3. In vechime se considera ca cititul inseamna sa
transferi continutul textului in mintea
cititorului.
In prezent, conform teoriilor psiholingvistice, a
psihologiei cognitive si conform teoriilor care
analizeaza activitatea creierului, cititul
inseamna reconstruirea sensului. Daca vrem sa
intelegem un cuvant, o propozitie, un text,
avem nevoie intotdeauna sa apelam la
cunostintele anterioare, pentru a face legatura
cu cuvintele din text. Cititul devine astfel un
proces interactiv intre text si cititor.
4. Literatia inseamna intelegerea , folosirea si
reflectarea asupra textelor scrise, cu scopul
de a ne dezvolta cunoasterea si potentialul,
pentru a deveni indivizi activi in societate.
Cititorul trebuie sa reconstruiasca sensul
textului scris.
Cititul nu inseamna receptare pasiva, ci este o
reconstruire activa a ceea ce este in text.
Cititul apeleaza intotdeauna la cunostintele
noastre anterioare.
5. Invatarea este vitala pentru ca ii ajuta pe elevi sa se inteleaga
mai bine pe ei insisi si sa inteleaga mai bine realitatea din
jurul lor. Exemple:
Matematica: este esentiala in aproape orice domeniu s-ar angaja cineva;
ii ajuta pe oameni sa aprecieze simetria si modelele, ii ajuta pe oameni
sa ia decizii ferme, logice, dezvolta creativitatea, abordarea sistematica a
situatiilor cu care ne confruntam etc.
Stiintele: sunt importante pentru intelegerea vietii, a materiei, a
fenomenelor fizice, a componentelor tehnice, pentru a crea sens intr-o
maniera logica si creativ.a
Stiintele sociale: sunt esentiale pentru a activa in societate ca un individ
responsabil si informat; vei afla felul in care oamenii din culturi deferite,
din epoci istorice diferite, iau decizii si isi implinesc nevoi fizice,
emotionale si spirituale.
Limba: este esențiala pentru cresterea intelectuala; abilitatea de a vorbi,
de a scrie si de a citi si de a interpreta un text este fundamentala pentru
a avea acces la cunostintele pe care le ofera celelalte discipline
Etc.
6. 1. Analizati-va planul de lectie si notati 3-5
operatii pe care le faceti, atunci cand lucrati
cu textul disciplinei dvs..
7. Cercul predarii cititului:
Predarea strategiilor de lectura
Selectarea materialelor adecvate pentru lectura
Implicarea elevilor in texte
Reflectarea asupra procesului predarii/invatarii
Modelul COME:
Conectarea elevilor cu continutul
Organizareainformatiei pentru intelegerea
textului
Negocierea sensului lectiei si reflectia
metacognitiva
Largirea sferei de cunoastere
8. Sprijiniti-va elevii sa-si construiasca noile
cunostinte, prin integrarea, in procesul de
invatare a informatiilor mai vechi.
Aratati-le elevilor cum sa invete, implicand
strategii de invatare inainte, in timpul si
dupa lectura propriu-zisa.
Ghidati-va elevii sa-si construiasca o
intelegere mai profunda a continutului
invatarii, dandu-le ocazia sa –si raspunda la
urmatoarele intrebari:
9. Cum imi voi stabili un scop legat de ceea ce
citesc?
Ce sa fac pentru a-mi activa cunostintele pe care
le am deja in acest domeniu?
Cum am sa-mi dau seama care sunt intentiile
autorului, din spatele acestui text?
Ce strategii de lectura voi folosi pentru acest
text?
Cum imi voi organiza informatia, dupa ce am citit
si am studiat un text, asa incat sa mi-o amintesc?
Cum pot sa ma verific singur, ca sa-mi dau
seama daca am inteles?
10. Analizati-va planul de lectie conform
principiilor modelului COME si notati unde
vedeti punctele slabe.
11. 1. Nu exista conceptul, deci nici constientizarea
unor nevoi speciale, legate de lucrul cu textul.
2. Profesorii nu cunosc strategii de lectura.
3. Chiar cand cunosc aceste strategii, profesorii
nu le aplica in mod coerent sau nu le aplica
atunci cand e nevoie.
4. Profesorii nu lucreaza cu texte, predau
continutul intr- o forma pe care o prelucreaza ei
insisi.
5.Dascalul nu verifica in permanenta intelegerea
vocabularului.
12. 6. Dascalii nu sunt interesati sa
diagnosticheze nivelul de literatie al elevilor,
conform taxonomiei lui Bloom, si anume:
a. cat vocabular inteleg
b. daca pot selecta informatiile importante
c. daca sesizeaza distribuirea detaliilor pe
palierele ideilor de baza
d. daca pot face asociatii
e. cat de subtile pot fi aceste asociatii
f. daca pot interpreta informatiile din text
13. 7. Nu dezvolta suficient capacitatile
metacognitive ale elevilor(elevii nu sunt
obisnuiti sa reflecteze asupra propriilor
capacitati cognitive).
8. Nu expun elevii la o diversitate de texte.
9. Nu-i invata sa fie critici fata de felul in care
e scris un text.
10. Nu stabilesc scopuri clare pentru fiecare
text pe care-l folosesc la ora.
14. 1. Discutati 3 aspecte negative, legate de
educatia romaneasca, din perspectiva
literatiei (puteti folosi exemple din cele 10
prezentate).
