SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 18
ARTICULATIA COTULUI




I. Structura functionala a articulatiei

       Aceasta articulatie este o trohleartroza, are un singur grad de
libertatea si permite numai efectuarea miscarilor de flexie si extensie, a
antebratului pe brat.

      A.Suprafetele articulare
Se intalnesc aici 3 oase, iar suprafetele articulare sunt :

   1. extremitatea inferioara a humerusului: trohlea, condilul humeral si
      epicondilul medial si lateral
2. extremitatea superioara a cubitusului prezinta :

          •   scobitura semilunara – marea cavitate sigmoida
          •   apofiza coronoida in partea anterioara a cavitatii sigmoide
          •   olecranul in partea posterioara a cavitatii sigmoide
          •   mica cavitate sigmoida – la marginea externa a cavitatii
              sigmoide care ia parte la alcatuirea articulatie radio-cubitale
              superioare .


   3. extremitatea superioara a radiusului prezinta o scobitura care se
   adapteaza la condilul humeral. Capul radial prin fata sa superiora
   contribuie la alcatuirea articulatiei cotului, iar prin prin fata sa laterala la
   alcatuirea articulatiei radio-cubitale superioare
Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Trohlea humerala vine
in raport cu incizura cubitusului, iar condilul humaral cu foseta capului
radial
B. Mijloacele de unire
1. Capsula articulara care leaga humerusul cu cubitusul si radiusul, este laxa




si inatarita de ligamente

   2.Ligamentul colateral ulnar se desprinde de pe epicondilul medial si
   radiaza spre fata mediala a epifizei proximale a ulnei (marginea incizurii
   trohleare). Este un ligament puternic, de forma triunghiulara caruia i se
   pot descrie doua fascicule: humerocoronoidian si humeroolecranian.
3.Ligamentul colateral radial porneste de pe fata anteroinferioara a
epicondilului lateral si se imparte in doua fascicule divergente. Acestea trec
unul inaintea, celalalt inapoia capului radial si se fixeaza fiecare la
extremitatea respectiva a incizurii radiale a ulnei. Ele sunt strans legate cu
fibrele ligamentului inelar al radiusului.
Ligamentul colateral ulnar si radial sunt foarte rezistente. Astfel se explica
de ce prin intermediul lor se pot produce smulgeri ale epicondililor.

Membrana sinoviala este o foita subtire, care inveleste pe dinauntru capsula
articulara. Ea este comuna atat articulatiei humero-cubito-radiale, cat si
articulatiei radio-cubitale superioare,

Sinoviala. Stratul sinovial al capsulei tapeteaza fata profunda a capsulei.
Stratul fibros se termina la oarecare distanta de cartilajul articular. Stratul
sinovial se reflecta la nivelul insertiei stratului fibros acoperind intreaga
suprafata osoasa dintre insertia acestuia si cartilaj. Datorita acestei dispozitii,
stratul sinovial tapeteaza fata anterioara a fosei coronoidiene si a celei
radiale, formand un fund de sac bilobat anterior. Pe fata posterioara, ea
tapeteaza fosa olecraniana, formand fundul de sac posterior (subtricipital).
Pe acest fund de sac posterior se insera cateva fibre musculare din triceps.
Aceste fibre il trag in sus in timpul extensiunii bratului. De aceea, ele sunt
considerate ca fascicule tensoare ale stratului sinovial, similare cu cele ce se
intalnesc la articulatia genunchiului. Cunoasterea dispozitiei fundului de sac
posterior prezinta importanta clinica. Prelungirile lui se gasesc intre triceps
si cei doi epicondili. Cand el este plin cu lichid, ca in unele leziuni
inflamatorii, prelungirile sale pot fi observate pe laturile olecranului.
Datorita situatiei sale superficiale, el poate fi deschis pentru drenarea
colectiilor din cavitatea articulara. Stratul sinovial al capsulei formeaza, de
asemenea, un fund de sac imprejurul colului radial, numit fund de sac
periradial.




