1. A.
In
Luptele pentru putere ~i declin- O Pictura murala
romana
ul economic au slabit Imperiul reprezentand o vila
in mediul rural. in
Roman in ultima perioada. ultima perioada a
Popoarele barbare au strtlpuns existen1ei imperiului,
mul1i aristroca'i ~i-
frontierele Romei, instl partea au abandonat casele
de est ~i cea de vest au avut de la ora~ ~i s-au
retras la 1ara. in
destine cu totul diferite. urma razboaielor,
regiunile rurale au
ramas sarace ~i
D up~ asasinarea lui Cammadus, ultimul pustii, iar aristocra1ii
din dinastia Antaninilor, in 192 e.n., a au absorbit propri-
urmat un an de razbaaie civile s~lba- eta1i mici in cadrul
tice inainte ca SeptimiusSeverus s~ ajung~ pe propriilor lor averi
tranul imperial. De~i Septimius a avut a dam- ~i, in secolul 3, au
nie lung~ ~i inflaritaare (192-211), devenise inceput sa introduca
evident faptul c~ imperiul apartinea aric~rei o forma de iobagie
persaane care putea s~ camande sau s~ in randurile 1aranilor
cumpere laialitatea trupelar militare -pe care liberi.
nu se putea insa baza prea mult timp.
Pre,ul ridicat al puterii
Fiul lui Septimius, Caracalla (211-217), a fast a devenit un pret. important, putini imp~rati In Europa popoarele gerrnanice au 1nceputsa
ucis de praprii lui afiteri, ..multi dintre succe- reu~ind s~ rnman~ In viat~ o perioad~ de 5 ani faca din ce In ce mai multe presiuni asupra
sarii s~i avand aceea~i saart~. Armatele din dup~ urcarea lor pe tron. frontierelor, reu~ind uneori sa le strapunga ~i
Sl~bit~ de tensiunile interne, Roma a tre- provocand mari dezastre.
sa-l proclame pe generalul lor lmparat ~i, in buit s~ Infrunte noi provoc~ri ale du~manilor Tulburarile din secolul 3 au devastat regi-
cea rnai mare parte a secolului 3 e.n., impe- din afarn. in est, un Imperiu Persan revigorat uni Intinse ale imperiului. Taxele ridicate au
~ riul a fost macinat de razboaie civile. Puterea s-a dovedit un adversar de temut, In timp ce slabit economia ~i au demoralizat populatia,
In timp ce devalorizarile succesive ale mo-
nedei (prin adaugareaunor cantitati din ce In
ce mai mici de aur ~i argint In monezi) au dis-
trus IncredereaIn aceasta,facand trocul prefe-
rabil decat acceptarea banilor. in consecinta,
oamenii s-au retras spre comunitati rurale
independente, condus.e In curand dupa un
model semi-feudal.
Spre sfar~itul secolului 3, o serie de con-
ducatori abili au readus controlul asupra
imperiului, dar nu au reu~it sa rezolve prob-
lemele fundamentale ale acestuia. Diocletian
(284-305) a luat masuri active, prin care a
mentinut statuI unit, dar l-a facut mai despo-
tic ~i mai rigid: de exemplu, fiecare barbat era
O Via,a economica a Imperiului Roman O Moneda emisa de imparatul Caracalla.
inainte de declin. cu principalele centre com- Urmandu-1 la tron pe tatal sau in anul 211
erciale. rute comerciale ~i zonele de pro- e.n., a devenit unic conducator dupa ce
duc'ie a celor mai importante bunuri. fratele sau a fost asasinat. Dar domnia lui a
Limitele unei expansiuni profitabile au fost luat sfar~it in anul 21 7 d.Hr ., cand a fost ucis
atinse pana in secolul 1 e.n. de proprii sai ofi~eri.
33

2. ROMA: PRABU$IRE IN VEST
O inmanarea monezilor catre colectorul de
taxe. Cheltuielile militare impuneau taxe ridi-
cate in secolele 2 ~i 3.
O Cruce apar1inand regelui lombarzilor ,
ultimul trib germanic care a invadat Italia.
