1. N. Stoicescu
DICTIONAR
al ARILO R
din TARA ROMANEASCA
ji MOLDOVA
sec. x iv- xvii
www.dacoromanica.ro

2. Lucrarea prezintd pe
marii dregkori ai Tdrii Ro-
manesti si Moldovei (sec. XIV-
XVII), grupati pe cele doud
provincii istorice, lar In cadrul
acestora, pe secole si in ordine
alfabeticd. La fiecare articol-
titlu se indica: numele IDdrin-
tilor, al sotiei, urmasilor si
rudelor mai apropiate si inru-
dirile acestora, datele cind
apar in documente cu diver-
se titluri de dregdtori (cursus
honorum), faptele mai deose-
bite sdvirsite (solii, parti-
cipdri la rdzboaie, hiclenii"
etc.), data mortii, locul un-
de sint Inmormintati si cti-
toriile. De asennenea, in note
sint consemnate izvoarele
infornnatiei (documente, cro-
nici, relatii de cdIdtorie,
inscriptii etc.), precunn si
bibliografia respectivä.
www.dacoromanica.ro

3. DICTIONAR
al MARILOR DREGATORI
din TARA ROMANEASCX
si MOLDOVA
In sec. XIV XVII
www.dacoromanica.ro

4. Supracoperta 0 coperta:
MOTORA GHEORGHE
www.dacoromanica.ro

5. N icol ae Stoicescu
DiCTiONAR
AL itittRiLOR DREGATORi
DIN TARA ROMANEASCA
Si M6LDOVA
sec. xiv-xyli
Ed itura encicloped id
romini
www.dacoromanica.ro
Bucurqt1, 1971

6. CUPRINS
pag.
INTRODUCERE 5
1. TARA ROMANEASCA 13
Secolele XIVXV 15
Secolul XVI 29
Secolul XVII 105
2. MOLDOVA 259
Secolele XIVXV 261
Secolul XVI 290
Secolul XVII 338
www.dacoromanica.ro

7. INTRODUCERE
Se stie ca marea boierime a fost patura conducatoare in statele medievale
Tara Romeineascei si Moldova; de aceea, istoria politica a acestor state nu poate
fi studiateg temeinic Jara a cunoaste boierimea i relatiile dintre membrii ei,probleme
puf in cercetate in ultima vreme. Lucrarea de fatei este menitei s umple acest gol
,si sei ofere celor interesa ti datele esentiale despre rolul politic jucat de membrii
clasei boieresti pina la inceputul epocii fanariote.
De la inceput atrag atenfia asupra faptului ca nu este vorba de o opera
de genealogie, aceasta deoarece nu m-am ocupat de toate familiile boieresti, ci
doar de circa 950 de boieri ajunfi mari dregeitori ,si membri ai sfatului i divanului
domnesc fi de urma,sii acestora.
In afara de datele esentiale privind pe fiecare dreggitor in parte, aceasta
lucrare ofera posibilitatea infelegerii unor probleme deosebit de importante referi-
toare la organizarea politicei i socialei a Moldovei Tarii Românesti. Dintre
acestea as enumera aici pe scurt doar citeva:
Datele cuprinse in lucrare ligmuresc relatiile dintre domnie si marea boierime
la conducerea statului, din aceste date desprinzindu-se o serie de concluzii foarte
importante pentru organizarea politica a celor cloud state feudale romane,sti.
Prima dintre ele este aceea ca marea majoritate a dregatorilor (circa 90%)
au fa cut parte din familii boiere,sti cunoscute, datele din lucrare confirmind in-
vegtettura" lasatei de Neagoe Basarab fiului sciu, Teodosie, cá daca cei de neam
mare" i rudele domnesti erau destoinici pentru dregcitorie este bine sei fie aceia
In dregeitorii... pentru ci se cuvine sá fie si a fost si mai inainte" (subl. ns.
N. S.).
Folosind membrii clasei boiere,sti ca dregiitori, dupä cum se cuvenea" in
vremea aceea, domnii incercau set* domine sfatul domnesc promovind in dregeitorii
rude mai apropiate sau mai indepeirtate ale ion, problema asupra ceireia voi reveni
pe larg cu alt prilej. Domnii aveau apoi posibilitatea sa ridice intre dregeitorii
lor pe oamenii considerati de ei mai credinciosi, chiar daca unii din ace,stia nu
friceau parte din marile familii de origina nobila ale färii, dar care au format
apoi noi familii boieresti.
Lucrarea ojera deci posibilitatea sei fntelegem cum se ajungea la dregeitorii,
ca i modul cum erau inaintafi in funcfii dregatorii (cursus honorum), care de
obicei ocupau in tinerete slujbe mai modeste, ajungind la mari dreglitorii dupei
ce acumulau o practica suficienta in conducerea treburilor statului feudal.
In legeitura cu cele arigtate mai sus, lucrarea ne ajutei sci cunoa,stem mai
bine inversunata luptel pentru putere dusei intre familiile boiere,st2, grupate in jurul
unui domn sau al altuia, in primul rind dupei legeiturile de rudenie si de interese
dintre ele. In aceastcl luptel acerba pentru marine i putere, generatoare de averi
fabuloase, sute de boieri si-au pierd,ut viata; lucrarea abunda in cazuri de hicle-
nie" (tradare ) invocata de numerosi domni pentru a sccipa de adversarii lor politici.
0 alta problema importanta ce poate fi studiata pe baza datelor cuprinse
In aceastä lucrare este aceea daca a existat sau nu o continuitate intre farniliile
boiere,sti din secolele XIV XV si acelea din veacurile urmiltoare sau daca a)sa
cum s-a sustinut in ultima vreme avem de a face cu o boierime noua in secolele
XVIXVII.
www.dacoromanica.ro

