SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 15
Downloaden Sie, um offline zu lesen
Grup Şcolar C.C.F. Feteşti, Ialomiţa
                        Revistă caleidoscop




Anul I, nr.2
Decembrie 2009
COLECTIVUL DE REDACŢIE

Profesori coordonatori:      Lovin Maria
                             Lăcătuş Alisa
Profesori colaboratori:     Boncu Cristina Melania
                            Halmagiu Ramona

Elevi:
- Sămulescu Oana X B
- Zaharia Aurel IX D
- Sandu Loredana XI A
- Stan Iulian XI A
- Hanganu Daniel XI A
- Barangă Nicolae XI A



DIN CUPRINS :

1.Povestea lui Moş Nicolae
2. Crăciunul -Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului
3.Trouve les mots caches
4.Colinde tradiţionale de Crăciun
5. De Ziua europeană a limbilor, toate limbile se dezleagă!
6. Din creaţiile elevilor…
7. Sistemul informatic AEL
8. Curiozităţi
9. Să ne amuzăm...




Revista noastră apare semestrial. Aici veţi putea găsi informaţii despre toate
activităţile din şcoală : ştiri, caleidoscop, mica publicitate, informaţii utile.
Moş Crăciun
( colind de ceată)              C
                                R
Moş Crăciun cu plete dalbe      Ă
A sosit de prin Nămeţi          C
Şi aduce daruri multe           I
Pe la fete şi băieţi.           U
Moş Crăciun, Moş Crăciun!       N

Din bătrâni se povesteşte       F
Că-n atiti anii, negreşit,      E
Moş Crăciun pribeag soseşte,    R
Niciodată n-a lipsit.           I
Moş Crăciun, Moş Crăciun!       C
                                I
Moş Crăciun, cu plete dalbe     T
Încotro vrei să apuci?
Ti-aş cânta ,,florile dalbe”,   !
De la noi să nu te duci.
Moş Crăciun, Moş Crăciun!




                                    3
Cunoscut în Transilvania şi sub numele
de Sin-Nicoară, Sfîntul Nicolae este cel
mai popular Sfînt în Ardeal.

Sărbătoarea lui a generat un adevărat
folclor, de la darurile de "Moş Neculai" şi
până la obiceiurile şi legendele diferenţiate
de la sat la sat.                                Se ştie că Moş Nicolae este cel care
                                                 deschide perioada sărbătorilor de iarnă şi
Se spune că, în noaptea de 5 spre 6              totodată luna cadourilor, însă nu trebuie să
decembrie, Moş Nicolae vine la geamuri           îl uităm pe Moş Crăciun care completează
şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi,        frumuseţea celei mai aşteptate perioade din
lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri,     an.
însă tot el este acela care-i pedepseşte pe
cei leneşi şi neascultători. În dimineaţa de     Cum fiecare are părerea lui, noi o vrem
Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în     şi pe a ta, motiv pentru care te rugăm să ne
ghetuţe. E un obicei vechi, nu numai la          spui cine crezi că e mai cool, Moş Nicolae,
români, de a face cadouri în această zi.         sau Moş Crăciun?

Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş
Nicolae nu se arată niciodată.

Se spune că însuşi Sfîntul Nicolae a
ajutat trei sărmane fete din oraşul său,
aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a
fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori
era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia
să-şi vândă fetele, crezând că astfel se va
chivernisi. Rugămintile fiicelor sale nu l-au
înduplecat pe bătrânul cu suflet negru.
Sfîntul Nicolae a aflat despre situaţia ce se
petrecea nu departe de locuinţa sa.
Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă
plină cu galbeni în camera fetei celei mai
mari. Astfel ea a reuşit să se mărite curând.
La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani,
iar sora cea mijlocie şi apoi cea mică au
reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi
până în zilele noastre, în fiecare noapte a
Sfîntului Nicolae, cei dragi nouă, şi în
special copiii, primesc daruri, de la Moşul
care nu li se arată niciodată.
                                                 Sămulescu Oana ,clasa a X a B


                                                                                            4
‘’IUBIM PE DUMNEZEU,FIINDCĂ EL NE-A IUBIT CEL DINTÂI”’

   Pretutindeni în lume, popoarele creştine, între care şi poporul român, celebrează de secole
la rând Naşterea Domnului, a Crăciunului, la 25 Decembrie, sărbatoare marcată de manifestări
religioase, de colinde, obiceiuri şi tradiţii specifice fiecărui popor. El relevă în întreaga lor
dimensiune însemnătatea crucială pe care a avut-o şi o are în evoluţia umanităţii, pe calea
Mântuirii, Naşterea lui Hristos, trimisul lui Dumnezeu, luminându-ne calea spre iubire şi
adevăr.
    Crăciunul este sărbătoarea bunătăţii lui Dumnezeu, care prin Fiul Său, îl salvează pe om, îl
eliberează din starea de sclavie şi de singurătate, aducându-l la bucuria comuniunii cu
Dumnezeu.
    Prin Fiul Său, Dumnezeu S-a împacat cu oamenii, le-a pus în inimi pace şi bucurie. Şi de
aceea vedem în taina Crăciunului chemarea lui Dumnezeu la iubire între oameni, la înţelegere
şi disponibilitatea de a ajuta, la iertare şi împăcare, la pace şi prietenie. Crăciunul este
pătrunderea iubirii în această lume întunecată şi rece, unde se află şi inimile noastre. Şi în ele
pot să pătrundă iubirea şi bunătatea ce trec de la om la om, în împăcarea dintre oameni, în
buna înţelegere, în iertare, în răbdare, în amabilitate. Dumnezeu nu locuieşte printre cei care
se urăsc, se ceartă, se duşmănesc şi se invidiază. Crăciunul este o chemare să ne lepădăm de
orice violenţă, de orice răutate şi să ne deschidem inimile şi mâinile pentru oameni aflaţi în
suferinţă, scriind cuvântul PACE pe chipul lor. Sărbătoarea Crăciunului este o chemare sfântă
la puritate, la curăţire sufletească şi la înnoirea vieţii pentru a-L primi pe Hristos cel venit la
noi”’plin de har şi de adevăr”’(Ioan1,14). Iarăşi ne îmbrăcăm în hainele de sărbătoare şi după
ce ne-am “’curăţit simţirile”’prin taina spovedaniei şi a Sfintei Împărtăşanii, mergem cu toţii
la Casa Părintelui Ceresc ca să primim înăuntrul nostru pe Fiul lui Dumnezeu, care vine la noi
în chip de prunc ceresc nevinovat’să se nască şi să crească, să ne mântuiască”. Ne umplem de
fiecare dată de Crăciun de aleasa bucurie la fel ca şi pastorii Betleemului şi împreună cu ei ne
înfiorăm la cuvintele îngerului care a grăit”’Iată, vă binevestesc vouă o bucurie mare, care va
fi pentru tot poporul, că vi S-a născut azi Mânturitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui
David” (Luca2,10-11).
      Ne sârguim şi noi ca şi magii de la Răsărit să-i aducem darurile noastre duhoniceşti:
credinţă în locul aurului, dragostea în locul smirnei şi nădejdea noastră în locul tămâiei şi să
ne închinăm, dumnezeiescului prunc care a venit’”să slujească şi să-şi dea viaţa
răscumpărarea pentru mulţi”’ (Marcu10,45). Ne împreunăm glasurile cu ale îngerilor şi
cântăm şi noi în noaptea Sfântă imnul păcii:”’Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe
pământ pace,între oameni bună voie”’(Luca2,14), imn care ne umple şi pe noi de pacea cea de
sus care covârseşte toată mintea, pace care e dorită şi azi de întreaga omenire. Sărbătoarea
Crăciunului este prin excelenţă sărbătoarea familiei creştine, sărbătoare de la care se izvorăşte
atâta binecuvântare, atâta lumină şi căldură pentru fiecare familie. Ea reuneşte în jurul ieslei
din Betleem pe toţi membrii ei care cugetă la minunea petrecută acum ~ 2000 de ani şi
învăţată de la dumnezeiescul prunc Iisus,smerenia, bunătatea şi iubire.
    Sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare a familiei. Praznicul Crăciunului ne descoperă
pe deplin rostul şi chemarea familiei creştine şi care sunt datoriile membriilor acestuia.
      Sărbătoarea Crăciunului este şi sărbătoarea colindelor străbune care vin din adânc de
istorie şi prin care am străbătut veacurile păstrându-ne credinţa şi iubirea.




