SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 27
COMPETENŢELE DE COMUNICARE ALE
BIBLIOTECARILOR ÎN PROMOVAREA
COLECŢIILOR
COLLOQUIA PROFESSORUM
TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ,
EDIŢIA A VI – A,
DEDICATĂ ANULUI PROFESORUL NICOLAE FILIP
Secţiunea:
BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢELE INFORMĂRII
Gabriela CAZACU, bibliotecar
Lilia ABABII, bibliotecar principal
odlsbsu@gmail.com
Comunicarea este cea mai importantă caracteristică a omenirii, aceasta ajută la transformarea
ideilor şi a dorinţelor nespuse în cuvinte vorbite. Comunicarea este cea care face lumea să
avanseze, facilitează conexiunile umane şi ne permite să invăţăm, să creştem, să ne dezvoltăm. Nu
este vorba doar despre vorbit sau citit, dar şi de a inţelege ceea ce se spune, şi în unele cazuri, ceea
ce nu se spune.
Biblioteca este cea care plăsmuieşte comunicarea valorilor culturale a producţiei tipărite. Ea este
cea care se implică în aspectul informaţional şi instructiv. Implicarea bibliotecii în procesul
informaţional ridică nivelul calităţii utilizării resurselor informaţionale publice, facilitează şi extinde
accesul la informaţia de interes public.
În contextul lărgirii ariei de comunicare a omului modern şi introducerea pe scară largă a
tehnologiilor informaţionale am ajuns să distingem două abordări diferite ale comunicarii:
comunicarea tradiţională şi comunicarea modernă.
O comunicare tradiţională presupune întîlnirea directă cu utilizatorul, realizarea căreia are loc
printr-un ansamblu de procese prin care se efectuează schimburi de informaţii şi de semnificaţii
între persoane aflate într-o situaţie socială dată.
Pentru cei mai mulţi dintre noi, susţinerea unei prezentări este un proces extrem de dificil şi de
stresant, fie că ne aflăm într-o întîlnire unu la unu, într-o sală de conferinţe sau în faţa unui colectiv.
Deci o comunicare sau un discurs poate fi interpersonal, de grup, sau public.
O comunicare eficientă presupune mînuirea anumitor competenţe de comunicare care se
bazează pe abilitatea de a înţelege, de a exprima şi de a interpreta gînduri, sentimente şi fapte atît
pe cale orală cît şi în scris într-o gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educaţie
şi instruire. Astfel, competenţa poate fi privită ca produs complex al educaţiei, al formării şi al
experienţei, şi nu drept ceva dominant înnăscut, natural.
COMUNICAREA TRADIŢIONALĂ
• Atenţia trebuie concentrată asupra grupului sau persoanei cu care intenţionezi să comunici
• Mesajul trebuie să fie transmis cu implicare şi pasiune
• Structurează mesajul verbal astfel încît să sublinieze ideile care trebuie notate
• Accentul, intonaţia, ritmul, intensitatea trebuie să exprime emoţiile mesajului transmis
• Pauzele în transmiterea mesajului sînt necesare pentru a lăsa timp ascultătorilor să gîndească,
să întrebe, să răspundă
• Contactul vizual este binevenit, indicarea prin privire
• Gesturile trebuie să fie în concordanţă cu mesajul verbal şi paraverbal transmis
Competenţe ale transmiterii eficiente a mesajului
• Conştientizează faptul că audienţa işi doreşte ca tu să prezinţi bine;
• Crede că ştii mai multe decît audienţa;
• Familiarizează-te cu sala de prezentare;
• Vorbeşte cu cîţiva membri ai audienţei inainte de începerea prezentării;
• Anticipează întrebările posibile ale audienţei şi pregăteşte răspunsurile;
• Memorează foarte bine primele şi ultimele 5 minute ale prezentării;
/
Majoritatea oamenilor devin anxioşi înainte să ţină un discurs. Frica este cel mai mare
duşman. E bine de a cunoaşte anumite strategii pentru controlul emoţiilor.
Strategii pentru controlul emoţiilor
• Concentrează-te asupra audienţei şi nu asupra ta
• Nu spune niciodata audienţei că ai emoţii
• Vorbeste-ţi ţie insuţi pozitiv despre prezentare
• Fii flexibil şi adaptabil pe durata prezentării
• Crede în complimentele pe care le primeşti după prezentare
• Gîndeste! Planifică prezentarea din timp pentru a evita problemele
Ascultătorii au nevoie de coerenţă pentru a percepe informaţia ceea ce impune ca discursul
să fie organizat strategic.
Norme utile de pregătire a unui discurs:
• Alegerea unei teme
De obicei, tema unui discurs depinde de public, de ocazie şi de aptitudinile vorbitorului.
În cadrul bibliotecii avem reviste bibliografice, prezentarea expoziţiilor, ture cu noii utilizatori, studii
efectuate în domeniul de specialitate.
• Cercetarea materialului
În alegerea materealelor putem folosi cunoştinţe şi experienţe proprii, documente (cărţi, enciclopedii,
anuare…) şi documentarea pe internet.
• Aranjarea discursului
Organizarea cuprinsului joacă un rol important, aici trebuie să persiste introducerea, nucleul
comunicării şi încheierea.
• Prezentarea propriu-zisă
Există patru metode de prezentare: cititul de pe un manuscris, rostirea unui text memorat, discursul
improvizat, discursul liber.
O prezentare bună transmite ideiile vorbitorului într-un mod clar şi interesant. Aici joacă un rol
important gestul, tonul, mimica, utilizarea umorului.
• Finalul
În final au loc dezbateri, discuţii şi în aşa fel se vede succesul comunicării.
Activităţile de prezentare şi promovare a colecţiilor:
• Prezentarea expoziţiilor tematice
• Prezentarea revistelor bibliografice
• Participarea la diferite activităţi cu ocazia unor
evenimente importante
• Comunicări în cadrul conferinţelor
• Ture ghidate în cadrul programului “Noul utilizator”
Bibliotecarii din subdiviziunea Documente în limbi străine sînt implicaţi în diverse
activităţi de promovare a colecţiilor, fapt ce-i obligă să posede competenţele de comunicare
necesare pentru a susţine un discurs.
Comunicînd vei ajunge departe
COMUNICAREA MODERNĂ
Oamenii au dorit întotdeauna să învingă distanţele şi să comunice unii cu alţii.
A apărut scrisoarea, dar corespondenţa ajungea încet prin soli, curieri, poştaşi,
corăbii, tren şi chiar avion. Telegraful, telefonul au fost apreciate la vremea lor, chiar şi
acum, dar sînt scumpe.
Nu mai este nici o noutate faptul că în ultima perioadă de timp a avut loc o
puternică dezvoltare a tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare. Extinderea lor pe
scara larga a generat instantaneu numeroase efecte notabile şi în planul comunicării.
Comunicarea de tip modern impune un alt tip de adresabilitate şi răspuns,
aceasta presupune dezvoltarea unor competenţe care au aceeaşi finalitate, dar cu
mijloace diferite locul desfăşurării fiind mediul virtual.
https://ru.scribd.com/doc/28397568/Comunicare-moderna-vs-comunicare-traditionala
Tehnicile şi tehnologiile de comunicaţii şi de comunicare au evoluat extraordinar de
variat ca tipuri şi performanţe de produse specifice pe care să le pună la dispoziţia
utilizatorilor în scopul comunicării. Din acest motiv, o bibliotecă care nu ţine pasul cu noile
tehnologii, care nu îşi instruieşte angajaţii pentru o bună folosire a acestora riscă să fie
"depăşită" şi să se confrunte cu o serie de probleme comunicaţionale.
