O cateheză bine documentată, prezentată în format PowerPoint, care oferă tinerilor suficiente motive obiective pentru a spune NU relaţiilor sexuale înainte de căsătorie. Autor: Pr. Claudiu Budău

1. Motive plauzibile pentru a spune NU relaţiilor sexuale înainte de căsătorie Realizare PowerPoint de Pr. Budau Claudiu

2. De ce merită să aştepţi până la căsătorie pentru a avea o relaţie sexuală?

3. Există o vorbă care spune: „Cel mai bun plan este să profiţi de pe urma prostiei celorlalţi”. Dintr-un anumit punct de vedere, ar trebui să fie aceasta motiv suficient pentru ca ceea ce va urma să fie şi credibil: dacă nu-ţi pasă de o atare moralitate impusă de legea morală sădită în suflet, dacă ai devenit recalcitrant la recomandările părinţilor, dacă simţi că prietenii nu te mai înţeleg iar preotul şi biserica vorbesc o limbă din ce în ce mai ciudată în contextul lumii de astăzi, atunci măcar... Deschide larg ochii, fii înţelept şi învaţă cel puţin din greşelile altora.

4. Sexul nu este chiar tot ce se spune despre el că este.

5. Mulţi tineri, liceeni şi studenţi, au avut astfel de experienţe pe care le numesc „mahmureală de după dragoste”. După o noapte cu o fată, a doua zi dimineaţa rămân întotdeauna doar cu goliciunea… lor şi a sufletului lor. Lucrul acesta nu-l arată mass-media. Nu vei vedea vorbindu-se despre acest lucru la televizor sau în filme, dar se întâmplă foarte des. Se experimentează goliciune şi chiar regret.

6. Unii cred că goliciunea e doar o sete de mai mult. Deseori credem acest lucru despre lucruri care sperăm să ne împlinească, dar apoi nu ne împlinesc. De exemplu, ne cumpărăm maşina pe care ne-am dorit-o întotdeauna, dar după o vreme e doar „ok”. În loc să ne dăm seama că o maşină nu ne satisface cu adevărat, facem de obicei greşeala să gândim că nu aceea a fost maşina adevărată, ci că o altă maşină ne va oferi împlinire durabilă.

7. Această „mahmureală de după dragoste” e un fenomen ciudat. Există persoane prinse deja în mreaja lui, care nu se gândesc la nimic altceva dimineaţa, la prânz şi seara. Sub influenţa mijloacelor mass-media, mulţi îşi închipuie că a face sex este pe deplin satisfăcător, o adevărată încoronare a realizărilor personale. Şi totuşi, se experimentează ulterior doar neîmplinire. Oare de ce?

8. Concluzia?! Relaţiile sexuale premaritale nu sunt tot ceea ce se spune despre ele că sunt. Publicitatea este exagerată. Nu este ceea ce încearcă să arate filmele. Dacă ar fi aşa, atunci ar fi deplin satisfăcător. Nu ar mai fi nici o „goliciune”.

9. Apropo de publicitate şi sex…

10. Ce legătură au, de exemplu, planetarele cu şamponul? Sexul. Sexul este cel mai atrăgător subiect în publicitate, iar dacă vrei să faci o reclamă atrăgătoare, nu greşeşti când arăţi un decolteu mai generos, mai ales dacă faci reclame la bujii ori planetare… Ciudat, nu?! Ca să nu mai vorbim de celebrele reclame de la Coca-cola…

11. Sexul vinde tot, de la ziarele cu femei parţial dezgolite pe prima pagină şi la secţiunea de meteo, la reclamele de mochetă, gresie şi alte materiale de construcţii, la alimente, nu mai spunem de băuturi, ţigări, cosmetice şi haine.

12. Reclamele cu mesaje sexuale au apărut de peste 150 de ani, însă abia in anii `40 sexul a început să vândă. Ilustratorul George Petty a devenit faimos în această perioadă cu reclamele sale cu fetele `Petty`.

