1. RFFERAT
STIINTA SI TEHNOLOGIE IN EDUCATIE
“EDUCATIA NUTRITIONALA A ELEVULUI’’
PROF. IOANA NICOLAE
SCOALA NR.1 “ SFINTII VOIEVOZI”
BUCURESTI- SECTOR 1
1

2. “Educatia are dificila misiune de a
transmite o cultura acumulata de secole,
dar si o pregatire pentru un viitor in buna
masura imprevizibil”
Jacques Delors
Astazi, intr-o societate caracterizata printr-o dinamica
accelerata a schimbarilor structurale, a plasarii omului in contextul
acestor”izbucniri tehnologice”, ridica in permanenta noi sarcini
educatiei, carora trebuie sa le faca fata.
Folosirea tehnologiilor implica un grad de civilizatie, iar
avantajele civilizatiei necesita demonstratii, o data ce produsele
revolutiei tehnologice fac parte din mediul ambiant.
Actualmente, toate aceste schimbari in aceasta societate
postindustrializata, informatizata, ne determina sa acordam o atentie
corespunzatoare Educatiei Tehnologice.
Educatia tehnologica constituie o componenta de baza a
invatamantului modern romanesc, o disciplina care se adeseaza
elevului.Educatia tehnologica are un caracter specific inter-si
transdisciplinar,dar si un caracter dual:teoretic si practic, stiintific si
tehnologic, urmarind dezvoltarea gandirii centrata pe tehnica,
formarea gandirii sistemice si a abilitatilor practice esentiale pentru
stimularea si dezvoltarea initiativei si creativitatii elevului.
In acest context,perspectiva rationala a educatiei are un rol esential,
ducand la stabilirea unei relatii umane si sociale intre educator si
educat, in spiritul unei educatii bilaterale, in cadrul careia exista”o
invatare permanenta a elevului de catre dascal, dar si a dascalului
catre elev”.
Datorita dezvoltarii explozive a stiintelor si tehnologiilor,
educatia tehnologica trebuie privita ca pe o schimbare substantiala a
unei educatii vechi. Cea mai veche forma de educatie, cea
tehnologica, datorita computerului a devenit suportul indispensabil
pentru modernizarea celorlante, dar si pentru aparitia unor noi
educatii.
2

3. “Noile educatii” au o puternica vocatie inter- transdisciplinara.
Din confruntarea dintre discipline, a fenomenelor si proceselor
complexe, trandisciplinaritatea face sa apara o noua viziune si
interpretare despre educatie si cunoastere, despre lume, cultura.
Aceste “noi educatii” reprezinta, de fapt, noi continuturi
specifice, raportabile la oricare din cele cinci continuturi generale ale
activitatii de formare-dezvoltare morala, intelectuala, tehnologica,
estetica, psihofizica a personalitatii umane.
“Noile educatii” reflecta problematica lumii contemporane
prin obiectivele propuse care dau si denumirea fiecarei structuri de
continut stiintific, realizata ca disciplina de studiu, conceputa in plan
disciplinar, dar mai ales interdisciplinar, pluridisciplinar si chiar
transdisciplinar.
Educatia ecologica sau educatia relativa la mediu vizeaza
formarea si cultivarea capacitatilor de rezolvare a problemelor
declansate odata cu aplicarea tehnologiilor industriale si
postindustriale la scara sociala, care au inregistrat numeroase efecte
negative la nivelul naturii si al existentei umane.
“Educatie ecologica” – isi propune ca obiective identificarea
calitatilor mediului nepoluat ca premisa a unei vieti sanatoase,
constientizarea interdependentei dintre calitatea mediului si calitatea
vietii, dezvoltarea unui comportament individual si social ecologic
sanatos, implicarea responsabila in actiuni de protectie a mediului.
Pentru elevi este important:
- sa cunoasca importanta calitatii mediului pentru viata;
- sa cunoasca relatiile dintre om si mediu, interdependenta
dintre mediu si dezvoltarea societatii;
- sa-si formeze atitudinea de respect fata de mediu si sa-si
dezvolte comportamente responsabile.
O problema acuta a civilizatiei o constituie protectia mediului, a
naturii.Dragostea copilului fata de natura poate fi cultivata la orice
varsta.
Educatia pentru schimbare si dezvoltare vizeaza formarea si
cultivarea capacitatilor de adaptare rapida si responsabila a
personalitatii umane la conditiile inovatiilor si ale reformelor sociale
inregistrate in ultimele decenii ale sec. al XX-lea, in perspectiva sec.
al XXI-lea.
3