8. 6 Introducere
Una din cele niai de seamii probleme care a dat loc la multe discgii
in istoriografia noastrd este aceea a dregdtorilor de origine greacd Fi a rolului
jucat de ei in istoria politicd a Tdrii RomlineFti Fi a Moldovei. Din lucrarea
de fald rezulta ca cei mai multi dintre aceFti dregatori (indeosebi cei din a daua
iumcitate a secolului al XVI-lea) au dispdrut o data cu domnii ce-i ridicaserit
la dregatorii; al,lii, indeosebi in secolul al XVII-lea, s-au stabilit in fdrile romd ne,
uncle au format familii boiereFti ce s-au romknizat destul de repede (Alexeanu,
Brata,sanu, Cantacuzino etc., in Tara Romdneascd, Cantacuzino, Catargi, Palade,
Ruset etc., in Moldova).
Af mai aminti aici o problema' importantd nestudiatd incd, anurne aceea
a numero,silor boieri care au ocupat dregatorii alit in Moldova cit Fi in Tara
Romeineasca, aceasta ca urmare a strinselor relgii dintre cele (loud surori,
ca Fi a faptului cd ele aveau o organizare politicd foarte asemeinatoare. Cit pri-
veFte legaturile intense pe plan politic mire cele cloud fdri Fi Transilvania, aces-
tea se reflectd in lucrare prin sutele de solii trimise de domnii acestor (Sri in pro-
vincia de peste munfi.
fri sfir,sit, lucrarea prezint'd importanfd i pentru istoria culturii vechi ro-
rna'ne,sti, oferind date cit mai exacte cu putinta despre viga gi dregatoriile ocupate
de marii cronicari din secolul al X VII-lea Fi inceputul celui urmcitor: Grigore
Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul, Radu Popescu, Nicolae
Costin 1.
Citeva cuvinte despre metoda de lucru utilizatd:
Dregdtorii au fost grupati pe cele cloud provincii istorice, Tara Romineasci
si Moldova, i, inliuntrul acestora, pe secole $i in ordine alfabetici, pentru a
putea fi gäsif i cu wurinfd.
Dregatorii care apar in documente in doud secole au fost trecgi la secolul
and Fi-au inceput cariera politica. De pildd, cei trei frati Buze,sti, care au fost
mari dregatori in timpul domniilor lui Mihai Viteazul i Radu . erban, deci alit
la sfirFitul sec. XVI, cit Fi la inceputul sec. XVII, au fost trecuti la sec. X VI.
(AFa se explica faptul cá in lucrarea de fald sin: cuprin.,si numerosi dregcltori de
la inceputul sec. XVIII circa 40 care Fi-au inceput cariera politica la sfirFitul
sec. XVII).
Dregdtorii care au facia parte dintr-o familie Fi au purtat numele acesteia
(Bdleanu, Buhu,s, Cantacuzino, Costin etc.) au fost trecgi, in ordine cronologica,
la numele familiei respective, facindu-se trimitere de la numele lor de botes la
acela de familie (de ex. . erban, v. Cantacuzino $erban ).
Gel 35 de boieri care au ocupat dregatorii alit in Tara Romdneascd, It
Fi in Moldova, au fost trecgi la fara de unde erau originan i (Boul, Buhu,s, Ureche
etc. la Moldova) sau la aceea unde s-au stabilit, feicindu-se trimitere de la o
provincie istoricd la alta (de ex. la Tara Romaneasca sec. XVII, la BuhuF Lupa,sco
s-a trecut v. Moldova).
Sint cuprinsi in aceastd lucrare toti =rid dregatori despre viata, faptele
si familia cdrora se cunosc unele sari; cei peste 100 de boieri care sint doar amin-
ca membri ai sfatului sau divanului domnesc, dar despre care nu ,stim nimic
altceva, au fost omif i, ei putind fi gasifi cu wurinfel in indicii de la finele volu-
melor de documente moldovene publicate de I. Bogdan, M. Costachescu, Gh. Ghi-
bilnescu etc., in indicii colectiei Documenta Rpmaniae Historica i in indicele de
') Asupra importanfei tor in cultura noastrd medievald voi reveni pe larg In biblio-
grafia istoriei medii romaneoti, in curs de alcdtuire. Tot aici se va gdsi oi bibliografia
vind pe domnii care au fost dregdtori inainto de a ocupa tronui (Neagoe Basarab, Mihui
www.dacoromanica.ro
Vat izul, Matei Basarab, Vacile Lupu, erban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu etc.).

9. Introducere 7
persoane al colectiei Documente privind istoria Romaniei (in ms. la Institutul
de istorie N. Iorga" ).
In afarci de marii dregdtori, membrii obisnuifi ai sfatului domnesc (banul,
logofdtul, vornicul, postelnicul, spdtarul etc.), am inclus in aceastd lucrare si pe
dregdtorii membri ai divanului (aga, arma,sul, clucerul, jitnicerul, portarul, ser-
darul etc. ) a, ca si pe boierii fdrd tit/uri de dregdtori care au fost membri ai sfatului
domnesc, mentionind la fiecare dintre ace,stia datele cind Ant citafi ca membri in
sfat. Aceste date, ca si acelea privind pe marii dregdtori ,si anii cind au ocupat
dregdtorii, apar cu litere cursive in lucrare, pentru a fi urmdrite cu mai multd
ufurintii.
La fiecare dintre acesti dregdtori fi membri ai sfatului i divanului domnesc
am indicat (in mdsura in care am avut posibilitatea sà aflu din izvoarele
lucrdrile cercetate): numele tatillui, al soliei, urma,silor i rudelor mai apropiate
si inrudirile acestora, apoi datele cind copar in documente cu diverse titluri de dre-
gittori (cursus honorum), faptele mai deosebite sclvir,site (solii, participclri la
zboaie, hiclenii" etc.), data mortii, locul unde sint inmormintali, ctitoriile
wind seama cd foarte multi dintre marii dregdtori sint fi ctitori de biserici i md-
ndstiri) 3. La fiecare dreglitor am indicat in note izvoarele informaliei (documente 4,
cronici, relafii de cillettorie, inscriptii etc.), precum i bibliografia respectivd.
Tin sit remarc aci cd datele despre ace,sti dregatori sint destul de inegale:
pe chid pentru secolele XIV XV ele sint foarte sdrace (uneori simple mentiuni
In sfatul domnesc), la secolele XVIXVII devin mull mai bogate.
Mentionez, de asemenea, cà, intrucit unele date din listele de dregcitori din
Tara Româneascd, publicate in Studii i materiale de istorie medie, vol. IV (liste
la elaborarea cdrora a lucrat i cel ce semneazd aceste rinduri), nu sint prea exacte,
am adus aci o serie de indrepteiri, amintind in note numai erorile mai insemnate
(indeosebi de identificare) constatate.
La intocmirea acestei lucrdri am Jost ajutat, cu multd amabilitate, de Dan
Plesia, care mi-a comunicat unele informafii de ordin genealogic si cdruia Ii aduc
aci caldele mete mullumiri.
Pentru a face o cit mai mare economic de spafiu, am folosit numeroase abre-
vieri, atit pentru titlurile de dregittori, cit fi pentru fondurile de arhive, periodicele
ci lucrdrile cercetate. Reproduc mai jos lista acestor abrevieri in ordinea amin-
titd. Am utilizat, de asemenea, citeva semne conventionale, a cdror semnificalie se
gdseste la sfir,situ/ listei abrevierilor dregdtoriilor.
1) Date despre atributiile, originea, veniturile etc. fiecdruia din tre acesti dregdtori se
odsesc in partea a II-a a tucrdrii mele Sfatul domnesc i marii dregatori din Tara Roma-
neascá. si Moldova (sec. XIVXVII), Buc., 1968.
') Pentru aceste constructii i ctitorii lor a se vedea N. Stoicescu, Bibliografia loca-
monumentelor feudale din Tara RonAneasoft, Buc., 1970 oi Bibliografia mo-
numentelor feudale din Moldova (Mitropona Otteniei", 1966 1970 ).
") De mare fotos mi-au fost documentele din sec. XVII, nepublicate fncd, aflate in
traducere sau transcrise la Inatitutul de istorie N. Iorga" at Academiei de sliinte sociale
www.dacoromanica.ro
si politice.

10. S Introducere
ABREVIERILE FOLOSITE
Titluri de dreg-Mori
arm. armas pire. L. = pirealab de Lapusna
cam. = carnaras pire. N. = pirealab de Neamt
cap. = capitan pire. O. = pircalab de Orhei
clue. = clucer pire. P. = pirealab de Poenari
com. = COMiS pire. R. = pircalab de Roman
f. = fost pire. S. = pirealab de Suceava
hat. = hatman pit. = pitar
is. = ispravnic port. = portar
is. se. Buc. = ispravnic al scaunului post. = postelnic
Bucuresti serd. = serdar
jit. = jitnicer slug. = sluger
log. = logofat spat. = spatar
log. vist. = logofat de vistierie st. C. = staroste de Cernauti
= mare st. P. = staroste de Putna
med. = medelnicer stol. = stolnic
pah. = paharnie set. = setrar
pire. = pircalab vist. vistier
pire. C. = pircalab de Chilia vor. = vornic
pirc. C. A. = pircalab de Cetatea Alba vor, t. jos = vornie al tarii de jos
pire. H. = pirealab de Hotin vor, t. sus = vornic al taxii de sus
Semne conventionale
casatorit Cu mort ingropat
Fonduri de arhive
Acad. = Acad. R. S. Romania, ras.
ASB = Arhivele Statului Bucuresti
ASI = Arhivele Statului Iasi
BCS = Biblioteca Central& de Stat
MII3 = Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti
nr.
Periodice
AARMSI Analele Academiei Romane. Memoriile Sectiei Istorice
AIIAI Anuarul Institutului de istorie o arheologie Iasi
www.dacoromanica.ro
AIIC Anuarul Institutului de istorie Cluj