13. În anul 1966 apare o reclamă în care Gunilla Knutson, fosta miss Suedia, încuraja bărbaţii să `dea totul jos` în reclama pentru spuma pentru bărbierit. După ce legile pornografiei au devenit mai permisive, a început cu adevărat exploatarea dimensiunii sexuale în reclame. În 1976 într-o revistă Cosmopolitan apărea o femeie cu sânii dezgoliţi - o referire la mişcarea hippie şi la iubirea liberă care promova o cremă de corp.

14. Reclame precum cele pentru Cult Shaker au declanşat de câteva ori scandaluri în Danemarca în anii 2003-2004.

15. Suntem nevoiţi oricum să recunoaştem, că cele mai spectaculoase spoturi publicitare sunt cele la unele produse care, aparent, nu au nici o legătură cu sexualitatea.

16. Onestitatea şi cinstea faţă de sine şi faţă de celălalt/cealaltă

17. Unii adolescenţi şi tineri nu înţeleg pe deplin ceea ce se petrece atunci când se ajunge la relaţii de natură sexuală. Perspectiva lor cu privire la tot acest lucru este foarte diferită de la persoană la persoană. Deseori o fată se justifică atunci când consimte la o astfel de relaţie, spunând „Dar îl iubesc”, cu toate că nu doreşte în totalitate să se dăruiască în cadrul unui atare act sexual. De ce se întâmplă acest lucru? Se spune că „Fetele se folosesc de sex pentru a obţine dragoste, în timp ce bărbaţii se folosesc de dragoste pentru a obţine sex”.

18. Uneori se petrece cam aşa: fata îşi imaginează că se va căsători cu acel bărbat într-o zi; bărbatul îşi imaginează tot ceea ce doreşte să facă cu acea fată înainte de a se întoarce la prietenii săi pentru a le povesti. Şi pe când ceva din ea îi spune fetei că este drept să facă sex, ceva din el îi spune bărbatului chiar opusul, şi totuşi el merge mai departe. De ce? Datorită plăcerii fizice, fără îndoială, dar şi pentru alt motiv: îl face să se simtă bărbat (sic!). Există o mare ironie în aceasta, pentru că ce bărbăţie există în înşelarea unei femei?

19. Un bărbat mărturisea: „Am descoperit că, atunci când cinsteşti o femeie, te cinsteşti pe tine însuţi. De ce? Pentru că într-o zi vei avea regrete, iar regretele vor dura mult mai mult decât plăcerea. În filmul Rob Roy, personajul principal afirmă: „Onoarea este cadoul pe care un bărbat şi-l face sieşi”. Atunci când cinsteşti o femeie făcând ceea ce ştii în inima ta că este drept (adică, ceea ce apără interesele ei cel mai mult), te cinsteşti pe tine însuţi şi te asiguri că nu vei avea regrete de lungă durată cu care să trăieşti”.

20. Ea/el este soţia/soţul altuia/alteia

21. Închipuiţi-vă că, într-un târziu, după o astfel de experienţă de dragoste, persoana de care v-aţi folosit şi cu care aţi terminat-o, de altfel, foarte repede, s-a căsătorit cu un/o altul/alta. Dacă te pui în locul celuilalt, ţi-ai dori să nu fi făcut ceea ce s-a făcut deja înainte de căsătorie, cu alţii/altele.

22. De asemenea, când cineva se căsătoreşte, nimeni nu se bucură să afle dacă altcineva şi-a făcut voia cu actualul său soţ/actuala soţie. Dacă ştim să pretindem de la partenerul nostru de viaţă să nu-şi fi făcut cu nimeni până la noi „mendrele”, ar trebui să avem întâi cu noi această exigenţă.

23. Şi putem duce povestea un pas şi mai departe. Acea fată este fiica cuiva. Dar dacă ar fi fiica mea? Sau dacă ar fi sora mea? Mi-ar plăcea ca un tip ca mine să profite de ea? E valabil şi pentru un băiat. Încetezi să mai râvneşti la curăţia celuilalt, în momentul în care începi să vezi în ea, spre exemplu, viitoarea soţie a altuia, fiica sau sora altuia etc.