II. Muschii implicati in miscarile cotului


A Muschii flexori :

Bicepsul brahial, cu doua capete superioare si unul inferior .
–Scurta portiune a bicepsuluiiar se insera proximal pe varfula apofizei
coracoide prin tendonul comun cu coraco brahialul, iar celalalt capatat
 –Lunga portiune a bicepsului pe suprafata de deasupra cavitatii glenoide.
Prin unirea celor doua portiuni se foarmeaza corpul muscular si de insera
distal, printr un tendon puternic, pe tuberozitatea bicipitala a radiusului
Actiuni :

Cand ia punct fix pe omoplat are mai multe actiuni :

-proiecteaza inainte si roteaza bratul
-flecteaza antebratul pe bratat
-supinatia antebratului
-adductor al bratului(prin portiunea scurta)
-abductor al bratului (prin partiunea lunga)
Actiunea cea mai importanta este cea de supinatie si pe plan secundar cea
de flexor al antebratului
Cand ia punct fix pe antebrat (pozitia atarnat) :
-flecteaza bratul pe antebrat si apropie omoplatul


Brahialul anterior este situate sub biceps.Se insera proximal pe buza
inferioara a amprentei deltoidiene si pe fata interna si externa a jumatatii
inferioare a humerusului, se indreapta in jos si dupa ce trece de fata
anterioara a articulatiei cotului, se insera distal pe o mica suprafata rugoasa,
situate pe fata interna a bazei apofizei coronoide a cubitusului.
Actiuni :

Cand ia punct fix pe humerus:
-flecteaza antebratul pe brat
Cand ia punct fix pe antebrat:
-flecteaza bratul pe antebrat
Brahio-radialul se insera proximal pe margine laterala a humerusului la
nivelul treimei inferioare, iar distal pe apofiza stilloida a radiusului.




Actiuni :
-flexia antebratului pe brat din pozitia intermediara de prono-supinatie , din
pronatie maxima devine supinator si invers



Muschii epicondilieni:
scurtul supinator, lungul extensor radial al carpului, scurtul extensor radial al
carpului.




B. Muschii extensori

Tricepsul brahial este un muschi voluminos, ocupa singur fata
posterioara a bratului . Are 3 capete superioare (de unde si numele) si unul
inferior.Cel inferior se insera pe parte posterioara, fata superiora a
olecranului.
-portiunea lunga se insera tuberozitatea subglenoida a omopatului ,
-vastul extern–fata posterioara a humerusului , de-a lungul marginii
externe in jumatatea superioara
-vastul intern –fata posterioara a humerusului, jumatatea inferioara

Actiuni:

Cand ia punct fix proximal, este un extensor al antebratului pe brat
Prin lunga portiune este un adductor al bratului
Cand ia punct fix pe olecran, este fie un coborator, fie un ridicator al
omoplatului , dupa cum membrul superior este orientat in jos sau sus.
Anconeul este un muschi scurt si triunghiular, situat pe fata posteroara a
cotului. Se insera proximal, prin baza sa, pe fata posterioara a epicondilului.
Se indreapata in jos si inauntru si se insera distal , prin varful sau , pe fata
externa a olecranului.

Actiuni :
Cand ia punct fix pe humerus, este extensor al antebratului pe brat ;
Cand ia punct fix pe cubitul, este extensor al bratului pe antebrat ;
El joaca un rol important in miscarile de lateralitate ale cubitusului,in
timpul prono-supinatiei ;


   III. Biomecanica articulatiei cotului

      Articulatia humero-cubito-radiala este o troheartroza si are un singur
grad de libertate. Ea permite numai exectarea miscarilor de flexie si extensie.
      Flexia si extensia active au o amplitudine medie normala de 150gr.

Miscarea de flexie este apropierea antebratului de brat .

Amplitudinea de miscare intre 0-145-150 gr
In faza finala a miscarii, mana nu se orienteaza spre umar, ci spre
torace, deoarece axa antebratului nu se prupapune axei bratului, ci este
dirijata fata de aceasta inauntru . Explicatia consta in orientarea oblica
in sus si inauntru a jgheabului troheei humerale.

Factorii care limiteaza miscarea :

-contactul maselor musculare ale fetelor anterioare ale bratului sia
antebratului;
-contactul apofizei coronoide cu foseta coronoida a humerusului;
Miscarea de extensie este miscarea de indepartare a antebratului de brat din
flexie maxima.

Amplitudinea de miscare 145-150-0 gr
Factorii care limiteaza miscarea :
-tensionare ligamentului anterior, ligamentului lateral internsi ligamentului
extern al articulatiei ;
-tensionarea muschilor flexori ai antebratului
-contactul olecranuluicu cavitatea olecraniana, pe fata posterioara a
humerusului .