                                                                                                 5
Zaharia Aurel ,clasa a IX D

       TROUVE LES MOTS CACHES. DANS CETTE GRILLE, DE 100 LETTRES,
                      IL Y A 10 MOTS CACHES.




                                      UN JEU
                                       POUR
                                        TOI




      A   S   H   I   V   E   R   C   O   N
      N   B   F   B   D   F   E   T   E   K
      J   O   R   S   A   P   I   N   G   R
      K   U   U   T   B   V   D   O   U   L
      U   G   I   R   G   A   T   E   A   U
      G   I   T   F   E   R   G   L   I   G
      N   E   I   G   E   R   T   Y   U   E
      C   O   U   R   O   N   N   E   T   J
      Y   H   K   L   H   P   I   U   T   R
      P   B   O   N   H   O   M   M   E   X




                                                                6
Şi alături de acest joc vă propun şi unul dintre cântecele tradiţionale de
crăciun ,, MON BEAU SAPIN``.


                                    MON BEAU SAPIN
                            Mon beau sapin, Roi des Forêts
                                Que j'aime ta verdure!
                           Quand, par l'hiver, bois et guerets
                            Sont dépouillés de leurs attraits
                            Mon beau sapin, Roi Forêts des
                                 Tu gardes ta parure.

                            Toi, que Noël planta chez nous
                                  Au saint anniversaire
                            Joli sapin, comme ils sont doux
                             Et tes bombons et tes joujoux
                            Toi, que Noël planta chez nous.
                               Par les mains de ma mère.

                                                         Profesor : Boncu Cristina Melania

                COLINDE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI


Bună Seara
(colindă din Feteşti, Ialomiţa, de la Maria Parsica- 1961)


Bună seara la fereastră,
La fereastra dumneavoastră,
Că de câte ori veneam,
Tot la masă vă găseam
Cu paharul plin de vin,
Pe buza paharului,
Scria floarea raiului,
Raiule,grădina dulce,
Eu de aici nu m-aş mai duce,
De mirosul florilor,
De dragostea fetelor.
La anu’ şi la mulţi ani!

                                                                                         7
Colindul Crăciunului
            (colind din Cotul lui Iepure,Ialomiţa,de la Tudor Limonagiu-1940)


Astă seară îi seară mare,                      Stropiţi casa,
Florile dalbe,                                 Stropiţi masa,
Seara mare a lui Crăciun,                      Stropiţi feţi
Că s-a născut Domnul Bun.                      De coconi creţi.
Noi umblăm şi colindăm,                        Coconi creţi s-or pomeni,
Florile dalbe,                                 Mai frumos vor dărui
P-astă noapte întunecoasă,                     Cu daruri de la părinţi.
Nimerirăm l-astă casă                          Stropiţi feţi
L-a ăst domn bun.                              De fete mari,
Domnul bun. Jupân (cutare)                     Fete mari s-or pomeni,
El de veste că prindea,                        Mai frumos vor dărui
înainte ne ieşea                               Cu marame grele de fir.
C-un clondir plin de rachiu.                   Stropiţi feţi ,
Cu clondirul de-a dreapta,                     De cei bătrâni,
Cu paharul de-a stânga.                        Cei bătrâni s-or pomeni,
Din clondir turnându-ne,                       Mai frumos vor dărui
Din gura zicându-ne:                           Cu-un colac de grâu curat,
Voi, patru colindători,                        Pe colac vadra de vin,
Vă alegeţi doi din voi,                        Fie galbenul deplin
Doi din voi mai tinerei,                       C-aş-i legea din bătrâni,
Şi săriţi în cea grădină                       Din bătrâni,
Rupeţi fir de calomfir                         Din oameni buni.
Şi-o steblă de busuioc.                        La mulţi ani cu sănătate,
Treceţi,mergeţi la fântână,                    Că-i mai bună decât toate!
La fântâna lui Iordan                          Florile dalbe,
Muiaţi fir de calomfir                         Florile dalbe,
Şi stelba de busuioc                           Florile dalbe, Amin.
Şi-apoi mergeţi botezând.