24. Sexul distruge uneori cele mai bune relaţii

25. Doi tineri care de abia se cunosc şi încep o relaţie sexuală riscă ca aceasta să se transforme în punctul central al relaţiei lor. Vor înceta să se mai cunoască la alte niveluri. Cu timpul, în loc să se apropie unul de altul, se vor îndepărta. În acest sens ruinează sexul o relaţie. Oamenii se relaţionează la diferite niveluri: afectiv, mintal, fizic, spiritual etc. O relaţie întemeiată doar pe una din aceste dimensiuni este trunchiată, paralizând celelalte părţi şi făcând ca relaţia în ansamblu să meargă în jos.

26. Din păcate, puţini dintre tinerii de astăzi, care încep o relaţie sentimentală, au capacitatea să privească cu maturitate şi detaşare situaţia în care se găsesc. Mai mult, le lipseşte un ingredient esenţial în prepararea unei reţete perfecte a relaţiei ideale: răbdarea. Trebuie să găseşti în tine puterea să ai răbdare câte 3, 4 sau 5 ani până când cel de lângă tine se maturizează, şi tu odată cu el.

27. Relaţia sexuală înaintea căsătoriei distruge celelalte domenii ale relaţiei.

28. Cei care au avut o relaţie sexuală înainte de căsătorie, dacă sunt sinceri, constată că după aceea s-au întâmplat două lucruri, chiar dacă nu în mod voit şi conştient: 1) se pierde respectul pentru cealaltă persoană şi 2) se pierde încrederea reciprocă .

29. Există soţi care au probleme serioase în familie pentru că s-au angajat în relaţii premaritale. Ei intră în căsnicie fără respect şi fără încredere, două lucruri esenţiale pentru orice căsnicie. Dar nimeni nu vorbeşte despre acest lucru în public. Şi nici filmele sau serialele TV care arată cupluri care locuiesc împreună şi îşi permit totul înainte de căsătorie nu vorbesc despre acest lucru. E ca şi cum nimeni nu vrea să recunoască faptul că se întâmplă, cu toate că aceasta este realitatea.

30. A aştepta până la căsătorie înseamnă a ne dori o relaţie cu adevărat bună în căsnicia ce o vom întemeia împreună.

31. De ce? Pentru că vom intra în viaţa de familie şi în relaţia conjugală eu având mai mult respect pentru ea şi ea având mai multă încredere în mine. Dacă o fată nu are încredere într-un bărbat, nu vrea să i se dăruiască pe deplin. Adânc în sufletul ei, nu se bucură realmente că este cu el. Cum se întâmplă aceasta, de fapt?

32. Din moment ce „fetele folosesc sexul pentru a obţine dragoste, iar bărbaţii folosesc dragostea pentru a obţine sex”, fata face acest lucru pentru a păstra relaţia, iar bărbatul o face pentru că el doreşte sexul mai mult decât relaţia însăşi. Apoi, după căsătorie, femeia are ce doreşte: un angajament din partea bărbatului. Aşa că nu mai trebuie să folosească relaţia conjugală pentru a-l avea pe el. Şi, deoarece poate nutreşte resentimente că el a constrâns-o cumva să facă aceasta înainte de căsătorie, ea nu mai este acum interesată de această latură. Iar bărbatul, care nu-şi preţuieşte soţia pentru că au probat deja totul înainte de căsătorie, doreşte încă să aibă relaţii sexuale, dar nu pentru a trăi total intimitatea cu soţia sa. El vrea doar sex, iar ea îşi dă seama. De aici certuri, uneori violenţă, frustrări şi refulări ce ies din cadrul familiei etc.

33. A mă păstra doar pentru viitoarea mea soţie înseamnă că îmi doresc o căsnicie cu adevărat bună, din toate punctele de vedere.

34. Dimensiunea sexuală a omului este un lucru misterios. O asemenea relaţie între două persoane produce o legătură profundă, chiar dacă e numită de unii doar sex „întâmplător”. Problema este următoarea: cu cât mă apropii mai mult de alte fete, cu atât mă voi putea apropia mai puţin de viitoarea mea soţie/viitorul soţ. E ca şi cu o bandă de scotch: cu cât o foloseşti de mai multe ori, cu atât va lipi mai puţin. După o vreme, nu va mai lipi deloc.