2. Pentru fiecare aspect, sugerati o solutie.
15. Respectul reciproc
Responsabilitate comuna
Reguli sigure, de comun stabilite pentru
interactiune
Sprijin si feed-back
Scopuri clare, rezonabile si care pot fi atinse
de elevi
16. Un bun profesor:
1. Stie ca fiecare elev poate deveni un cititor mai bun.
2. Va aplica strategii de lectura diferite, in asa fel incat
fiecare elev sa devina un cititor strategic.
3. Va avea cunostinte de specialitate in ceea ce priveste
textele pe care le preda (va putea face, de exemplu,
diferenta intre un text expozitiv si un text
argumentativ, abordandu-le diferit).
4. Va evalua in permanenta felul in care creste nivelul
abilitatilor de lectura ale elevilor, descoperindu-le
punctele tari si punctele slabe.
5. Va face ca elevii insisi sa poata descoperi ei care le
sunt punctele tari si puntele slabe.
17. 1. Gandeste asupra sarcinii de lucru, lucreaza
in perechi, impartaseste.
2. Ce stiu, ce vreau sa stiu, ce am invatat.
18. De ce este importanta metacognitia?
- dezvolta competentele de analiza a unui
text
- dezvolta capacitatea de autoevaluare
20. 1. Analizati materialul de citit. Daca e o carte,
uitati-va la coperta, la materialul introductiv,
uitati-va la titluri, subtitluri, imagini, ilustratii.
2. Cititi intr-un loc unde nu sunteti distras.
3. Vizualizati ce cititi. Incercati sa va imaginati, in
detaliu, lucrurile despre care ati lecturat.
4. Focalizati-va atentia asupra cuvintelor cheie,
asupra evenimentelor cheie. Fixeaza-ti atentia
asupra a ce, cine, cand, unde, cum si din ce
cauza se intampla evenimentele despre care
citesti.
21. 5. Fii atent la cauze si efecte. Fa-ti notite mentale
cu ce se intampla mai intai, cu ce se intampla dupa
aceea etc.
6. Analizeaza ce citesti si compara informatiile cu
propriile tale experiente. Intreaba-te cu ce schimba
perspectiva ta asupra lumii lucrurile pe care tocmai
le-ai aflat.
7. Fa legaturi, trage concluzii si vezi daca ideile tale
sunt pertinente.
22. 8. In timp ce citesti, fa predictii asupra
evenimentelor, asupra informatiilor; in felul
acesta vei fi implicat in lectura textului
9. Studiaza fotografiile, diagramele, hartile,
graficele. Acestea iti furnizeaza informatii
vitale, care pot fi retinute cu usurinta.
10. Grupeaza informatiile si evenimentele pe
categorii. Intreaba-te cum poti sa le
relationezi cu propriile tale idei. Cauta
asemenari si diferente. Cauta mereu legaturi.
Intreaba-te cum si de ce.
23. 11. Fii atent la conectorii textului de tipul:
Consecutivitate-mai intai, in al doilea rand, in al
treilea rand, in plus, dupa aceea, apoi, in cele din
urma...
Schimbarea directiei sensului textului: desi, cu
toate acestea, in ciuda, mai degraba, din contra, pe
de alta parte, chiar si asa..
Exemplificari: de exemplu, cum ar fi, asa ca, ca in
cazul ...
Cauza: din cauza ca, de aceea , rezultand din,
asaincat, pentru ca ....
24. 12. Folositi-va de contexte, ca sa intelegeti cuvintele
pe care nu le intelegeti.
13. Recititi daca e necesar. Daca nu intelegeti ceva,
intoarceti-va si cititi din nou. Cititorii performanti fac
tot timpul lucrul acesta.
14. Cand cititul devine dificil, luati-va notite.
15. Faceti sublinieri cu markerul. Nu va doriti insa sa
subliniati prea mult, pentru ca nu va veti mai putea
focaliza atentia.
16. Rezumati materialul pe care l-ati citit,
concentrandu-va asupra ideilor principale si asupra
detaliilor care le sprijina. Acest lucru va mari, cu
siguranta, capacitatea dvs. de a intelege un text.
25. Analizati folosirea elementelor de verificare a
lecturii-notati cinci elemente pe care le
folositi frecvent la clasa si cinci elemente pe
care nu prea le folositi.
Impartasiti!!!!
26. 1. Narative-orientate spre evenimente, pe care le
prezinta intr-o succesiune logica(arta si stiintele
sociale)
2. Descriptive-orientate spre
evenimente/fenomene(matematica si stiinte)-
descrierea rezolvarii sarcinilor unor probleme
3. Argumentative-orientate pentru a dezvolta un
anumit subiect(folosite in toate materiile curriculare)
4. Expozitive-explica un anumit subiect, folosind un
vocabular tehnic
5. Sarcini si intrebari-model didactic creat pentru
sprijinirea , monitorizarea si controlul intelegerii
textului si a continutului materiei respective
6. Diagramele tipurilor principale de texte.(...)
27. afecteaza cat va putea memora elevul
afecteaza cat anume din continuturile
invatarii va asimila acesta
faciliteaza directionarea atentiei catre
anumite aspecte ale textului
faciliteaza o scanare a memoriei si faciliteaza
felul in care rezumam informatiile unui text