www.bloguderas.tk

1. MUNŢII FĂGĂRAŞ - cele mai înalte vârfuri din Carpaţii româneşti; -cea mai lungă creastă carpatică (circa 70km.), cu înălţimi ce depăşesc mereu cota de 2000 de metri.

2. Valea Sâmbăta

4. Depresiunea Făgăraş

11. Şaua Portiţa Viştei 2130m spre valea Viştea Mare

12. Refugiul alpin Viştea Mare Vf. Viştea Mare 2527m. Vf. Moldoveanu 2544m

16. Limita dintre zona pădurilor ( etajul coniferelor) şi zona alpină

17. Vf. Moldoveanu

20. Circ glaciar

21. În Pleistocen o răcire a climei întregului Glob a determinat la altitudini de peste 1800-2000 m., în spaţiul carpatic, apariţia situaţiei de prezenţă a zăpezilor permanente. Din acest motiv a avut loc acumularea unei mari cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a acesteia în gheaţă – glaciaţiunea carpatică -, care a determinat sculptarea circurilor glaciare , în locurile de acumulare. În Holocen încălzirea climei a dus la topirea gheţarilor, astfel circurile glaciare au fost ocupate de apă şi s-au format lacuri glaciare.

22. Lacul Podragu ( 2170m.) 15,5m. adâncime

23. Iezerul Podu Giurgiului ( 2226m)

24. Lacul Capra

25. Vale glaciară Din momentul în care gheaţa s-a acumulat în cantităţi mai mari a început procesul de “ curgere” a acesteia, având loc geneza văilor glaciare , cu forma lor specifică a literei “U”.

26. Vale glaciară

28. Vf. Moldoveanu 2544m. Vf. Viştea Mare

31. Mase de grohotiş la poalele versantului, “mări de pietre”

32. Monumentul Nerlinger ( 2287m.)

35. Traversarea unei fâşii de zăpadă întărită sfârşitul lui iulie

41. Şaua Capra 2315m. Lacul Capra ( 2230m .)

42. Lacul Capra

43. Transfăgărăşanul sectorul sudic Lacul Capra

44. Lacul Bâlea de pe Şaua Caprei

46. Lacul Bâlea ( 2027m.) Suprafaţă de 4,6 ha.

47. Clopoţei Campanula serrata

48. Cruciuliţă de munte Senecio glaberrimus

55. The world is a book, and those who do not travel, read only a page. Saint Augustine of Hippo