4. Rolul acestei educatii este sa-l invete pe copil/scolar sa se
situeze si sa se mentina in centrul dezvoltarii ca agent, scop si
beneficiar al acesteia.
Educatia pentru tehnologie si progres vizeaza formarea si
cultivarea aptitudinilor generale si speciale si a aptitudinilor afective,
caracteriale si motivationale, deschise in directia aplicarii sociale a
cuceririlor stiintifice in conditii economice, politice si culturale
specifice modelului societatii postindustriale de tip informational.
Educatia fata de mass-media vizeaza formarea si cultivarea
capacitatii de valorificare culturala a informatiei furnizate de radio,
televiziune, presa, in conditii de diversificare si de individualizare care
solocita o evaluare pedagogica responsabila la scara valorilor
sociale.
Acest tip de educatie isi propune nu numai formarea unei
atitudini adecvate si selective fata de informatia care il asalteaza pe
om in societatea contemporana, ci si de cultivarea receptivitatii fata
de valorile culturale si de sensurile spirituale ale vietii.
Elevii urmeaza:
- sa adopte criterii estetice si morale in aprecierea valorilor
culturale;
- sa formeze comportamente adecvate de receptare a
valorilor culturii.
Este foarte importanta discutarea rolului computerului in viata
elevului(rolul Internetului).Calculatorul este suport eminamente
global, servind ca postament, amplificand capacitatea de a gandi si a
comunica.Ofera elevilor o informare sigura, rapida si eficienta din
multe domenii de activitate.
Educatia economica casnica moderna care, mai ales in
tarile dezvoltate, constituie o disciplina sau o activitate educative
importanta, dispunand de laboratoare si incluzand mobilarea
locuintei, viata de familie (aniversari, sarbatori, stiluri, etc), educatia
economica si utilizarea bugetului.Ea este conceputa ca o pregatire
indirecta pentru munca, pornindu-se de la teza confirmata de viata ca
orice tanar care incepe sa presteze o munca trebuie sa stie sa-si
organizeze propria viata; se apreciaza mult faptul ca aceasta
educatie, care apare celor neavizati ca fiind banala, conduce la
consolidarea familiei si la sporirea productivitatii muncii.
4

5. Educatia nutritionala
Impactul alimentatiei asupra elevului
Educatia nutritionala vizeaza cunoasterea alimentelor si
substantelor nutritive, producerea si/sau utilizarea acestora,
conservarea alimentelor, alimentatia copilului, alimentatia rationala,
etc.
Prezentarea si discutarea unor reguli necesare in alimentatia
scolarului pentru a obtine rezultate optime la invatatura si pentru a
evita imbolnavirile sunt importante .
Este necesar ca fiecare copil sa constientizeze grija pentru a
manca cum, cat, ce, cand trebuie, pentru ca se remarca in randul
elevilor o adevarata neglijenta in ceea ce priveste masa zilnica
(consum excesiv de cartofi prajiti, snacksuri, bauturi racoritoare
carbogazoase, etc) .Este indicat sa se arate importanta consumarii
fructelor si legumelor .
Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie.
Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este
alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte
mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa
functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu
este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se
pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil”
potrivit.
Alimentele pe care le consumam contin diverse substante
nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele
construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor
noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza
energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un
pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o
varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita
din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in
exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului
vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.
5

