Metode scientometrice. Prezentare tinuta la Biblioteca Academiei Romane de Prof. Angela Repanovici

1. ÎN BENEFICIUL UMANITĂŢII :
CREŞTEREA IMPACTULUI
REZULTATELOR CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE PRIN METODE
SCIENTOMETRICE
Prof.dr.ing. Angela REPANOVICI
Universitatea Transilvania din Brașov
Seminarul Bibliotecii Academiei Române
25 iunie 2010 1

2. UTILIZAREA SCIENTOMETRIEI ÎN
SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ
• Evaluarea performanțelor cercetătorilor
• Măsurarea eficienței rezultatelor cercetării
științifice
• Măsurarea producției științifice
• Măsurarea productivității științifice
2

3. PRODUCŢIA ŞI
PRODUCTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ
Producţia ştiinţifică a unei țări este un indicator
important al gradului de dezvoltare a unei ţări
Este în prezent riguros monitorizată de Institutul
de Informare Ştiinţifică din Philadelphia, USA.
[ISI - Institute for Scientific Information]
Productivitatea reprezintă numărul de lucrări
dintr-o perioadă de timp raportată la populație

4. INDICATORI DE MĂSURARE A
ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE
• numărul de publicaţii (care există în baza
de date ISI, deci care sunt considerate
lucrări relevante în domeniul respectiv);
• distribuţia publicaţiilor pe domenii;
• numărul lucrărilor foarte mult citate aşa
cum apar ele în baza de date ISI;
• numărul brevetelor.

5. INDICI DE MĂSURARE A PERFORMAŢELOR
CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE
• Indexul H(irsch) reprezintă un nou instrument
pentru a măsura rezultatele ştiinţifice.
• Citarea este cea mai bună formă de
recunoaştere.

6. CITAREA
• Citările sunt legate intrinsec de sistemul de
recompensă al ştiinţei.
• Citările sunt „amprente ale realizărilor
ştiinţifice... martori la evoluţia ideilor”.
• Citările oferă „o evidenţă a utilizării
informaţiei şi pot fi considerate un indicator
al intrărilor la acest nivel.”

8. PUBLISH OR PERISH
•http://www.harzing.com/pop.htm

9. PUBLISH OR PERISH
Acest software este disponibil gratuit pe pagina web
a prof. Anne Wil HARZING, specialist în
management internaţional la Universitatea
Melbourne din Australia (Harzing A.-W., 1997-
2009).

10. PUBLISH OR PERISH
• Numărul total de lucrări
• Numărul total de citări
• Numărul mediu de citări pe articol
• Numărul mediu de citări pe autor
• Numărul total de lucrări al autorului
• Numărul mediu de citări pe an
• Indicele Hirsch şi parametrii de legătură

11. PUBLISH OR PERISH
• Indicele g al lui Egghe (Egghe L. , 2006 )
• Indexul h contemporan
• Importanţa vârstei în rata de citare
• Două variaţii ale indicelui individual h
• O analiză a numărului de autori pe lucrare

12. ANALIZA CITĂRILOR ŞI MĂSURAREA
FACTORULUI DE IMPACT AL JURNALELOR

13. PUBLISH AND PERISH

14. PUBLISH OR PERISH

15. h index
Măsoară simultan calitatea şi sustenabilitatea
impactului cercetărilor cadrelor didactice şi
extinde diversitatea cercetărilor. Se bazează pe
distribuţia citărilor primite de publicaţiile
cercetătorului (Hirsch, 2005).

16. g-index
Pentru a depăşi deficienţele indicelui h, Egghe a
propus indicele g pentru a măsura productivitatea
cercetătorilor bazată pe publicaţiile lor (Egghe L.,
2006).
Indicele g utilizează distribuţia citărilor primite de
publicaţiile cercetătorului ca bază de calcul dar dă
mai mare greutate celor mai citate lucrări.

17. hc index
Acesta este indexul h contemporan care adaugă o
greutate legată de vârsta articolului fiecărui articol
citat al unui cercetător prin mai puţină greutate
parametrizată articolelor de mai mulţi ani.

18. hi norm
Indexul reprezintă o modificare a indicelui h
formulată de cei care au produs şi dezvoltat
Publish or Perish.
Pentru a calcula acest index, numărul de citări pe
fiecare articol este normalizată prin divizarea
numărului de citări primite de articol cu numărul
de autori ai articolului. Indexul este calculat ca un
indice h normalizat de contul citărilor.

