2. 1 Iunie este sarbătorită de atunci începând ,de numeroase
state ca fiind Ziua Internaţională a Copiilor, în special de către
cele din fostul bloc comunist. Lumea Vestica sărbătoreşte
de obicei această zi pe altă dată, asta în cazul în care se
celebrează, şi, adeseori ,trece fără să fie însă foarte mediatizată.
În mod frecvent este întâlnită concepţia greşită că Ziua
Internaţională a Copilului este o sărbătoare comunistă,
cu toate aceastea în ultimii ani unele dintre statele Americii
au început să celebreze Ziua Copilului pe 1 Iunie
Adunarea Generala a Natiunilor Unite a facut in 1958
recomandarea ca toate ţările să instituie o Zi Universală a
Copilului, care să celebreze fraternitatea şi înţelegere între
toate ţările lumii şi să promoveze activităţi care să contribuie
la bunăstarea copiilor de pretutindeni.
Data de 20 noiembrie este cea când Adunarea Generală
a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Drepturilor Copilului
în 1959, şi tot pe această dată, dar în 1989 a avut loc Convenţia
pentru Drepturile Copilului, de aceea multe ţări au ales
să sărbătorească copiii pe această zi.
4. Astfel, în Polonia, Cehia şi România, Ziua
Copilului este sărbătorită pe 1 iunie, în India se
sărbătoreşte pe 14 Noiembrie, iar în Japonia şi
Coreea de Sud, pe 5 Mai.
O situaţie bizară se întâlneşte în Germania, unde
data de 1 iunie este valabilă doar în jumătatea de
Est, deoarece în Vest ziua este serbată pe 20
septembrie.
UNICEF serbează Ziua Copilului pe data de 20
noiembrie.
În Hong Kong: 4 aprilie; în Turcia: 23 aprilie; în
Mexic: 30 aprilie; în Japonia si Coreea de Sud: 5 mai;
în Indonezia: 8 iunie; în Singapore: 1 octombrie; în
Congo: 25 decembrie etc.
Prin gingăşia lor copiii sunt usor de iubit. Nu poţi să nu-i iubeşti!
Calitatea sufletului copilului este nealterată. Sinceritatea şi puritatea
lui ne impresionează. Voia buna, surâsul gingaş al copiilor,
sădeşte în noi speranţa de mai bine.
5. Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi
unde se termină.Copilăria este o lume fermecată, duioasa, dulce, lină,
în care orice se poate întâmpla. Orice!
Este vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumezeu şi de toate tainele
existenţei.Ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, cu
zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi desenate,
putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost
acolo cu adevărat...
Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim
totul la maximă intensitate, în care plângem şi râdem în aceeaşi
zi, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente,
în care suntem singuri şi totodată cu toată lumea.
Când începe şi când se termină copilăria?
Nu ştim.
6.
7.
8. Este de datoria noastră să le spunem poveşti, să le aşezam
cartea în mână şi să-i îndemnăm să citească, să le vorbim despre
frumos şi bine, despre păsări şi fluturi.
Vom ajunge la o vârstă la care vom dori să aruncăm peste
umăr un pumn de speranţe, pentru a înflori sub mângâierea
zânelor cu trup de mărgean şi a piticilor cu bărbi de cleştar,
spre a le putea vorbi nepoţilor noştri despre o copilărie cum
n-a mai fost