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) KinetoterapieLicența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Alexandra Ally
 
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
Veronica Filipov
 
Manual de Educatie Outdoor
Manual de Educatie OutdoorManual de Educatie Outdoor
Manual de Educatie Outdoor
primariacatunele
 
Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptx
Dora353464
 
Problematizarea in didactica
Problematizarea in didactica Problematizarea in didactica
Problematizarea in didactica
Sxr Suxir
 

Was ist angesagt? (20)

Cd 4
Cd 4Cd 4
Cd 4
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
 
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) KinetoterapieLicența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie
 
Nutritia heterotrofa
 Nutritia heterotrofa Nutritia heterotrofa
Nutritia heterotrofa
 
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
95404996 kinetoprofilaxia-in-gonartroza
 
Manual de Educatie Outdoor
Manual de Educatie OutdoorManual de Educatie Outdoor
Manual de Educatie Outdoor
 
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi SportVerigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
Verigile lectiei de Educaţie Fizică şi Sport
 
Muschii gatului
Muschii gatuluiMuschii gatului
Muschii gatului
 
Biomecanica piciorului
Biomecanica picioruluiBiomecanica piciorului
Biomecanica piciorului
 
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
 
Fiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respiratorFiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respirator
 
6 evaluarea fortei muscular
6 evaluarea fortei muscular6 evaluarea fortei muscular
6 evaluarea fortei muscular
 
Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptx
 
Fractura de olecran
Fractura de olecran   Fractura de olecran
Fractura de olecran
 
Scolioza
ScoliozaScolioza
Scolioza
 
Carte anatomie lp
Carte anatomie lpCarte anatomie lp
Carte anatomie lp
 
Parghii
ParghiiParghii
Parghii
 
Problematizarea in didactica
Problematizarea in didactica Problematizarea in didactica
Problematizarea in didactica
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorPrezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respirator
 
Igiena
IgienaIgiena
Igiena
 

Ähnlich wie Referat articulatia cotului (20)

Articulatiile membrului superior
Articulatiile membrului superiorArticulatiile membrului superior
Articulatiile membrului superior
 
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvateSubiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
Subiecte obstetrico-ginecologie rezolvate
 
Elemente de structura si biomecanica a articulatiei genunchiului
Elemente de structura si biomecanica a articulatiei genunchiuluiElemente de structura si biomecanica a articulatiei genunchiului
Elemente de structura si biomecanica a articulatiei genunchiului
 
Muschii antebratului
Muschii antebratuluiMuschii antebratului
Muschii antebratului
 
Anatomie adm
Anatomie admAnatomie adm
Anatomie adm
 
Biomecanica piciorului
Biomecanica picioruluiBiomecanica piciorului
Biomecanica piciorului
 
SISTEMUL MUSCULAR.ppt
SISTEMUL MUSCULAR.pptSISTEMUL MUSCULAR.ppt
SISTEMUL MUSCULAR.ppt
 
Sistemul muscular
Sistemul muscularSistemul muscular
Sistemul muscular
 
Curs iii
Curs iiiCurs iii
Curs iii
 
Anatomie note
Anatomie note Anatomie note
Anatomie note
 
Anatomie amg
Anatomie amgAnatomie amg
Anatomie amg
 
Carte anatomie lp
Carte anatomie lpCarte anatomie lp
Carte anatomie lp
 
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdfMuschii-Capului-Si-Gatului.pdf
Muschii-Capului-Si-Gatului.pdf
 
Axila
AxilaAxila
Axila
 
Scheletul osos
Scheletul ososScheletul osos
Scheletul osos
 
Luxatia scapula-humerala.pptx
Luxatia scapula-humerala.pptxLuxatia scapula-humerala.pptx
Luxatia scapula-humerala.pptx
 
Anatomia aparatului respirator superior
Anatomia aparatului respirator superiorAnatomia aparatului respirator superior
Anatomia aparatului respirator superior
 
