1. LICEUL TEHNOLOGIC IERNUT
str. Mihai Eminescu, nr.9/A,
Tel. şi fax: 0265471420; 0265471411
e-mail: gs_iernut@yahoo.com;
web: http://gsiernut.ro
Controlul calitatii vinului
Indrumator,
prof. Stanciu Iuliana
Elev,
2012- 2013

2. Cuprins
1. Argument ........................................................1.
2. Materii prime...................................................2.
1.Argument

3. Bautura extrem de populara si preferata bucatariilor europene si mediteraneene,
vinul rosu este un produs gasit în multe varietati, reflectând diversitatea solului, a
climatului si a culturii din care face parte.
Subiect de nesfârsite dezbateri medicale, importanta vinului rosu pentru sanatate se
pare ca a fost stabilita: consumul a doua pahare zilnic reduce mortalitatea prin prevenirea
bolilor coronariene. Totusi, lipsa de masura duce la grave afectiuni, ca în cazul tuturor
bauturilor alcoolice. Vinul contine o serie de antioxidanti care lupta cu radicalii liberi si
protejeaza astfel celulele sanatoase împotriva atacului acestora.
Stadiul de formare a vinului este cuprins între momentul terminarii fermentatiei
alcoolice sau sistarea ei (în cazul prepararii vinurilor cu zahar rezidual) si efectuarea
primului pritoc. În general, ea este ceva mai lunga decît prima faza (nasterea), dar mai
scurta fata de urmatoarele doua (maturarea si învechirea).
Fenomenele care definesc aceasta faza sunt de natura fizica, biochimica, fizico-
chimica si chimica. În ordinea aproximativa a desfasurarii lor acestea sunt:
- sedimentarea levurilor, a impuritatilor si a altor particule;
- exorbtia si autoliza;
- precipitarea unei parti din sarurile tartrice;
- degradarea acidului malic de catre bacteriile lactice;
- depunerea unei parti din substantele proteice;
- precipitarea si depunerea combinatiilor coloidale ale fierului si cuprului, sub actiunea
unor cationi;
- coagularea partiala a polifenolilor si pectinelor; eliminarea restului de CO2 s.a.

4. 2.Materii prime si auxiliare
Strugurii sunt fructele vitei de vie. Din punct de vedere al
destinatiei lor, strugurii se împart în urmatoarele categorii:
- struguri pentru consum în stare proaspata sau
conservati : Perla de Csaba, Chasselas, Coarna alba, Coarna
neagra, Afuz - Ali, Muscat de Hamburg ;
- struguri pentru vinificatie:
a) vinuri albe :Crâmposie, Galbena de Odobesti, Creata, Feteasca alba, Grasa de
Cotnari, Frâncusa, Plavaie Iordana, Riesling italian, Alligote, Pinot gris, Traminer,
Chardonnay;
b) vinuri rosii :Feteasca neagra, Babeasca, Cabernet - Sauvignon, Merlot,
c) vinuri aromate : Muscat Ottonel, Tamâioasa româneasca, Busuioaca,
- struguri pentru stafide (apirene - fara seminte): Sultanina, Corinth, Kis - Mis,
2.1 Soiuri de struguri pentru vinuri albe
2.1.1. Soiuri autohtone pentru vinuri de consum curent.
Creata ( Riesling de Banat). Strugurii sunt mici si mijlocii, de
forma cilindroconica, uniaripati sau biaripati. Boabele au forma
sferica si sunt asezate des pe ciorchine. Culoarea este verde-
galbuie, iar miezul suculent. Da productii mari, ajungând pâna la 10
000-12 000 kg. de struguri la hectar. Soiul acesta este raionat în
podgoria Banatului.
Galbena de Odobesti. Este unul din soiurile autohtone de cea
mai mare productivitate. Strugurii sunt mijlocii spre mari,
cilindroconici, uniaripati sau biaripati. Boabele au culoare verde-
galbuie cu nuante argintii, asezate des pe ciorchine. Da productii
mari si vinuri placute. În podgoria Odobesti, productia ajunge pâna la 20 000 kg./hectar.
Raionat pentru Moldova, este indicat în mod special pentru podgoriile Odobesti si Panciu.
Iordana (Jordovana). Se întâlneste mai ales în podgoriile Sibiu si Alba, fiind un soi
recomandat pentru sampanie. Strugurii sunt mijlocii, de forma cilindroconica, cu boabe
sferice, de culoare verde-galbuie, suculente. Este rezistent la mana si la putregaiul cenusiu.
Produce vinuri usoare, cu aciditate ridicata. Productia ajunge pâna la 18 000 - 20 000 kg/ha.

