AMG 1

1. Ce este antropologia?
ANTROPOLOGIE

2. Etimologia
Lb. elină: anthropos – ἄνθρωπος = om
-logia – -λογία = știință, discurs, studiu, cunoaștere despre ceva
antropologie = știința sau cunoașterea omului și a naturii sale
Dar: omul este obiectul de studiu și pentru toate celelalte științe
sociale: sociologia și psihologia, istoria și economia, știința juridică,
politologia și filologia, ca să nu mai vorbim de unele dintre științele naturale,
precum anatomia și fiziologia omului.
Care este specificul antropologiei, ce o distinge de toate aceste
științe?

3. • Ceea ce e specific antropologiei este faptul că ea se
preocupă de diferențele dintre oameni, de modul în care ei se
deosebesc unii de alții de la o zonă la alta sau de la o
perioadă istorică la alta.
• Antropologia încearcă să pună în evidență aceste diferențe,
dar totodată să înțeleagă ce anume semnifică ele: cum
anume diferă oamenii, de ce se întâmplă acest lucru, și ce
concluzii putem trage despre specia umană studiind aceste
diferențe? De ce nu suntem cu toții la fel?
• Dar oamenii nu sunt numai și în mod absolut diferiți, ci
prezintă și niște trăsături comune, pe care ar trebui să le
regăsim la fiecare dintre ei, și în lipsa cărora nu i-am putea
considera pe toți oameni, membri ai aceleiași specii.

4. DE CE TREBUIE SĂ STUDIEM ANTROPOLOGIA?
https://www.youtube.com/watch?v=tyaEQEmt5ls&t=48s&ab_channel=momondo-
Let%27sOpenOurWorld

5. • Deci:
• Antropologia este studiul științific al umanității, cu scopul de a
identifica și explica modurile în care oamenii sunt, pe de o parte
asemănători, iar pe de altă parte diferiți unii de alții. Ea realizează
acest lucru prin examinarea trecutului biologic și cultural al umanității,
precum și prin studierea comparativă a diferitelor societăți umane care
există în prezent.
• Exemple de întrebări la care antropologia încearcă să răspundă:
• Ce anume înseamnă în cele din urmă a fi om?
• De ce există diferențe fizice foarte pronunțate între grupurile umane?
• De ce membrii unor populații aleg traiul nomad, în timp ce ai altora au
decis să locuiască în așezări permanente?
• De ce unele grupuri umane prezintă o diviziune complexă a muncii, în
timp ce la altele aproape toți oamenii practică aceeași meserie?

6. • Există câteva teme sau idei fundamentale, ce pot fi regăsite în
orice investigație antropologică: universalismul, holismul,
integrarea, adaptarea, relativismul cultural.

7. • (1) Universalismul
• Una dintre ideile cele mai importante ale antropologiei este aceea că toți
oamenii fac parte în aceeași măsură din specia umană, că toți sunt
umani în aceeași măsură.
• Din moment ce despre nici un grup uman nu se poate afirma că ar fi mai
aproape de strămoșii săi pre-umani, ori că ar fi mai puțin evoluat decât
altul, atunci urmează că toate ființele umane, din trecut și din prezent,
sunt la fel de interesante pentru cercetătorul antropolog. Studiul lor ne
oferă importante informații despre ce înseamnă în cele din urmă a fi om.
• Condiția umană: pe de o parte, omul continuă să facă parte din regnul
animal, cu care împărtășește toate trăsăturile sale biologice transmise
ereditar de la o generație la alta, iar pe de altă parte, el trăiește în
cultură, care este o creație artificială apărută în contextul vieții sociale a
omului și nu este transmisă ereditar. (Sidney Sheldon !!!!!!!!!!!!!!!!!!!)

8. • (2) Holismul
• Antropologii sunt interesați de credințele religioase, ideile morale,
practicile și instituțiile economice și politice, obiceiuri, interdicții, valori, de
regulile alimentare și de compoziția dietei, de producția artistică, de
tehnologie, de metodele de creștere și educare a copiilor, de limbaj și
mitologie, ca și de trăsăturile fizice ale oamenilor din trecut și prezent, de
fiziologia și patologia lor.
• Ei consideră că toate aceste aspecte biologice și culturale alcătuiesc o
unitate, un întreg (holos), și că nu pot fi înțelese în mod izolat, ci doar
ca părți ale acestui întreg, motiv pentru care abordarea aceasta a fost
numită holistă.

9. • (3) Integrarea
• Trebuie să ținem cont mereu de faptul că toate aspectele vieții biologice și culturale
nu pot funcționa decât împreună, și fiecare dintre ele este conținut într-un întreg.
Nu este suficient să cercetăm în mod izolat obiceiurile, tehnologia ori sistemul de
înrudire al unei populații, ci e nevoie să înțelegem întregul social din care ele fac
parte și care le face posibile.
• În societățile umane de dimensiuni mici, interacțiunile sociale și modul de
exploatare a resurselor naturale au un caracter local, închis, datorită atât
dimensiunilor reduse ale comunității, cât și izolării sale. Din acest motiv, sistemele
de organizare politică și socială sunt simple și evidente, și deci au fost mai ușor de
identificat.

10. • Societățile de mari dimensiuni, cum sunt toate cele occidentale, sunt mult
mai complexe. Aceste societăți nu mai au un caracter local, ci sunt conectate
în foarte multe moduri unele cu altele, sunt mult mai dependente de schimbul
continuu de bunuri și idei, astfel că aici integrarea socială și în mediul
ambiant este mai complexă și mai puțin evidentă, chiar dacă ea continuă să
fie prezentă.
• În ultimii ani, odată cu apariția mult discutatului fenomen al globalizării, se
poate spune că majoritatea comunităților umane fac parte dintr-un sistem
mondial, o structură socială și economică din care face parte întreg
Pământul.