Fractura de olecran
Fractura de olecran  Fractura de olecran
Fractura de olecran
 
Carte anatomie lp
Carte anatomie lpCarte anatomie lp
Carte anatomie lp
 
Carte anatomie lp
Carte anatomie lpCarte anatomie lp
Carte anatomie lp
 

Referat articulatia cotului

  • 1. ARTICULATIA COTULUI I. Structura functionala a articulatiei Aceasta articulatie este o trohleartroza, are un singur grad de libertatea si permite numai efectuarea miscarilor de flexie si extensie, a antebratului pe brat. A.Suprafetele articulare
  • 2. Se intalnesc aici 3 oase, iar suprafetele articulare sunt : 1. extremitatea inferioara a humerusului: trohlea, condilul humeral si epicondilul medial si lateral
  • 3. 2. extremitatea superioara a cubitusului prezinta : • scobitura semilunara – marea cavitate sigmoida • apofiza coronoida in partea anterioara a cavitatii sigmoide • olecranul in partea posterioara a cavitatii sigmoide • mica cavitate sigmoida – la marginea externa a cavitatii sigmoide care ia parte la alcatuirea articulatie radio-cubitale superioare . 3. extremitatea superioara a radiusului prezinta o scobitura care se adapteaza la condilul humeral. Capul radial prin fata sa superiora contribuie la alcatuirea articulatiei cotului, iar prin prin fata sa laterala la alcatuirea articulatiei radio-cubitale superioare Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Trohlea humerala vine in raport cu incizura cubitusului, iar condilul humaral cu foseta capului radial
  • 5. 1. Capsula articulara care leaga humerusul cu cubitusul si radiusul, este laxa si inatarita de ligamente 2.Ligamentul colateral ulnar se desprinde de pe epicondilul medial si radiaza spre fata mediala a epifizei proximale a ulnei (marginea incizurii trohleare). Este un ligament puternic, de forma triunghiulara caruia i se pot descrie doua fascicule: humerocoronoidian si humeroolecranian.
  • 6.
  • 7.
  • 8. 3.Ligamentul colateral radial porneste de pe fata anteroinferioara a epicondilului lateral si se imparte in doua fascicule divergente. Acestea trec unul inaintea, celalalt inapoia capului radial si se fixeaza fiecare la extremitatea respectiva a incizurii radiale a ulnei. Ele sunt strans legate cu fibrele ligamentului inelar al radiusului. Ligamentul colateral ulnar si radial sunt foarte rezistente. Astfel se explica de ce prin intermediul lor se pot produce smulgeri ale epicondililor. Membrana sinoviala este o foita subtire, care inveleste pe dinauntru capsula articulara. Ea este comuna atat articulatiei humero-cubito-radiale, cat si articulatiei radio-cubitale superioare, Sinoviala. Stratul sinovial al capsulei tapeteaza fata profunda a capsulei. Stratul fibros se termina la oarecare distanta de cartilajul articular. Stratul sinovial se reflecta la nivelul insertiei stratului fibros acoperind intreaga suprafata osoasa dintre insertia acestuia si cartilaj. Datorita acestei dispozitii, stratul sinovial tapeteaza fata anterioara a fosei coronoidiene si a celei radiale, formand un fund de sac bilobat anterior. Pe fata posterioara, ea tapeteaza fosa olecraniana, formand fundul de sac posterior (subtricipital). Pe acest fund de sac posterior se insera cateva fibre musculare din triceps. Aceste fibre il trag in sus in timpul extensiunii bratului. De aceea, ele sunt
  • 9. considerate ca fascicule tensoare ale stratului sinovial, similare cu cele ce se intalnesc la articulatia genunchiului. Cunoasterea dispozitiei fundului de sac posterior prezinta importanta clinica. Prelungirile lui se gasesc intre triceps si cei doi epicondili. Cand el este plin cu lichid, ca in unele leziuni inflamatorii, prelungirile sale pot fi observate pe laturile olecranului. Datorita situatiei sale superficiale, el poate fi deschis pentru drenarea colectiilor din cavitatea articulara. Stratul sinovial al capsulei formeaza, de asemenea, un fund de sac imprejurul colului radial, numit fund de sac periradial. II. Muschii implicati in miscarile cotului A Muschii flexori : Bicepsul brahial, cu doua capete superioare si unul inferior . –Scurta portiune a bicepsuluiiar se insera proximal pe varfula apofizei coracoide prin tendonul comun cu coraco brahialul, iar celalalt capatat –Lunga portiune a bicepsului pe suprafata de deasupra cavitatii glenoide. Prin unirea celor doua portiuni se foarmeaza corpul muscular si de insera distal, printr un tendon puternic, pe tuberozitatea bicipitala a radiusului