5. 2.1.2.Soiuri autohtone pentru vinuri superioare.
Grasa de Cotnari. Este un soi românesc cultivat la Cotnari si Pietroasele. Strugurii
sunt mijlocii, de forma cilindroconica, deseori aripati. Boabele sunt rotunde, usor ovale.
Pielita subtire, galben - verzuie, cu pete ruginii. Acumuleaza la coacere o cantitate mare de
zahar, producând vinuri tari, dulci, fine. Productiile sunt mijlocii, între 5 000 - 6 000 kg/ha.
Feteasca alba. Are struguri cilindroconici, adeseori aripati. Sunt mici, cu boabele
asezate dens si uniform. Boabele sunt sferice, cu pielita subtire, verde - galbuie. Are pulpa
zemoasa, cu gust placut, caracteristic soiului. Da productii de 6 000 - 7 000 kg/ha. Este
raionat în podgoriile din Transilvania si Moldova unde produce vinuri superioare, de o
deosebita finete.
2.1.3. Soiuri straine pentru vinuri de consum curent.
Alligoté. Este un soi care se cultiva în special în podgoriile
din Moldova. Strugurii sunt mici, de forma cilindrica sau
cilindroconica, boabele sunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine.
Pielita are culoare verde - galbuie spre ruginie. Miezul este zemos
si placut la gust. Da productii mari, în medie de 10 000 - 15 000
kg/ha.
2.1.4.Soiuri straine pentru vinuri superioare.
Riesling italian. Este întâlnit aproape în toate podgoriile tarii noastre. Strugurii sunt
de marime mica, de forma cilindrica, deseori uniaripati. Boabele sunt mici, sferice, asezate
des pe ciorchine. Pielita este subtire, de culoare galben - verzuie, cu nuante aurii. Miezul
este zemos, nearomat, cu gust caracteristic soiului. Da productii de 8 000 - 10 000 kg. la
hectar, ajungând pâna la 15 000 kg/ha. Produce vinuri cu grad alcoolic mare, seci si dulci,
echilibrate.
Pinot gris. Este un soi care produce vinuri de mare marca, îndeosebi în podgoriile
Murfatlar, Târnave si Alba Iulia. Strugurii sunt de marime mica, cilindrica, uneori
uniaripati. Boabele sunt mici, asezate foarte des pe ciorchine, cu pielita subtire, miezul
zemos, nearomat. Da productii mari la hectar: 5 000 - 8 000 kg. Strugurii acumuleaza mult
zahar ajungând la 250 g/l. Se foloseste pentru vinuri albe superioare seci si de desert.

6. Chardonnay. Este un soi raionat în special în podgoria Murfatlar. Strugurii sunt de
forma cilindrica sau cilindroconica, uniaripati. Boabele sunt mici, sferice sau usor ovale,
asezate des pe ciorchine. Pielita este subtire, colorata în verde albicios cu puncte cafenii.
Produce 8 000 - 10 000 kg. la hectar.
Sauvignon. Se întâlneste în toate podgoriile din Moldova, Muntenia si Oltenia. Cele
mai bune rezultate în cultura acestui soi se obtin în podgoriile Dragasani, Odobesti, Dealu-
Mare, Murfatlar, pe Târnave si Aiud. Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica,
uni sau biaripati. Boabele sunt mijlocii, de forma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielita
este groasa, verzuie. Miezul este zemos, cu aroma specifica.Productia de struguri este
mijlocie: 5 000 - 9 000 kg. la hectar. Se obtin vinuri de o finete rara, armonioase.
Traminer roz. Se cultiva în special pe Târnave, în Banat, Odobesti si Dealu-Mare.
Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica sau cilindroconica. Boabele sunt mici,
de forma sferica, cu pielita groasa, de culoare roz-violacee. Miezul este zemos, necolorat,
cu o aroma specifica. Productia la hectar este mijlocie, variind între 5 000 - 7 000 kg.
2.2.Soiuri de struguri pentru vinuri rosii
2.2.1.Soiuri autohtone
Babeasca neagra (rara neagra, Caldarusa, Cracana) - produce
struguri de marime mijlocie spre marime mare, ramuroasi, lacsi, cu
boabe sferice-turtite, de marime mijlocie, pielita subtire, de culoare
rosu-inchis, cu aspect negru-albastrui, acoperite cu pruina, pulpa
semizemoasa, necolorata.
Cadarca (Lugojana) - produce struguri de marime mijlocie, de
forma cilindro-conica, uniaxati si/sau uniaripati, boabe dese, de marime
mijlocie sau mare, pielita subtire de culoare negru inchis, spre albastru,
cu pruina, miezul zemos, mustul necolorat.
Feteasca neagra - produce struguri de marime mijlocie de forma
cilindrica sau cilindro-conica, regulata, uniaxiati uniaripati si/sau biaripati, boabele sunt de
forma sferica, asezate des pe ciorchine. Pielita de grosime mijlocie, culoare rosie-inchisa,
aspect negru-albastrui, acoperita cu pruina, pulpa zemoasa, necolorata.

7. 2.2.2.Soiuri straine
Cabernet-Sauvignon. Se cultiva în Dealu-Mare si Odobesti, Dragasani si Minis.
Strugurii sunt mici, uniaxiali, aripati uneori, de forma cilindrica sau cilindroconica. Boabele
sunt mici, sferice, asezate des pe ciorchine, cu pielita groasa, negru-albastruie. Miezul este
zemos, cu gust ierbos-astringent, caracteristic. Productia de struguri este mijlocie:
7 000 - 8 000 kg/ha.
Merlot. Se gaseste în special în podgoriile Dealu-Mare, Odobesti, Nicoresti, Corcova
si Arad. Strugurii sunt de forma cilindrica, uneori biaripati, cu boabele asezate des pe
ciorchine. Boabele sunt mici, sferice, cu pielita de
grosime mijlocie, colorata în negru, acoperita cu
pruina. Miezul este zemos si mustul necolorat. Da
productii mari, pâna la 15 000 kg/ha.
Burgund a fost introdus in tara noastra din anul
1850 in Banat si podgoria Minis.
Strugurele are forma cilindro-conica cu boabe
dese, sferice de marime mijlocie, piellita este de culoare neagra roscata iar miezul este
zemos necolorat. Este un soi de mare productie fiind valoros atat prin calitatea vinului cat si
prin intensitatea culorii.
Prefera centrele riticole Recas, Silagiu si Minis, Maderat (jud. Arad) unde suprafetele
sau extins mult dar au fost indus in sortimentul pt. vinuri rosi si in regiunia viticola din
Munteia,Oltenia, Colinele
2.3. Soiuri de struguri pentru vinuri aromate
Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra, ceea ce justifica
incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate.
Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tarie
alcoolica de 12 -12,5° si o nuanta impunatoare, de mare originalitate, conferita de culoarea
lor galben-aurie, de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea