Empfohlen
Weitere ähnliche Inhalte
Empfohlen
Empfohlen (20)
Proiect tic a_1c_troanta_nicoleta
- 1. DISCIPLINA: CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA AUTOMOBILULUI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: MECANISMUL MOTORMECANISMUL MOTOR prof. TROANŢĂ NICOLETA LICEUL TEHNOLOGIC AUTO Craiova
- 2. Cuprins CAPITOLUL 1 Construcţia organelor fixe ale mecanismului motor CAPITOLUL 2 Construcţia organelor mobile ale mecanismului motor CAPITOLUL 3 Întreţinerea mecanismului motor CAPITOLUL 4 Defectele în exploatare ale mecanismulul motor Întrebări recapitulativeÎntrebări recapitulative LINK-uri utile BIBLIOGRAFIE RECAPITULARE
- 3. Mecanismul motor este compus din: -organe fixe; Introducere -organe fixe; -organe mobile. Organele fixe ale mecanismului motor sunt: - blocul motor; chiulasa; cilindrii; colectorul de admisie; colectorul de evacuare; semicuzineţii lagărului palier. Organele mobile ale mecanismului motor sunt: -pistonul; segmenţii; bolţul pistonului; biela; semicuzineţii; arborele cotit; volantul.
- 4. 1.1 Blocul motor 1.2 Chiulasa CAPITOLUL 1 CONSTRUCŢIA ORGANELOR FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR 1.2 Chiulasa 1.3 Cilindrii 1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare
- 5. 1.1 Blocul motor 1.1 Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevăzut cu braţe sau locaşuri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. constructiv este format din blocul cilindrilor, în partea superioară şi carterul în partea inferioară.
- 6. 1.2 Chiulasa 1.2 Chiulasa acoperă cilindrul, realizând împreună cu pistonul spaţiul de lucru închis al fluidului motor. Se confecţionează prin turnare din fontă aliată (D 797-05, D 2156 HMN8, ARO) sau din aliaje de aluminiu (Dacia 1300) şi poate fi comună pentru toţii cilindri sau grupate pentru mai mulţi cilindri. Motorul D 2156 HMN8 are două chiulase (câte una pentru trei cilindri). Chiulasa este prevăzută în partea inferioară cu cavităţile 1, care formeazăChiulasa este prevăzută în partea inferioară cu cavităţile 1, care formează împreună cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferită după tipul motorului.
- 7. Garnitura de chiulasă Garnitura de chiulasă asigură etanşeitatea între blocul cilindrilor şi chiulasă pentru evitarea scăpărilor de gaze, apă, ulei; ea trebuie să aibă proprietăţi termoplastice, să permită transmiterea căldurii, să fie rezistentă la presiunea gazelor; grosimea ei de 1.3-4 mm. Forma ei copiază pe cea a chiulasei, fiind prevăzută cu orificii corespunzătoare. Se confecţionează din clingherit sau azbest grafitat cu sau fără inserţieconfecţionează din clingherit sau azbest grafitat cu sau fără inserţie metalică, azbest îmbrăcat cu foiţe subţiri din tablă de cupru sau alamă, mai rar din aluminiu.
- 8. 1.3 Cilindrii 1.3 Cilindrul 7 realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea ciclului motor, în interiorul lui deplasându-se linear pistonul. Cilindrii pot fi turnaţi cu blocul motor (inamovibili-Lada, Fiat (fig.a) şi se obţin prin turnare din fontă aliată, prelucraţi fin la interior (oglinda cilindrului) sau demontabili sub formă de cămăşi de cilindru 3 (fig.b) şi au la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanşarea cămăşilor de răcire cu apă. Alte tipuri asigură etanşarea prin inele de carton 18 (fig.b), care au şi rol de realizarea supraînălţării cămăşii faţă de suprafaţa superioară(fig.b), care au şi rol de realizarea supraînălţării cămăşii faţă de suprafaţa superioară a blocului motor. Motoarele răcite cu aer au prevăzute aripioare pentru mărirea suprafeţei de contact cu aerul de răcire (Trabant fig. d).
- 9. 1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare 1.4 Colectoarele de admisie şi de evacuare sunt fixate pe chiulasă. Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasă asigurând o repartiţie uniformă în cilindri şi omogenitate (pentru amestecul carburant). Pentru preîncălzire, colectorul are o regiune de contact cu colectorul de evacuare, în formă de T, formând pata caldă. La unele construcţii, există o clapetă de reglare aT, formând pata caldă. La unele construcţii, există o clapetă de reglare a gazelor de evacuare în regiunea petei calde. Colectorul de evacuare asigură evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere şi răcire rapidă. La colector sunt racordate ţeava şi toba de eşapament.