Mereu nemulţumiţi de timpul necesar transmiterii unui
mesaj, oamenii s-au folosit de tehnologiile moderne inventînd
acum 45 de ani, poşta electronică, o minune fără de care astăzi
nu mai concepem comunicarea modernă.
Informaţia reprezintă resursa strategică a oricărei biblioteci. Acesta este motivul
pentru care bibliotecarii trebuie să ştie, să se preocupe, să faciliteze şi să dezvolte
căile necesare prin care informaţia să poată circula. Comunicarea eficientă reprezintă
calea prin care indivizii îşi pot corela în mod sinergetic toate eforturile depuse pentru
creşterea performanţei şi realizarea obiectivelor organizaţiei.
Fară o serie de mijloace informatice şi de comunicare moderna (internet, site,
blog, poştă electronică etc.) o bibliotecă se poate pomeni izolată, ea neputînd
comunica la viteza şi cerinţele utilizatorului actual, fiind astfel sortită dispariţiei din
societatea informaţională. Astfel, prin intermediul comunicării on-line la nivel de
instituţii infodocumentare, se urmăreşte scopul de a interacţiona direct cu utilizatorul.
Comunicarea interpersonală între indivizii conectaţi la Internet este mult prea
vastă, motiv pentru care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de
comunicare:
 Comunicarea online (sau directă, în timp real);
 Comunicarea offline (sau indirectă, prin intermediul mesajelor sau email-urilor).
Ambele tipuri aparţin de un cadru real, însă facilitat de mijloacele de comunicare
modernă. Elementul de bază prezent în orice model comunicaţional este informaţia.
Fenomenul „e-mail” face parte din sfera comunicării offline, prin acest mijloc are loc
transmiterea informaţiei şi receptarea concomitentă a acestora.
În încercarea de a avea o comunicare eficientă dar şi în scopul satisfacerii
cerinţelor utilizatorului modern în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice USARB se implementează
cu succes noile tehnologii. Drept urmare a conectării la Internet în martie 2001, a fost
lansată şi prima versiune a paginii Web a Bibliotecii. În 2007 pagina Web a Bibliotecii a
fost relansată într-o versiune nouă: http://libruniv.usarb.md.
Din anul 2011 în şirul datelor de contact a bibliotecii sînt indicate deja adresa
paginii web, e-mail, blogul bibliotecii, adresele profilurilor create de bibliotecă în
diverse reţele sociale, platforme informaţionale, directoare.
Poşta electronică (sau e-mail) este unul din cele mai vechi servicii oferite de
Internet şi alături de mesajele SMS, deţine în prezent primul loc în preferinţele
utilizatorilor. Primul e-mail a fost trimis în 1971 de către programatorul Roy Tomlinson.
Comunicarea cu utilizatorul prin intermediul poştei oelectronice în BŞ USARB
are loc zilnic, fiecare subdiviziune din bibliotecă este deţinătoare de e-mail ceea ce
face posibilă o comunicare diferenţiată şi individuală. Astfel în prima jumătate a anului
2016 s-au înregistrat deja 336 mesaje expediate către 16 963 utilizatori, conţinutul
acestora fiind diferit în dependenţă de scopul urmărit.
• Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice / beletristică
salaimprumutnr1bsusarb@mail.ru
Sala de împrumut nr.2 Documente didactice/metodice
si2bsusarb@mail.com
• Sala de împrumut nr.3 Documente musicale
oficiulmuzica@gmail.com
• Sala de împrumut nr.4 Documente în limbi străine
odlsbsu@gmail.com
• Sala de lectură nr. 1 Ştiinţe Socioumanistice şi economice
sl1bsu@gmail.com
• Sala de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice
slfilologie@gmail.com
• Sala de lectură nr. 3 Ştiinţe Psihopedagogice, naturii, reale. Arte
sl3stiintereale@gmail.com
• Sala de lectură nr.4 Documente în limbi străine
odlsbsu@gmail.com
SERVICIUL COMUNICAREA COLECŢIILOR
Prin intermediul paginii Web a Bibliotecii http://libruniv.usarb.md este oferit serviciul
de referinţe prin e-mail FORMULAR DSI - Difuzarea selectivă a informaţiei, unde oricine
are posibilitate de a adresa o întrebare bibliotecarilor de referinţe ai Bibliotecii pentru
soluţionarea unor solicitări cu referire, în cea mai mare parte, la bibliografii de proporţii mici
la diferite teme de cercetare sau de
răspunsuri la întrebări simple, factografice
prin consultarea cataloagelor bibliotecii
sau colecţiei de referinţe.
ÎNTREABĂ BIBLIOTECARUL
reprezintă un serviciu de bibliotecă
pentru utilizatorii aflaţi la distanţă.
Pe această cale nu se oferă
raspunsuri exhaustive, ci doar ghidare
şi orientare în găsirea informaţiei.
Prin intermediul poştei electronice se realizează împrumutul electronic al
documentelor. Biblioteca oferind acces la numeroase baze de date unde pot fi consultate
cărţi şi reviste în format electronic (cărţi – 103 951, reviste electronice - 47 105)
În cadrul subdiviziunii Documente în limbi străine prin intermediul poştei
electronice în decurs de 6 luni ale anului 2016 au fost expediate către utilizatori 219
mesaje (ataşate în total 1 971 documente).
 Nu scrieţi mesaje cu CapsLock
Acest lucru este echivalent cu a striga şi în plus mesajul este dificil de citit.
 Folosiţi abrevieri
Folosiţi abrevieri uzuale. Multor persoane care folosesc internetul nu le place să
citească texte lungi pe monitor.
 Nu trimiteţi mesaje nesolicitate
Practica trimiterii de mesaje nesolicitate se numeşte SPAM. Daca veţi trimite un
mesaj nesolicitat, riscaţi ca adresa dumneavoastră de email să fie marcată ca spam
şi astfel să nu mai puteţi folosi adresa nici pentru a trimite un mesaj simplu.
Reguli de comunicare prin e-mail
http://www.neticheta.ro/reguli
 Folosiţi subiecte în mesaje
Introduceţi un subiect ce descrie cu acurateţe conţinutul mesajului. Astfel, dacă trimiteţi
un mesaj publicitar către utilizatorii dumneavoastră, specificaţi acest lucru clar în
subiect, pentru ca cei pe care nu îi interesează să îl poată şterge înainte de a-l
parcurge în totalitate.
 Semnaţi mesajele
Chiar dacă adresa dumneavoastră de e-mail apare destinatarului, acest lucru nu va
permite nicicum identificarea dumneavoastră de către o persoană necunoscută. De
aceea este recomandat ca la sfirşitul mesajului să notaţi numele dumneavoastră şi
eventual instituţia.
Referinţe:
• CHARLES, R., WILLIAMS, C. La communication orale. Paris: Nathan, 1997. ISBN 2-09-
176791-3
• COŞERIU, Tatiana. Cum să faci o prezentare de success. In: Revista ABRM. 2015, nr.1, p.
12. ISSN 1857-4890
• DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ed. a 2-a. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1998.
ISBN 973-9243-29-0
• LUCAS, Stephen. Arta de a vorbi în public. Iaşi: Polirom, 2014. ISBN 978-973-46-4197-0
• http://www.learningandconsulting.ro/15-strategii-pentru-controlul-emotiilor/
• http://www.slideshare.net/cdbclub/procesul-de-comunicare-ca-factor-de-schimbare-a-imaginii-
bibliotecarului
• http://www.lisr.ro/19-erich.pdf
• https://ru.scribd.com/doc/28397568/Comunicare-moderna-vs-comunicare-traditionala
• http://www.neticheta.ro/reguli
Comunicarea lucrează în folosul celor care lucrează la ea.
John Powell
MULŢUMESC

