2. Introducere
• Aptitudine importantă în practica medicală
• Utilă în cazul pacienţilor cu:
- insuficienţă respiratorie
- deteriorare rapidă a stării generale
- orice bolnav în stare critică
Tulburarea
de bază
Etiologie
Tratament
ţintit
Mecanism
fiziopatologic
3. Ce trebuie să ştim...
• Parametrii
• Valorile normale
• Putem aprecia...
1. Starea echilibrului acido-bazic
2. Statusul oxigenării
3. Echilibrul electrolitic
4. Câteva detalii...
act: actual bicarbonate:
concentraţia bicarbonatului
din sânge - este valoarea
care ne interesează !!!
std: în condiţii standard
ctCO2: concentraţia
plasmatică totală a CO2
BE: excesul de baze (N: -2 -- +2)
Arată necesarul de bază/acid pentru
a readuce PH-ul la valoarea
normală
De evitat! Reflectă DOAR
componenta metabolică şi poate fi
interpretat eronat în disfuncţiile
cronice/mixte
5. Câteva detalii...
Hb, Ht, PaO2, SpO2 – parametri cunoscuţi
PaO2 – moleculele de O2 dizolvate în plasmă
SpO2 – procentul de hematii “încărcate” cu O2
Totuşi, cât oxigen avem în sânge?
CtO2 – Concentraţia totală a
oxigenului din sângele arterial
BO2 – Capacitatea Hb de a
lega oxigenul
p50 – Afinitatea Hb pentru O2 –
poziţia curbei de disociaţie
6. Curba de disociere a Hb
Descrie relaţia dintre
PaO2 şi SpO2 pentru
Hb normală, la un Ph de
7,4 şi temperatura de
37⁰ C.
Pentru PaO2 de 60
mmHg (IRA),
corespunde SpO2 de
90%
P50 ne arată deviaţia la
stânga sau la dreapta a
curbei de disociere
VN: aprox 27 mmHg
http://www.optimedical.com/pdf/articles/oxygen-saturation-laboratory-assessment.pdf
7. Câteva detalii...despre Hb
FO2Hb: fracţia oxihemoglobinei
(raport HbO2/ctHb). ↓în caz de IR,
extracţie ↑ de O2, Hb anormală
FCOHb: fracţia carboxihemoglobinei
Afinitatea CO = 200 x afinitatea O2
Valori crescute la fumători
FMetHb: fracţia methemoglobinei
Oxidarea Fe2+ (Hem) în Fe3+
> 10-15% → pseudocianoză
FHHb: fracţia hemoglobinei reduse
Poate lega O2. Variantă normală
Arată un aport insuficient de O2
8. 7 paşi pentru interpretare
• Ex: polipnee, APP de DZ necontrolat
terapeutic, APP de BPOC, anxietate,
stare de şoc, criză severă de AB
PASUL 1: Contextul clinic – putem anticipa tulburarea
PASUL 2: Identificarea disfuncţiei primare
• Comparăm valoarea pH-ului cu VN
• < 7.35 – acidoză
• > 7.45 – alcaloză
9. Interpretarea gazometriei
• Urmărim PaCO2 vs HCO3-
• Comparăm “direcţia modificării”
pH-ului cu a PaCO2
• Direcţii diferite
↓↓
• Cauză respiratorie
PASUL 3: Cauza– respiratorie sau metabolică?
PaCO2
HCO3-
12. Câteva “reguli”
• 2. Dacă este modificat DOAR pH-ul sau
PaCO2, este vorba de o tulburare mixtă
Ex: pH=7.38 (N) şi PaCO2 = 55 mmHg ↑
Acidoză respiratorie + alcaloză
metabolică
• 1. Compensarea respiratorie – rapidă
Compensarea metabolică – lentă (zile)
14. Un alt “truc al săgeţilor”...
• Direcţia de schimbare a PaCO2,
comparativ cu HCO3-
• Când există compensare, va fi aceeaşi
direcţie
• Când disfuncţia este mixtă, direcţia de
schimbare a celor 2 parametri va fi
diferită
• În acest caz, verificăm (procentual),
care dintre cei 2 parametri s-a modificat
mai mult
16. Interpretarea gazometriei
• Urmărim HCO3- → va creşte puţin în
cazurile cu disfuncţie acută (Nu are
timp să compenseze)
• Putem aprecia în funcţie de
modificarea pH-ului
PASUL 4: Tulburarea respiratorie – acută / cronică?
Acut: pH = 0.08 x [(PCO2-40)/10]
Cronic: pH = 0.03 x [(PCO2-40)/10]
17. Un exemplu…
• Exces de sarcini acide sau deficit de
baze? VN: 12+/- 2
PASUL 5: Acidoză metabolică – vezi gaura anionică
• pH=7.48↑, PCO2 = 28↓, PO2 = 54↓
A: 0.08 x [(40-28)/10] = 0.09 → pH = 7.49
C: 0.03 x [(40-28)/10] = 0.03 → pH =
7.43
Alcaloză respiratorie
acută
18. Interpretarea gazometriei
• Indicii: Istoric; PH normal cu valori
anormale ale PaCO2 şi/sau HCO3-
• PaCO2 şi HCO3- se modifică în direcţii
diferite!
• Gradul de compensare al disfuncţiei
primare nu este corespunzător
PASUL 6: Există mai multe tulburări simultan?
PASUL 7: Corelăm cu contextul clinic
19. Ce are pacientul?
PASUL 1: Contextul clinic
PASUL 2: disfuncţia primară
PASUL 3: Cauza
PASUL 4: Tulburarea respiratorie A/C
PASUL 5: Acidoză metabolică - GA
PASUL 6: multe tulburări simultan?
PASUL 7: Corelăm cu ex clinic
21. Bibliografie
• Marino PL – Marino’s The ICU Book, Forth Edition, Lippincott
Williams & Wilkins, 2014
• Hancox B, Whyte K – Pocket Guide to Lung Function Tests, 2nd
Edition, McGraw Hill, 2006
• http://www.deep-picture.com/
• John G. Younger, MD – An Introduction to Blood Gas Analysis,
2009
https://open.umich.edu/wiki/images/b/b6/Disclaimer_Citation_Key
.ppt
• David A. Kaufman, MD – Interpretation of Arterial Blood Gases
(ABGs) http://www.thoracic.org/professionals/clinical-
resources/critical-care/clinical-education/abgs.php
• S Pramod, P Gunchan, P Sandeep, Interpretation of Arterial
Blood Gas, Indian J Crit Care Med. 2010 Apr-Jun; 14(2):57-64
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2936733/