2. Definiţie
Afecţiune cronică, caracterizată prin
recurenţa crizelor
Este a doua afecţiune cronică
neurologică care aduce pacientul la
neurolog (după cefalee)
Crizele epileptice sunt fenomene
clinice rezultate din hiperexcitabilitatea
neuronilor corticali
3. Definiţia crizelor
dpdv electric:
– Descărcare bruscă, paroxistică, excesivă şi rapidă a
neuronior (Jackson 1983)
clinic
– Criza epileptică este o modificare stereotipă a stării de
conştienţă, comportamentului, funcţiilor motorii,
percepţiilor şi senzaţiilor, rezultate din descărcările
paroxistice ale neuronilor corticali
Epilepsia presupune recurenţa crizelor. O singură criză
epileptică nu constituie epilepsie
Crize acute simptomatice: crizele care apar în primele 1 – 2
săpt. De la o perturbare metabolică cerebrală.
4. Istoric
Epilepticii erau considerati “posedaţi
de către diavol”
Frecvent - desconsiderare proprie si
izolare sociala
Personalitati celebre cu epilepsie:
Cezar, Petru cel Mare, Napoleon, Sf.
Pavel, Jeanne d’Arc, Martin Luther,
Alfred Nobel, Dostoievski, Van Gogh.
5. Epidemiologie
Incidenta epilepsiei (rata anuala a noilor
cazuri apărute) / 100.000 locuitori este de
40-70/100.000 locuitori in tarile dezvoltate
ajungand la 100-190/100.000 locuitori in
tarile aflate in curs de dezvoltare;
Prevalenta bolii ~ 1% (50 milioane epileptici
in lume)
Vârsta incidentei maxime este in primii 10
ani de viata si peste 70 ani
6. Etiologie
Dpdv etiologic, epilepsia se poate clasifica astfel:
Simptomatica - produsa de o leziune cerebrala
cunoscuta, identificabila;
Criptogenica - produsa de leziuni ale creierului
dobandite (incluzand anomalii de dezvoltare a
creierului din perioada prenatala) care nu au fost
identificate sau a caror cauza este necunoscuta;
majoritatea epilepsiilor partiale apartin acestei
categorii;
Idiopatica – etiologie necunoscuta, se presupune
ca au determinism genetic; in aceasta categorie
sunt incluse majoritatea epilepsiilor primar
generalizate
7. Etiologie
60% din epilepsii sunt idiopatice si
criptogenice
40% simptomatice, care pot fi:
– vasculare(15%): avc ischemic, neurogic, HSA,
cavernoame
– Etilice (7%)
– post-traumatice (3%)
– Tumorale (6%)
– alte cazuri - degenerative Alzheimer, metabolice,
infectioase (8%)
8. Diagnostic
Presupune 3 etape:
1) Diferenţierea crizei epileptice de afecţiuni
care mimează criza;
2) Clasificarea tipului de criza sau sindrom
epileptic
3) Determinarea etiologiei crizelor
9. Diagnosticul diferential al crizelor
sincope
atacul ischemic tranzitor
afecţiuni metabolice (hipoglicemia)
narcolepsia
afecţiuni care produc obstrucţia intermitenta in circulaţia LCR
(chiste coloide a ventriculului III)
droguri
migrene
afecţiuni psihiatrice (pseudocrize, atacuri de panica, afecţiuni
disociative)
ticuri, distonii din coreoatetoză, hemispasm facial, crizele
tonice din SM, sindromul picoarelor nelinistite, etc
11. I. Crize parţiale
B) simple (fara alterarea stării de conştientă)
C) complexe (cu alterarea stării de
conştienta)
D) cu generalizare secundara
II. Crize generalizate
F) convulsive
G) neconvulsive
12. A) Crizele parţiale simple
Cu simptome motorii
• jacksoniene motorii
• Adversive (capul+globii oculari sunt deviaţi de
partea opusa focarului epileptic)
Cu simptome senzitive-senzoriale
• senzitive jacksoniene, vizuale (fosfene,
scotoame, halucinatii), auditive, olfactive,
gustative.
