2. DEFINIŢIA TERMODINAMICII
• În termodinamică se studiază transferul energiei de
la un sistem la altul şi convertirea ei dintr-o formă în
alta stabilind relaţii între căldură, lucru mecanic,
temperatură şi energie.
• În principiu, căldura reprezintă transferul unei forme
de energie corespunzătoare efectuării unui lucru
mecanic.
• Orice sistem fizic are tendinţa spontană de a
evolua către o stare de echilibru cu proprietăţi
caracterizate de parametri cum sunt: presiunea,
temperatura, volumul, compoziţia chimică.
(principiul echilibrului)
(Encyclopedia Britannica)
3. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Sistemul termodinamic (ST) este orice corp
macroscopic sau sistem de corpuri, care are
un număr extrem de mare, dar limitat, de
particule.
• În termodinamica clasică se studiază proprietăţile
ST doar în acord cu faptele experimentale.
• În termodinamica statistică, se studiază
proprietăţile ST în funcţie de stările individuale ale
particulelor din care este format ST. Se exprimă
mărimile caracteristice ST în funcţie de medii ale
mărimilor caracteristice particulelor.
• Parametrii termodinamici sunt mărimile fizice
care caracterizează proprietăţile întregului
ST la orice moment de timp.
4. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Parametri termodinamici:
• Intensivi: sunt funcţii de punct – presiunea şi temperatura au
valori ce depind de poziţia punctului în care sunt
determinate.
• Extensivi (aditivi): nu sunt funcţii de punct – volumul
întregului ST este suma volumelor subsistemelor în care
poate fi împărţit egală cu suma valorilor corespunzătoare
zonelor spaţiale în care poate fi împărţit gazul.
5. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Starea termodinamică – este determinată de
condiţiile în care se află ST şi este caracterizată prin
valorile parametrilor termodinamici.
• Dacă se schimbă condiţiile impuse de ME, atunci, în
general, proprietăţile ST se schimbă şi, în
consecinţă, se schimbă valorile parametrilor
termodinamici.
• Parametrii termodinamici sunt independenţi dacă
formează un set prin ale căror valori se
caracterizează complet starea termodinamică.
• Starea de echilibru termodinamic este starea ST
pentru care nu există tendinţa spontană de a se
modifica. La echilibru termodinamic, parametri
termodinamici au valori constante în timp.
6. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Transformarea de stare (procesul termodinamic)
este trecerea ST de la o stare de echilibru
termodinamic la altă stare de echilibru
termodinamic, datorită interacţiunilor mecanice (L)
şi termice (Q) ale ST cu ME.
Stare iniţială L – prin deplasări Stare finală
(p1, V1, T1) Q – prin contacte termice (p2, V2, T2)
7. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Procesul cvasistatic are p
loc foarte lent, cu 2
viteze de variaţie ale p2
parametrilor de stare
atât de mici, încât i
stările intermediare prin Δp
care trece sistemul pot
fi aproximate ca stări p1
1
de echilibru. Ele sunt
procese ideale şi pot fi
reprezentate grafic.
V V2 V1 p p2 p1
;
t t 2 t1 t t2 t1
V1 ΔV V2 V
8. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Procesul necvasistatic
sau nonstatic este
trecerea sistemului prin
stări care nu pot fi
considerate de
echilibru sau de p
echilibru aproximat. 2
• Procesul reversibil are
loc cu revenirea
sistemului în starea i
iniţială, trecând prin
aceleaşi stări 1
intermediare de
echilibru, dacă se
inversează variaţiile
parametrilor de stare.
V
9. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
• Procesul ciclic se
realizează cu revenirea p
ST în starea iniţială fără
sa treacă prin aceleaşi A
stări intermediare de 2
echilibru aproximat.
• Procesul ciclic
reversibil se poate 1
desfăşura atât în sens
direct, cât şi în sens B
invers.
V