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Elena Harconiţa. Resurse, servicii, produse pentru utilizatori
Elena Harconiţa. Resurse, servicii, produse pentru utilizatoriElena Harconiţa. Resurse, servicii, produse pentru utilizatori
Elena Harconiţa. Resurse, servicii, produse pentru utilizatori
 
Staver, Mihaela. Instrumente de promovare a vizibilităţii cercetătorilor USAR...
Staver, Mihaela. Instrumente de promovare a vizibilităţii cercetătorilor USAR...Staver, Mihaela. Instrumente de promovare a vizibilităţii cercetătorilor USAR...
Staver, Mihaela. Instrumente de promovare a vizibilităţii cercetătorilor USAR...
 
Elena HARCONIŢA. Implementarea Proiectelor internaţionale – o oportunitate ve...
Elena HARCONIŢA. Implementarea Proiectelor internaţionale – o oportunitate ve...Elena HARCONIŢA. Implementarea Proiectelor internaţionale – o oportunitate ve...
Elena HARCONIŢA. Implementarea Proiectelor internaţionale – o oportunitate ve...
 
Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formare...
Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator  în formare...Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator  în formare...
Elena Harconita: Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formare...
 
Cultura informației și Accesul Deschis la informație
Cultura informației și Accesul Deschis la informațieCultura informației și Accesul Deschis la informație
Cultura informației și Accesul Deschis la informație
 
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare
Elena Harconiţa. Impact. DiseminareElena Harconiţa. Impact. Diseminare
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare
 
INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE ...
INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE ...INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE ...
INSTRUMENTE MODERNE DE INFORMARE ...
 
V. Topalo
V. Topalo V. Topalo
V. Topalo
 
Ludmila RĂILEANU. Noi modalităţi de predare a culturii informaţiei în context...
Ludmila RĂILEANU. Noi modalităţi de predare a culturii informaţiei în context...Ludmila RĂILEANU. Noi modalităţi de predare a culturii informaţiei în context...
Ludmila RĂILEANU. Noi modalităţi de predare a culturii informaţiei în context...
 
Aspectul de cultura informației la Biblioteca Municipală
Aspectul de cultura informației la Biblioteca MunicipalăAspectul de cultura informației la Biblioteca Municipală
Aspectul de cultura informației la Biblioteca Municipală
 
Utilizatorul 2.0 . Tendinte .Context
Utilizatorul 2.0 . Tendinte .ContextUtilizatorul 2.0 . Tendinte .Context
Utilizatorul 2.0 . Tendinte .Context
 
Elena ŢURCAN. Vedere scientometrică a cercetătorilor universitari din Bălţi.
Elena ŢURCAN. Vedere  scientometrică a cercetătorilor universitari din Bălţi. Elena ŢURCAN. Vedere  scientometrică a cercetătorilor universitari din Bălţi.
Elena ŢURCAN. Vedere scientometrică a cercetătorilor universitari din Bălţi.
 
Bibliotecarul formator in cultura informatiei
Bibliotecarul formator in cultura informatieiBibliotecarul formator in cultura informatiei
Bibliotecarul formator in cultura informatiei
 
Bibliotecile şi informaţia în societatea cunoaşterii. Dr. Mircea Regneală
Bibliotecile şi informaţia  în societatea cunoaşterii. Dr. Mircea RegnealăBibliotecile şi informaţia  în societatea cunoaşterii. Dr. Mircea Regneală
Bibliotecile şi informaţia în societatea cunoaşterii. Dr. Mircea Regneală
 
Mihaela STAVER, Biblioteca Ştiinţifică USARB
Mihaela STAVER, Biblioteca Ştiinţifică USARBMihaela STAVER, Biblioteca Ştiinţifică USARB
Mihaela STAVER, Biblioteca Ştiinţifică USARB
 
Program symposia investigatio bibliotheca 2019
Program symposia investigatio bibliotheca 2019Program symposia investigatio bibliotheca 2019
Program symposia investigatio bibliotheca 2019
 
Ludmila Răileanu, Ana Nagherneac. Oportunităţile erei electronice şi Utilizat...
Ludmila Răileanu, Ana Nagherneac. Oportunităţile erei electronice şi Utilizat...Ludmila Răileanu, Ana Nagherneac. Oportunităţile erei electronice şi Utilizat...
Ludmila Răileanu, Ana Nagherneac. Oportunităţile erei electronice şi Utilizat...
 