11. Introducere 9
AO = Arhivele Olteniei
BCI = Buletinul Comisiunii istorice a Romaniei
BCMI = Buletinul Comisiulaii monumentelor istorice
BOR = Biserica ortodoxl roman&
CI = Cercetari istorice
CL Convorbiri literare
GB Glasul
LAR Literatura si arta roman&
MM = Miixopolia Moldovei i Sucevei
MO = Mitropolia Olteniei
RA = Revista arhivelor
RHSEE = Revue historique du Sud-est européen
RI = Revista istorica
RIAF =-- Revista pentru istorie, arheologie i filologie
RIB Revista de istorie bisericeasca.
RIR Revista istorica roman&
Rsl = Romanoslavica
SCIM Studii i cercetaii de istorie medie
SMIM = Studii i materiale de istorie medie
SMIP -= Stud ii priv, la istoria jud. Prahova
SV = Studia Valachica
V.
Documente si lucràri diverse
Bogdan, Doc. . tefan = Bogdan I., Documentele lui .51efan cel Mare, 2 vol.,
Buc., 1913.
Bogdan, Relafiile = Bogdan L, Documente privitoare la relafiile Tdrii Rom&
nesti cu Brasovul in secolele XV si XVI, vol. I, Buc., 1905.
Condica vistieriei = Condica vistieriei /ui C. Brincoveanu.
Condurachi, Soli ,si agenfi Condurachi loan D., Soli Ft: agenfi ai domnilor
Moldoveni la Poartd in secolul al XVII-lea, Buc., 1920.
Corfus, Documente = Corfus I., Documente polone privitoare domnia lui
Simion Movild in Tara Romineascd, Cernauti, 1939.
Costachescu, ilrderea Costachescu M., Arderea tirgului Floci si a Ialomifei
In 1470. Un fapt necunoscut din luptele lui tefan cel Mare cu muntenii,
Iasi, 1935.
Costachescu, Doc. .Pefan = Cosachescu M., Documente moldovenesti de la
$tefan cel Mare, Iasi, 1933.
Costin Costiva Miron, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958.
Cronici/e = Cronicile s/avo-romane din sec. XV XVI, publicate de loan Bogdan.
Edifie revcleutd si completatd de P. P. Panaitescu, Buc., 1959.
DIR = Documente privind istoria Rom&niei, seriile A, Moldova si B, Tara
Romaneasca, veac XIIIXVXVII (pina la 1625).
Doc. agrare = Documente privind relafiile agrare in veacul al X VIII-lea, vol. I,
Tara Romaneasca, Buc., 1961; vol. II, Moldova, Buc., 1966.
Doc. birl. Antonovici I., Documente birlddene, 5 vol., Birlad Hui, 1911
1926.
Doc. Bistrifa --= Iorga N., Documente romtine,sti din arhivele Bistrifei, 2 vol.,
www.dacoromanica.ro
Buc., 1899-1900.

12. 10 Introducere
Doc. Bogdan = CostAchescu M., Documentele moldovene,sti de la Bogdan voevod
(1504-1517), Buc., 1940.
Doc. bucovinene = B5lan T., Documente bucovittene, 5 vol., Cernauti, 1933.
1939.
Doc. inainte tefatt = Cosachescu M., Documente moldovene,sti inainte de tefatt
cel Mare, 2 vol., Iasi, 1931-1932.
DRH = Documenta Romaniae Historica, seriile A, Moldova, si B, Tara Rom5.-
neasa.
DrIghiceanu, Mitropolia = DrAghiceanu V., Mitropolia Tirgovi,stei. Note is-
torice si arheologice, Buc., 1933.
Dragomir S., Documente-=-- Dragomir Silviu, Documente noud privitoare la
relatille Tdrii Romdnesti cu Sibiu' in secolii XV si XVI, Buc. (din Anuarul
Institutului de istorie nationa15." Cluj, IV).
Erbiceanu, Mitropolia = Erbiceanu Constantin, Istoria Mitropoliei Moldovei
,si Sucevei ,si a Catedralei Mitropolitane din Iasi. Urmatd de o serie de do-
cumente, de facsimile si de portrete privitoare la istoria nalionala ,si bisericeascd
a románilor, Buc., 1888.
Filitti, Arhiva = Filitti I. C., Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Buc., 1919.
Florescu, Citeva neamuri = Florescu G. D., Ceva despre citeva neamuri boie-
re,sti oltene,sti inrudite bare ele in veacul al X VII-lea, Buc., 1944.
Florescu, Divane = Florescu G. D., Divane domne,sti din Muntenia in secolul
al X V-lea. Dregdtori ,si boieri, 1389-1496. Culese fi adnot ate de..., Buc.,
1927 (extras din Rev. arhivelor").
Florescu, Divanele = Florescu G. D., Divanele domnesti din Tara Romdtizasca
I (1389-1495), Buc., 1943, 371 p. + o spit& (o altä editie, mult Imbun5.-
atit5., a primei lucari).
Florescu, Mdrgineni = Florescu G. D., Genealogia boierilor din Mdrgineni din
secolele al X V-lea si al X VI-lea (BCI, IX, 1930, p. 1 100).
Gen. Cant. = Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Buc.,
1902.
Gen. doc. ,---- Greceanu St. D., Genealogiile docutnentate ale familiilor boieresti,
2 vol., Buc., 1913 1916.
Giurescu, Material = Giurescu C., Material pentru istoria Olteniei supt aus-
triaci, 3 vol. + indice, Buc., 1913-1947.
Golimas, Capuchehaile = Golimas Aurel, Despre capuchehdile Moldovei fi
poruncile Porlii catre Moldova pftta la 1829. Contribulii la cunoa,sterea rapor-
turilor de drept dintre Moldova ,si turci, Iasi, 1943.
Greceanu, V i al a = Greceanu Radu, Viala lui Cost andin vodd Brincoveanu,
ed. St. D. Greceanu, Buc., 1906.
/nscripfii = Iorga N., Inscriptii din bisericile Rottaniei, 2 fase., Buc., 1905
1908.
Inscriplii Buc. = Inscripliile medievale ale Romilniei, vol. 1, Orasul Bucuresti
(sec. XIVXVII), Buc., 1965.
Ionascu, Documente =-- lonascu I., Documente bucurestene privitoare la pro-
prietatile mandstirei Col ea, Buc., 1941.
Ionascu, Olt = Ionascu I., Biserici, chipuri si documente din Olt, vol. I, Craiova,
1934.
Iorga, Contribuliuni = Iorga N., Contributiuni la istoria Munteniei, Buc., 1896.
Iorga, Doc. Cant. = Iorga N., Documentele familiei Cantacuzino, Buc., 1902.
Iorga, Documente = Iorga N., Documente noud relative la Petru .5'chiopul si
www.dacoromanica.ro
Mihai Viteazul, Buc., 1899.

