața externă a capsulei cristalinului. Procesul de acomodare Permite de a forma pe retină o imagineclară a obiectului,prin schimbarea unghiului derefracțiea cristalinului,în dependență de depărtarea obiectului privit (acomodare vizuală). Astfel, deosebim: - punctul remotum: cel mai îndepărtat carepoate fi văzut fără acomodare; - punctul proxim: cel mai apropiatcarepoate fi văzut prin maximă acomodare. Acomodarea este asigurată decristalin,corp ciliar și zonulă.Amplitudinea acomodativăvariază. Ochiul,cu ajutorul irisului faceadaptarea față de intensitatea luminii. Acomodarea vizuală și la lumină serealizează prin intermediul n. ciliar. Procesele ciliare - conțin coroana ciliară (70-80 formațiuni de formă piramidalătriunghiulară,formatede vase sanguine); - au baza anterior (în apropierea rădăcinii irisului) iarvârful posterior (la liniafestonată, ora serrata); - intervin în formarea umoarei apoase (secretată în camera posterioară,prin pupilă treceîn camera anterioară,unde se filtrează prin canalul Schlemm). Irisul - segmentanterioral tunicii vasculare,înplanfrontal,separăcameraanterioarăde cea posterioară; - conține pupila,regleazăcantitateade luminăce ajunge la retină(se îngusteazălalumină, se dilatăla întuneric); - are 2 fețe și 2 margini. Fața anterioară delimiteazăcameraanterioară,culoareavariază. Fațaposterioară este îndreptatăspre cristalinși cameraposterioară,culoareaeste neagră. Margineapupilară,circumscrie orificiul pupilar. Margineaciliară,se unește corpul ciliarși scleraprinlig.pectinat; - stroma conjunctivă este formatădin fibre elastice de colagen,conține vase sanguine,nervi și fibre musculare netede (intervinînreflexelepupilare); - fibrele musculare netede suntdispuse:circular(m.sfincteral pupilei,inervatde fibreparasimpatice de la n. oculomotor) și radiar (m.dilatatoral pupilei,inervație simpatică) - culoareavariază,depinde de cantitateade pigmentdinstratul epitelialposterior.Încantitate mică – culoare albastră,dacă crește – culorile verde,cenușie,brunăsauneagră. - asigură:produce umoareaapoasă,regleazăcantitateade luminăcare ajunge laretină,împiedicătrecerea luminii prinpărțileperiferice ale cristalinului.
  • 4. Tunica internă a globului ocular (retina) - membranăfotosensibilă; - recepționeazăși transformăstimulii luminoși îninflux nervos; - are 2 straturi:pigmentar (extern) și nervos(intern,nepigmentar,fotosensibil); - are 2 regiuni:retinavizuală(parteaoptică a retinei,posteriorde oraserrata) și retina oarbă (parteaciliară a retinei și parteairidiană,lipsitede elemente fotoreceptoare); - are culoare roză,deosebim2pete: a) pata albuie (discul n.optic) –în centruare depresiunea fosetapapilei.Este locul de ieșire an.optic, intrarea/ieșireavaselorcentraleale retinei. Nuconține elementefotosensibile.Încentrudispunede artera centrală a retinei,care se împarte în 2 ramuri (locul cel mai simplude investigație acirculației cerebrale). Circulațiaeste de tipterminal (obstrucțiaduce laleziuni definitive). b) pata galbenă – zonă de cea mai micăgrosime,existăcelule cuconce asigurăacuitateavizualămaximă.