- 10. 2.1 Pistonul 2.2 Segmenţii CAPITOLUL 2 CONSTRUCŢIA ORGANELOR MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR 2.2 Segmenţii 2.3 Bolţul 2.4 Biela 2.5 Arborele cotit
- 11. 2.1 Pistonul 2.1 Pistonul asigură realizarea fazelor ciclului motor, prin mişcarea de translaţie rectilinie alternativă în cilindru; formează peretele interior ce închide camera de ardere, suportă efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-i imprimă deplasarea lineară pe care o transmite la bielă şi de aici la arborele cotit; participă la evacuarea gazelor arse şi asigură pelicula de ulei pe suprafaţa de lucru a cilindrului; are şi rol de etanşare apelicula de ulei pe suprafaţa de lucru a cilindrului; are şi rol de etanşare a camerei de ardere, împreună cu segmenţii, şi de evacuare a căldurii.
- 12. 2.2 Segmenţii 2.2 Segmenţii sunt piese inelare care datorită elasticităţii lor apasă asupra cilindrului, asigurând etanşarea cu pistonul; se montează în canalele de piston şi sunt: de compresie 1, cu rol de etanşare între piston şi cilindru şi de ungere (raclori 2) pentru răzuirea şi evacuarea excesului de ulei de pe cilindru. Pentru a împiedica pătrunderea uleiului în camera de ardere, segmenţii raclori sunt prevăzuţi cu orificii care corespund celor din piston. Desegmenţii raclori sunt prevăzuţi cu orificii care corespund celor din piston. De asemenea segmenţii transmit căldura de la piston la cilindru. Ei se confecţionează din fontă aliată, iar cei de ungere din tablă de oţel.
- 13. 2.3 Bolţul 2.3 Bolţul face legătura articulată între pistonul 1 şi biela 2, fiind solicitat la încovoiere şi flambaj. El are formă tubulară, cilindrică şi se confecţionează din oţel aliat sau oţel carbon; i se aplică tratament de cementare şi călire superficială cu CIF, iar pentru obţinerea unei suprafeţe netede se rectifică.
- 14. 2.4 Biela 2.4 Biela - asigură legătura cinematică între bolţul pistonului şi arborele cotit (prin fusul maneton), transformând astfel mişcarea lineară a pistonului în mişcare de rotaţie a arborelui cotit), iar forţa de presiune a gazelor se transmite de la piston la arborele cotit.
- 15. 2.5 Arborele cotit 2.5 Arborele cotit numit şi arbore motor, are rolul de a transforma, împreună cu biela, mişcarea de translaţie a grupului piston în mişcare de rotaţie. Arborele cotit transmite această mişcare de rotaţie (respective cuplul motor), prin intermediul organelor de transmisie, la roţile motoare ale automobilului. De asemenea pune în mişcare diferite mecanisme şi agregate ale motorului :mecanismul de distribuţie, pompa de apă, ventilatorul, etc.)motorului :mecanismul de distribuţie, pompa de apă, ventilatorul, etc.)
- 16. CAPITOLUL 3 ÎNTREŢINEREA MECANISMULUI MOTOR 3.Intretinerea mecanismului 3.Intretinerea mecanismului motor 3.1Intretinerea organelor fixe 3.2 Intretinerea organelor mobile
- 17. 3.1 Întreţinerea organelor fixe Operaţiile de întreţinere şi periodicitatea acestora sunt: - strângerea şuruburilor sau prezoanelor de fixare a suporţilor axului culbutorilor la fiecare 50000 km. sau la nevoie; - strângerea chiulasei, la rece, la fiecare 50000 km. sau la nevoie; - şuruburile sau prezoanele chiulasei se strâng în ordinea indicată de constructor,- şuruburile sau prezoanele chiulasei se strâng în ordinea indicată de constructor, dar în general se începe cu cele din mijloc şi apoi în cruce, până la cele de pe extreme ; - strângerea capacului culbutorilor, capacului tacheţilor la fiecare 30000 km. sau la nevoie; - strângerea colectoarelor de admisie, de evacuare şi a tubulaturii aferente, la fiecare 50000 km. sau la nevoie; - verificarea fixării motorului pe suporţi cadrului sau a caroseriei automobilului; - verificarea etanşeităţii îmbinărilor chiulasei, capacului, băii de ulei, etc.; - controlul integrităţii constructive şi funcţionale ale componentelor organelor fixe.