• autonome
• cu simptome psihice
13. B) Crize parţiale complexe
crize parţiale simple urmate de
alterarea stării de conştienta
crize cu alterarea conştientei de la
debut
16. B) Crize parţiale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
Cele mai frecvente crize ale adultului si
cele mai rezistente la tratament
Pot fi precedate de aura
Durează mai puţin de 3 minute
17. B) Crize partiale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
B1) Crizele psihomotorii
Pot prezenta automatisme
– gestuale (frecarea mâinilor, masticaţie,
deglutiţie, imbricare, etc)
– verbale (repeta stereotip aceleaşi cuvinte)
Pot prezenta automatisme ambulatorii de lunga
durata (ore, zile)- fuga epileptica
La revenire pacienţii au amnezia episodului
După criză sunt obnubilaţi, confuzi şi adeseori au
cefalee postcritica (durata episodului postcritic
poate dura minute până la ore)
18. B) Crize partiale complexe (de lob
temporal) sau crize psihomotorii
B2) Crize cu simpomatologie
cognitiva
Crize dismnezice
– Stări de vis “Dreamy states”- fenomene
paroxistice cu conştienta păstrata dar
obnubilata, după criza, pacientul putând-o
descrie detaliat
– Pacienţii au deseori un sentiment de straniu,
ireal, de “familiaritate”(déjà vu) la trecerea prin
locuri straine, sau invers, sentimentul de
“înstrăinare” fata de locuri si persoane cunoscute
20. II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Absenţele
– “criza minora” (petit mal)
– Copii 3-15 ani
– Clinic: suspendarea bruscă a funcţiilor
psihice, fără convulsii, cu debut şi sfârşit
brutal
– EEG: descărcări paroxistice generalizate
de CVU de 3 cicli/sec
21. II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Crizele mioclonice
– Scurte contracţii musculare, bruşte, singulare sau grupate
– Pot afecta orice grup muscular
Crizele clonice
– Contracţii ritmice, deplasează segmentul de membru,
afectează extremităţile superioare, gâtul ş faţa
Crizele tonice
– Contracţii pe gurpele musculare extensoare, cu pierderea
constienţei
Crizele atone
– Prăbuşirea bruscă a tonusului muscular
22. II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Crizele tonico-clonice (grand mal)
– Pierderea bruscă a conştienţei cu cădere
– La debut salvă de mioclonii grupate
– Strigăt sacadat
– Faza tonică 10-20 sec. Are 2 subfaze:
– Etapa tonică în flexie – musculatura axială
deplasează corpul înainte, deschiderea ochilor cu
devierea in sus a GO
– Etapa tonică în extensie – deschiderea şi închiderea
gurii cu muşcarea limbii, extensia şi adducţia MI;
atitudine în opistotonus cu apnee
23. II. Crize epileptice generalizate
(convulsive sau neconvulsive)
Crizele tonico-clonice (grand mal)
– Faza clonică – 30-60 sec (max 90)
– Convulsii violente cu muşcarea limbii
NB
În faza tonică apar numeroase modificări
vegetative care se reduc şi dispar total la
începutul fazei clonice (creşte TA, tahicardie,
midriază, cianoză, hipersudoraţie, hipersecreţie
bronşică)
– Postcritic – faza stertoroasă (comatoasă) cu o
durată de 2-15 min.
24. Factori care pot precipita apariţia
crizelor epileptice
Deprivarea de somn
Sevrajul la alcoolici
Flashul TV
Unele droguri (care scad pragul convulsionant), pot produce
crize: penicilina, isoniazida, aminofilina, theofilina,
antidepresivele tricliclice, fenotiazine, insulina,
antihistaminicele
Infecţii sistemice
Traumatisme craniene
Menstruaţia (epilepsia catameniala)
Deshidratarea
Stresul
hiperventilatia
25. Investigaţii in epilepsie
Ex. EEG-util, ajuta in diagnosticarea
epilepsiilor parţiale/generalizate
50% din pacienţii epileptici au un EEG
standard normal
Tehnici de activare a “focarelor”
(hiperventilatie, deprivarea de somn
de somn)
26. Imagistica cerebrala
Esenţiala in diagnosticarea epilepsiei,
pentru a evidenţia eventualele leziuni
structurale ale creierului care
declanşează crize CT, MRI
CT se repeta când exista suspiciunea
de TU cerebrala, când crizele se
intensifica sau devin mai
severe(grave)
27. Tratament
DAE ideal
– mod de acţiune identificat
– farmacocinetica simpla
– efecte adverse minime, sa nu
interacţioneze cu alte droguri luate
concomitent sau cu alte DAE
– folosire uşoara de către pacient
– Ideala este monoterapia când nu
corespund se asociază cu alt drog AE
28. Tratament
Alegerea DAE se face in functie de tipul
de criza
In crizele partiale-dintre DAE calsice:
– fenitoin 300-400mg/zi (RA: hiperplezie
gingivală, anemie macrocitară, tulburări
cognitive şi de comportament)
– PB: 90-250mg/zi (RA: tulburări cognitive
şi de comportament, anemii
megaloblastice
31. Tratament
– LTG (monoterapie sau asociat chiar cu
VAL):
25 mg 1-2 sapt.
2x25 mg 3-4 sapt.
Intretinere 50-100 mg in 2 prize
In asociere cu VAL se reduce doza de
LTG la ½.
RA: rash 5-10%
32. Tratament
– Topiramat (Topamax®): terapie
adjuvanta in crizelor partiale cu
generalizare secundara
200-400 mg/zi adulti se creste progresiv doza
cu 25 mg/sapt
RA: tulburari cognitive, de memorie la
escaladarea rapida a dozei
33. Alte terapii
SNV (stimularea nervoasa vagala) SUA – 1997:
implantarea unui stimulator la nivelul n.X stg
– in crizele parţiale (adjuvant la terapia
medicamentoasa)
– e o metoda scumpa
– necesita schimbarea bateriei (reimplant dupa 3-5
ani)
dieta ketogenica (la copii)
chirurgia epilepsiei (numai crize parţiale,
refractare la medicaţie)
34. Statusul epileptic
Crize succesive, durează mai mult de 30 de minute, pacientul
nu ajunge sa-si recapete conştienţa intre crize
Tratament
– spitalizare
– eliberarea CR
– stabilirea semnelor vitale
– perfuzie glucoza 30% (25-50 ml)/100 mg Tiamina
– benzodiazepine (Diazepam – 20-40 mg, Lorazepam,
Midazolam)
– Fenitoin (Fenyridon – 20-30 mg/kg C)
- Mai mult de 30 de minute anestezie generala cu
Thiopentol, Pentobarbital, Propofol
- Acid valproic iv,
Rata mortalităţii:
- 7% vechii epileptici
- pana la 47% de novo