1.
Lăcătuș Daniel 423E , E.T.T.I. , Universitatea Politehnică București
2. Preocupare constantă a studiului sociologiei
clasei de elevi, analiza climatului educaţional, la
nivelul preocupărilor noastre de ordin
managerial, constituie o permanenţă şi o
necesitate, argumentul fiind în special efectele
negative ale unui management defectuos al
clasei, răsfrânte asupra climatului educaţional.
3. Climat - „ambianţa intelectuală şi morală care
domneşte într-un grup, ansamblul percepţiilor
colective şi al stărilor emoţionale existente în
cadrul acestuia”(E. Păun).
La nivelul clasei de elevi, climatul reprezintă
realitatea intuitivă, o pecete specifică a grupului
școlar respectiv.
4. Elementele care caracterizează climatul
educațional al clasei sunt:
- caracteristicile relațiilor sociale din clasă;
- comportamentele elevilor în diferite situații
școlare și extrașcolare;
- tipul de autoritate exercitat;
- gradul de (ne)încredere între cadrul didactic
și elevi.
5. Psihologic, climatul este un ansamblu de
caracteristici de ordin mental și emoțional, ce
disting o clasă de elevi de o alta, exprimându-se
în interacțiunile reciproce ale membrilor clasei
respective.
Având în vedere coloratura sa afectivă, climatul
poate fi măsurat cu foarte mare dificultate.
Din punct de vedere psihosocial, acesta este un
produs rezultat la intersecția dimensiunii formale
și informale a clasei de elevi.
7. În urma combinării celor șase dimensiuni au
rezultat patru tipuri de climate:
1. climat deschis: cooperare, respect
reciproc, aprecieri sincere, familiaritate;
2. climat angajat: control sistematic, nivel
ridicat de profesionalitate și de cerințe;
3. climat neangajat;
4. climat închis.
8. Valoarea climatului poate fi pozitivă sau
negativă. Un climat „se observă mai ales atunci
când are o coloratură negativă".
Climatului clasei are influență asupra dezvoltării
personale.
Clasa de elevi este un grup mic, între mebrii
existând relaţii nemijlocite, adică relaţii de tipul
„faţă în faţă”, realizate exclusiv verbal sau
afectiv.
9. În clasa de elevi, activităţile specializate şi
diferenţiate de predare – învăţare – evaluare
sunt organizate circular; elevii gravitează în jurul
liderului adult, consilier al grupului atât pentru
probleme educative cât şi psihosociale.
Între fiecare persoană şi grup există relaţii de
interdependenţă, deoarece influenţele exercitate
sunt bivalente.
10. Anumite comportamente pozitive ale unui
elev, imitate involuntar sau preluate în mod
conştient de alţii, vor conduce la schimbări
benefice în climatul clasei, acţionând favorabil
asupra randamentului şi eficienţei activităţii.
Elevul nu este doar receptorul pasiv al
influenţelor grupului, ci şi creatorul unor noi
situaţii, cel care le stăpâneşte, le controlează
sau le dirijează.
11. Climatului clasei are influență și asupra
activităţilor desfăşurate.
Orice act de comunicare depinde de natura şi
conţinutul mesajului la fel de mult ca şi de
condiţiile afective ale comunicării (climatul
destins sau tensionat al clasei şi atitudinea
elevilor faţă de învăţător şi a învăţătorului faţă de
elevi).
12. Fenomenele psihosociale ce alcătuiesc climatul
clasei devin „factori de grup”, punându-şi
amprenta pozitivă sau negativă asupra
procesului de învăţare.
Cooperarea şi competiţia îşi pun amprenta
asupra climatului clasei într-o mare măsură. O
clasă de elevi în care cooperarea este
predominantă denotă armonie.
O clasă competitivă generează insecuritate
personală, ostilitate, respingeri
mutuale, frică, anxietate, împiedicarea
comunicării.
13. Aplicareaunui management defectuos al clasei
determină crearea unui climat educaţional
închis.
Un management defectuos poate constitui o
cauză ce facilitează abandonul şcolar, cu efecte
nebănuite pe termen lung şi mediu.
Un bun climat într-o sală de clasă, ca urmare a
unui management adecvat, determină elevii la
comportamente deschise.
14. Educatorii-manageri ce practică o abordare
transformațională , prin stilurile manageriale
dezvoltă un climat educațional cu accent spre
schimbare și inovare pedagogică , pe când cei
ce preferă o abordare managerială
pasivă/evitantă nu se implică activ în
dezvoltarea individuală și de grup.
15. Folosirea proceselor de rezolvare a conflictelor –
soluţionarea problemelor în grup,negocierea şi medierea
– în disputele şcolare poate îmbunătaţi climatul
educaţional;
Îmbunătăţirea climatului social al clasei prin facilitatea
relaţiilor interpersonale în clasă;
Efectuarea unor studii sociometrice.
16. Păi dacă ai
Mai are măi!
Tăceți ceva ...de undeclasei : ?Unde e
dormit să știi
E în fața toată ))
de zis... ora... Daniel?