35. Dacă intru în legătură cu alte persoane de sex opus înainte de căsătorie, nu voi putea crea o legătură suficient de bună cu soţia mea/soţul meu. Nu o/îl voi preţui cum (l-)aş fi putut-o preţui şi prin urmare nu o/îl voi iubi la fel de mult cum aş fi putut-o face. Fiecare zi ce trece, în care am rămas fidel viitoarei mele soţii/viitorului meu soţ, înseamnă că relaţia mea cu ea/el va fi mai bună.

36. E ciudat că în cultura noastră adulterul este aspru criticat, dar relaţia sexuală premaritală, chiar cu mai mulţi parteneri, este acceptată. E ironic şi ridicol. Pentru că, dacă scoţi elementul timpului din ecuaţie, relaţia sexuală premaritală este adulter . Ne putem imagina cât de mult rău face adulterul unei relaţii de căsătorie, dar poate că o relaţie sexuală premaritală are şi ea aproape aceleaşi consecinţe. Ea distruge legătura potenţială dintre un bărbat şi o femeie, dintre doi viitori soţi.

37. Nu trebuie să mă culc cu o femeie pentru a descoperi dacă suntem „compatibili”, fie şi la nivel sexual.

38. Relaţia sexuală este menită să completeze/strângă o relaţie dintre doi soţi, nu să devină cel mai important aspect al vieţii de familie. Această dăruire profundă şi totală ar trebui să fie cireaşa de pe tort, atunci când toate celelalte aspecte ale relaţiei conjugale funcţionează normal. Completarea la nivel sexual va fi bună cât timp celelalte aspecte ale relaţiei sunt bune.

39. Un alt aspect deosebit de important: atunci când faci din relaţia sexuală punctum puncti, factorul determinant al unei relaţii între doi soţi, acest lucru va afecta negativ relaţia conjugală în ansamblu.

40. Există lucruri mai satisfăcătoare decât relaţia sexuală, mai ales premaritală.

41. Majoritatea ar spune: „Da, de unde!” Dar e adevărat. Acel ceva nu este realmente ceva, ci este de fapt Cineva. Este Dumnezeu. Sună poate exagerat, dar totul are sens. Dumnezeu ne-a creat în aşa fel, încât nu putem fi satisfăcuţi pe deplin de nimic altceva decât de El. El a pus acest lucru în noi. Cineva spunea: „În fiecare persoană se află un gol sub forma lui Dumnezeu, pe care numai El îl poate umple” .

42. De aceea vedem oameni care-şi schimbă carierele, partenerii, moda şi altele, pentru că în căutarea noastră după împlinire maximă suntem frustraţi de lucrurile şi oamenii care nu ne-au adus-o. Dumnezeu ne iubeşte prea mult ca să ne vadă pe deplin satisfăcuţi de orice altceva decât de El. El doreşte binele nostru suprem, iar acest bine este El Însuşi. Nimic şi nimeni nu este mai important decât Dumnezeu.

43. Dumnezeu ne dă puterea de a aştepta până la momentul potrivit.

44. Dumnezeu este creatorul a toate, inclusiv al dragostei şi al relaţiilor în general. El ne-a creat cu toate dimensiunile noastre, inclusiv cea sexuală, pentru ca noi să ne bucurăm de ele. Şi ne putem bucura pe deplin de ele dacă urmăm planul său pentru ele. Dumnezeu nu este un „moralizator”. El nu spune „Fă asta” sau „Nu fă asta” fără nici un motiv. Atunci când spune „Nu fă asta” (ca de exemplu, aşteaptă până la căsătorie pentru a avea o relaţie sexuală), El nu spune asta pentru a-mi arăta mie cine este şeful, ci pentru că acest lucru este spre binele meu. El spune asta pentru că ştie cum m-a conceput ca bărbat, ca femeie, ce este cel mai bine pentru mine şi ce îmi va aduce cea mai mare împlinire . OMNIA POSSUM IN EO QUI ME CONFORTAT! (Toate le pot întru cel care mă întăreşte!) ( Fil 4,13)