Cultura informaţiei: necesitate, inevitabilitate, oportunitate…
Cultura informaţiei: necesitate, inevitabilitate, oportunitate… Cultura informaţiei: necesitate, inevitabilitate, oportunitate…
Cultura informaţiei: necesitate, inevitabilitate, oportunitate…
 
Biblioteca în era digitală: tendințe și prognoze
Biblioteca în era digitală: tendințe și prognozeBiblioteca în era digitală: tendințe și prognoze
Biblioteca în era digitală: tendințe și prognoze
 
Incluziunea digitală a bibliotecarilor din învăţământ: Forme şi metode oderne...
Incluziunea digitală a bibliotecarilor din învăţământ: Forme şi metode oderne...Incluziunea digitală a bibliotecarilor din învăţământ: Forme şi metode oderne...
Incluziunea digitală a bibliotecarilor din învăţământ: Forme şi metode oderne...
 

Andere mochten auch

Andere mochten auch (7)

Lilia UCRAINEŢ. Lina MIHALUŢA. INTEGRAREA SUBIECTULUI TRATAT ÎN DOCUMENT ÎN ...
Lilia UCRAINEŢ. Lina MIHALUŢA. INTEGRAREA SUBIECTULUI TRATAT  ÎN DOCUMENT ÎN ...Lilia UCRAINEŢ. Lina MIHALUŢA. INTEGRAREA SUBIECTULUI TRATAT  ÎN DOCUMENT ÎN ...
Lilia UCRAINEŢ. Lina MIHALUŢA. INTEGRAREA SUBIECTULUI TRATAT ÎN DOCUMENT ÎN ...
 
Taisia ACULOVA. Angela HĂBĂŞESCU. Silvia CIOBANU. Catalogul electronic al Bi...
 Taisia ACULOVA. Angela HĂBĂŞESCU. Silvia CIOBANU. Catalogul electronic al Bi... Taisia ACULOVA. Angela HĂBĂŞESCU. Silvia CIOBANU. Catalogul electronic al Bi...
Taisia ACULOVA. Angela HĂBĂŞESCU. Silvia CIOBANU. Catalogul electronic al Bi...
 
Olga DASCAL. Marina MAGHER PORTALURI ŞTIINŢIFICE GLOBALE – SURSĂ RELEVANTĂ D...
Olga DASCAL. Marina MAGHER PORTALURI ŞTIINŢIFICE GLOBALE –  SURSĂ RELEVANTĂ D...Olga DASCAL. Marina MAGHER PORTALURI ŞTIINŢIFICE GLOBALE –  SURSĂ RELEVANTĂ D...
Olga DASCAL. Marina MAGHER PORTALURI ŞTIINŢIFICE GLOBALE – SURSĂ RELEVANTĂ D...
 
Lilia ABABII. POLITICA DE CONFIDENŢIALITATE ÎN CADRUL BIBLIOTECII ŞTIINŢIFIC...
Lilia ABABII. POLITICA DE CONFIDENŢIALITATE ÎN CADRUL BIBLIOTECII ŞTIINŢIFIC...Lilia ABABII. POLITICA DE CONFIDENŢIALITATE ÎN CADRUL BIBLIOTECII ŞTIINŢIFIC...
Lilia ABABII. POLITICA DE CONFIDENŢIALITATE ÎN CADRUL BIBLIOTECII ŞTIINŢIFIC...
 
Marina ȘULMAN. БИБЛИОТЕКАРЬ ЦЕЗАРЯ: ПРИТЧА УИЛЬЯМА ГОЛДИНГА «ЧРЕЗВЫЧАЙНЫЙ ПО...
Marina ȘULMAN. БИБЛИОТЕКАРЬ ЦЕЗАРЯ:  ПРИТЧА УИЛЬЯМА ГОЛДИНГА «ЧРЕЗВЫЧАЙНЫЙ ПО...Marina ȘULMAN. БИБЛИОТЕКАРЬ ЦЕЗАРЯ:  ПРИТЧА УИЛЬЯМА ГОЛДИНГА «ЧРЕЗВЫЧАЙНЫЙ ПО...
Marina ȘULMAN. БИБЛИОТЕКАРЬ ЦЕЗАРЯ: ПРИТЧА УИЛЬЯМА ГОЛДИНГА «ЧРЕЗВЫЧАЙНЫЙ ПО...
 
Valentina TOPALO. Contribuţia instituţiei bibliotecare în clasamentul Webo...
Valentina TOPALO. Contribuţia  instituţiei bibliotecare   în clasamentul Webo...Valentina TOPALO. Contribuţia  instituţiei bibliotecare   în clasamentul Webo...
Valentina TOPALO. Contribuţia instituţiei bibliotecare în clasamentul Webo...
 
Mihaela STAVER. BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ USARB PE FACEBOOK: PRIORITĂȚI ȘI P...
Mihaela STAVER. BIBLIOTECA  ȘTIINȚIFICĂ  USARB PE FACEBOOK: PRIORITĂȚI ȘI P...Mihaela STAVER. BIBLIOTECA  ȘTIINȚIFICĂ  USARB PE FACEBOOK: PRIORITĂȚI ȘI P...
Mihaela STAVER. BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ USARB PE FACEBOOK: PRIORITĂȚI ȘI P...
 

Ähnlich wie Gabriela CAZACU. Lilia ABABI. Competenţele de comunicare ale bibliotecarilor în promovarea colecţiilor.

Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Maria
 
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu"
 
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu"
 
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptxRaport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
CarauLidia
 
Nou microsoft word document
Nou microsoft word documentNou microsoft word document
Nou microsoft word document
Iulia Fulga
 

Ähnlich wie Gabriela CAZACU. Lilia ABABI. Competenţele de comunicare ale bibliotecarilor în promovarea colecţiilor. (20)

Ana Nagherneac. Elena Scurtu. Cultura comunicaţională a bibliografului, compo...
Ana Nagherneac. Elena Scurtu. Cultura comunicaţională a bibliografului, compo...Ana Nagherneac. Elena Scurtu. Cultura comunicaţională a bibliografului, compo...
Ana Nagherneac. Elena Scurtu. Cultura comunicaţională a bibliografului, compo...
 
Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM
Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRMRaisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM
Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM
 
Cerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lecturaCerc pedagogic comunicare_lectura
Cerc pedagogic comunicare_lectura
 
Elena COCIURCA. “Comunicarea ca factor de schimbare a imaginii bibliotecarul...
Elena COCIURCA. “Comunicarea ca factor de schimbare a imaginii  bibliotecarul...Elena COCIURCA. “Comunicarea ca factor de schimbare a imaginii  bibliotecarul...
Elena COCIURCA. “Comunicarea ca factor de schimbare a imaginii bibliotecarul...
 
Girlea Catalia - Biblioteca universitară – spaţiu de comunicare
Girlea Catalia - Biblioteca universitară – spaţiu de comunicareGirlea Catalia - Biblioteca universitară – spaţiu de comunicare
Girlea Catalia - Biblioteca universitară – spaţiu de comunicare
 
A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...
A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...
A. Nagornaia : Formarea culturii informaţiei şi învăţarea permanentă în bibli...
 
Cultura Informatiei si noua paradigma educationala
Cultura Informatiei si noua paradigma educationalaCultura Informatiei si noua paradigma educationala
Cultura Informatiei si noua paradigma educationala
 
Elena Stratan. Comunicare profesionala online: facilitati pentru bibliotecari
Elena Stratan. Comunicare profesionala online: facilitati pentru bibliotecari Elena Stratan. Comunicare profesionala online: facilitati pentru bibliotecari
Elena Stratan. Comunicare profesionala online: facilitati pentru bibliotecari
 
Tabel comparatii
Tabel comparatiiTabel comparatii
Tabel comparatii
 
L. tcaci conferinte zonale 2012
L. tcaci conferinte zonale 2012L. tcaci conferinte zonale 2012
L. tcaci conferinte zonale 2012
 
In focus advocacy- Irina Cucer-Cozlov
In focus advocacy- Irina Cucer-CozlovIn focus advocacy- Irina Cucer-Cozlov
In focus advocacy- Irina Cucer-Cozlov
 
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
 
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii din perspectiva formării contin...
 
Atelierul-de-lectură.pptx
Atelierul-de-lectură.pptxAtelierul-de-lectură.pptx
Atelierul-de-lectură.pptx
 
CAZACU, Gabriela. Educarea formală, nonformală şi informală a utilizatorului ...
CAZACU, Gabriela. Educarea formală, nonformală şi informală a utilizatorului ...CAZACU, Gabriela. Educarea formală, nonformală şi informală a utilizatorului ...
CAZACU, Gabriela. Educarea formală, nonformală şi informală a utilizatorului ...
 
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptxRaport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
 
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
Psihopedagogie conspect final_toate_temele2
 
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptxRaport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
Raport final- EDUCAȚIE ONLINE FĂRĂ HOTARE- Negrub Angela.pptx
 
Nou microsoft word document
Nou microsoft word documentNou microsoft word document
Nou microsoft word document
 
calculatorul
calculatorulcalculatorul
calculatorul
 

Mehr von Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova

ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотекаŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova
 

Mehr von Scientific Library of Alecu Russo State University Balts Moldova (20)

ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотекаŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
ŞULMAN, Marina. Культурный код и современная библиотека
 
Topalo, Valentina. Biblioteca Ştiinţifică a USARB în susţinerea științei desc...
Topalo, Valentina. Biblioteca Ştiinţifică a USARB în susţinerea științei desc...Topalo, Valentina. Biblioteca Ştiinţifică a USARB în susţinerea științei desc...
Topalo, Valentina. Biblioteca Ştiinţifică a USARB în susţinerea științei desc...
 
Staver, Mihaela. Metrica rețelelor sociale academice - indicatoare eficiente...
Staver, Mihaela. Metrica rețelelor sociale academice - indicatoare  eficiente...Staver, Mihaela. Metrica rețelelor sociale academice - indicatoare  eficiente...
Staver, Mihaela. Metrica rețelelor sociale academice - indicatoare eficiente...
 
CUCU, Adella. Conceptul și esența catalogării corporative
CUCU, Adella. Conceptul și esența catalogării corporativeCUCU, Adella. Conceptul și esența catalogării corporative
CUCU, Adella. Conceptul și esența catalogării corporative
 
RĂILEANU, Ludmila, LÎSÎI, Ala. Lectura – o necesitate sau o pasiune?
RĂILEANU, Ludmila, LÎSÎI, Ala. Lectura – o necesitate sau o pasiune?RĂILEANU, Ludmila, LÎSÎI, Ala. Lectura – o necesitate sau o pasiune?
RĂILEANU, Ludmila, LÎSÎI, Ala. Lectura – o necesitate sau o pasiune?
 
MIHALUŢA, Lina, UCRAINEŢ, Lilia. Polivalența resurselor informaționale ale Bi...
MIHALUŢA, Lina, UCRAINEŢ, Lilia. Polivalența resurselor informaționale ale Bi...MIHALUŢA, Lina, UCRAINEŢ, Lilia. Polivalența resurselor informaționale ale Bi...
MIHALUŢA, Lina, UCRAINEŢ, Lilia. Polivalența resurselor informaționale ale Bi...
 
ACULOVA, Taisia, POGREBNEAC, Tatiana. Descrierea analitică – suport important...
ACULOVA, Taisia, POGREBNEAC, Tatiana. Descrierea analitică – suport important...ACULOVA, Taisia, POGREBNEAC, Tatiana. Descrierea analitică – suport important...
ACULOVA, Taisia, POGREBNEAC, Tatiana. Descrierea analitică – suport important...
 
ŢURCAN, Elena. Cercetarea ştiinţifică în comunitatea academică USARB - realit...
ŢURCAN, Elena. Cercetarea ştiinţifică în comunitatea academică USARB - realit...ŢURCAN, Elena. Cercetarea ştiinţifică în comunitatea academică USARB - realit...
ŢURCAN, Elena. Cercetarea ştiinţifică în comunitatea academică USARB - realit...
 
HĂBĂŞESCU, Angela, DASCAL, Olga. Valorizarea aportului ştiinţifico-metodic al...
HĂBĂŞESCU, Angela, DASCAL, Olga. Valorizarea aportului ştiinţifico-metodic al...HĂBĂŞESCU, Angela, DASCAL, Olga. Valorizarea aportului ştiinţifico-metodic al...
HĂBĂŞESCU, Angela, DASCAL, Olga. Valorizarea aportului ştiinţifico-metodic al...
 
