1. Ideile din aceast ă prezentare le-am primit prin e-mail. Am f ă cut c â teva adapt ă ri, ş i vi le trimit ş i vou ă , pentru a v ă ajuta pe drumul c ă tre o via ţă î mplinit ă.. . Cristian Carstoiu

3. Unul din modurile de a atinge aceste obiective este să fii bogat şi prosper.

4. După cum există oameni bogaţi şi oameni săraci, tot aşa, există ţări bogate şi ţări sărace.

5. Diferenţa între ţările sărace şi ţările bogate nu constă în vechimea lor.

6. Aceast fapt poate fi dovedit dac ă d ă m ca exemplu ţă ri precum India sau Egiptul, care exist ă de mii de ani, dar sunt s ă race.

7. Spre deosebire de acestea, sunt ţări ca Australia sau Noua Zeelandă, care până în urmă cu mai puţin de 150 de ani erau necunoscute, iar astăzi sunt ţări dezvoltate şi bogate.

8. Diferen ţ a î ntre ţă rile bogate ş i cele s ă race nu este legat ă de resursele naturale pe care acestea le posed ă .

9. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic ş i muntos, care nu este deloc potrivit nici agriculturii ş i nici cre ş terii vitelor, ş i nici nu are petrol sau minereuri, dar este a doua putere economic ă mondial ă .

10. Teritoriul s ă u este ca o mare fabric ă plutitoare care import ă materie prim ă din toat ă lumea, o prelucreaz ă , iar produsul rezultat este exportat apoi î n toat ă lumea, ş i uite a ş a , se acumuleaz ă bog ăţ ia…

11. M ai avem ş i exemplul Elve ţ iei, tar ă f ă r ă acces la mare, dar care de ţ ine una din cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bun ă din lume. Care î n pu ţ inii ei kilometri p ă tra ţ i cre ş te vite ş i permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece î n restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Si care, ca ş i Japonia, nu are materii prime, dar export ă produse de o calitate greu de î ntrecut. O ţ ar ă pe care siguran ţ a, ordinea ş i munca au transformat-o î n “casa de bani” a lumii …

12. … ş i nu este nici inteligen ţ a oamenilor cea care face diferen ţ a între bogăţie şi sărăcie…

13. Aceast fapt este demonstrat de studen ţ ii din ţă rile s ă race care studia z ă î n ţă rile bogate ş i ob ţ in rezultate excelente î n educa ţ ia lor.

14. Un alt exemplu poate fi v ă zut la managerii din ţă rile occidentale care ne viziteaz ă ţ ara . V orbind cu ei ne putem da seama c ă nu exist ă nici o diferen ţă intelectual ă notabilă .

15. Î n sf ârş it, putem spune c ă nici rasa nu face diferen ţa între bogaţi şi săraci...

16. Î n ţă rile Europei Occidentale putem vedea cum “lene ş ii” (hispanici sau africani) demonstreaz ă c ă ei sunt for ţ a productiv ă î n aceste ţă ri.

17. Ş i atunci? Ce face diferen ţ a?

18. ATITUDINEA oamenilor face diferen ţ a.

19. Studiind comportamentul persoanelor din ţă rile bogate, descoperim c ă marea parte a popula ţ iei respect ă urm ă toarele reguli (ordinea nu este important ă ):

20. 1. Etica 2. Ordine a ş i cur ăţ eni a 3. Integritate a ş i cinste a 4. Punctualitate a 5. Resposabilitate a

21. 6. Dorin ţ a de perfec ţ ionare 7. Respectul pentru legi ş i regulamente 8. Respectul pentru drepturile celorla lţ i 9. Dragostea pentru munc ă 10. Efortul pentru a face economii ş i cheltuiala cu chibzuin ţă

22. Are Rom â nia nevoie de alte legi? Nu ar fi oare de ajuns s ă respect ă m cu to ţ ii aceste 10 reguli simple?

23. Î n ţă rile s ă race , numai o mic ă parte (nesemnificativ ă ) din popula ţ ie se conduce dup ă regulile acestea î n via ţ a de zi cu zi.

24. Nu suntem s ă raci din cauz ă c ă ţ ara noastr ă n-are resurse naturale sau fiindc ă natura este crud ă cu noi … Suntem s ă raci pur ş i simplu din cauza atitudinii noastre.

25. Ne lipseşte caracterul pentru a ne comporta după aceste principii de bază ale funcţionării societăţii.

26. Dac ă vom a ş tepta ca Guvernul s ă ne rezolve problemele noastre, vom a ş tepta toat ă via ţ a.

27. O aten ţ ie deosebit ă acor dat ă fap t elor noastre, î mpreun ă cu schimbarea de atitudine pot semnifica intrarea ţă rii nostre pe drumul progresului ş i bun ă st ă rii.

28. Valorile acestea vor anima fiecare proces de schimbare pe care î l impulsion ă m, fiecare obiectiv care-l vom atinge, ş i î n principal stilul de via ţă care-l vom avea. Î mpreun ă vom putea modela o ţ ar ă mai bun ă .

29. Daca vei returna sau vei ş terge acest e-mail, nu îţ i va muri c â inele sau pisica, nu te vor da afar ă de la serviciu ş i nici m ă car nu vei avea 7 ani î ngrozitori. Dar dac ă îţ i dore ş ti un alt viitor, mai bun, pentru tine ş i copiii t ă i, las ă fi ş ierul acesta s ă hoin ă reasc ă prin Internet, astfel î nc â t mai mul ţ i oameni s ă se poat ă g â ndi î n mod serios la aceste idei.