11. • (4) Adaptarea
• Precum oricare altă specie, omul se află într-o continuă
interacțiune cu mediul său, însă complexitatea acestuia este cu
mult mai mare decât al oricărei ale ființe. Mediul înconjurător al
omului are
• o dimensiune fizică (climatul, relieful, poziția geografică etc.),
• o dimensiune biotică (vegetația și fauna)
• o dimensiune socială (totalitatea interacțiunilor cu ceilalți membri
ai speciei umane).
.

12. • Adaptarea reprezintă totalitatea modurilor în care indivizii sau
populațiile reacționează la condițiile de mediu, cu scopul ultim
de a-și asigura supraviețuirea și reproducerea.
• Strategia adaptativă este setul de soluții, acțiuni și proceduri la
care recurg în mod conștient sau nu membrii unei populații
pentru a rezolva provocările pe care le întâlnesc în mediul lor,
cu scopul final de a-și asigura supraviețuirea și reproducerea
• Strategiile adaptative umane se bazează pe adaptările biologice
(mai ales pe evoluția creierului uman și a funcțiilor sale) dar au
drept fundament trei componente fundamentale ale culturii:
tehnologia, organizarea socială și sistemul de valori și
convingeri.

13. • Tehnologia însumează totalitatea abilităților și cunoștințelor de natură
teoretică, dar mai ales a celor cu finalitate practică ce permit utilizarea
resurselor oferite de mediu în scopul satisfacerii unei diversități de scopuri și
reprezintă aspectul cel mai vizibil al unei strategii adaptative.
• Organizarea socială asigură posibilitatea diviziunii muncii, adică a organizării
distribuirii diverselor roluri specifice activităților economice, precum și a
celorlalte funcții din societate.
• Valorile și convingerile. Modul în care oamenii dintr-o anumită societate
interacționează cu mediul și utilizează resursele pe care acesta le oferă
depinde în mod esențial de sistemul de convingeri și credințe împărtășite de
membrii societății, ca și de valorile care le ghidează fiecare acțiune.

14. • (5) Relativismul cultural
• Scopul cercetărilor antropologice nu este doar
identificarea și înregistrarea modurilor în care
oamenii și societățile din care aceștia fac parte
prezintă diferențe, ci și conștientizarea, înțelegerea și
acceptarea acestor diferențe ca fiind o parte a stării
de normalitate, și nu ca pe ceva anormal și cu
conotații negative.
• Etnocentrismul (din ἔθνος – ethnos, națiune, sau
popor – și κέντρον – kentron, centru) reprezintă o
tendință caracteristică tuturor oamenilor, de a
considera propriul grup etnic drept cel mai important
din toate punctele de vedere, cu deosebire în ceea ce
privește limbajul, comportamentul, obiceiurile,
tradițiile și religia și de a le judeca pe toate celelalte
prin raportare la el.

15. • Tendința etnocentrică presupune considerarea grupului de
apartenență ca fiind superior celorlalte din punct de vedere valoric și merge
până la convingerea că sistemul propriu de valori are o valabilitate
universală, ceea ce constituie varianta extremă a etnocentrismului,
șovinismul cultural.
• Etnocentrismul este o atitudine naturală, firească, și face posibilă însușirea
și atașamentul față de valorile propriului grup, însă prezintă totodată și un
aspect negativ, deoarece în varianta sa extremă, șovinismul, conduce la o
respingere radicală a tot ceea ce este diferit, și de aceea, considerat ca fiind
greșit, nerezonabil, sau chiar malefic.
• Studiul antropologic presupune depășirea metodologică a etnocentrismului,
deoarece scopul său ultim este de a da seamă de modul în care oamenii
sunt diferiți, evidențiind ceea ce îi deosebește, dar totodată identificând și
ceea ce au în mod fundamental în comun.

16. • Aceasta presupune promovarea unei atitudini de acceptare a
relativismului cultural, adică a ideii că interpretarea și evaluarea
comportamentului celorlalți trebuie să fie făcută întotdeauna în
termenii experiențelor și tradițiilor grupului din care ei fac parte,
și nu din cele ale propriului nostru grup.
• Relativismul cultural înseamnă conștientizarea faptului că
diferențele între modurile de gândire specifice diferitelor grupuri
sunt normale, precum și a necesității de a ne abține de la
judecăți de valoare bazate pe criterii subiective.

17. • https://www.youtube.com/watch?v=mIOl-
T5ngrY&ab_channel=%D0%A2%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D0%B0%D0%BD
%D0%B0%D0%BBATR

18. George Mc Laurin, primul negru
admis la Universitatea din Oklahoma
în 1948, a fost obligat să stea intr-un
colț, la distanță de colegii săi albi.
Dar numele său rămâne pe lista de
onoare ca unul dintre primii trei
studenți din colegiu.
Acestea sunt cuvintele lui: ′′Unii colegi s-
au uitat la mine ca la un animal, nimeni
nu mi-a adresat niciun cuvânt,
....profesorii păreau că nici măcar nu-mi
sunt alături, nici nu mi-au luat in seama
întrebările, dar m-am dedicat atât de
mult studiului, încât după un timp, au
început sa mă caute să explic și să clarific
întrebările lor".
′′Singura armă capabilă să transforme
lumea... Este EDUCAȚIA"