13. Introducere 11
Iorga, Studii istorice Iorga N., Studii istorice asupra Chiliei i Cetelfii Albe,
Buc., 1899.
Ispisoace --= GhilAnescu Gh., Ispisoace ,si sapise, 4 vol. in cite doul p5.4i,
1906 1915.
Istoria = Istoria Tdrii Romdttesti, 1290-1690. Letopiseful Cantacuzinesc,
ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Buc., 1960.
Istoria de la 1688 la 1717 --= Istoria Tdrii Romdnesti de la octombrie 1688 ¡And
la martie 1717, ed. C. Grecescu, Buc., 1959.
Istoriile Radu Popescu, Istoriile domnilor Tclrii Románesti, ed. C. Grecescu,
Buc., 1963.
Kogglniceanu = Kogllniceanu M., Cronicile Romclniei, 3 vol., Buc., 1872-1874.
Kraus = Kraus Georg, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Buc., 1965.
Lecca, Familiile boieresti = Lecca 0.G., Familiile boiere,sti romdne, Buc., 1899.
Metes, Domni si boieri Metes Stefan, Domni ci boieri din fclrile romtlne in
ora,sul Cluj ,si rotnanii din orasul Cluj, Cluj, 1935.
Mircea, Mari logofefi = Ion Radu Mircea, Marii logofefi din Tara Romaneascd,
Buc., 1941 (extras din Hrisovul", I, 1941, p. 117-140) (paginatia e din
aceast5. revistS.).
Moldavia Moldavia v epohu feudalizma, I, Chisinitu, 1961.
Neculce Neculce Ion, Letopisetul fdrii Moldovei i 0 second de cuvinte, ed.
Iorgu Iorda.n, ed. a II-a, Buc., 1959.
Notife istorice =-- Mekhisedec episcopul, Notife istorice i archeologice adunate
de la 48 monastiri i biserici antice din Moldova, Buc., 1885.
Panaitescu, Calcitori Panaitescu P. P., Cildtorii poloni In pile romIlne,
Buc., 1930.
Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul Panaitescu P. P., Documente privitoare
la istoria lui Mihai Viteazul, Buc., 1936.
Paul de Alep, Cdlâtoriile = Paul de Alep, Cdlàioniile patriarhului Macarie de
Antiolna in tdrile romane, 1653-1656, Buc., 1900.
Potra, Documente --= Potra G., Documente privitoare la istoria crra§u/ui Bucu-
resti (1594 1821 ) , Buc., 1961.
Revolufiile =-. Anton Maria del Chiaro, Revolufiile Valahiei, trad. de S. Cris
Cristian, Iasi, 1929.
Quellen = Quellen sur Geschichte der Stadt Brasso-Kronstadt, 8 vol.
Socotelile Brasovului = Iorga N., Socotelile Bra,sovului i scrisori ronulne,sti
ultra Sf at in secolul al XV I I-lea, Buc., 1899.
St. doc. = Iorga N., Studii ,si documente cu privire la istoria romdni/or, 25 vol.,
Buc., 1901-1913.
Surete GhibAnescu G., Surete izvocule (documente slavo-romdne ), 25 vol.,
Iasi, 1906-1932.
Szamosközy = CrAciun Ioachim, Cronicarul Szamoshözv pi insemndri/e /ui
privitoare la romclni, 1566-1608, Cluj, 1928.
Tanoviceanu, Apiccdturi vechi = Tanoviceanu I., ApuccIturi vechi ale nouei
scoale istorice. Nicolae Iorga et comp. Trei rdspunsuri confinind critica vol. V
,si VI din Studii ,si documente si a Istoriei lui . tefan cel Mare, Buc., 1905.
Tezaur = Tezaur de monumente istorice.
Ureche = Ureche Grigore, Letopiseful fdrii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu,
ed. a II-a, Buc., 1958.
Vasilescu, Oltenia --= Vasilescu Al., Oltenia sub austriaci, 1716-1739, vol. I,
Buc., 1929.
www.dacoromanica.ro
Veress = Veress A., Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei ,si
Romclizesti, 11 vol., Buc., 1929-1939.

14. 12 Introducere
*
Constient de faptul a In lucrare slut si unele date despre marii dreg5.tori
care mai pot fi completate sau corectate prin cerceari viitoare mai amlnuntite,
autorul acestei lucrAri 1si exprimä speranta cá opera sa prima de acest fel in
literatura noastrA. istoricl va constitui un instrument de lucru util pentru
cercetAtori s'i un mijloc de informare pentru toti cei pe care li intereseazä istoria
poporului nostru. Lucrarea poate fi considerata o contributie la alatuirea unui
dictionar al oamenilor politici care au ilustrat istoria RomAniei.
Inainte de a Incheia, se cuvine s5. aduc aici cele mai calde multumiri
Editurii enciclopedice române care, Intelegind utilitatea unor opere de acest
gen, mi-a acordat tot sprijinul pentru publicarea lucrArii.
www.dacoromanica.ro

15. i
TARA
ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro

16. SECOLELE XIV - XV
ALBU. Faya titlu (in sfat) 1415 mart. 28; vor. 1422 oct. 231;
feird titlu (in sfat) 1424 febr. 28-4 427> dec. 1; vor. 4 428> -
1428 sept. 10 (apare primul in sfat) ; fìri tillu (in sfat) 4 429>,
1431 nov.17 -1436 lun. 25 (apare primul). Epitropul lui Alexandru
Aldea, aläturi de care este amintit in diverse scrisori, ca Aldea
Albu, fiind duFnan al lui Vlad Dracul 2. Un Albu -munit
cel Mare" - s-a ridicat domn peste capul lui Wad voievod Te-
pe", care a eit cu oaste impotriva lui i 1-a prins i 1-a tàiat,
pe el i pe tot neamul lui" 3.
1) Cu acest titlu apare filtre martorii privilegiului comercial de la aceasta.
data. (Bogdan, Relaliile, p. 17). Fa.ra titlu apare In privilegiul urmator
din <1424> nov. 10 (ibid., p. 24). 2) Ibid., p. 58, 60. V. si scrisorile
sale catre brasoveni (ibid., p. 249-251). Despre el v. i Florescu, Diva-
tiele, p. 35-36. 8) DIR, XVI/3, p. 4.
ALDEA. F4rd tiau (in sfat) 4 390-1400>; log. 4 390-1400>;
fdrei titlu (in sfat) 1391 ;lec. 27,1392 ian. 8. Ctitor la m-rea Cutlu-
muz, pe care o numea m5.nästirea noasträ."
DIR, XIII-XV, p. 66 (doc. 1413 nov. 21). Dupa, parerea lui Stoica
Nicolaescu, el ar fi viitorul donan Alexandru Aldea. Alti istorici sint de
alta parere (v. Florescu, Divanele, p. 32-33).
BADEA (din Cojqti), ginerele lui Udr4te din Märgineni, fost
el membru al sfatului domnesc 1 Fiírcl titlu (in sfat) 1487 iul. 31.
Ca vor., solul lui Basarab Laiotä la bra§ovenis impreunä. cu Dr5.-
ghici spa't.2; f. vor. (in sfat) 1493 sept. 2-10; faya titlu (in sfat)
1494 mart. 16; f. vor. (in sfat) 1494 sept. 13-1500 ian. 29; [dril
titlu (in sfat) 1500 dec. 13; f. vor. i farei titlu (in sfat) 15
24-1508 sept. 10 3. La 1509 se pregätea sä fugä. in Trans., de
teama lui Mihnea cel Rä.0 4. Fans' titlu (in sfat) 1510 mai 1. Cti-
torul m-rii Grinduri, situatä pe ocina Mägurelelor. StrImoul doam-
nei Marica Brincoveanu §i al lui Bira Cojescu m. log, de la in-
ceputul sec. XVIII 5.
1) DIR, XIII-XV, p. 226 i XVI/1, p. 49, 50. 2) Bogdan, Relafiile,
p. 131.8) In tratatul din 1507 dec. 3, Badea vor.figureaza. alaturi de un
alt Badea castellanus" (ibid., p. 354). 4) Ibid., p. 307. Despre el v.
Florescu, Divatzele, p. 281. 6) Informatie de la D. Plesia.
BALDOVIN. Log. 1391 dec. 27 (trad.), 4 398> nov. 21, 1400 jul.
20; 1409 mai 11, 1415 mart. 28, lun. 10. Boier de cinste" al lui
Mircea cel B'Strin 1. Scrie privilegiul comercial din 1413 aug. 6 2.
www.dacoromanica.ro
1) DIR, XIII-XV, p. 64. 2) Bogdan, Relatiile, p. 6. V. i Mircea, Mari
logofeji, p. 119.

