1. Comunicare
despre filosofia valorilor
Irina LICA
Antropologie, anul 3

2.  Elemente de teorie generală a valorilor:
conceptualizări și tipologii
 Valorile și existența umană. Valorile și
personalitatea umană
 Istoricitatea și autonomia relativă a valorilor
 Reevaluarea valorilor de către omul
contemporan
 Valoarea existenței, echității și dreptății
 Libertatea – dimensiune a personalității
umane

3.  Concepțiile subiectiviste și psihologiste:
 Viziunea voluntaristă a filosofului german Fr.
Nietzsche – ”omul ca sursa valorilor”;
 Viziunea psihanalitică asupra valorilor a lui S. Freud –
”valorile ca rezultat al deturnării pulsiunilor și
energiilor libidinale spre scopuri socialmente utile,
prin procesul sublimării”;
 Concepțiile autonomiste:
 H. Rickert și Școala neokantiană – ”valorile ca
entități independente atât de obiectul de valorizat,
cât și de subiectul valorizator”;
 M. Scheler și concepția fenomenologică – ”valorile ca
obiecte ideale, absolute, apriorice, invariabile, ce pot
fi cunoscute prin intuiție emoțională, nu prin
rațiune”;

4.  Valorile se raportează deopotrivă la subiect
și la obiect, geneza lor fiind găsită în
interrelațiile multiple dintre om și lume,
dintre subiect și obiect, pentru satisfacerea
nevoilor materiale și spirituale;
 Valoarea este prin esența ei relațională,
avându-și sursa și în subiect, și în obiect,
în raportul axiologic ce se stabilește între
cele două relate în procesul practic și
spiritual de creație.

5.  Valorile nu sunt reductibile la lucruri și la
fapte, dar anumite lucruri și fapte pot fi
purtătorii materiali ai unor valori;
 Valorile au întotdeauna un suport, material
sau subiectiv;
 Valoarea este proprie acelor obiecte care
satisfac anumite nevoi, de la cele economice
până la cele estetice și cultural-spirituale;
 Valorile sunt prin esența lor relaționale, se
constituie în și prin relațiile în care intră
subiectul uman cu obiectul;
 Valorile au un caracter esențialmente social.

6. ”Nu există valoare economică utilă unui singur
individ, nici valoare estetică pentru un singur
contemplator de artă, nici valoare etică pe care
să o prețuiască o singură conștiință umană”.
(Tudor Vianu)

7. Criteriul fundamental de clasificare al
valorilor este obiectul lor:
 Valori economice;
 Valori vitale;
 Valori morale;
 Valori juridice;
 Valori estetice;
 Valori politice;
 Valori religioase.

11.  Allporta preluat de la Spranger cele 6
tipuri de valori și a stabilit cele 6 tipuri
psihologice:
1. Tipul teoretic
2. Tipul economic
3. Tipul estetic
4. Tipul social
5. Tipul politic
6. Tipul religios
 ”Valoareaeste o credință pe care se poate
baza o persoană în alegerile ei, fiind
considerată o dispoziție cognitivă, motorie
și profund esențială”.

12.  Nici un tip de valori nu poate fi absolutizat, dar
nici autonomia valorilor nu poate fi absolutizată
în sensul ruperii acestora de istorie și de om,
atât din perspectiva socială și a politicii
culturale, cât și din perspectiva individuală, a
fiecărui om în parte.
 Și în plan național, și în cel personal se
impune menținerea unui echilibru între
diversele tipuri de valori. Or, viața unui om
dominat exclusiv de un anumit tip de valori,
întorcând spatele celorlalte, este săracă,
unilaterală.
 Specializarea în practica și creația de valori
este o necesitate, dar trăirea valorilor nu se
reduce la un singur tip al acestora.

16.  Dreptatea reclamă o libertate egală, iar drept-
ul este măsura acestei libertăţi. (John Rawls)
 Frumosuleste echitatea absolută.
(Constantin Brâncuși)
 Nu este echitate nici în natură; oamenii, de
exemplu, sug laptele destinat mieilor și
vițeilor. (Vasile Ghica)

17. ”Vântul, care nu are nici miros, nici
greutate, își dă seama că există când culcă
la pământ holdele de grâu.
Exist, gândește el,
pentru că fac pe alții să se încline”.
(Antoine de Saint-Exupery)

18.  Libertatea nu este un drept, ci o obligaţie. (Nikolai Berdiaev)
 Mai întâi fii liber, apoi cere libertatea! (Fernando Pessoa)
 Omul este condamnat să fie liber. (J.-P. Sartre)
 Libertatea este starea de spirit de unde începe fiinţa infinită a
omului. (Octav Bibere)
 Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea
oamenilor se tem de ea. (J. B. Shaw)
 Fiecare om vrea să fie liber în viaţă, dar toţi fug de consecinţele
libertăţii lor. (Mircea Eliade)
 Omul trebuie să aibă libertatea pe care o merită. Libertate mai
puţină înseamnă tiranie. Prea multă înseamnă anarhie.
(Constantin Tsatsos)

19. ”Nu sunt liberi cei ce
nu au simţit niciodată setea de libertate”.
(Rafael Alberti)

20. Vă mulțumesc pentru atenție!