                                                                                8
Sus Boieri
(colind din Cotul lui Iepure,Ialomiţa,de la Tudor Limonagiu-1940)
Sus boieri, nu mai dormiţi,                   Până-ntr-a Crăciunului.
Vremea e să vă gătiţi,                        Hai, lerui, ler
Casa să vă măturaţi!                          Şi flori de măr.
Hai, lerui, ler                               Că sa născut Domn prea bun
Şi flori de măr.                              În sălaşul lui Crăciun,
Şi masa s-o încărcaţi                         Că sa născut Domn frumos.
Hai, lerui, ler                               Hai, lerui, ler
Şi flori de măr.                              Şi flori de măr.
Că umblăm să colindăm                         Numele lui e Hristos!
Şi pe Domnul căutăm                           Hai, lerui, ler
Din seara ajunului.                           Şi flori de măr.
Hai, lerui, ler
Şi flori de măr.




                                                                           9
Activităţi


         De Ziua europeană a limbilor, toate limbile se dezleagă!
     La fiecare 26 septembrie, Ziua europeană a limbilor sărbătoreşte bogăţia
lingvistică a Europei. Uniunea Europeană are 23 de limbi oficiale, la care se adaugă
o serie de limbi zise regionale sau minoritare. Această zi a fost iniţiată de Consiliul
Europei în anul 2001 şi are deviza “Fiecare om să înveţe câte o limbă străină! Acest
eveniment este ocazia oportună pentru a aminti avantajele învăţării limbilor străine,
incepand cu un citat din poezia ,,POUR L`EUROPE DE DEMAIN’’ :J`ai appris l`italien
pour parler au Pape/, L`espagnol pour parler a ma mere,/ L`anglais pour parler a ma
tante,/ L`allemande pour parler a mes amis et/ Le francais pour parler a moi-
meme ‘’(Charles Quint) si continuand cu descoperirea unor culturi noi, posibilitatea
de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din
jur. Limbile nu reprezintă doar punţi de comunicare între popoare, ci constituie
instrumentele care permit fiecăruia dintre noi să profite din plin de piaţa internă atunci
când se află în străinătate fie ca simplu turist, fie în interes profesional. Cu prilejul
acestei ocazii sunt organizate numeroase manifestări în întreaga Europă– o invitaţie
adresată tuturor europenilor, indiferent de vârstă, pentru a descoperi o limbă străină.
Sărbătoarea a fost marcată si in scoala noastra GRUP SCOLAR C.C.F. Fetesti,
printr-un spectacol în limbile română, engleză, franceză constand in poezii, cantece,
scenete, prin expozitii de desene, realizate de elevi, expozitie de obiecte din diferite
tari europene, un costum specific Italiei. Elevii claselor IX , X protagonistii acestei
manifestari au fost coordonaţi de profesorii Boncu Cristina si Halmagiu Ramona.




                                                                                       10
”Dacă”


  •   Dacă un copil trăieşte în critică, învaţă cum să condamne.
  •   Dacă un copil trăieşte în ostilitate, învaţă cum să lupte.
  •   Dacă un copil trăieşte în ridicol, învaţă cum să devină timid.
  •   Dacă un copil trăieşte în ruşine, învaţă să se simtă vinovat.
  •   Dacă un copil trăieşte în răbdare, învaţă să fie răbdător.
  •   Dacă un copil este încurajat, învaţă să fie încrezător.
  •   Dacă un copil este lăudat, învaţă să aprecieze.
  •   Dacă un copil trăieşte în corectitudine, învaţă să aprecieze valoarea dreptăţii.
  •   Dacă un copil trăieşte în siguranţă, învaţă să aibă încredere în alţii.
  •   Dacă un copil trăieşte în aprobare, învaţă sa se placă.
  •   Dacă sunt un profesor bun, copiii vor fi mereu pe primul loc.




                                                                                     11
Din creaţiile elevilor…

Decembrie
            Dragomir Ionuţ – X B

Decembrie a venit
Şi Crăciunul a sosit
A venit grăbit, grăbit
Colindătorii au pornit.

Sărbătorile au venit
Hai mama nu fi tristă
Am aşteptat atâta timp
Pruncirea lui cea sfântă.

Între stelele-n sticlate
Tremurând în zarea lor
Tremură pe deal o ceată
Şi colindă-n cetişor.

Colindă cu mic cu mare
Băieţi, fete şi făclăi
Pentru pruncul cel mai mic
Cu animale şi cu boi.




O întrebare pe care am primit-o şi eu şi care chiar m-a pus pe gânduri.

Dacă ai fi altcineva, ţi-ar plăcea să fii prieten cu tine?

      Probabil asta e întrebarea pe care trebuie să ne-o punem de fiecare dată
când ne jignim un prieten adevărat.

       Poate doar aşa am reuşi să ne simţim aşa cum se simte el/ea în
respectivele momente.

       Asta binenţeles dacă mai avem puţin respect, în primul rând pentru noi
înşine, şi apoi pentru cei din jurul nostru