NAGHERNEAC, Anna, SCURTU, Elena. Tendinţe noi de dezvoltare a bibliografiei
NAGHERNEAC, Anna, SCURTU, Elena. Tendinţe noi de dezvoltare a bibliografieiNAGHERNEAC, Anna, SCURTU, Elena. Tendinţe noi de dezvoltare a bibliografiei
NAGHERNEAC, Anna, SCURTU, Elena. Tendinţe noi de dezvoltare a bibliografiei
 
IULIC, Margarita, VACARCIUC, Valentina. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice a...
IULIC, Margarita, VACARCIUC, Valentina. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice a...IULIC, Margarita, VACARCIUC, Valentina. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice a...
IULIC, Margarita, VACARCIUC, Valentina. Contribuţia bibliotecii ştiinţifice a...
 
ZADAINOVA, Snejana, PURICI, Aliona. Reglementarea dreptului la informaţie în ...
ZADAINOVA, Snejana, PURICI, Aliona. Reglementarea dreptului la informaţie în ...ZADAINOVA, Snejana, PURICI, Aliona. Reglementarea dreptului la informaţie în ...
ZADAINOVA, Snejana, PURICI, Aliona. Reglementarea dreptului la informaţie în ...
 
CRISTIAN, Elena, CECAN, Svetlana. Valorificarea colecţiei de documente rare :...
CRISTIAN, Elena, CECAN, Svetlana. Valorificarea colecţiei de documente rare :...CRISTIAN, Elena, CECAN, Svetlana. Valorificarea colecţiei de documente rare :...
CRISTIAN, Elena, CECAN, Svetlana. Valorificarea colecţiei de documente rare :...
 
Ababii, Lilia. Centrul de Informare al României din Bălţi
Ababii,  Lilia. Centrul de Informare al României din BălţiAbabii,  Lilia. Centrul de Informare al României din Bălţi
Ababii, Lilia. Centrul de Informare al României din Bălţi
 
Harconiţa, Elena, Mihaluţa, Aculina. Impact. Sustenabilitate
Harconiţa, Elena, Mihaluţa, Aculina. Impact. Sustenabilitate Harconiţa, Elena, Mihaluţa, Aculina. Impact. Sustenabilitate
Harconiţa, Elena, Mihaluţa, Aculina. Impact. Sustenabilitate
 
Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. Managementul bibliotecii universitare
Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. Managementul bibliotecii universitareElena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. Managementul bibliotecii universitare
Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. Managementul bibliotecii universitare
 
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare. Proiectul „Modernizarea serviciilor bib...
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare. Proiectul „Modernizarea serviciilor  bib...Elena Harconiţa. Impact. Diseminare. Proiectul „Modernizarea serviciilor  bib...
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare. Proiectul „Modernizarea serviciilor bib...
 
AFATIN Igor, PRIAN, Tatiana. Echipament tehnic: dotare şi eficienţa exploatării
AFATIN Igor, PRIAN, Tatiana. Echipament tehnic: dotare şi eficienţa exploatăriiAFATIN Igor, PRIAN, Tatiana. Echipament tehnic: dotare şi eficienţa exploatării
AFATIN Igor, PRIAN, Tatiana. Echipament tehnic: dotare şi eficienţa exploatării
 
STAVER, Mihaela. Cultura Informaţiei - Modulul - cheie în LNSS.
STAVER, Mihaela. Cultura Informaţiei - Modulul - cheie în LNSS. STAVER, Mihaela. Cultura Informaţiei - Modulul - cheie în LNSS.
STAVER, Mihaela. Cultura Informaţiei - Modulul - cheie în LNSS.
 
STRATAN, Elena. Educaţia profesională a bibliotecarului şi serviciile inovative.
STRATAN, Elena. Educaţia profesională a bibliotecarului şi serviciile inovative.STRATAN, Elena. Educaţia profesională a bibliotecarului şi serviciile inovative.
STRATAN, Elena. Educaţia profesională a bibliotecarului şi serviciile inovative.
 

Gabriela CAZACU. Lilia ABABI. Competenţele de comunicare ale bibliotecarilor în promovarea colecţiilor.