6. ALIMENTATIA COPIILOR SCOLARI
La varsta de 6-14 ani copilul traverseaza o perioada relativ
linistita in ceea ce priveste cresterea, asa incat nevoile nutritionale se
rezuma aproape exclusiv la insumarea nevoilor metabolice de repaus
cu cele din activitatii fizice. Copilul devine din ce in ce mai
independent in stilul sau de a se alimenta.Durata de timp petrecuta in
afara familiei este tot mai mare, astfel incat copilul este mai mult si
mai eficient influentat de climatul social si cultural in care traieste,
inclusiv si mai ales de scoala.Intr-adevar, ‘‘experienta de
viata’’ dobandita in scoala are un mare potential de influentare a
atitudinii si comportamentului in legatura cu ‘’ sanatatea nutritionala’’
Nevoile energetice ale copiilor scolari de 60-70 calorii
Kg/corp/zi. Aceasta inseamna ca sunt necesare in general
2000-2100 calorii/zi, pentru copii, intre 7-9 ani si pana la 2500
calorii/ zi pentru cei intre 9-15 ani.
In acest sens proteinele vor fi sduse in tehnologia culinara din
alimente de origine animala ( produse lactate, carne, legume etc.), iar
lapte 400-500 ml/zi, branza 40-50 g/zi,carne 120- 150 g/zi, oua cate
unul pe zi.
Lipidele se vor asigura pe de o parte din alimentele
consumate, ratia fiind completata cu grasimi animale date sub forma
de unt 20-25 g/ zi si untdelemn 15-20 ml/zi.
Glucidele vor fi acoperite din paine intermediara 200-250 g/zi,
pate fainoase 50-100 g/zi, cartofi 200 g/zi, legume verzi 200 g/zi,
fructe 150-200 g/zi, ratia fiind completata cu zahar si produse
zaharoase in propotie de 20-25 g/zi.
6

7. Cand mancam?
Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru
masa. Deci, ideal este sa mancam la ore regulate. principal, lucru
care ne va slabi sanatatea.
Alimentatia va fi reprezentata in 4-5 mese pe zi:
Foarte importanta este masa de dimineata care ar terebui sa fie
cea mai consistenta. Nici de cum nu trebuie sa ne ingaduim sa nu
servim micul dejun. Primul lucru pe care tebuie sa-l facem sa ne
culcam mai repede sera, pentru a ne putea trezi mai devreme
dimineata, ca sa avem timp sa mancam si timp necesar pergatirii
mesei.
Ce mancam la micul dejun? Este bine sa alegem retete
alimentare pe baza de cereale si fructe care se pot alterna si cu alte
alimente. Important este sa mancam bine dimineata pentru a nu cere
corpului sa foloseasca din materialele de rezerva, proteine in
principal, lucru care ne va slabi sanatatea.
-20% din calorii,recomandand in comonentele meniului, 250 ml
lapte 1-2 felii de paine alba, unt, dulceata (20-25g).
Gustarea de dimineata 10-15% calorii, recomandand in
comonentele meniului 2 tartine cu unt si sunca, un mar, biscuiti etc.
Pranz – Masa de pranz trebuie sa fie de asemenea
consistenta- 35-40% din calorii, recomandand in componentele
meniului:supa de pasare cu galusti de gris, supa de taitei, crème din
legume, ciorbe, borsuri din legume cu carne, mancaruri din legume
cu si fara carne de porc, vita, pasare, peste, paine, dulciuri de
bucatarie, de patiserie si cofetarie.
Gustarea de dupa amiaza 10-15% din calorii, recomandand:
iaurt si alte produse acidulate, biscuiti, fructe proaspete sau sub
forma de compoturi.
Seara ( Cina) ultima masa a zilei, se va servi cu 3-4 ore inainte
de culcare, deci la ora 18-19.
- 20% calorii, recomandand in componentele meniului:
specialitati de friptura inabusita de vita, pasare cu diferite garnituri de
legume, salata de sezon, produse de panificatie, dulciuri de
bucatarie, de patiserie, de cofetarie, fructe.
7

8. Alimentele vor fi pregatite cat mai variat si cat mai apetisante,
cu condimentare moderata, evitandu-se alimentele pre sarate sau
pre iuti. Se vor evita de asemenea rantasurile prajite si in general
alimentele prajite in grasime incinsa. Este deosebit de important sa
se asigure copiilor de varsta scolara mare, avand in vedere riscurile
mai mari de imbolnaviri oferite de viata in colectivitate.
Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este
in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule
aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de
substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste
substante sunt preluate din mancare.
Alimentatie echilibrata
Alcatuirea unui meniu echilibrat, se bazeaza pe:
- cereale, legume, zarzavaturi, leguminoase, fructe,
- carne si grasimi de origine animala (in cantitati mici ) tinand
cont de tipul de activitate desfasurata, de varsta si de
anumiti factori individuali (intoleranta fata de anumite
alimente, echilibrul hormonal etc.).
Intr-o alimentatie echilibrata, trebuie sa tinem seama de
proportia diferitelor substante care furnizeaza organismului energia.
Exemplu:- glucidele ar trebui sa aduca intre 55% si 75% din totalul
caloriilor ingerate zilnic,
- grasimile sa nu depaseasca 30%;
- proteinele sa constituie intre 10% si 15% din totalul
caloriilor.
8