                                                             Sandu Loredana XI A



                                                                              12
Curiozităţi

                                 Sistemul informatic AEL

        Procesul modern de învăţământ este fundamentat pe teorii şi sisteme informatice
moderne care permit realizarea activităţilor zilnice. În termeni simpli, funcţionarea sistemelor
moderne are la baza interacţiunea între organizaţii publice şi private, în cazul învăţământului
parteneriate între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi firme care să susţină prin
programe complexe buna funcţionare a sistemului. Mediul sistemului de învăţământ
informatizat încorporează în structura sa, pe de o parte, profesorii şi, pe de altă parte elevii.
Implementarea unor sisteme cum este sistemul educaţional informatizat (SEI) marchează o
etapă importantă a reformei structurii tradiţionale, progresele înregistrate până în prezent fiind
recunoscute la nivel internaţional.
AEL, o platformă de învăţare asistată de calculator, sau de eLearning cum i se spune în
limbajul de specialitate, este unul din proiectele de succes implementate în sistemul de
învăţământ românesc.Pachetul de lecţii interactive AEL este un instrumentcomplementar, care
nu suplineşte rolul profesorului şi cu siguranţă nu este o alternativa de studiu. Acest pachet de
lecţii a fost gândit pentru a completa metodele de predare şi funcţionează în reţelele de
computere distribuite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în toate liceele din
România în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat (SEI).
Sistemul informatic AEL este un software integrat, proiectat pentru asistarea profesorilor,
elevilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de învăţământ, AEL este coloana vertebrală a
aplicaţiilor software dezvoltate în cadrul programului de informatizare a şcolii româneşti.
        AEL oferă suport pentru predare şi învăţare atât în clasă cât şi la distanţă, pentru
testare, evaluare şi notare, pentru crearea, organizarea şi administrarea conţinutului
educaţional multimedia, pentru monitorizarea procesului de învăţământ şi concepţie
curriculară.Platforma AEL este destinată sprijinirii procesului de învăţare prin mijloace
informatice moderne, este o instruire inteligentă în concordanţă cu principiile psiho-
pedagogiei actuale, punând la dispoziţia profesorilor un instrument suplimentar de lucru,
caracterizat prin eficienţă şi capacitate de adaptare.Utilizarea platformei AEL este marcată de
o vastă extindere a ariei de acoperire specifică domeniului educaţiei: AEL oferă astfel un
sistem de operare care este periodic upgradat; module de lecţii care tratează interactiv diverse
subiecte din programa şcolară sau testează şi evaluează elevii, realizând o monitorizare
inteligentă în funcţie de nivelul de pregătire al fiecăruia; accesul nelimitat la informaţie prin
Internet sau baze de date proprii (cum ar fi dicţionarele, care afişează definiţii la o simplă
selectare a unui cuvânt), dar AEL realizează şi o administrare a resurselor clasei/şcolii,
contribuind punctual şi global la organizarea eficientă a programului şcolar.AEL este un
sistem integrat de predare/ învăţare şi management al conţinutului, menit să sprijine
profesorii/ tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şi pe ceilalţi participanţi la actul
educaţional în procesul de învăţare. AEL este o platformă software modernă, construită pe
baza tehnologiilor actuale. Echipa SIVECO România a ales portabilitatea şi mentenanţa,
construind AEL-ul în sistem multistrat, folosind un client care nu consumă resurse, de tip
browser web conectat la un server web şi de aplicaţii scris în Java.AEL este coloana
vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare/învăţare, evaluare şi notare,
administrarea, proiectarea şi monitorizarea conţinutului. De asemenea, asigură mijloacele
necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi regionale din cadul programului
SEI.

                                                       Maria Lovin,Grup Scolar C.C.F.,Fetesti


                                                                                                13
Să ne amuzăm!




                                    "computer"
     O profesoară le explică elevilor săi că în limba franceză, spre deosebire de
cea engleză, substantivele sunt clasificate dupa gen, în masculine şi feminine.

Casa este feminin - "la maison". Creion este masculin - "le crayon".

Povestirea noastră începe în momentul în care un student a întrebat :

Ce gen este "computer" ?

În loc să le dea un răspuns, profesoara a împărţit clasa în două grupe - fete /băieţi -
şi le-a cerut să decidă singuri dacă substantivul "computer" ar trebui să fie de
genul masculin sau feminin. Fiecarui grup i s-a cerut să aducă patru argumente
pentru a-şi susţine alegerea.

Băieţii au hotărât: "calculatoarele" sigur ar trebui să fie de gen feminin. Motivele
sunt:
1. Nimeni altcineva în afara creatorului lor nu le întelege logica;
2. Limbajul comun pe care-l folosesc în comunicarea cu alte calculatoare este de
neînţeles de către oricine altcineva;
3. Chiar şi cele mai mici greşeli sunt păstrate în memorie pe termen lung pentru
posibile aduceri aminte;
4. Cum îţi iei unul, te trezeşti cheltuind jumătate din salariu pentru accesorii.


Grupul Fetelor, totuşi, a ajuns la concluzia că substantivul "calculator" ar trebui să fie
masculin deoarece:
1. Ca să poţi face ceva cu el trebuie să-l "porneşti";
2. Are o mulţime de informaţii dar nu poate gândi singur;

3. Se presupune că ar trebui să te ajute să rezolvi probleme dar, în marea
majoritate a cazurilor, EL este problema;
4. Cum îţi iei unul, realizezi că dacă ai mai fi aşteptat puţin, ai fi putut avea un tip
mai bun.




                                                                                           14
http://www.ccf-fetesti.ro




  ,,Educaţia este dobândirea artei de a utiliza cunostinţele” !

                   Alfred North Whitehead




                                            ISSN 2066 - 2793




                                                                  15

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
anda_simona
 
Craciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de sufletCraciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de suflet
EmaCiolan
 
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolaeWww.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
Catalin Radu
 
Traditii si ob_de_craciun
Traditii si ob_de_craciunTraditii si ob_de_craciun
Traditii si ob_de_craciun
cmgavrila
 

Was ist angesagt? (16)

Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
Sãrbãtorile de iarnã si obiceiurile 2
 
Craciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de sufletCraciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de suflet
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Traditiile crăciunului
Traditiile crăciunului Traditiile crăciunului
Traditiile crăciunului
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
0 colindatorii
0 colindatorii0 colindatorii
0 colindatorii
 
439 23 29.02.2020
439 23 29.02.2020439 23 29.02.2020
439 23 29.02.2020
 
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolaeWww.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
Www.nicepps.ro 5962 sfanta sarbatoare-mos nicolae
 
Carte dragobete traditii_2021_pdf_final
Carte dragobete traditii_2021_pdf_finalCarte dragobete traditii_2021_pdf_final
Carte dragobete traditii_2021_pdf_final
 
șEzatoarea sf. andrei
șEzatoarea sf. andreișEzatoarea sf. andrei
șEzatoarea sf. andrei
 
Craciunul andreea_lazar
Craciunul  andreea_lazarCraciunul  andreea_lazar
Craciunul andreea_lazar
 
Craciunul @ Andreea Lazar
Craciunul  @ Andreea LazarCraciunul  @ Andreea Lazar
Craciunul @ Andreea Lazar
 
Primavara
PrimavaraPrimavara
Primavara
 
Povestea de iarna craciunul
Povestea de iarna    craciunulPovestea de iarna    craciunul
Povestea de iarna craciunul
 
Traditii si ob_de_craciun
Traditii si ob_de_craciunTraditii si ob_de_craciun
Traditii si ob_de_craciun
 
SPYGLASS at M.T.I.S.
SPYGLASS at M.T.I.S.SPYGLASS at M.T.I.S.
SPYGLASS at M.T.I.S.
 