Lombarzii au trecut la arianism, o forma
de cre~tinism pe care Biserica Catolica
o considera eretica.
silit sa: se prega:teasca:pentru aceea~i meserie organizarea sa. In fmal, in 391, Teodosius cel
pe care o avea tata:l sa:u. DiocletiaTha incercat Mare a conferit religiei cre~tine privilegiul de a
sa: exercite mai u~or controlul asupra imperi- fi singura religie a statului rornan, interzicand
ului, divizandu-l in zone estice ~i vestice, con- toate celelalte secte ~i religii. Posedarea unei
duse fiecare de un impa:rat senior ~i unul credinte commune intarit, probabil, imperiul pe
a
junior (un Augustus ~i un Cezar). Imperiul a termen scurt; ~i chiar ~i atunci cand Roma s-a
r:1mas unit, fiind adeseori condus de un sin- prnbu~it, noua religie urrna sa serveasca drept
gur impa:rat, insa: diviziuoea est-vest tiridea punte intre lumea veche ~i cea noua.
intotdeauna sa: reapara:. Aceasta reflecta mar- O alta realizare a lui Constantin a constat
ile diferente dintre cele doua: regiuni ~i in spe- in fondarea unei noi mari capitale imperiale,
cial faptul ca: ora~ele din Est se mentineau re- Constantinopol, In Est, recunoscand oficial
lativ prospere. importanta deosebita pe care o avea aceasta
regiune. Dupa moartea sa, s-au dat noi lupte
Un imperiu cre~tin pentru succesiune, iar 1mparatul care a ie~it
Sistemul cu patru 1:mpa:ratial lui Diocletian, a victorios, Iulian "Apostatul " (renegatul -din
fost desfiintat dupa: retragerea acestuia, in 305, punct de vedere cre~tin), a restabilit in scurt
iar dupa: o noua: serie de ra:zboaie civile, in 324, timp formele vechi de cult pagan; masurile
Constantin cel Mare s-a ridicat ca sta:pan al sale fiind dizolvate dupa moartea sa, In 363. =
intregului imperiu. Acesta era un eveniment ~
foarte important, deoarece Constantin a inceput Barbarii ~i vandalii ]
sa:creada: in adeva:rul cre~tinismului, f1ind con- Amenintarea barbara a devenit ~i mai mare ~
vins ca:dumnezeul cre~tin 1-a ajutat in lupta cru- dupa ce poporul germanic, vizigotii, a patruns
ciala: de la Podul Milvian, in 312. In imperiu in 376. De~i admi~i initial ca refu- turand ~i jefuind Roma ins~~i. Vizigotii au ocu-
De-a lungul secolelor, cre~tinismul s-a r:1s- giati ce doreau sa scape de 1nfrico~atorii huni, pat apoi Spania, in timp ce vandalii au supus
pandit in mod constant, in ciuda perioadelor de ace~tia au inceput sa aiba divergente cu Africa de Nord; de asemenea, ace~tia au trecut
persecutie, ultima f1ind in timpullui Diocletian, romanii, au 1nfrant o armata romana la Marea Mediteran~ In 455 ~i au jefuit Roma In
insa: suportul pe care i l-au dat Constantin ~i alti Adrianopol (378), unde 1mparatul Valens a intregime, cuvantul "vandalism" devenind un
1:mpa:ratia fost decisiv pentru expansiunea ~i fost ucis, iar apoi au continuat tulburnrile. termen pentru distrugere nechibzuita.
Ordinea a fost restabilita de catre Teodosius Ultimii Imp~rati ai Imperiului Roman de
cel Mare (379-395), ultimul conducator al Apus erau doar n~te marionete manipulate
Imperiului Roman unit, 1nsa, dupa moartea de ~efii popoarelor germanice ce conduceau,
sa, o succesiune de triburi barbare ~i-au facut In realitate, ltalia. Unul dintre ace~ti ~efi,
aparitia -vizigotii ~i vandalii, alanii ~i suevii, Odoacru, a decis c~ Imp~ratii romani nu mai
burf,unzii, hunii, ostrogotii ~i multi altii. erau necesari. in 476 Odoacru l-a detronat pe
In secolul 4, tot mai multe triburi au fost 1:mp~ratul Romulus Augustulus, iar Imperiul
1asate sa se stabileasca pe teritoriu roman, iar Roman de Apus s-a destr~mat. Cu toate aces-
multe deta~arnente mari de barbari serveau In tea, Imperiul Roman de Ras~rit a supravieruit
arrnatele romane in frunte cu proprii lor co-
mandanti. Imperiul Roman de Apus a inceput
sa fie barbarizat, chiar inainte de a 1ncepe sa se
dezintegreze vizibil, la inceputul secolului 5.
Galia a fost invadata ~i ultimele legiuni au
parnsit Britania. Stilicho, un general barbar
viclean aflat in serviciul roman, i~a tinut in ~ah
pe subordonatii sai barbari In Italia, pana cand
puterea sa a inceput sa-l alarmeze pe lmparatul
din vest Honorius (395-423), care a ordonat
uciderea acestuia (408). Dupa aceasta, Alaric
~i vizigotii nu mai puteu fi opriti, ~i in 410 au
pus capat existentei Imperiului Roman, cap-
o Constantin, primul imparat care a
sus~inut Biserica Cre~tina dupa mai multe
secole de persecu~ie. Dupa aceasta,
cre~tinismul avea sa devina un factor .!2
Important In Istorla romana. .x~
34