  • 1. COMPETENŢELE DE COMUNICARE ALE BIBLIOTECARILOR ÎN PROMOVAREA COLECŢIILOR COLLOQUIA PROFESSORUM TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, EDIŢIA A VI – A, DEDICATĂ ANULUI PROFESORUL NICOLAE FILIP Secţiunea: BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢELE INFORMĂRII Gabriela CAZACU, bibliotecar Lilia ABABII, bibliotecar principal odlsbsu@gmail.com
  • 2. Comunicarea este cea mai importantă caracteristică a omenirii, aceasta ajută la transformarea ideilor şi a dorinţelor nespuse în cuvinte vorbite. Comunicarea este cea care face lumea să avanseze, facilitează conexiunile umane şi ne permite să invăţăm, să creştem, să ne dezvoltăm. Nu este vorba doar despre vorbit sau citit, dar şi de a inţelege ceea ce se spune, şi în unele cazuri, ceea ce nu se spune. Biblioteca este cea care plăsmuieşte comunicarea valorilor culturale a producţiei tipărite. Ea este cea care se implică în aspectul informaţional şi instructiv. Implicarea bibliotecii în procesul informaţional ridică nivelul calităţii utilizării resurselor informaţionale publice, facilitează şi extinde accesul la informaţia de interes public. În contextul lărgirii ariei de comunicare a omului modern şi introducerea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale am ajuns să distingem două abordări diferite ale comunicarii: comunicarea tradiţională şi comunicarea modernă.
  • 3. O comunicare tradiţională presupune întîlnirea directă cu utilizatorul, realizarea căreia are loc printr-un ansamblu de procese prin care se efectuează schimburi de informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată. Pentru cei mai mulţi dintre noi, susţinerea unei prezentări este un proces extrem de dificil şi de stresant, fie că ne aflăm într-o întîlnire unu la unu, într-o sală de conferinţe sau în faţa unui colectiv. Deci o comunicare sau un discurs poate fi interpersonal, de grup, sau public. O comunicare eficientă presupune mînuirea anumitor competenţe de comunicare care se bazează pe abilitatea de a înţelege, de a exprima şi de a interpreta gînduri, sentimente şi fapte atît pe cale orală cît şi în scris într-o gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educaţie şi instruire. Astfel, competenţa poate fi privită ca produs complex al educaţiei, al formării şi al experienţei, şi nu drept ceva dominant înnăscut, natural. COMUNICAREA TRADIŢIONALĂ
  • 4. • Atenţia trebuie concentrată asupra grupului sau persoanei cu care intenţionezi să comunici • Mesajul trebuie să fie transmis cu implicare şi pasiune • Structurează mesajul verbal astfel încît să sublinieze ideile care trebuie notate • Accentul, intonaţia, ritmul, intensitatea trebuie să exprime emoţiile mesajului transmis • Pauzele în transmiterea mesajului sînt necesare pentru a lăsa timp ascultătorilor să gîndească, să întrebe, să răspundă • Contactul vizual este binevenit, indicarea prin privire • Gesturile trebuie să fie în concordanţă cu mesajul verbal şi paraverbal transmis Competenţe ale transmiterii eficiente a mesajului
  • 5. • Conştientizează faptul că audienţa işi doreşte ca tu să prezinţi bine; • Crede că ştii mai multe decît audienţa; • Familiarizează-te cu sala de prezentare; • Vorbeşte cu cîţiva membri ai audienţei inainte de începerea prezentării; • Anticipează întrebările posibile ale audienţei şi pregăteşte răspunsurile; • Memorează foarte bine primele şi ultimele 5 minute ale prezentării; / Majoritatea oamenilor devin anxioşi înainte să ţină un discurs. Frica este cel mai mare duşman. E bine de a cunoaşte anumite strategii pentru controlul emoţiilor. Strategii pentru controlul emoţiilor
  • 6. • Concentrează-te asupra audienţei şi nu asupra ta • Nu spune niciodata audienţei că ai emoţii • Vorbeste-ţi ţie insuţi pozitiv despre prezentare • Fii flexibil şi adaptabil pe durata prezentării • Crede în complimentele pe care le primeşti după prezentare • Gîndeste! Planifică prezentarea din timp pentru a evita problemele
  • 7. Ascultătorii au nevoie de coerenţă pentru a percepe informaţia ceea ce impune ca discursul să fie organizat strategic. Norme utile de pregătire a unui discurs: • Alegerea unei teme De obicei, tema unui discurs depinde de public, de ocazie şi de aptitudinile vorbitorului. În cadrul bibliotecii avem reviste bibliografice, prezentarea expoziţiilor, ture cu noii utilizatori, studii efectuate în domeniul de specialitate. • Cercetarea materialului În alegerea materealelor putem folosi cunoştinţe şi experienţe proprii, documente (cărţi, enciclopedii, anuare…) şi documentarea pe internet.
  • 8. • Aranjarea discursului Organizarea cuprinsului joacă un rol important, aici trebuie să persiste introducerea, nucleul comunicării şi încheierea. • Prezentarea propriu-zisă Există patru metode de prezentare: cititul de pe un manuscris, rostirea unui text memorat, discursul improvizat, discursul liber. O prezentare bună transmite ideiile vorbitorului într-un mod clar şi interesant. Aici joacă un rol important gestul, tonul, mimica, utilizarea umorului. • Finalul În final au loc dezbateri, discuţii şi în aşa fel se vede succesul comunicării.
  • 9. Activităţile de prezentare şi promovare a colecţiilor: • Prezentarea expoziţiilor tematice • Prezentarea revistelor bibliografice • Participarea la diferite activităţi cu ocazia unor evenimente importante • Comunicări în cadrul conferinţelor • Ture ghidate în cadrul programului “Noul utilizator” Bibliotecarii din subdiviziunea Documente în limbi străine sînt implicaţi în diverse activităţi de promovare a colecţiilor, fapt ce-i obligă să posede competenţele de comunicare necesare pentru a susţine un discurs.
  • 10.
  • 12. COMUNICAREA MODERNĂ Oamenii au dorit întotdeauna să învingă distanţele şi să comunice unii cu alţii. A apărut scrisoarea, dar corespondenţa ajungea încet prin soli, curieri, poştaşi, corăbii, tren şi chiar avion. Telegraful, telefonul au fost apreciate la vremea lor, chiar şi acum, dar sînt scumpe. Nu mai este nici o noutate faptul că în ultima perioadă de timp a avut loc o puternică dezvoltare a tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare. Extinderea lor pe scara larga a generat instantaneu numeroase efecte notabile şi în planul comunicării. Comunicarea de tip modern impune un alt tip de adresabilitate şi răspuns, aceasta presupune dezvoltarea unor competenţe care au aceeaşi finalitate, dar cu mijloace diferite locul desfăşurării fiind mediul virtual. https://ru.scribd.com/doc/28397568/Comunicare-moderna-vs-comunicare-traditionala
  • 13. Tehnicile şi tehnologiile de comunicaţii şi de comunicare au evoluat extraordinar de variat ca tipuri şi performanţe de produse specifice pe care să le pună la dispoziţia utilizatorilor în scopul comunicării. Din acest motiv, o bibliotecă care nu ţine pasul cu noile tehnologii, care nu îşi instruieşte angajaţii pentru o bună folosire a acestora riscă să fie "depăşită" şi să se confrunte cu o serie de probleme comunicaţionale. Mereu nemulţumiţi de timpul necesar transmiterii unui mesaj, oamenii s-au folosit de tehnologiile moderne inventînd acum 45 de ani, poşta electronică, o minune fără de care astăzi nu mai concepem comunicarea modernă.