Ähnlich wie Revista 2 -, ,Orizonturi" (20)

Traditii de craciun
Traditii de craciunTraditii de craciun
Traditii de craciun
 
Referat comisie metodica
Referat comisie metodicaReferat comisie metodica
Referat comisie metodica
 
Obiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romaniObiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romani
 
L art dolcu5
L art dolcu5L art dolcu5
L art dolcu5
 
Traditii
TraditiiTraditii
Traditii
 
serbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoareaserbare de_craciun_sezatoarea
serbare de_craciun_sezatoarea
 
Sfanta sarbatoare mos nicolae
Sfanta sarbatoare mos nicolaeSfanta sarbatoare mos nicolae
Sfanta sarbatoare mos nicolae
 
Sceneta in tara_lui_mos_craciun
Sceneta in tara_lui_mos_craciunSceneta in tara_lui_mos_craciun
Sceneta in tara_lui_mos_craciun
 
Cronicile scolii 27 nr 9 de craciun
Cronicile scolii 27 nr 9 de craciunCronicile scolii 27 nr 9 de craciun
Cronicile scolii 27 nr 9 de craciun
 
ZIARUL LOCAL - COMUNA BOCSIG
ZIARUL LOCAL - COMUNA BOCSIG ZIARUL LOCAL - COMUNA BOCSIG
ZIARUL LOCAL - COMUNA BOCSIG
 
Ghirlandedecraciun
GhirlandedecraciunGhirlandedecraciun
Ghirlandedecraciun
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Bucuria craciunului in lume
Bucuria craciunului in lumeBucuria craciunului in lume
Bucuria craciunului in lume
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
CRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUMECRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUME
 
Craciunul in banat
Craciunul in banatCraciunul in banat
Craciunul in banat
 
Colinde 2016
Colinde 2016Colinde 2016
Colinde 2016
 
Sarbatorile de iarna
Sarbatorile de iarnaSarbatorile de iarna
Sarbatorile de iarna
 
Prez.power point cp scoala tintea
Prez.power point cp scoala tinteaPrez.power point cp scoala tintea
Prez.power point cp scoala tintea
 

Mehr von L M

Mehr von L M (20)

Simpozion2015
Simpozion2015Simpozion2015
Simpozion2015
 
Prezentare 2014 (2)
Prezentare 2014 (2)Prezentare 2014 (2)
Prezentare 2014 (2)
 
Simpozion national 2013
Simpozion national 2013Simpozion national 2013
Simpozion national 2013
 
Prezentare 2014 (2)
Prezentare 2014 (2)Prezentare 2014 (2)
Prezentare 2014 (2)
 
Proiect metodologie sc_prof_2012
Proiect metodologie sc_prof_2012Proiect metodologie sc_prof_2012
Proiect metodologie sc_prof_2012
 
Iarna
IarnaIarna
Iarna
 
Serban Aurora
Serban AuroraSerban Aurora
Serban Aurora
 
Saceleanu Fanica
Saceleanu FanicaSaceleanu Fanica
Saceleanu Fanica
 
Popa Tina Tatiana
Popa Tina TatianaPopa Tina Tatiana
Popa Tina Tatiana
 
Lovin Maria
Lovin MariaLovin Maria
Lovin Maria
 
Antohi Eugenia
Antohi EugeniaAntohi Eugenia
Antohi Eugenia
 
Bunget Anina
Bunget AninaBunget Anina
Bunget Anina
 
Boncu Cristina
Boncu CristinaBoncu Cristina
Boncu Cristina
 
Tepelus Ana
Tepelus AnaTepelus Ana
Tepelus Ana
 
LM
LMLM
LM
 
Prezentare TIC.lovin mariapptx
Prezentare  TIC.lovin mariapptxPrezentare  TIC.lovin mariapptx
Prezentare TIC.lovin mariapptx
 
Profesor Lovin Maria
Profesor Lovin MariaProfesor Lovin Maria
Profesor Lovin Maria
 
Arta martisorului
Arta martisoruluiArta martisorului
Arta martisorului
 
Diplm.bc
Diplm.bcDiplm.bc
Diplm.bc
 
Iteach diploma sa
Iteach diploma saIteach diploma sa
Iteach diploma sa
 

Revista 2 -, ,Orizonturi"