  • 10. Actiuni : Cand ia punct fix pe omoplat are mai multe actiuni : -proiecteaza inainte si roteaza bratul -flecteaza antebratul pe bratat -supinatia antebratului -adductor al bratului(prin portiunea scurta) -abductor al bratului (prin partiunea lunga) Actiunea cea mai importanta este cea de supinatie si pe plan secundar cea de flexor al antebratului
  • 11. Cand ia punct fix pe antebrat (pozitia atarnat) : -flecteaza bratul pe antebrat si apropie omoplatul Brahialul anterior este situate sub biceps.Se insera proximal pe buza inferioara a amprentei deltoidiene si pe fata interna si externa a jumatatii inferioare a humerusului, se indreapta in jos si dupa ce trece de fata anterioara a articulatiei cotului, se insera distal pe o mica suprafata rugoasa, situate pe fata interna a bazei apofizei coronoide a cubitusului.
  • 12. Actiuni : Cand ia punct fix pe humerus: -flecteaza antebratul pe brat Cand ia punct fix pe antebrat: -flecteaza bratul pe antebrat
  • 13. Brahio-radialul se insera proximal pe margine laterala a humerusului la nivelul treimei inferioare, iar distal pe apofiza stilloida a radiusului. Actiuni : -flexia antebratului pe brat din pozitia intermediara de prono-supinatie , din pronatie maxima devine supinator si invers Muschii epicondilieni:
  • 14. scurtul supinator, lungul extensor radial al carpului, scurtul extensor radial al carpului. B. Muschii extensori Tricepsul brahial este un muschi voluminos, ocupa singur fata posterioara a bratului . Are 3 capete superioare (de unde si numele) si unul inferior.Cel inferior se insera pe parte posterioara, fata superiora a olecranului. -portiunea lunga se insera tuberozitatea subglenoida a omopatului , -vastul extern–fata posterioara a humerusului , de-a lungul marginii externe in jumatatea superioara
  • 15. -vastul intern –fata posterioara a humerusului, jumatatea inferioara Actiuni: Cand ia punct fix proximal, este un extensor al antebratului pe brat Prin lunga portiune este un adductor al bratului Cand ia punct fix pe olecran, este fie un coborator, fie un ridicator al omoplatului , dupa cum membrul superior este orientat in jos sau sus.
  • 16.
  • 17. Anconeul este un muschi scurt si triunghiular, situat pe fata posteroara a cotului. Se insera proximal, prin baza sa, pe fata posterioara a epicondilului. Se indreapata in jos si inauntru si se insera distal , prin varful sau , pe fata externa a olecranului. Actiuni : Cand ia punct fix pe humerus, este extensor al antebratului pe brat ; Cand ia punct fix pe cubitul, este extensor al bratului pe antebrat ; El joaca un rol important in miscarile de lateralitate ale cubitusului,in timpul prono-supinatiei ; III. Biomecanica articulatiei cotului Articulatia humero-cubito-radiala este o troheartroza si are un singur grad de libertate. Ea permite numai exectarea miscarilor de flexie si extensie. Flexia si extensia active au o amplitudine medie normala de 150gr. Miscarea de flexie este apropierea antebratului de brat . Amplitudinea de miscare intre 0-145-150 gr In faza finala a miscarii, mana nu se orienteaza spre umar, ci spre torace, deoarece axa antebratului nu se prupapune axei bratului, ci este dirijata fata de aceasta inauntru . Explicatia consta in orientarea oblica in sus si inauntru a jgheabului troheei humerale. Factorii care limiteaza miscarea : -contactul maselor musculare ale fetelor anterioare ale bratului sia antebratului; -contactul apofizei coronoide cu foseta coronoida a humerusului;
  • 18. Miscarea de extensie este miscarea de indepartare a antebratului de brat din flexie maxima. Amplitudinea de miscare 145-150-0 gr Factorii care limiteaza miscarea : -tensionare ligamentului anterior, ligamentului lateral internsi ligamentului extern al articulatiei ; -tensionarea muschilor flexori ai antebratului -contactul olecranuluicu cavitatea olecraniana, pe fata posterioara a humerusului .