9. 9

10. 10

11. O alimentatie deficitara poate fi cauza unor tulburari in
procesul de dezvoltare sau in starea de sanatate, tulburari care nu
devin evidente imediat, ci uneori mult mai tarziu.
Copiii subalimentatisunt mult mai putini rezistenti la frig, sau la
diferite boli, pe care le fac mult mai grav.Copiii se imbolnavesc cel
mai des cand sunt fie subalimentati sau, mai curand, gresit
alimentati.Astfel copiii care primesc in exces fainoase si dulciuri,
pierd pofta de mancare, devin mai groi si au o rezistenta scazuta la
infectii.
Deficientele nutritionale la varsta scolara sunt rare, comparativ
cu alte varste, dintre acestea amintim :
- anemia prin deficit de fier ;
- obezitatea ;
- deficientele marginale de vitamine.
Necesarul zilnic de calorii
Tipul de activitate ( Profesia ) - numarul de calorii
Sedentara 1800
( Functionari, personal didactic )
Usoara 2300
( Elevi, lucratori in comert sau mici meseriasi )
Medie ( Muncitori in medii casnice ) 2800
Grea 3500
( Sportivi, muncitori din medii industriale
- constructii, industria miniera )
11

12. „Piramida“ alimentara
12

13. 1 - Alimente ce pot fi consumate in orice cantitate
- fructe ;
- cereale ;
- zarzavaturi ;
13

14. 14

15. 2 - Alimente ce pot fi consumate in cantitati moderate:
- fructe uscate ;
- leguminoase (mazare, fasole uscata, linte) ;
- lapte si produse lactate ;
- oua, carne de pui si peste ;
15

16. 3 - Alimente mai putin recomandate:
-dulciuri ;
- carne grasa ;
- grasimi.
16

17. 17

18. 18

19. 19

20. 20

21. 21

22. Proteine ,Glucide ,Lipide
al celor mai consumate alimente
22

23. ALIMENTUL PROTEINE GLUCIDE LIPIDE CALORII
(100 G)
paine alba 10,4 54,0 2,0 282,0
paste fainoase 9,6 75,9 1,0 360,0
biscuiti 8,2 74,0 0,5 337,0
banane 1,3 13,4 0,6 66,0
cirese 1,1 18,4 0,2 52,0
curmale uscate 1,9 74,0 - 326,0
mere 0,3 16,9 0,4 74,0
portocale 0,8 10,1 0,2 46,9
smochine 4,3 58,0 1,3 266,9
stafide 1,5 71,0 0,6 307,0
struguri 2,1 18,4 1,7 100,0
nectar de caise 0,8 17,0 - 72,7
nuci 17,0 13,0 58,5 665,5
alune 17,0 7,2 62,0 680,0
fasole boabe 23,0 47,1 1,7 303,0
mazare 21,5 52,9 2,0 323,0
ardei gras verde 1,1 4,6 0,2 25,0
cartofi 2,1 19,1 0,2 90,0
castraveti 1,3 2,9 0,2 19,0
ceapa uscata 1,5 0,2 10,5 51,0
ciuperci 5,0 2,5 0,5 25,0
fasole verde 2,0 5,6 0,2 33,0
rosii 1,1 4,3 0,3 25,0
salata verde 2,0 3,0 0,3 22,0
varza alba 1,9 5,9 0,2 33,0
lapte de vaca 3,5 4,8 3,3 67,0
iaurt 3,5 3,5 0,3 32,0
lapte praf 27,0 40,0 24,2 500,0
branza de vaci 11,0 4,0 1,7 100,0
branza de burduf 28,0 0,5 28,0 377,0
branza telemea de 17,0 1,0 20,0 270,0
oaie
cascaval 25,0 1,3 27,1 336,8
23