  • 1. Grup Şcolar C.C.F. Feteşti, Ialomiţa Revistă caleidoscop Anul I, nr.2 Decembrie 2009
  • 2. COLECTIVUL DE REDACŢIE Profesori coordonatori: Lovin Maria Lăcătuş Alisa Profesori colaboratori: Boncu Cristina Melania Halmagiu Ramona Elevi: - Sămulescu Oana X B - Zaharia Aurel IX D - Sandu Loredana XI A - Stan Iulian XI A - Hanganu Daniel XI A - Barangă Nicolae XI A DIN CUPRINS : 1.Povestea lui Moş Nicolae 2. Crăciunul -Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului 3.Trouve les mots caches 4.Colinde tradiţionale de Crăciun 5. De Ziua europeană a limbilor, toate limbile se dezleagă! 6. Din creaţiile elevilor… 7. Sistemul informatic AEL 8. Curiozităţi 9. Să ne amuzăm... Revista noastră apare semestrial. Aici veţi putea găsi informaţii despre toate activităţile din şcoală : ştiri, caleidoscop, mica publicitate, informaţii utile.
  • 3. Moş Crăciun ( colind de ceată) C R Moş Crăciun cu plete dalbe Ă A sosit de prin Nămeţi C Şi aduce daruri multe I Pe la fete şi băieţi. U Moş Crăciun, Moş Crăciun! N Din bătrâni se povesteşte F Că-n atiti anii, negreşit, E Moş Crăciun pribeag soseşte, R Niciodată n-a lipsit. I Moş Crăciun, Moş Crăciun! C I Moş Crăciun, cu plete dalbe T Încotro vrei să apuci? Ti-aş cânta ,,florile dalbe”, ! De la noi să nu te duci. Moş Crăciun, Moş Crăciun! 3
  • 4. Cunoscut în Transilvania şi sub numele de Sin-Nicoară, Sfîntul Nicolae este cel mai popular Sfînt în Ardeal. Sărbătoarea lui a generat un adevărat folclor, de la darurile de "Moş Neculai" şi până la obiceiurile şi legendele diferenţiate de la sat la sat. Se ştie că Moş Nicolae este cel care deschide perioada sărbătorilor de iarnă şi Se spune că, în noaptea de 5 spre 6 totodată luna cadourilor, însă nu trebuie să decembrie, Moş Nicolae vine la geamuri îl uităm pe Moş Crăciun care completează şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, frumuseţea celei mai aşteptate perioade din lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, an. însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. În dimineaţa de Cum fiecare are părerea lui, noi o vrem Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în şi pe a ta, motiv pentru care te rugăm să ne ghetuţe. E un obicei vechi, nu numai la spui cine crezi că e mai cool, Moş Nicolae, români, de a face cadouri în această zi. sau Moş Crăciun? Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. Se spune că însuşi Sfîntul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-şi vândă fetele, crezând că astfel se va chivernisi. Rugămintile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet negru. Sfîntul Nicolae a aflat despre situaţia ce se petrecea nu departe de locuinţa sa. Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reuşit să se mărite curând. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie şi apoi cea mică au reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi până în zilele noastre, în fiecare noapte a Sfîntului Nicolae, cei dragi nouă, şi în special copiii, primesc daruri, de la Moşul care nu li se arată niciodată. Sămulescu Oana ,clasa a X a B 4
  • 5. ‘’IUBIM PE DUMNEZEU,FIINDCĂ EL NE-A IUBIT CEL DINTÂI”’ Pretutindeni în lume, popoarele creştine, între care şi poporul român, celebrează de secole la rând Naşterea Domnului, a Crăciunului, la 25 Decembrie, sărbatoare marcată de manifestări religioase, de colinde, obiceiuri şi tradiţii specifice fiecărui popor. El relevă în întreaga lor dimensiune însemnătatea crucială pe care a avut-o şi o are în evoluţia umanităţii, pe calea Mântuirii, Naşterea lui Hristos, trimisul lui Dumnezeu, luminându-ne calea spre iubire şi adevăr. Crăciunul este sărbătoarea bunătăţii lui Dumnezeu, care prin Fiul Său, îl salvează pe om, îl eliberează din starea de sclavie şi de singurătate, aducându-l la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Prin Fiul Său, Dumnezeu S-a împacat cu oamenii, le-a pus în inimi pace şi bucurie. Şi de aceea vedem în taina Crăciunului chemarea lui Dumnezeu la iubire între oameni, la înţelegere şi disponibilitatea de a ajuta, la iertare şi împăcare, la pace şi prietenie. Crăciunul este pătrunderea iubirii în această lume întunecată şi rece, unde se află şi inimile noastre. Şi în ele pot să pătrundă iubirea şi bunătatea ce trec de la om la om, în împăcarea dintre oameni, în buna înţelegere, în iertare, în răbdare, în amabilitate. Dumnezeu nu locuieşte printre cei care se urăsc, se ceartă, se duşmănesc şi se invidiază. Crăciunul este o chemare să ne lepădăm de orice violenţă, de orice răutate şi să ne deschidem inimile şi mâinile pentru oameni aflaţi în suferinţă, scriind cuvântul PACE pe chipul lor. Sărbătoarea Crăciunului este o chemare sfântă la puritate, la curăţire sufletească şi la înnoirea vieţii pentru a-L primi pe Hristos cel venit la noi”’plin de har şi de adevăr”’(Ioan1,14). Iarăşi ne îmbrăcăm în hainele de sărbătoare şi după ce ne-am “’curăţit simţirile”’prin taina spovedaniei şi a Sfintei Împărtăşanii, mergem cu toţii la Casa Părintelui Ceresc ca să primim înăuntrul nostru pe Fiul lui Dumnezeu, care vine la noi în chip de prunc ceresc nevinovat’să se nască şi să crească, să ne mântuiască”. Ne umplem de fiecare dată de Crăciun de aleasa bucurie la fel ca şi pastorii Betleemului şi împreună cu ei ne înfiorăm la cuvintele îngerului care a grăit”’Iată, vă binevestesc vouă o bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi S-a născut azi Mânturitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca2,10-11). Ne sârguim şi noi ca şi magii de la Răsărit să-i aducem darurile noastre duhoniceşti: credinţă în locul aurului, dragostea în locul smirnei şi nădejdea noastră în locul tămâiei şi să ne închinăm, dumnezeiescului prunc care a venit’”să slujească şi să-şi dea viaţa răscumpărarea pentru mulţi”’ (Marcu10,45). Ne împreunăm glasurile cu ale îngerilor şi cântăm şi noi în noaptea Sfântă imnul păcii:”’Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace,între oameni bună voie”’(Luca2,14), imn care ne umple şi pe noi de pacea cea de sus care covârseşte toată mintea, pace care e dorită şi azi de întreaga omenire. Sărbătoarea Crăciunului este prin excelenţă sărbătoarea familiei creştine, sărbătoare de la care se izvorăşte atâta binecuvântare, atâta lumină şi căldură pentru fiecare familie. Ea reuneşte în jurul ieslei din Betleem pe toţi membrii ei care cugetă la minunea petrecută acum ~ 2000 de ani şi învăţată de la dumnezeiescul prunc Iisus,smerenia, bunătatea şi iubire. Sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare a familiei. Praznicul Crăciunului ne descoperă pe deplin rostul şi chemarea familiei creştine şi care sunt datoriile membriilor acestuia. Sărbătoarea Crăciunului este şi sărbătoarea colindelor străbune care vin din adânc de istorie şi prin care am străbătut veacurile păstrându-ne credinţa şi iubirea. 5