17. 16 Tara Romaneasca
BARBU, v. Craiovescu Barbu.
BORCEA (din Slätioare). Färä titlu, intre martorii privilegiilor
din 1422 oct. 23 §i 1431 ian. 30 1; Jara' titlu (in sfat) 1424 febr.
28-4 424> dec. 12 (apare primul) ; vor. <1424> dupd nov. 102,
<1429-1430>; fdrei titlu (in sfat) <1429>, <1429> dec. 1. Fiul
säu, Radu al lui Borcea, a fost i el membru al sfatului domnesc.
Strämoul boierilor din Bäleni.
9 Bogdan, Relafiile, p. 17 i 35. 9 Cu acest titlu apare futre martorii
privilegiului din aceasta data (ibid., p. 24).
CAZAN, fiul lui jupan Radu i al Stanei ; frate cu Radu i Sahac 1
Stol. 1431 ian. 30 (ace1a0?) 2; log. 1431 nov. 17-1436 lun. 25
(Cazan) ; log. 1445 aug. 7, 1450 ian. 2; log. 1451 mart. 28 (e pro-
babil fost ; in sfat este i Mihai log.) 3.
9 Doc. 1450 ian. 2 (DIR, XIIIXV, p. 117). Cazan al lui Sahac pare
a fi alt personaj, care apare multa vreme in sfat, de0 G. D. Florescu
crede ca este unul singur (Divanele, p. 86 i 139). 9 Bogdan, Relafiile,
p. 35. 8) V. i Mircea, Mari logofefi, p. 122-125.
CAZAN AL LUI SAHAC (nu pare a fi ace1a0 cu precedentul) 1.
Farli tit114 (in sfat), 1451 aug. 1-1453 oct. 4; 1456 apr. 15, 1457
afir. 16; log. 1458 mart. 5-1461 febr. 10; faya' titlu (in sfat)
1463 nov. 12-1464 mal 30; log. 1464 iul. 10; faya' tiau (in sfat)
1464 aug. 12-1466 lun. 8; log. 1467 ian. 17; Pira tiau (in sfat)
1471 ian. 25-1473 sept. 16; 1475 lun. 1-1476 iul. 4; 1478
lun. 3 sept. 9; VOY. (el sau alt Cazan?) 1480 nov. 7-1481 lun.;
f. VOY. (in sfat) 1482 iul. 13.
9 V. i Florescu, Divanele, p. 182-183 §i Mircea, Marii logofeli, p. 58
68, 128 129. Sint cel putin trei Cazan in aceea§i vreme: Cazan al
lui Sahac, Cazan Cretul §.1 Cazan Bilbane§, amintiti impreuna ca martori
ai sfatului la aceasta data (DIR, XIIIXV, p. 126). Unul dintre ei
este f. log., dar e greu de §tiut cu precizie care. V. Florescu, Divane,
§*1
p. 41, care crede ca log. Cazan putea fi Cazan Cretul sau Cazan al lui
Sahac; Cazan vist. este alt personaj decit Cazan al lui Sahac (DIR,
XIIIXV, p. 162). V. §i DRH, I, indice.
CEGA (din Buc§ani). spat. 1482 iul. 13. Fiul säu, Vlädicul
vor. din Buqani, a fost socrul lui Radu Vodä de la Afumati.1
www.dacoromanica.ro
SV, 1970, p. 139.

18. Secolele XIV XV 17
CIRSTIAN DIN STANCESTI. Post. 1471 dec. 12-1472 iul. 28
(cu Dräghici) ; med. (in sfat) 1473 sept. 16 (ace1a0 ? ; doc. e Os-
trat In copie) 1; vor. 1483 ian. 27-1485 sept. 7; f. vor. (in sfat)
1488 febr. 4-1500 dec. 13; f. vor. (is.) 1498 lun. 262; f. vor.
feirei titlu (in sfat) 1501 mal 24-1507 lun. 20.
1) Un portar cu numele Cirstian a fost trimis de Laiot5. Basarab la bra-
soveni la <c. 1474> (Bogdan, Relatiile, p. 116). 2) V. i scrisoarea sa
atre brasoveni (ibid., p.302-303). La 1571 apr. 3 Milt amintiti ca nepoti
ai lui Cirstian vor. din Stancesti: Dragomir post., Cirstian Drgghici
Negre post. (DIR, XVI/4, p. 10).
CRAIOVESCU BARBU (Barbu de la Craiova, Craievschi), fiul lui
Neagoe de la Craiova ; = Negoslava sau Neguta, nobilä sirbä, de-
venitä Salomia alugärita 1
Feird titlu (jupan Barbu de la Cyaiova sau Craiovescu 2) (in sfat)
1482 mart. 23; 1487 iul. 31-1494 iul. 22 (apare in sfat cu inter-
mitente). Impreura cu fratii säi a fost vlastelinul domnilor Vlad
Cälugärtil, Radu cel Mare 0 Vadut voievod 3; m. ban (si ban)
1495 sept. 8 1 520 ian. 10 (apare deseori in acest timp färä titlul
de ban, doar ca Barbu Cralevschi). In relatii proaste cu Mihnea
cel Räu, impreunä cu fratii cu alt neam al lui", a pribegit
peste Dunäre (sept. 1508), de unde revine cu ajutorul turcilor
alungä pe Mihnea (1510), punind domn pe Vlädut. Vlastelin 0 prim
sfetnic al lui Neagoe Basarab 4. Uneori apare in sfat aläturi de Detco
ban. Inainte de moarte, s-a cälugärit cu numele de Pahomie.
unnasi 5. Impreunà cu fratii säi, a fost ctitorul m-rii Bistrita. Tot
fam. Craiovescu a cititorit probabil 0 bis. Sf. Dumitru din Craiova,
precum i aite m-ri (Sadova, Brincoveni, Strehaia, Roaba).
1) AO, 1932, p. 23-24 si DIR, XVI/1, p. 2. Despre originea nobil5. a
Negoslavei v. Radu Flora, Din relatiile sirbo-romane, Panciova, 1964,
p. 29. 2) Asa i se spune la 1487 jul. 31 (DIR, XIIIXV, p. 188). 3)
Doc. 1494 mart. 15, 1508 jun. 29, 1510 apr. 1 etc. (DIR, XIIIXV,
p. 224 si XVI/1, p. 47 si 55). 4) Ibid., p. 89. 5) DIR, XVI/5, p. 404
St. doc., XV, p. 82. Despre Barbu Craiovescu v. si Metzulescu Stelian,
Ín jurul unui ctitor bisericesc (GB, 1959, nr. 7-12, p. 657-672).
Despre Craiovesti i rolul lor politic fnsemnat v.: Filitti I. C., Neamul
Craiove,stilor (CL, LIII, 1922, p. 194-228, 292-320, 398-416) si
extras; Florescu, Divane, p. 60-61; Demetrescu G. Mil., Craiova,mofie
a Bassarabilor (AO, I, 1922, p. 16-20); Filitti I. C., Banatul Olteniei
f i Craioveftii, Craiova, 1932, 123 p. (extras din AO, XI, 1932) ; Idem,
Craiove,stii rolul lor politic, Buc., 1935 (extras din AO, XIV, 1935,
p. 1-14); Minea I., Inceputurile marii bdnii de Craiova (AO, XIII, 1934,
p. 1-12); Idem, Beinia de la Strehaia (CI, 1926-1927, p. 259
260) ; Steanescu St., Rolul boierilor Craiove,sti in subjugarea Tdrii Ro-
www.dacoromanica.ro

