1. A.
I
.
,
Italia Rena~terii afost
un spafiu prosper fn care
ora~ele rivale s-au aflat fn
'"' '"' ~ '"'
concurenfa permanenta. Insa,
ciind marile puteri au fnceput
sii intervinii, Italia a devenit
"arena Europei".
1 1:aliaeste locul In care a ap~t Re~terea,
marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care a
generat Invierea culturii clasice, 1nflorirea
artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupra
vietii. Printre numeroasele activi~ti studiate de
ganditorii perioadei renascentiste a fost $i
conducerea afacerilor statului -arta de a
dobandi putere $i de a conduce.
Noi concepii despre politica
Cea mai celebra carte cu teme politice a fost
Principele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli,
care a studiat comportamentul celor mai mari
politicieni In raport cu maniera In care ar fi
trebuit s:I se comporte -o abordare atat de
$oca,n~,Incit termenul ..machiavelic" este folosit
"
.,.
IX
O Rena~terea a inflorit sub patronajul familiei
Medici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regi
sunt portretiza'i ca Magi, in pictura lui
Botticelli Adora,ia Magilor.
C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, in
tabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilor
magi, ilustreaza splendoarea epocii respective.
O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numele
de Lorenzo Magnificul, a fost un mare
sprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,.
O Niccolo
Machiavelli ( 1469-
1527), ale carui
lucrari descriu, cu un
realism dur ,
mijloacele prin care
puterea poate ti
dob§ndita ~i
men,inuta.
~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl.
Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat
florentin, majoritatea afmnatillor sale avand la
baza propriile sale observaW referitoare la -viata
politicl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restul
Europei prin mai multe aspecte importante. in
raport cu monarhille feudale ~i principatele de
dincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n state
nationa1e, multe dintre ele republici, a c~r
prosperitate era datorata comertului ~i flnantelor .
Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutele
comerciale spre Orientul Apropiat, de unde
mirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~i
vandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prin
urmare, oamenii de afaceri italieni au initiat
practici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~ele
italiene au prosperat, iar arta ~i studiul erau
practicate 1:n mod intens. Spre deosebire de
corespondentele lor din nord, ora~ele au reu~it
s~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor
nesf~ite dintre papi ~iimp~ti, In cadrul carora
fiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealalta
sa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnai
mari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie,
aristocratia bazata pe proprietati de pamant
fuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasa
urbana de comercianti ~i bancheri. pana In
secolul 15 s-au infiintat cinci state italiene
rnajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost un
ducat, de~i conducatorii acestuia erau mai
107

2. 35
O Palazzo Pitti, in
Floren,a, a fost
construit din ordinul
familiei Pitti in 1458
Marimea sa inspira
putere, simbolizand
aspira,iile familiilor
instarite din aceasta
perioada:
O Papa Leo al X-Iea
~ ~i doi cardinali intr-o
& pictura de Rafael.
§ Leo al X-Iea a
~ continuat sa sprijine
~ artele, lucru inceput
~ de primii papi ai
~ Rena~terii.
de fapt
lai mare
LnSporta
su~i, celebru pentru canalele s
construit pe mare; s-a dezvolta
parte in calitate de putere mari
bunuri spre ~i dinspre est, afla
nea in posesia unui lant de co]
merciale ce se intindeau pan~
ndu-se de aseme
lonii ~i puncte co
la Marea Neagril
lid~
unnarea s
extinderea
treac:l pestl
Marea scm
Papi atotputernici
au continu~
cheltuie in
patroni gel
intima scan
au numaral
492-1503), razboi1
503-13) ~i bogatul
X-lea (1513-21).
A cincea mare p
la Napoli, care cupri
5udul Italiei; pentru
acesta a fost dispUI
Aragon (Spanio~) !
5tatele mai mici dir .
~ena, Genoa ~i
~=~-,
pap~ Iulius al 1l-lea
:iin familia Medici Leo
,utere italiaru:1ern regatul de
ndea cea rnai mare parte din
o lunga perioada de tithp,
tat lntre dinastiile rivale de
?i Anjou (franceza). Printre
1 oeninsula figurnu Fe=,
mu Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpat
sub control, din nefericire exact In momentul
care noi state de drept centralizate, ca de
~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ se
rlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie
)babil invada~ mai devreme sau mai tarziu;
~ prima interventie din afarn a fost provoca~
Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i
ii, In 1494, acesta
Conflictele din statele na1ionale
Cont1ictele din statele na1;ionale erau adeseori
vicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplu
membrii familiei Medici, puteau, la un moment
dat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoi
sa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau la
putere preferau sa-~i angajeze s01da1;imercenari
decat cer.Iteni 'inanna1;i,~eful mercenarilor, sau
condotieru] f'1ind o figura iara 'in pc
perioadei :nascentiste; } acestuia
1dotierul I
:0 Sforza
)e care ft
d~
amenintat de Florenta ~i Napo
l-a lncurajat pe Regele Carol ai
Alpii ~i sa:-~ipretinda: dreptul
Napoli.
A.5a au lnceput lungile razboaie italiene.
Statele italiene au fost In curand eclipsate,
conflictul devenind o lupta:pentru sta:panirelntre
Franta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decit
vechile razboaie mercenare; In timpul acesteia
Rorna a fost jefuita: (eveniment considerat ca
sf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: a
fost distrusa: ~i ln1ocuita:cu un ducat de Medici,
, protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea
Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se afla
lntr-un mod direct sau indirect sub controlul
"---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana:
1esigl
Ijungl
.1ilan,
m~aj~
, lns~ cu
asemen~
la condl
;~-l se1Ve~
dintre COI
noroc (
Francl
statulul
>sirii
s~r
:enarilc
~ razbcera repteZt
erau tratat~
SUD
~p('()h
LU de a lupta
a ajunge la un
diplomatia
l unei balante
tinate retinerii
1434-64
Cosimo de Medic; conduce Florenfa
1450
Francesco Sforza fondeaza prima dinastie
conducatoare In Milano
1469-92
Lorenzo Magnificul conduce Florenfa
1492-1503
Alexandru al VI-Iea este papa; fiul sOu,
Cesare Borgia, are o scurta cariera de
cuceritor.
1494
Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea
al Franfei duce la Inceperea razboaielor
italiene.
1500-30
Rena~tere importanta a artei
1503-1 3
'ulius all/-lea este papa
1504
Spanio/ii I; a/unga pe francezi din Napo/i
1513-21
Leo a/ X-/ea este papa
1517
Principe/e /ui Machiave//i
1527
Devastarea Rome;
1535
U/timu/ Sforza moare
1537
Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei
1556
Pacea de /a Cateau-Cambresis permite
Spaniei sa fie puterea dominanta In Italia.
"p(iIIII
Impart
Inca tJ1
je ta d( sW
5eco1
108 universala: 36 -REFORMAREA .ala )1 MONARHII I
ul spiritual al cr~tinismului din vest,
un conducltor italian central ce
uprimarea nobilimii neascult.1toare ~i
propriilor sale teritorii. Re~ind sa
~ Captivitatea de la Avignon ~i peste
srna, papii din perioada renascentist.1
It sa aiba exagerate ambitii politice, sa
mod excesiv CadeseoriIn calitate de
1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~
ldaloaSa.Printre cei mai cunoscuti s-
: papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J