1. Unirea Transilvaniei cu
România

2. Unirea de la 1 decembrie
1918 reprezintă evenimentul principal al
istoriei României și totodată realizarea
unui deziderat al locuitorilor din Spa țiul
Carpato-Danubiano-Pontic, unirea
Transilvaniei cu România. Ziua de 1
decembrie a devenit după evenimentele
din decembrie 1989 și Ziua Națională a
României.

3. Cauze și evenimente precursoare
• București, 1916 cu puterile Antantei (Marea Britanie,
Franța, Italia (din aprilie 1915) și Imperiul Rus). Conform
tratatului, România obține drepturi asupra tuturor
teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români.
Transilvania, Banatul, Bucovina,Crișana și Maramureș (
Partium) urmând să devină parte a României după
Primul Razboi Mondial dacă România va intra în război.
Granița planificată urma o linie cu aproximativ 20-40 de
km mai la vest față de granița actuală dintre Ungaria și
România, atingând râul Tisa la sud, incluzând astfel
întreg Banatul. acasă.

4. II
• Convenției de la București din 1916. Crișana și Maramureș,
incluzând orașele Satu Mare, Oradea, Beiuș și Arad, ca dealtfel și
centrul Transilvaniei până la râul Mureș, sunt lăsate sub
administrație ungară. Ungaria este obligată de puterile Antantei să
permită trupelor armatei române să pătrundă în teritoriile
transilvănene la est de linia de demarcație aflată de-a lungul
Mureșului. Ungariei îi este permis să păstreze doar opt divizii de
armată. Trupele dezarmate se întorc acasă. noiembrie 1918 - De-a
lungul unui interval de 12 zile, se țin alegeri pentru Marea Adunare
Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria. Cei 1,228 de
membrii sunt aleși câte 5 din fiecare district electoral stabilit în 1910
(600 de membrii în total), respectiv 628 de reprezentan ți ai
diferitelor organizații sociale, profesionale și culturale (cler, uniunui
profesorale, armată). Entuziasmul local crește, pe măsură ce sunt
înaintate cereri precum reforma agrară, votul universal și posibila
unire cu România.
• 25 noiembrie, 1918 - Armata română ocupă Târgu-Mureș.

5. Alegerea Albei Iulia
• Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă
de către Consiliul Național Român Central, care avea
sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe
reprezentanții poporului românesc din Transilvania
pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul,
își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui
alai măreț. Cetatea a fost capitala domnitorului în timpul
scurt cât reușise să săvârșească unirea celor trei
principate (Muntenia, Moldova și Transilvania). La 1784,
pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca, sufereau
supliciul frângerii pe roată în urma condamnării lor.

6. Pregătirea
• Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăți. Ședințele
preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au
fost foarte însuflețite. Discutându-se textul Rezoluției Unirii,
redactat de Vasile Goldiș, unii susțineau ca Unirea să se facă pe
baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se
adăugaseră și delegații sosiți din Bucovina și Basarabia,
susțineau unirea fără condiții. Socialiștii, lucrând sub influența
Budapestei, cereau republica și-și exprimau temerea de stările
politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a
stabilit o înțelegere, renunțându-se la toate părțile la punctele de
vedere prea intransigente și adoptându-se formula unei
autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o
epocă de tranziție, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi,
sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o
parte o stare de lucruri veche și să înfăptuim una nouă”. Deci, nu
e vorba de a pune condiții la Unire, ci a constata necesitatea
unei epoci de tranziție.

7. Adunarea
• Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o
atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de
delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de
cercuri electorale din cele 27 comitate
românești, apoi episcopii, delegații consilierilor,
ai societăților culturale românești, ai școlilor
medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de
meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român,
ai organizațiilor militare și ai tinerimii
universitare. Toate păturile sociale, toate
interesele și toate ramurile de activitate
românească erau reprezentate.

8. Rezoluţia
• Rezoluția Unirii e citită de episcopul
greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a
tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara
Ungurească, adunați prin reprezentanții lor
îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie /
1 decembrie 1918, decretează unirea acelor
români și a tuturor teritoriilor locuite de dân șii cu
România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul
inalienabil al națiunii române la întreg Banatul,
cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

9. Consecințe și războiul dintre Regatul
României și Republica Sovietică Ungară
• 7 decembrie, 1918 - Armata Română intră în Brașov, în sud-estul
Transilvaniei.
• 7 decembrie, 1918 - Armata Română depășește linia de demarcație fixată
prin Tratatul de pace de la Belgrad (râul Mureș) și înaintează spre Turda, cu
scopul de a ocupa Clujul, cel mai important oraș al Transilvaniei. Puterile
Antantei îi ordonă Ungariei să-și retragă trupele.
• decembrie, 1918 - Guvernul Ungariei decide recrutarea de soldați, pentru a
rezista trupelor române, dar timpul este prea scurt. Orașe importante,
precum Cluj, se predau fără a opune rezistență.
• 12 decembrie, 1918 - Trupele române intră în Sibiu (sudul Transilvaniei).
• 14 decembrie, 1918 - Consiliul Director din Transilvania, ales de etnicii
români, trimite la București o delegație condusă de Miron Cristea, episcop
de Caransebeș, pentru a negocia detaliile unirii.Regele Ferdinand I al
României primește și acceptă Declarația Unirii, proclamată la 1 decembrie
de către Adunarea Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria.
• 15 decembrie, 1918 - O Adunare națională a Germanilor din Transilvania și
Banat are loc la Mediaș, în centrul Transilvaniei, în care se proclamă o
declarație care aprobă decizia de românilor de a se uni cu Regatul
României.

10. •
II
ianuarie, 1919 - Puterile Antantei dezaprobă acțiunile românilor, care în schimb
susțin că decizia Parlamentului Transilvaniei trebuie să aibă prioritate față de
armistițiul dintre Franța și Ungaria.
• 18 ianuarie, 1919 - Trupele române intră în Sighetu Marmației.
• 22 ianuarie, 1919 - Trupele române se opresc la noua linie de demarcație indicată
de puterile Antantei, lăsând Banat sub controlul Serbiei, iar Crișana sub control
Maghiar.
• 20 martie, 1919 - Generalul francez Vyx, în numele puterilor Antantei, cere Ungariei
să renunțe la anumite teritorii și să accepte o nouă linie de demarcație, mai mult sau
mai puțin în concordanță cu situația din teren de la acel moment.
•
•
• Situația teritorială a Republicii Sovietice Ungare
• Teritoriul inițial al Republicii Sovietice Ungare
• Teritoriu recucerit de către Rep. Sov. Ungară (mai-iunie 1919)
• Teritoriu ocupat de către România în aprilie 1919
• Teritoriu sub control francez și iugoslav
• 3 august, 1919 - trupele române intră în Timișoara.

11. Declarația de renunțare a
împăratului Carol I al Austriei

13. Episcopul Iuliu Hossu dă citire
Rezoluției de la Alba Iulia

14. Delegația Consiliului Dirigent al
Transilvaniei venită la București
pentru a înmâna Regelui Ferdinand
I Actul Unirii

15. Situația teritorială a
Republicii Sovietice
Ungare

16. România
interbelică

17. Webografie
• http://ro.wikipedia.org
• www.google.ro

18. Sfârşit
by Grejuc