19. 18 Tara Ronaneasca
meine,sti de atre turci, in Studii Fi ref. privind istoria Romtiniei, p. I,
1954, p. 697-718; Idem, Inceputurile bliniei de Craiova (SMIM, I,
1956, p. 325-332) ; Idem, Bcinia in Tara Romtineascd, Buc., 1965, cap. II,
Craiove,stii, p. 77-133.
CRAIOVESCU PTRVU, fiul lui Neagoe de la Craiova ; = Neaga
din Hotgrani 1.
M. vor. 1482 mart. 23 ('primul in sfat) ; 1486 sept. 10 1493 lun.
16; f. vor. (în sfat) 1493 sept. 2; färd titlu 1494 mart. 16 (idas-
telin ); faya titlu (in sfat) 1494 sept. 13-1495 apr. 19; m. vor.
1495 sept. 8-1501 dec. 15; feird titlu i f. VOY. (in sfat) 1502
apr. 30 1507 lun. 25 (apare de obicei al doilea, dupá fratele
sgu Barbu) ; m. vor. 1507 dec. 3 2-1509 lun. 18; vor. (fost) 1510
apr. 1; f. m. vor. i fära titlu (in sfat) 1510 apr. 24 1512 mai
26 (cu intermitente). -I- 1512 jun. 3, J m-rea Snagov s.
Copii: Neagoe devenit domn sub numele de Neagoe Basarab 4;
Preda, ajuns m. ban; Marga = Marcea m. post. i strginoaa.
lui Matei Basarab ; Vlgdaia = Vilsan Furcovici m. log.
/) AO, 1932, p. 24 si DIR, XVI/1, p. 2 (doc. 1501 ian. 28). 2) Semneaz1
ca vor. tratatul din aceastA dat5. (Bogdan, Relafiile, p. 354).8) Inscripfii,
I, p. 159. 4) Dupa p5serea unor istorici, Neagoe ar fi fost fiul lui
Basarab cel Tin6s cu sotia lui Pirvu Craiovescu (v. Florescu, Divanele,
p. 262), Valachica", 1969, p. 50-53 si SV, 1970, p. 123.5) V. in
amintirea /ui C. Giurescu, p. 214.
CRAIOVESCU DANCIU (GOGOASE), fiul lui Neagoe de la Cra-
iova ; = Hrusana, fiica lui Gherghina pirc.1, care era fratele doamnei
Rada a lui Vlad Cgluggrul i unchiul lui Radu cel Mare.
M. stol. 1483 ian. 27-1483 apr. 17; m. com. 1489 apr. 25-1503
lun. 11 ; faya' titlu (vlastelin) 1494 mart. 16; com. (fost) 1506
aug. 16; m. arm. (in sfat) 1508 lun. 16 nov. 1 2;ni. vor. 1510
apr. 14 aug. 2; pret. titlu (in sfat) 1510 nov. 12; f. m. vor.
(in sfat) 1511 ian. 10 2bis + 1511.
Fiul sgu, Drághici s-a ridicat sg vie domn in Tara Románeascd"
de la Tarigrad, inchinind averea sa a tatälui sgu turcilor, dar
a fost spinzurat la interventia lui Serban banul i a altor boieri.
Averea lor a fost apoi prgddlnicitg" i impärtitg boierilor
la Poarfg. s. Un alt fiu, Barbu (II), a ajuns m. ban.
1) AO, 1932, p. 24-25 si DIR, XVI/1, p. 2. V. i Florescu, Divanele,
p. 251-252 i 256, St. Nicolaescu, Doc. slavo-romtine, p. 11 si pomelni-
cul m-rii Govora (MO, 1961, nr. 10 12, p. 800-801). 2) Semneazg
flrA titlu Intre martorii tratatului din 1507 dec. 3 (Bogdan, Relafiile,
www.dacoromanica.ro
p. 354). 2bis) In acelasi timp existl si un Danciu pire. V. i SV, 1970,
p. 117-118. 8) DIR, XVI/5, p. 365 si 405 (doc. 1588 iun. 13 si 1589 mai17).

20. Secolele XIV XV 19
CRAIOVESCU RADU, fiul lui Neagoe de la Craiova; = Velica din
Sitoaia, fiica lui Vintilá Florescu m. vor. 1. Frate cu Barbu, Pirvu
si Danciu Craiovescu.
M. post. 1489 aug. 3-1493 lun. 15 (cu Neagu) ; ni. post. 1493
sept. 10-1501 mai 24; fard titlu (vlastelin) 1494 mart. 16; m.
post. 1505 ian. 11 mart. 26; 1507 febr. 3-1508 lun. 6; feird
titlu (vlastelin) 1508 sept. 7; post. 1508 sept. 10. + in lupta de
la Tinoasa (c. 1508) in oastea ráposatului Radu voevod cel Bun,
fiul lui Vlad voevod Cálugálrul" 2.
Fiica sa, Marga sau Maria, = erban m. ban (din Izvorani), fiind
strámoasa lui Radu erban voievod 3, iar fiul sän, Pirvu (II), a
fost m. ban.
1) AO, 1932, p. 25, 33-36, DIR, XVI/1, p. 2 s'i vol. In amintirea lui
C. Giurescu, p. 214. 2) DIR, XVI/5, p. 403. 8) In amintirea lui C. Giu-
rescu, p. 214.
DAN (Durduca). Fdrd litlu (in sfat) 1463 nov. 12 (acelasi?) ; vor.
1475 lun. 1-1478 sept. 9. A fost strámosul prin femei al fam.
Buzescu si Drágoescu (care au ajuns sá se judece pentru avere).
A fost bunicul Vládaei, sotia lui Manea Persanu m. vor. 1. Fiica
sa Neaga = Dimitrie Ghizdavát banul.
1) Informatie de la D. Plesia.
DANCIU, v. Craiovescu Danciu.
DIMITRIE (Dumitru) 1. Spdt. 1437 apr. 8 2-1441 lun. 30; <1445>;
fdrii titlu (in sfat) 1445 aug. 7; spdt. 1451 mart. 28; prez' titlu
(in sfat) 1451 iul. ; spdt. 1451 aug. 1, sept. 30 (apare alternativ
cu Stanciu) ; fdrd titlu (in sfat) 1452 aug. 5; spidt. 1453 aug. 2
oct. 4, 1456 apr. 15; log. (acelasi?) 1463 nov. 12-1464 mai
30; 1464 aug. 12-1466 lun. 8; 1471 ian. 25 dec. 12 (apare
alternativ cu Cazan) 2.
1) Un Dumitru a fost solul lui Alexandru Aldea la brasoveni (Bogdan.
Relaiiile, p. 48). 2) Ibid., p. 73. V. si p. 312. 8) V. si Mircea, Mari logo-
fefi, p. 129 130.
DIMITRIE GHIZDAVAT -- Neaga, fata lui Dan Durduca vor.,
fost si el membru al sfatului domnesc. Post. 1475 lun. 1-1476
iul. 4. Solul lui Basarab Laiora' la brasoveni 1; fa-ni titlu (in sfat )
www.dacoromanica.ro
1482 mart. 23; spdt. (acelasi?) 1482 iul. 13; feird titlu (is.) 1484