19. PERFORMANŢA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE A
CADRELOR DIDACTICE ALE UNIVERSITĂŢII
TRANSILVANIA DIN BRAŞOV - STUDIU
EXPLORATORIU BAZAT PE ANALIZA CITĂRILOR
CERCETAREA ANALIZEAZĂ PERFORMANŢELE DE
CERCETARE OBŢINUTE DE COMUNITATEA
ACADEMICĂ ÎN 2008, COMPARÂND CEI PATRU
INDICI AI PROFESORILOR CU CELE MAI BUNE
REZULTATE.

20. PUNCTAJUL DE CERCETARE
Criteriile de acordare a punctajelor sunt preluate
din documentele Consiliului Naţional al Cercetării
Știinţifice din Învăţământul Superior, privind
evaluarea universităţilor prin indicatori de calitate.

21. Lipsa corelaţiei dintre indicele h
şi punctajul anual

22. Indexul h al primilor 60 profesori pentru
punctajul de cercetare din anul 2008

23. Citările în Web of Science pentru 60 de
profesori la punctajul de cercetare din 2008

24. “Declaraţia de la Berlin privind
accesul liber la cunoaştere în ştiinţă”
“Misiunea noastră de difuzare a cunoaşterii este
doar pe jumătate completă dacă informaţia nu
este făcută pe larg şi imediat disponibilă
societăţii. Noi posibilităţi de răspândire a
cunoaşterii nu numai prin forma clasică, dar
totodată şi în mod crescător prin paradigma
Open Access, Acces Deschis prin internet,
trebuie să fie susţinute.”
Octombrie 2003

25. DISEMINAREA CUNOAŞTERII

26. Accesul deschis
Acces online gratuit şi
nerestrictionat la
materialul academic
digital și la articole de
cercetare evaluate
ştiinţific publicate în
jurnalele academice

27. Acces deschis
varianta electronică a publicaţiei
ştiinţifice poate fi citită pe internet,
tipărită, distribuită fără nici un scop
comercial,
fără nici o plată sau restricţie.
Acces la informații științifice
Comunicare academică
Promovarea și publicarea
rezultatelor

28. Modalităţile prin care se poate
realiza accesul deschis
Publicaţii cu
acces deschis („gold OP”)
Arhive sau depozite
instituţionale cu
acces deschis („green OP”)

29. REVISTE CU ACCES DESCHIS

30. DREPTUL DE AUTOR-
http://www.sherpa.ac.uk/romeo/

31. DREPTUL DE AUTOR-
http://www.sherpa.ac.uk/romeo/

32. Depozitul digital instituţional, instrument de
promovare a producţiei ştiinţifice a universităţii
Depozitul digital instituţional trebuie privit ca instrument cu
trei funcţii de bază:
• Depozitul memoriei ştiinţifice a universităţii cu menirea de
conservare şi prezervare a conţinutului
• Bază de date cu resurse informaţionale ce asigură accesul
la produsele depozitate
• Bază de date în dezvoltare cu posibilitatea autoarhivării
produselor ştiinţifice
Consumatorii produselor oferite au o dublă ipostază:
• Producători care alimentează depozitul
• Consumatori de resurse informaţionale

33. OpenDOAR-Directory of Open Access Repository

34. Registry of Open Access
Repositories (ROAR)
Creșterea numărului depozitelor
digitale

35. Conceptul depozit instituţional digital
(institutional repository - ir)
Depozitul instituţional digital reprezintă o bază de
date deschisă, adică accesibilă pe internet unde
este arhivată toată producţia ştiinţifică a
universităţii:
proiecte de diplomă, dizertaţiile masteranzilor,
teze de doctorat ale membrilor universităţii,
materialul de predare, lucrări ştiinţifice,
proceedings-urile conferinţelor organizate de
universitate, rapoarte de cercetare
 alte materiale pe care universitatea consideră
că sunt valoroase şi pot fi puse la dispoziţia
membrilor universităţii sau a altor universităţi
sau pentru oricine de oriunde.

36. Open Source (Sursa deschisă)
• Programele (software-ul) cu sursă deschisă (open source) sunt
programe dezvoltate de către o comunitate, de către o
companie sau de către o persoană şi oferite spre folosire sub o
licenţă liberă, ele sunt caracterizate de libertatea acordată
utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, redistribui, studia,
modifica şi îmbunătăți.
• Softul Open source este gratuit, dar, cel care dezvoltă acest
soft poate să ofere contra cost anumite servicii, cum ar fi
instalarea sistemului, instruire, suport tehnic, conversia
datelor.