  • 6. Zaharia Aurel ,clasa a IX D TROUVE LES MOTS CACHES. DANS CETTE GRILLE, DE 100 LETTRES, IL Y A 10 MOTS CACHES. UN JEU POUR TOI A S H I V E R C O N N B F B D F E T E K J O R S A P I N G R K U U T B V D O U L U G I R G A T E A U G I T F E R G L I G N E I G E R T Y U E C O U R O N N E T J Y H K L H P I U T R P B O N H O M M E X 6
  • 7. Şi alături de acest joc vă propun şi unul dintre cântecele tradiţionale de crăciun ,, MON BEAU SAPIN``. MON BEAU SAPIN Mon beau sapin, Roi des Forêts Que j'aime ta verdure! Quand, par l'hiver, bois et guerets Sont dépouillés de leurs attraits Mon beau sapin, Roi Forêts des Tu gardes ta parure. Toi, que Noël planta chez nous Au saint anniversaire Joli sapin, comme ils sont doux Et tes bombons et tes joujoux Toi, que Noël planta chez nous. Par les mains de ma mère. Profesor : Boncu Cristina Melania COLINDE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI Bună Seara (colindă din Feteşti, Ialomiţa, de la Maria Parsica- 1961) Bună seara la fereastră, La fereastra dumneavoastră, Că de câte ori veneam, Tot la masă vă găseam Cu paharul plin de vin, Pe buza paharului, Scria floarea raiului, Raiule,grădina dulce, Eu de aici nu m-aş mai duce, De mirosul florilor, De dragostea fetelor. La anu’ şi la mulţi ani! 7
  • 8. Colindul Crăciunului (colind din Cotul lui Iepure,Ialomiţa,de la Tudor Limonagiu-1940) Astă seară îi seară mare, Stropiţi casa, Florile dalbe, Stropiţi masa, Seara mare a lui Crăciun, Stropiţi feţi Că s-a născut Domnul Bun. De coconi creţi. Noi umblăm şi colindăm, Coconi creţi s-or pomeni, Florile dalbe, Mai frumos vor dărui P-astă noapte întunecoasă, Cu daruri de la părinţi. Nimerirăm l-astă casă Stropiţi feţi L-a ăst domn bun. De fete mari, Domnul bun. Jupân (cutare) Fete mari s-or pomeni, El de veste că prindea, Mai frumos vor dărui înainte ne ieşea Cu marame grele de fir. C-un clondir plin de rachiu. Stropiţi feţi , Cu clondirul de-a dreapta, De cei bătrâni, Cu paharul de-a stânga. Cei bătrâni s-or pomeni, Din clondir turnându-ne, Mai frumos vor dărui Din gura zicându-ne: Cu-un colac de grâu curat, Voi, patru colindători, Pe colac vadra de vin, Vă alegeţi doi din voi, Fie galbenul deplin Doi din voi mai tinerei, C-aş-i legea din bătrâni, Şi săriţi în cea grădină Din bătrâni, Rupeţi fir de calomfir Din oameni buni. Şi-o steblă de busuioc. La mulţi ani cu sănătate, Treceţi,mergeţi la fântână, Că-i mai bună decât toate! La fântâna lui Iordan Florile dalbe, Muiaţi fir de calomfir Florile dalbe, Şi stelba de busuioc Florile dalbe, Amin. Şi-apoi mergeţi botezând. 8
  • 9. Sus Boieri (colind din Cotul lui Iepure,Ialomiţa,de la Tudor Limonagiu-1940) Sus boieri, nu mai dormiţi, Până-ntr-a Crăciunului. Vremea e să vă gătiţi, Hai, lerui, ler Casa să vă măturaţi! Şi flori de măr. Hai, lerui, ler Că sa născut Domn prea bun Şi flori de măr. În sălaşul lui Crăciun, Şi masa s-o încărcaţi Că sa născut Domn frumos. Hai, lerui, ler Hai, lerui, ler Şi flori de măr. Şi flori de măr. Că umblăm să colindăm Numele lui e Hristos! Şi pe Domnul căutăm Hai, lerui, ler Din seara ajunului. Şi flori de măr. Hai, lerui, ler Şi flori de măr. 9
  • 10. Activităţi De Ziua europeană a limbilor, toate limbile se dezleagă! La fiecare 26 septembrie, Ziua europeană a limbilor sărbătoreşte bogăţia lingvistică a Europei. Uniunea Europeană are 23 de limbi oficiale, la care se adaugă o serie de limbi zise regionale sau minoritare. Această zi a fost iniţiată de Consiliul Europei în anul 2001 şi are deviza “Fiecare om să înveţe câte o limbă străină! Acest eveniment este ocazia oportună pentru a aminti avantajele învăţării limbilor străine, incepand cu un citat din poezia ,,POUR L`EUROPE DE DEMAIN’’ :J`ai appris l`italien pour parler au Pape/, L`espagnol pour parler a ma mere,/ L`anglais pour parler a ma tante,/ L`allemande pour parler a mes amis et/ Le francais pour parler a moi- meme ‘’(Charles Quint) si continuand cu descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur. Limbile nu reprezintă doar punţi de comunicare între popoare, ci constituie instrumentele care permit fiecăruia dintre noi să profite din plin de piaţa internă atunci când se află în străinătate fie ca simplu turist, fie în interes profesional. Cu prilejul acestei ocazii sunt organizate numeroase manifestări în întreaga Europă– o invitaţie adresată tuturor europenilor, indiferent de vârstă, pentru a descoperi o limbă străină. Sărbătoarea a fost marcată si in scoala noastra GRUP SCOLAR C.C.F. Fetesti, printr-un spectacol în limbile română, engleză, franceză constand in poezii, cantece, scenete, prin expozitii de desene, realizate de elevi, expozitie de obiecte din diferite tari europene, un costum specific Italiei. Elevii claselor IX , X protagonistii acestei manifestari au fost coordonaţi de profesorii Boncu Cristina si Halmagiu Ramona. 10
  • 11. ”Dacă” • Dacă un copil trăieşte în critică, învaţă cum să condamne. • Dacă un copil trăieşte în ostilitate, învaţă cum să lupte. • Dacă un copil trăieşte în ridicol, învaţă cum să devină timid. • Dacă un copil trăieşte în ruşine, învaţă să se simtă vinovat. • Dacă un copil trăieşte în răbdare, învaţă să fie răbdător. • Dacă un copil este încurajat, învaţă să fie încrezător. • Dacă un copil este lăudat, învaţă să aprecieze. • Dacă un copil trăieşte în corectitudine, învaţă să aprecieze valoarea dreptăţii. • Dacă un copil trăieşte în siguranţă, învaţă să aibă încredere în alţii. • Dacă un copil trăieşte în aprobare, învaţă sa se placă. • Dacă sunt un profesor bun, copiii vor fi mereu pe primul loc. 11