21. 20 Tara RomâneascA
apr. 24; _gira titlu (in sfat ) 1485 apr. 5; ban 1485 apr. 23 (impreuna
Cu Detco ; nu apare in sfat ca ban).
Copii: Dumitra -= Tudor din Drdgoesti m. log. ; Vladaia = Manea
Persanu m. vor. ; Manea GhizdaVal.
1) Bogdan, Relaliile, p. 115.
DRAGOMER AL LUI UDRISTE, v. Dragomir al lui Manea.
DRAGOMIR AL LUI MANEA, fiul lui Manea al lui Udriste vor. ; =
Neacsa ; nepotul lui Vladislav al II-lea'. Feirti titlu (in sfat) 1456
apr. 15, 1466 lun. 8, 1467 ian. 15; 1468 mai 18-1492 oct. 9 2
(a fost boierul care a aparut de cele mai multe ori in sfatul domnesc
in a doua juma'tate a sec. XV). Pomenit cind cu numele de Dra-
gomir al lui Manea, cind cu acela de Dragomir al lui Udriste 3.
Ctitorul bis. din Bucov, unde isi avea si casele i la m-rea Butoiu.
1) Florescu, Divanele, p. 226 227. 2) in indicele la DRH, vol. I, este
trecut si ca vor. in 1463-1465. 3) Apare in aceeasi pozitie in sfat cind
cu un nume, cind cu celllalt ; in nici un doc, nu apar doul personaje
diferite, unul cu un nume si unul cu al doilea. V. si Florescu, Mar-
gineni, p. 10-11 si idem, Divane, p. 62-63 si Divanele, p. 161-162,
care dovedeste c5. Dragomir Manev s'i Dragomir Udriste sint una s'i
aceeasi persoanA. V. s'i scrisorile sale catre brasoveni la Bogdan, Rela-
fiile, p. 262-269. 4) Ibid., p. 296.
DRAGOMIR IZVORANU 1. M. stol. 1496 apr. 14 1508 nov. 1.
Solul lui Radu cel Mare la brasoveni ; domnul ii spune vlastelin
si dregator 2. St01. (is.) 1519 ian. 21. A fost tata' lui Badea
Aiaz Izvoranu, ajuns si el m. post.
1) Apare cind cu numele de Dragomir, ciad cu acela de Izvoranu, iar
uneori ca Dragomir Izvoranu (DIR, XVI/1, p. 45). 2) Bogdan, Relaliiie,
p. 218.
DRAGOMIR TACAL 1. Feirei titlu (in sfat ) 1457 apr. 16-1459
sept. 20; vor. 1463 nov. 12-1465 nov. 5 (ca vor., apare doar cu
numele de Dragomir) 2. Sora sa, Preia, = Nan vor. 3.
D. Plesia 11 crede strImosul lui Tacal, sapinul satului GostavAt, a clrui
fiick Silca, a fost sotia lui Mihai banul, fiul lui Stan m. spAt. (cel Gros).
Dupd, Orerea lui G. D. Florescu, vor. este Dragomir Tacal (Divanele,
p. 160). 3) Bogdan, Reir:1We, p. 112.
DRAGHICI AL LUI STOICA (D. Stoicovici, Vintilescu ? din Mar-
gineni), fiul lui Stoica al lui Vintilä., fost si el membru al sfa-
tului ; frate cu Udriste 1,
www.dacoromanica.ro
Post. 1471 ian. 25-1473 mai 17; speit. 1475 iun. 1 1476 iul.

22. Secolele XIV XV 21
4. Solul lui Basarab Laiotä la brwveni 2; vor. 1482 iul. 13; f.
vor. (in sfat) 1483 ian. 27; lava' titlu (in sfat) 1483 iun. 1 ; f. vor.
(in sfat) 1483 lun. 5 dec. 3; Ord titlu (in sfat) 1484 Or. 24
1493 lun. 16; vor. 1493 sept. 2-1495 lun.; feirei titlu: (in
sfat) 1496 aug. 1, 1497 ian. 9. Ctitorul m-rii Märgineni, numitä.
uneori i DrAghiceti.
Copii: Stoican, ai cdrui fii au ajuns i ei mari dregktori ; Neagoe,
Dräghici, Maria, Neacp., Chera, Slavna i Boba3. Dräghici vor.
a fost strämo011 tlinei Cantacuzino postelniceasa.
1) Despre el v. Florescu, Mlirgineni, p. 8 si urm.; idem, Divane, p. 57
58 si 68-69 si Divanele, p. 183, 292. DatoritA faptului cl. nu apare
niciodat5, alAturi de DrAghici al lui Stoica din MArgineni (in sfat fiind
citati ca martori cind unul, dud cel&lalt), G. D. Florescu consider& cl.
DrAghici al lui Stoica i DrAghici Vintilescu slut una si aceeasi per-
soan5.. 2) Bogdan, Relaliile, p. 131. 3) DIR, XVI/1, p. 59, V, 13. 354
355 si XIIIXV, p. 252. V. si Florescu, Meirgineni, p. III si 31. Despre
fiii lui DrAghici v. 0 ibid., p. 25-51. La 1509, DrAghici i Stoican se
pregAteau sä fug& in Trans. de teama lui Mihnea cel RAu (ibid., p. 41
42).
FILOS (PILEA ? ) , grec. Log. 1392 ian. 8, 1418 lun. 22 (acela0?)
(altemeazä. cu Baldovin). COugäsit apoi sub numele de Filotei,
a fost autorul unor pripeale" 1. Pilea a fost ctitorul
Bolintin.
1) Simedrea Tit, Filoteiu monahul de la Cozia (MO, 1955, nr .10-12.
p. 526-541), Mircea, Mari logofeli, p. 118, 119 120, care consider&
sint doll& persoane diferite, Filos si Pilea. I, Ionascu, M-rea Bolin-
tinul §i DRH, I, indice.
GHER GHINA, fratele doamnei Rada a lui Vlad alugärul voie-
vod ; unchiul lui Radu cel Mare 1; = Neaga din Topoloveni 2. Com.
1458 mart. 5-1461 febr. 10; jupan titlu, in sfat) 1478
Or. 3; pirc. (;si m. pirc.) 3 1501 dec. 15-1507. Vlastelin al lui
Radu cel Mare 4. Ctitorul m-rii Nucet. Fiul sku, Dräghici, a fost
pah. Fiica sa, Hrusana, zisä.' i Gogowaia 5, ---- Danciu-Gogoae
Craiovescu m. vor. Gherghina a fost strkino011 boierilor Baleni
(prin femei).
1) Bogdan, Relafiile, p. 233, DIR, XVI/1, p. 7 si Panaitescu P. P., Do-
cumente slavo-romtine din Sibiu, p. 13. 2) DIR, XVI/3, p. 178. Dup&
pArerea lui D. Plesia, Gherghina a fost cumnat cu Voico al lui Tatu,
sotiile lor fiind stApine in Topoloveni. V. si Gen. doc., I, p. 259-262.
3) Semneaz& cu acest titlu primul tratatul din 1507 (Bogdan, Relafiile,
p. 354, Hurmuzaki, 11/2, p. 555). V. si scrisoarea sa cltre brasoveni
la Bogdan, Relafiile, p. 304. 4) Doc. 1501 dec. 15 (DIR, XVI/1, p. 7).
Despre el v. si St. Nicolaescu, Doc. slavo-roma'ne, p. 10-11.5) DIR, XVI/3,
www.dacoromanica.ro
p. 234. V. si Bogdan, Relafiile, p. 17.

23. 22 Tara Romineasa
MANEA AL LUI UDRISTE, frate cu Stoica, i el membru al
sfatului domnesc. Pah. 1432 ian. 20'; vor. 1439 aug. 2-1451
mart. 28 ; fdrii titlu (in sfat) <1445> 1453 oct. 4 (1454-1455);
1457 apr. 16 (apare cind ca vor., cind färá. titlu). Fiul s5u, Dragomir
al lui Manea sau al lui Udr4te, a jucat un rol politic insemnat.
Hurmuzaki, 1/2, P. 574 (apare cu numele MAnioc). Despre el v. si
Florescu, Divanele, p. 159-160.
MIHAIL (din Rui). Grä'rnátic (scrie hrisoave) 1437 apr. 8, aug. 1,
1440 sept. 16. Trimis de Vlad Dracul sol la brapveni 1. Log. 1450
ian. 2-1456 apr. 15. Duman al lui Vlad Tepe, s-a refugiat
la brwveni, cárora domnul le scria cä nu-1 poate ierta 2. Fiul
sg.0 a fost Stan m. sp5.t.
1) Bogdan, Relatiile, p. 82. 2) Ibid., p. 90. V. si Mircea. Mari logofefi,
p. 126-127.
MILET, fiul lui Dobrofg, i el fost membru al sfatului domnesc 1.
Vist., 1422 oct. 232, 1424 febr. 28; <1428>, <1429> mai 25, dec. 1;
vist. 1431 ian. 30 s.
1) Bogdan,Re/afide, p. 35. 2) Cu acest titlu apare Intre membrii privile-
giului comercial dat de Radu Praznaglava (ibid., p. 17). 3) Ibid., p. 35.
MIRCEA. Com. 1466 lun. 8-1471 ian. 25. A fost prins de stefan
cel Mare in lupta de la Soci (1471 mart.), dar a scäpat cu viat5.1.
1) Cronicile slavo-romane, p. 17.
NAN PASCAL 1 Pah. (el sau celà."1alt Nan) 1424 febr. 28<1424>
nov. 10; feird titlu (in sfat) 1428 sept. 10, 1431 nov. 17, 1436 lun.
25-1437 aug. 1; 1441 apr. 23. FIrà titlu, filtre martorii privile-
giilor din 1431 ian. 30 i 1437 apr. 8 2.
1) Este un alt personaj declt ce15.1alt Nan, contemporan cu el, numit
Sculoa (1421-1445). Ei apar impreun5. la 1431 ian. 30 si 1437 aug. 1
(Bogdan, Relatiile, p.35, DIR, XIII XV, p. 99).2) Bogdan, Relatiile, p.73.
NEAGOE AL L'II BORCEA, fiul lui Radu al lui Borcea, fost
el membru al sfatului domnesc 1. Fcrc itit114 (in sfat) 1464 mai
30-1465 nov. 5, 1467 ian. 15, 1469 ian. 17; 1471 ian. 25; 1475
lun. 1-1476 lid. 4; 1478 apr. 3 sept. 9; 1480 ian. 18; 1482
iul. 13; 1483 ian. 27 1489 apr. 25, 1491 sept. 3.
www.dacoromanica.ro
1) Florescu, Divane, p. 42.