37. Softuri surse deschise pentru IR
• Dezvoltarea depozitelor digitale
instituționale
Surse deschise:
– ArXiv - Cornell University
– DSpace - MIT Libraries & Hewlett-Packard
– EPrints - University of Southampton
– Fedora - Cornell University & University of
Virginia
– Greenstone - University of Waikato (New
Zealand Digital Library Project)

38. Open Source Software
Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri
doar pentru o dezvoltare ulterioara, training,
conversie date etc.
38

39. Avantajele Softului Open Source :
• Abilitatea de a fi adaptat si potrivit nevoilor locale :
Codul sursa al softului poate fi modificat si
imbunatatit, astfel incat sa poata fi adus cat mai
aproape de necesitatile proprii ale utilizatorului
• Nu exista restrictie in utilizare :
Nu exista restrictii contractuale in privinta modului
in care este utilizat acest soft .
• Costuri reduse :
Softul propriu-zis nu costa nimic, exista costuri
doar pentru o dezvoltare ulterioara, training,
conversie date etc.

40. Dezavantajele Softului Open Source:
• Eforturi mari, neanticipate : O biblioteca va
descoperi ca, pentru a realiza un lucru bun, vor fi
necesare eforturi mult mai mari decat cele presupuse
initial pentru adaptarea unui astfel de soft
necesitatilor sale.
• Lipsa unei coordonari : Dezvoltarea descentralizata
de software open source se face oarecum haotic şi
exista intarzieri in rezolvarea erorilor de programare.
• Suport tehnic inadecvat : Documentatia tinde sa fie
limitata si destinata in special dezvoltatorilor. Exista
limitari in ceea ce priveste documentatia pentru
utilizatorii acestor software-uri.
• Personalizare : Software-ul open source poate sa nu
ofere nivelul de personalizare dorit comparativ cu un
soft comercial.

41. DRIVER - Digital Repository Infrastructure
Vision for European Research
DRIVER search portal - Access the network of freely accessible digital
repositories with content across academic disciplines with over 2,500,000
scientific publications, found in journal articles, dissertations, books,
lectures, reports, etc., harvested regularly from more than 249
repositories, from 33 countries

42. Cercetare de marketing
„Atitudini, opinii şi comportamente
ale cadrelor didactice privind
constituirea unui depozit digital
instituţional cu producţia ştiinţifică
a universităţii Transilvania”

43. Ipoteze generale
• Informaţiile pe care le posedă profesorii privind
producţia ştiinţifică a universităţii sunt insuficient
promovate.
• Calitatea cercetărilor ştiinţifice elaborate de
cercetătorii universităţii este bună.
• Legătura între cercetarea ştiinţifică, lucrările
publicate şi recompensa academică prin numărul de
citări este foarte puternică.
• Gradul în care profesorii sunt sprijiniţi pentru
publicarea cercetărilor este redus.
• Atitudinea profesorilor privind societatea
informaţională, cerinţele informaţionale şi
diseminarea cunoaşterii este favorabilă.

44. OpenDOAR – România
Software
utilizat în
depozitele
digitale
Tipul
documentelor

45. http://www.opendoar.org/countrylist.php?cContinent
=Europe#Romania

46. ASPEKT-DSpace

47. ASPEKT-DSpace

48. ASPEKT-DSpace

49. ASPEKT-DSpace

50. ASPEKT-DSpace

51. PUBLISH OR PERISH-ASPEKT-DSpace

52. Analiza SWOT

53. Analiza SWOT

54. Concluzii analiza SWOT
• În România nu există expertiză și modele de
dezvoltare a IR
• Nu există o mișcare la nivel național de promovare a
accesului deschis
• Analiza impactului autorilor și a citărilor nu
reprezintă un instrument de evaluare în universități
• Nu există o practică în utilizarea surselor deschise
• Tehnologia este avansată în acest domeniu, ușor de
implementat și dezvoltat
• Există multe surse deschise disponibile
• Proiectele de cercetare europene vor impune
diseminarea rezultatelor cercetărilor

55. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!
Internet / Intranet
55
Acces deschis la resursele informaționale științifice!