  • 14. Informaţia reprezintă resursa strategică a oricărei biblioteci. Acesta este motivul pentru care bibliotecarii trebuie să ştie, să se preocupe, să faciliteze şi să dezvolte căile necesare prin care informaţia să poată circula. Comunicarea eficientă reprezintă calea prin care indivizii îşi pot corela în mod sinergetic toate eforturile depuse pentru creşterea performanţei şi realizarea obiectivelor organizaţiei. Fară o serie de mijloace informatice şi de comunicare moderna (internet, site, blog, poştă electronică etc.) o bibliotecă se poate pomeni izolată, ea neputînd comunica la viteza şi cerinţele utilizatorului actual, fiind astfel sortită dispariţiei din societatea informaţională. Astfel, prin intermediul comunicării on-line la nivel de instituţii infodocumentare, se urmăreşte scopul de a interacţiona direct cu utilizatorul.
  • 15. Comunicarea interpersonală între indivizii conectaţi la Internet este mult prea vastă, motiv pentru care ne vom rezuma doar la un aspect al acestei tipologii de comunicare:  Comunicarea online (sau directă, în timp real);  Comunicarea offline (sau indirectă, prin intermediul mesajelor sau email-urilor). Ambele tipuri aparţin de un cadru real, însă facilitat de mijloacele de comunicare modernă. Elementul de bază prezent în orice model comunicaţional este informaţia. Fenomenul „e-mail” face parte din sfera comunicării offline, prin acest mijloc are loc transmiterea informaţiei şi receptarea concomitentă a acestora.
  • 16. În încercarea de a avea o comunicare eficientă dar şi în scopul satisfacerii cerinţelor utilizatorului modern în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice USARB se implementează cu succes noile tehnologii. Drept urmare a conectării la Internet în martie 2001, a fost lansată şi prima versiune a paginii Web a Bibliotecii. În 2007 pagina Web a Bibliotecii a fost relansată într-o versiune nouă: http://libruniv.usarb.md.
  • 17. Din anul 2011 în şirul datelor de contact a bibliotecii sînt indicate deja adresa paginii web, e-mail, blogul bibliotecii, adresele profilurilor create de bibliotecă în diverse reţele sociale, platforme informaţionale, directoare.
  • 18. Poşta electronică (sau e-mail) este unul din cele mai vechi servicii oferite de Internet şi alături de mesajele SMS, deţine în prezent primul loc în preferinţele utilizatorilor. Primul e-mail a fost trimis în 1971 de către programatorul Roy Tomlinson. Comunicarea cu utilizatorul prin intermediul poştei oelectronice în BŞ USARB are loc zilnic, fiecare subdiviziune din bibliotecă este deţinătoare de e-mail ceea ce face posibilă o comunicare diferenţiată şi individuală. Astfel în prima jumătate a anului 2016 s-au înregistrat deja 336 mesaje expediate către 16 963 utilizatori, conţinutul acestora fiind diferit în dependenţă de scopul urmărit.
  • 19. • Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice / beletristică salaimprumutnr1bsusarb@mail.ru Sala de împrumut nr.2 Documente didactice/metodice si2bsusarb@mail.com • Sala de împrumut nr.3 Documente musicale oficiulmuzica@gmail.com • Sala de împrumut nr.4 Documente în limbi străine odlsbsu@gmail.com • Sala de lectură nr. 1 Ştiinţe Socioumanistice şi economice sl1bsu@gmail.com • Sala de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice slfilologie@gmail.com • Sala de lectură nr. 3 Ştiinţe Psihopedagogice, naturii, reale. Arte sl3stiintereale@gmail.com • Sala de lectură nr.4 Documente în limbi străine odlsbsu@gmail.com SERVICIUL COMUNICAREA COLECŢIILOR
  • 20. Prin intermediul paginii Web a Bibliotecii http://libruniv.usarb.md este oferit serviciul de referinţe prin e-mail FORMULAR DSI - Difuzarea selectivă a informaţiei, unde oricine are posibilitate de a adresa o întrebare bibliotecarilor de referinţe ai Bibliotecii pentru soluţionarea unor solicitări cu referire, în cea mai mare parte, la bibliografii de proporţii mici la diferite teme de cercetare sau de răspunsuri la întrebări simple, factografice prin consultarea cataloagelor bibliotecii sau colecţiei de referinţe.
  • 21. ÎNTREABĂ BIBLIOTECARUL reprezintă un serviciu de bibliotecă pentru utilizatorii aflaţi la distanţă. Pe această cale nu se oferă raspunsuri exhaustive, ci doar ghidare şi orientare în găsirea informaţiei.
  • 22. Prin intermediul poştei electronice se realizează împrumutul electronic al documentelor. Biblioteca oferind acces la numeroase baze de date unde pot fi consultate cărţi şi reviste în format electronic (cărţi – 103 951, reviste electronice - 47 105)
  • 23. În cadrul subdiviziunii Documente în limbi străine prin intermediul poştei electronice în decurs de 6 luni ale anului 2016 au fost expediate către utilizatori 219 mesaje (ataşate în total 1 971 documente).
  • 24.  Nu scrieţi mesaje cu CapsLock Acest lucru este echivalent cu a striga şi în plus mesajul este dificil de citit.  Folosiţi abrevieri Folosiţi abrevieri uzuale. Multor persoane care folosesc internetul nu le place să citească texte lungi pe monitor.  Nu trimiteţi mesaje nesolicitate Practica trimiterii de mesaje nesolicitate se numeşte SPAM. Daca veţi trimite un mesaj nesolicitat, riscaţi ca adresa dumneavoastră de email să fie marcată ca spam şi astfel să nu mai puteţi folosi adresa nici pentru a trimite un mesaj simplu. Reguli de comunicare prin e-mail http://www.neticheta.ro/reguli
  • 25.  Folosiţi subiecte în mesaje Introduceţi un subiect ce descrie cu acurateţe conţinutul mesajului. Astfel, dacă trimiteţi un mesaj publicitar către utilizatorii dumneavoastră, specificaţi acest lucru clar în subiect, pentru ca cei pe care nu îi interesează să îl poată şterge înainte de a-l parcurge în totalitate.  Semnaţi mesajele Chiar dacă adresa dumneavoastră de e-mail apare destinatarului, acest lucru nu va permite nicicum identificarea dumneavoastră de către o persoană necunoscută. De aceea este recomandat ca la sfirşitul mesajului să notaţi numele dumneavoastră şi eventual instituţia.
  • 26. Referinţe: • CHARLES, R., WILLIAMS, C. La communication orale. Paris: Nathan, 1997. ISBN 2-09- 176791-3 • COŞERIU, Tatiana. Cum să faci o prezentare de success. In: Revista ABRM. 2015, nr.1, p. 12. ISSN 1857-4890 • DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române. Ed. a 2-a. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1998. ISBN 973-9243-29-0 • LUCAS, Stephen. Arta de a vorbi în public. Iaşi: Polirom, 2014. ISBN 978-973-46-4197-0 • http://www.learningandconsulting.ro/15-strategii-pentru-controlul-emotiilor/ • http://www.slideshare.net/cdbclub/procesul-de-comunicare-ca-factor-de-schimbare-a-imaginii- bibliotecarului • http://www.lisr.ro/19-erich.pdf • https://ru.scribd.com/doc/28397568/Comunicare-moderna-vs-comunicare-traditionala • http://www.neticheta.ro/reguli
  • 27. Comunicarea lucrează în folosul celor care lucrează la ea. John Powell MULŢUMESC