24. carne de vaca slaba 21,0 - 3,5 118,0
carne de vaca grasa 18,5 - 16,5 227,0
carne de porc slaba 22,4 - 6,3 143,0
carne de porc grasa 15,0 - 35,0 368,0
carne de miel 18,0 - 20,0 260,0
carne de gaina 20,0 - 5,0 128,0
ficat de porc 19,0 3,0 6,0 146,2
parizer / crenvursti 10,2 - 26,8 290,0
pate de ficat 15,1 0,9 25,0 295,0
1 ou de gaina 7,0 0,3 6,0 85,5
crap 19,0 - 2,8 104,0
salau 19,4 - 0,9 88,0
bomboane ciocolata 7,0 56,4 34,0 575,0
glucoza - 77,7 - 320,0
halva 13,9 47,5 32,5 555,0
miere de albine 0,5 84,5 - 335,0
zahar - 99,9 - 410,0
unt 8,0 2,5 80,0 806,0
ulei de floarea- - - 99,9 929,0
soarelui
margarina 0,5 - 82,0 766,0
24

25. 25

26. 26

27. 27

28. 28

29. 29

30. Recomadarile referitoare la ratia dietética a elevului sunt
urmatoarele:
- aportul energetic este adecvat daca asegura nevoile
metabolice de repaus si cele de activitate;
- nevoile calorice sunt corelate intotdeauna cu nevoile de
proteine care provin din carne, lapte, branzeturi, oua;
- proportia de grasimi animale va fi de 50% din grasimile
totale din dieta( restul privin din produse vegetale);
- zaharurile vor proveni on special din paine, legume, paste
fainoase, dulciuri;
- cantitatea de fructe consumate zilnic este bines a fie de
300gt;
- din dieta un trebuie sa lipseasca salatele;
- meniurile sa fie cat mai variate, evitando-se excesul de
condimente si alimente prajite;
- sunt interzise in dieta scolarului cafeaua, alcoolul, excesul de
sare, bauturi racoritoare carbogazoase si dulciuri
Invatamantului, stiintei si tehnologiei le revin roluri de
prim ordin in societatea de azi si cea viitoare, fiind unanim acceptata
ideea ca pentru realizarea progresului este necesara unirea stiintei si
tehnicii cu umanismul, cu grija si preocuparea fata de fiinta umana.
Invatamantului revenindu-i misiunea de a contribui in mod esential la
efortul comun de imbunatatire a conditiei umane.
Fiind vorba de interdisciplinaritate, consideram integritatea si
autoreglarea ca insusiri fundamentale ale societatii.
Autoreglarea este un mecanism cibernetic.Omul avand rol de
“receptor”culege informatii din mediul in care traieste, transmitandu-le
pe cale aferenta societatii. La acest nivel are loc analiza, sinteza,
compararea, selectarea tuturor informatiilor si se iau deciziile cele
mai potrivite. De la acest nivel, pe cale eferenta, se da “comanda
efectorilor, in cazul nostru tehnologiilor moderne. Raspunsul il
constituie folosirea acestora in folosul omului.Valoarea raspunsului
trebuie comparata cu “comanda”.Este asa-zisa conexiune
inversa(feedback).Conexiunea inversa este obligatorie pentru bunul
30

31. mers al sociatatii, ca sistem de autoregllare si ofera posibilitatea
societatii sa fie permanent informata despre implicarea tehnologiilor
omului, progresul omenirii.
Conexiune directa
OM SOCIETATE TEHNOLOGIE
Conexiune indirecta
Relatia OM- SOCIETATE- TEHNOLOGIE- EDUCATIE
CERINTE ALE SOCIETATII
o OM TEHNOLOGIE
OBIECTIVE INSTRUCTIV-EDUCATIVE
Educatia tehnologica contribuie la formarea unei generatii cu
incilnatii reale spre initiativa, creative, dinamism,cooperare si toate
intr-o maniera de “ a invata sa faci bine”
Obiectivul fundamental este noua viziune si atitudine practica
asupra oamenilor si sensurilor, prin prisma tehnologiei, precum si
intelegerea rolului tehnologiei in progresul omenirii.
31