- 18. 3.2 Întreţinerea organelor mobile Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi verificare funcţională, ca: -Verificarea pornirii uşoare a motorului. -Verificarea funcţionării corecte la diferite turaţii, fără a prezenta bătăii. Cele suspecte se depistează fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului -Controlul fumului de evacuare, zilnic vizual sau cu aparataj (fumetru pentru motoarele Diesel): fumul albastru indică consum de ulei, cel negru-consum exagerat de combustibil, iar cel albicios-avans prea mare sau prea mic la aprindere, respectiv la injecţie pentru motoarele Diesel. Verificarea cu aparatură se face la 50000 km. -Controlul presiunii în cilindrii, la 50000 km, se face cu ajutorul compresometrului sau compesografului.
- 19. Compresograful Compresograful este un aparat, având forma unui pistol, prevăzut cu un racord cu con de cauciuc (ce se montează la cilindrul respectiv) şi un sistem de pârghii care antrenează un ac ce înregistrează variaţia compresiei pe o diagramă specială.
- 20. CAPITOLUL 4 DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUL MOTOR 4.Defectele in exploatare ale mecanismului motor 4.1Defectele in exploatare ale organelor fixe 4.2 Defectele in exploatare ale organelor mobile
- 21. 4.1 Defectele în exploatare ale organelor fixe Arderea garniturii de chiulasă, datorită prelucrării incorecte a suprafeţelor de etanşare dintre blocul motor şi chiulasă, strângerii incorecte sau insuficiente a chiulasei (cea mai frecventă), montării necorespunzătoare a garniturii, detonaţiilor motorului, etc. Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor, fie în pereţi exteriori, fie în zona supapelor, datorită supraîncălzirii motorului caexteriori, fie în zona supapelor, datorită supraîncălzirii motorului ca urmare a funcţionării îndelungate la turaţii şi sarcini mari; reglajelor incorecte sau înfundării parţiale a canalelor apei de răcire; turnării apei reci când motorul este supraîncălzit din lipsă de apă la nivelul instalaţiei de răcire sau pornirii motorului fără apă; îngheţării apei în instalaţie, când pe timp rece nu a fost golită.
- 22. 4.2 Defectele în exploatare ale organelor mobile Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraîncălzirii motorului (din lipsă de apă pentru răcire, datorită arderii uleiului provocat de uzarea segmenţilor, pistoanelelor şi cilindrilor, amestecului carburant necorespunzător pera bogat sau prea sărac, avansul exagerat); are loc o frecare uscată excesivă, urmată de dilatarea pistoanelor şi deci blocarea lor. Cocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de gazeCocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de gaze (baie de foc) datorită uzurii excesive a segmenţilor şi deci arderii uleiului, care se depune sub formă de calamină în canalele respective, blocându-i. Ruperea segmenţilor se datorează materialului necorespunzător, montării incorecte, înţepenirii canalelor din piston, uzurii lor, precum şi supraîncălzirii, ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de sudură, detonaţii. Ruperea bolţului, defecţiune mai rară, are drept cauze: uzura mare (joc ce depăşeşte 0,05 mm între bolţ şi umerii pistonului sau bucşa de bielă), material sau tratament necorespunzător, griparea pistonului.
- 23. 4.2 Defectele în exploatare ale organelor mobile Defilarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin bătăi în partea inferioară a blocului motor, la accelerări-decelerări repetate. Ruperea bielei este cauzată de: griparea lagărului sau topirea smicuzineţilor, joc prea mare în lagăr, ruperea bolţului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea şuruburilor de bielă. Încovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bătăii anormale înÎncovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bătăii anormale în porţiunea mediană a blocului motor. Griparea sau topirea cuzineţilor din lagăre au unele cauze comune; ungerea insuficientă, uzură mare, deci joc depăşit între fus şi cuzinet, material de antifricţiune necorespunzător, supraîncălzire. Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesivă în lagăre, solicitări la încovoiere sau răsucire datorate necoaxialităţii lagărelor, detonaţii puternice, lipsă de ungere. Urmarea poate fi gravă: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri şi grupuri piston bielă şi grupuri piston bielă, sau chiar a tuturor grupurilor.