  • 12. Din creaţiile elevilor… Decembrie Dragomir Ionuţ – X B Decembrie a venit Şi Crăciunul a sosit A venit grăbit, grăbit Colindătorii au pornit. Sărbătorile au venit Hai mama nu fi tristă Am aşteptat atâta timp Pruncirea lui cea sfântă. Între stelele-n sticlate Tremurând în zarea lor Tremură pe deal o ceată Şi colindă-n cetişor. Colindă cu mic cu mare Băieţi, fete şi făclăi Pentru pruncul cel mai mic Cu animale şi cu boi. O întrebare pe care am primit-o şi eu şi care chiar m-a pus pe gânduri. Dacă ai fi altcineva, ţi-ar plăcea să fii prieten cu tine? Probabil asta e întrebarea pe care trebuie să ne-o punem de fiecare dată când ne jignim un prieten adevărat. Poate doar aşa am reuşi să ne simţim aşa cum se simte el/ea în respectivele momente. Asta binenţeles dacă mai avem puţin respect, în primul rând pentru noi înşine, şi apoi pentru cei din jurul nostru Sandu Loredana XI A 12
  • 13. Curiozităţi Sistemul informatic AEL Procesul modern de învăţământ este fundamentat pe teorii şi sisteme informatice moderne care permit realizarea activităţilor zilnice. În termeni simpli, funcţionarea sistemelor moderne are la baza interacţiunea între organizaţii publice şi private, în cazul învăţământului parteneriate între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi firme care să susţină prin programe complexe buna funcţionare a sistemului. Mediul sistemului de învăţământ informatizat încorporează în structura sa, pe de o parte, profesorii şi, pe de altă parte elevii. Implementarea unor sisteme cum este sistemul educaţional informatizat (SEI) marchează o etapă importantă a reformei structurii tradiţionale, progresele înregistrate până în prezent fiind recunoscute la nivel internaţional. AEL, o platformă de învăţare asistată de calculator, sau de eLearning cum i se spune în limbajul de specialitate, este unul din proiectele de succes implementate în sistemul de învăţământ românesc.Pachetul de lecţii interactive AEL este un instrumentcomplementar, care nu suplineşte rolul profesorului şi cu siguranţă nu este o alternativa de studiu. Acest pachet de lecţii a fost gândit pentru a completa metodele de predare şi funcţionează în reţelele de computere distribuite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în toate liceele din România în cadrul programului Sistem Educaţional Informatizat (SEI). Sistemul informatic AEL este un software integrat, proiectat pentru asistarea profesorilor, elevilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de învăţământ, AEL este coloana vertebrală a aplicaţiilor software dezvoltate în cadrul programului de informatizare a şcolii româneşti. AEL oferă suport pentru predare şi învăţare atât în clasă cât şi la distanţă, pentru testare, evaluare şi notare, pentru crearea, organizarea şi administrarea conţinutului educaţional multimedia, pentru monitorizarea procesului de învăţământ şi concepţie curriculară.Platforma AEL este destinată sprijinirii procesului de învăţare prin mijloace informatice moderne, este o instruire inteligentă în concordanţă cu principiile psiho- pedagogiei actuale, punând la dispoziţia profesorilor un instrument suplimentar de lucru, caracterizat prin eficienţă şi capacitate de adaptare.Utilizarea platformei AEL este marcată de o vastă extindere a ariei de acoperire specifică domeniului educaţiei: AEL oferă astfel un sistem de operare care este periodic upgradat; module de lecţii care tratează interactiv diverse subiecte din programa şcolară sau testează şi evaluează elevii, realizând o monitorizare inteligentă în funcţie de nivelul de pregătire al fiecăruia; accesul nelimitat la informaţie prin Internet sau baze de date proprii (cum ar fi dicţionarele, care afişează definiţii la o simplă selectare a unui cuvânt), dar AEL realizează şi o administrare a resurselor clasei/şcolii, contribuind punctual şi global la organizarea eficientă a programului şcolar.AEL este un sistem integrat de predare/ învăţare şi management al conţinutului, menit să sprijine profesorii/ tutorii, elevii, dezvoltatorii de conţinut, precum şi pe ceilalţi participanţi la actul educaţional în procesul de învăţare. AEL este o platformă software modernă, construită pe baza tehnologiilor actuale. Echipa SIVECO România a ales portabilitatea şi mentenanţa, construind AEL-ul în sistem multistrat, folosind un client care nu consumă resurse, de tip browser web conectat la un server web şi de aplicaţii scris în Java.AEL este coloana vertebrală a programului SEI, oferind suport pentru predare/învăţare, evaluare şi notare, administrarea, proiectarea şi monitorizarea conţinutului. De asemenea, asigură mijloacele necesare comunicării şi sincronizării între centrele locale şi regionale din cadul programului SEI. Maria Lovin,Grup Scolar C.C.F.,Fetesti 13
  • 14. Să ne amuzăm! "computer" O profesoară le explică elevilor săi că în limba franceză, spre deosebire de cea engleză, substantivele sunt clasificate dupa gen, în masculine şi feminine. Casa este feminin - "la maison". Creion este masculin - "le crayon". Povestirea noastră începe în momentul în care un student a întrebat : Ce gen este "computer" ? În loc să le dea un răspuns, profesoara a împărţit clasa în două grupe - fete /băieţi - şi le-a cerut să decidă singuri dacă substantivul "computer" ar trebui să fie de genul masculin sau feminin. Fiecarui grup i s-a cerut să aducă patru argumente pentru a-şi susţine alegerea. Băieţii au hotărât: "calculatoarele" sigur ar trebui să fie de gen feminin. Motivele sunt: 1. Nimeni altcineva în afara creatorului lor nu le întelege logica; 2. Limbajul comun pe care-l folosesc în comunicarea cu alte calculatoare este de neînţeles de către oricine altcineva; 3. Chiar şi cele mai mici greşeli sunt păstrate în memorie pe termen lung pentru posibile aduceri aminte; 4. Cum îţi iei unul, te trezeşti cheltuind jumătate din salariu pentru accesorii. Grupul Fetelor, totuşi, a ajuns la concluzia că substantivul "calculator" ar trebui să fie masculin deoarece: 1. Ca să poţi face ceva cu el trebuie să-l "porneşti"; 2. Are o mulţime de informaţii dar nu poate gândi singur; 3. Se presupune că ar trebui să te ajute să rezolvi probleme dar, în marea majoritate a cazurilor, EL este problema; 4. Cum îţi iei unul, realizezi că dacă ai mai fi aşteptat puţin, ai fi putut avea un tip mai bun. 14
  • 15. http://www.ccf-fetesti.ro ,,Educaţia este dobândirea artei de a utiliza cunostinţele” ! Alfred North Whitehead ISSN 2066 - 2793 15