În centruare depresiuneafosetacentrală; - are 10 straturi, în care sunt 3 tipuri de celule funcționale: fotoreceptoare,bipolare și multipolare. a) celule cubastonașe – nervoase,înnr.de 125 mln (numeroase spre periferie,înpatagalbenănr. este mic, în fosetacentralălipsesc).Adaptatepentruvedereanocturnă.Mai multe c. bastonașe facsinapsăcu o c. multipolară; b) celule cu conuri – nervoase,înnr.de 6.7 mln(numeroase înpatagalbenă,native înfosetacentrală). Adaptate pentruvedereadiurnă,colorată.Fiecare celulăcucon dinfosetacentralăface sinapsăcuo singură celulăbipolară. Mediile refrigente ale globului ocular Reprezentate de: cornee,cristalin,umoareaapoasă și corpul vitros. Aurol de a refracta razele de lumină, constituie sistemuldioptrical ochiului. Cristalinul - localizatîntre iris(anterior) și corpul vitros (posterior); - de forma unei lentile biconcave,transparente,diametruverticalde 10 mm, iar anteroposteriorde 5mm; - are 2 fețe:anterioară și posterioară. Punctele proeminenteale acestorasuntpolii: anteriorși posterior. Ambii poli suntuniți prinliniaconv. axul cristalinului (coincide cuaxul optical g.o.). - are ecuator (margine circulară),înjurul căruiase inseră fibrele zonulei ciliare Zinn(lig.suspensoral cristalinului,care îl leagăcu corpul ciliar); - este amplasatîn capsulaelastică cristaloidă; - are o substanță incoloră,densă,nuconține vase sanguine,limfatice și nervi.Nutrițiaeste realizatăprin difuziunede lavasele proceselorciliare și de laumoareaapoasă.Este moale laperiferie (formează cortexul cristalinului) și mai tare în centru(formează nucleul cristalinului).Structural este alcătuitădin fibre,care se formeazăpe parcursul întregii vieți (lavârstade 40 de ani,elasticitateascade,ca urmare poate surveni cataracta); - rol:organul activ al acomodării,însă cu vârsta își pierde elasticitatea.
  • 5. Zonula ciliară - membrană inelară,seîntindede la ora serrata până la ecuatorul cristalinian; - constituită din fibre zonulare(radiar față decristalin,seinseră pefața anterioară a capsulei cristaliene); - între fibrelezonulareși cristalinului sedelimitează spațiile zonulare în jurul ecuatorului (canalul lui Ptit); - suspendă cristalinul în poziția sa; - rol:intervine pasiv în procesul de acomodarea cristalinului (m.ciliar). Umoarea apoasă - lichidincolor,transparent; - se formeazălaultrafiltrațiasângelui prinpereții proceselorciliare și avaselorcorpului ciliar; - se varsă în camerele bulbului ocular,situateanteriorde cristalin. Caleaumoarei apoase este:produsălanivelul proceselorciliare –trece în camera posterioară–prin canalul lui Ptit(spațiilezonulare),apoi prinpupilătrece încameraanterioară – prinspațiile Fontana(unghiului iridocornean) se scurge însinusul venosal sclerei(canalul luiSchlemm) –se reabsoarbe învenele sclerei. Raportul dintre cantitatea de umoare apoasă produsă și reabsorbită,este echivalent,cu o presiunenormală (23 mm Hg), însă uneori din cauza obstrucției în reabsorbirela nivelul venelor sclerei,presiunea intraocularăcrește,respectiv apareboala de orbire– glaucom. Camera anterioară a b.o. - delimitată:anterior de cornee, posterior de iris. Locul de întâlnirealeacestor pereți formează unghiul iridocornean, careeste închis de lig. pectinat (rețea trabeculară,serveștela inserția m.ciliar).Trabeculelereprezintă sistemul de spații spațiile unghiului iridocornean (spațiilelui Fontana,căilede evacuarealeumorii). Camera posterioară a b.o. - mai mică,cuprinsă întreiris din partea anterioară și cristalin din partea posterioară; Corpul vitros - formăsferoidă,consistențăgelatinoasă,transparent; - situatîntre retină,zonulaciliarăși fațaposterioarăacristalinului(cameravitroasă a bulbului); - în partea anterioară,corpul vitrosformează depresiuneafosahialoidă,pentrucristalin; - la fixare se formeazăstromavitroasă (rețeafibrilară),interstițiile fiindumplute cu umoareavitroasă (lichidaposși clar); - la periferie se observămembranavitroasă; - formeazăcanalul hialoidian,situatîntre discul n.opticși polul posterioral cristalinului.