- 24. Intrebari recapitulative Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect : 1. În timp ce pistonul efectuează două curse, arborele cotit efectuează: a. – o rotaţie completă ; b. – două rotaţii complete ; c. – o jumătate de rotaţie . 2. Ce măsuri de siguranţă se iau pentru a evita ondularea garniturii de chiulasă? a. - strângerea periodică a a chiulasei ; b. – ungerea suprafeţelor blocului sia. - strângerea periodică a a chiulasei ; b. – ungerea suprafeţelor blocului si chiulasei cu ulei sau cu chit de etanşare ; c. – strângerea chiulasei intr-o anumită ordine începând cu piuliţele de la centru si apoi in cruce până la extreme . 3. După modul de aprindere a combustibilului, motoarele de automobil se împart în : a. – motoare cu aprindere prin compresie şi motoare diesel ; b. – motoare cu ardere internă si motoare cu aprindere prin compresie ; c.- motoare cu aprindere prin compresie şi motoare cu aprindere prin scânteie .
- 25. Intrebari recapitulative 4. Ce se înţelege prin cămaşa de cilindru umedă ? a. – cămaşa de cilindru fisurată prin care lichidul din instalaţia de răcire se scurge in interiorul cilindrului; b. – cămaşa care la exterior vine în contact direct cu lichidul de răcire ; c. – cămaşa la care oglinda este udată de lichidul de răcire dacă se arde garnitura de chilasă .arde garnitura de chilasă . 5. Dacă bolţul este montat fix ( cu strângere ) în bielă , este necesar ca la montare: a. – să se încălzească bolţul ; b. – să se încălzească piciorul bielei ; c. – să se încălzească pistonul .
- 26. Intrebari recapitulative Completaţi spaţiile punctate astfel ca afirmaţiile care rezultă să fie corecte: a. Biela împreună cu arborele cotit, transforma miscarea --------------------------- ------------------------------------- a pistonului, in mişcare de rotatie a ------------- ----------------------------------------------------. b. Montarea bielelor pe fusurile manetoaneale arborelui cotit se face prin intermediul -----------------------------------------------------------------.intermediul -----------------------------------------------------------------. c. Blocul motor se executa prin turnare din --------------------------- d. Între chiulasă şi blocul motor se află ------------------------------------ e. Strângerea chiulasei se face cu o cheie speciala numită -------------------------
- 28. Bibliografie 1. Frăţilă Mariana- Instalaţii şi echipamente auto, tehnologia meseriei electromecanic auto ; M.E.I. 1999 Ed. Didactică şi Pedagogică; 2. Mondiru Corneliu- Automobile Dacia, Bucureşti 1998, Ed.Tehnică; 3. Parizescu Vasile- Remedierea penelor la automobile, Bucureşti, 1978, Ed. Militară. 4. Tocaiuc Gh.- Instalaţii şi echipamente auto, tehnologia meseriei electrician auto ; M.Î. 1994 Ed. Didactică şi Pedagogică; http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2002/Mecanic/MECA NICA%20XI%20CONSTRUCTIA%20SI%20FUNCTIONAREA%20AUTOMOBILU LUI.pdf
- 29. Recapitulare Mecanismul motor este compus din: -organe fixe; -organe mobile. Organele fixe ale mecanismului motor sunt: - blocul motor; chiulasa; cilindrii; colectorul de admisie; colectorul de evacuare; semicuzineţii lagărului palier.semicuzineţii lagărului palier. Organele mobile ale mecanismului motor sunt: -pistonul; segmenţii; bolţul pistonului; biela; semicuzineţii; arborele cotit; volantul. Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi verificare funcţională, ca: Verificarea pornirii uşoare a motorului. Verificarea funcţionării corecte la diferite turaţii, fără a prezenta bătăii. Controlul fumului de evacuare, zilnic vizual sau cu aparataj Controlul presiunii în cilindrii, la 50000 km
- 30. Recapitulare Defectele în exploatare ale organelor fixe Arderea garniturii de chiulasă Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor Defectele în exploatare ale organelor mobile Griparea pistoanelorGriparea pistoanelor Cocsarea segmenţilor Ruperea segmenţilor Ruperea bolţului Defilarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de biela Ruperea bielei Încovoierea sau torsionarea bielei Griparea sau topirea cuzineţilor Ruperea arborelui cotit