24. Secolele XIV XV 23
NEAGOE DE LA CRAIOVA (Streháianul), fiul lui Barbu pah.
din 1431-1436; Stana, fiica lui Barbu stol. li apoi cu Vinia,
din familia despotilor sirbi 1.Farcititlu (in sfat) 1475 lun. 1 iul.
15. Cei patru fii ai säi: Barbu, Pirvu, Danciu li Radu Craiovescu,
au devenit toti mari dregáltori, jucind un rol de seamä in istoria
politid. a T. Rom. pinä cá.tre mijlocul sec. XVI.
1) DIR, XVI/1, p. 2. V. si boierii Craiovesti si Valachica", 1969, p. 59.
NEAGU (NEAG), frate cu Mogo banul; strAmoul prin femei
al Vilaiei, sotia lui Dobromir m. ban din sec. XVI. VOY. 1466
lun. 8 1473 sept. 16 (apare de regulä primul in sfat) ; rara titlu
(in sfat) 1475 lun. 1 ; f. VOY. (in sfat) 1475 jul. 15; 1478 apr. 3
sept. 9, 1480 jan. 18, 1481 aug. 16 (primul). Solul lui Basarab
Tepeluj la brwveni ; domnul il numete marele nostru boier" 1
Bätrin fiind, scria brwvenilor ea' mi-am trudit bätrinetele mele
la Poarta domnului marelui impärat" pentru binele lor 2
1) Bogdan, Relaiiile, p. 139 si 144. V. si scrisoarea sa catre brasoveni
despre vistieria luata de Basarab Laiota (ibid., p. 270 272). 2) Ibid.,
p. 272-277; v. si ibid., p. 356-357.
PETRE ZAMONA 1. .F clYii titlu (in sfat) 1421 lun. 19. Strämtnul
vlastelinilor din Baia i, prin acetia, al boierilor din fam.
Piriianu 2.
1) Un Petru Man (acelasi ?) a fost trimis de Alexandru Aldea In Trans.
(Bogdan, Relaliile, p. 48). Bogdan crede ca acesta este din Suceava (ibid.,
p. 49). 2) Danciu Pirlianu, boierul din vremea lui Matei Basarab, se
considera descendent dintr-un boier Danciu Zamona (Florescu, Divanele,
p. 53.).
PIPER. Stol. 1466 lun. 8-1473 sept. 16; 1480 nov. 7-1481
jun.; 1482 mart. 23. Solul lui Laiotä Basarab la brwveni 1. Piper
stol. a wzat" pe Staico log, peste toate averile sale, intre care
jumätate din Bucov. Nepotii lui Piper se numeau Bica, Milea
O. Stroe B.
www.dacoromanica.ro
1) Bogdan, Relafiile, p. 127. 2) DIR, XIIIXV, p. 220.

25. 24 Tara Romineascl
RADU, v. Craiovescu Radu.
RADU AL LUI SAHAC, frate cu Sahac 1; = Stana. n'ea' titlu intre
martorii privilegiilor din 1413 aug. 6, 1421 mai 17, <1424> nov.
10. Feirei titlu (in sfat) 1431 nov.17,1436 lun. 25. A avut trei
fii: Sahac, Cazan log. O Radu2.
1) In privilegiul dat de Mircea cel BAtrIn la 1413 aug. 6, i se spune Radu,
frate cu Sahac (Bogdan, Relaiiile, p. 6). In privilegiile din 1421 mai 17
si nov. 17 i se zice Radu al lui Sahac (ibid., p. 10 si 13). Dupl p5.rerea
lui G. D. Florescu ar fi acelasi personaj cu Radu, fratele lui Cazan (Di-
vanele, p. 139). 2) Ibid., p. 139. La 1445 existau trei boieri cu numele
de Radu membri In sfat: Radu al lui Borcea, Radu vist. s'i Radu com.
(DIR, XIII-XV, p. 116). V. si Dragomir S., Documente, p. 13.
STAICO DIN BUCOV (i Bájeti)1= Caplea, fiica lui Vlad voievod
Cgiugdrul; cumnat cu Radu cel Mare O cu V15.dut voievod 1. Log.
1482 iul.13 (in sfat e O Vintilä log.) ; ni. log. 1483 ian. 27-1505
mart. 26. intiiul sfetnic" al lui Vlad Cllugàrul, socrul sälu 2
vlastehn al lui Radu cel Mare 3. Log. (vlastelin) 1508 sept. 10. +
ante 1511 dec. 27 4. 0 probabil la m-rea Dealu. Ctitorul bis. din
DragomirWi-Dimbovita, unde avea cursi.
Copii: Pirvu m. com., Jitianu m. stol., Barbu m. stol. 5, Preia,
Stana, Staico (II) O Caplea = Neagoe din Per4 m. vor. 6. Fiica
lui Staico (II) O nepoata lui Staico log. = Tudor din OrboWi
m. log. 7.
1) DIR, XIII-XV, p. 195 s'i XVI/1, p. 74. V. s'i pomelnicul m-rii Govora
(MO, 1961, nr. 10-12, p. 800-801). 2) Doc. 1492 oct. 9 (DIR, XIII -
XV, p. 212). V. si scrisorile sale c6tre brasoveni la Bogdan, Relatiile,
p. 299 - 302. Despre el v. si Florescu, Mcirgineni, p. 15-17. 3) Doc.
1508 sept. 10 (DIR, XVI/1, p. 50). 4) Ibid., p. 74. V. si Mircea, Marii
logofefi, p. 137-139). 5) Doc. cit. din 1492 oct. 9 si 1493 sept. 2 (DIR,
XIII - XV, p. 220). V. si XVI/1, p. 74 s'i St. Nicolaescu, Doc, slavo-
române, p. 5-6. 6) Florescu, Divanele, pl. de la p. 320 si DIR, XVI/4,
p. 396. 7) Informatie de la D. Plesia.
STANCEA (STANCIU) AL LUI ALBU, fiul lui Albu fost i el
membru al sfatului. Faril titlu (in sfat) 1450 ian. 2 1; vor. 1451
iul. -1456 apr. 15.
1) In aceeasi vreme exisa trei boieri cu numele de Stanciu ; la 1436
apar: Stanciu vist., Stanciu, fratele lui Mircea, si Stance sp&t. (DIR,
XIII-XV, p. 96). E posibil ca ultimul sá fie acelasi cu Stance al lui
Albu. Un boier Stanciu, cumnat cu Basarab Tepelu, a fost solul acestuia
la brasoveni la <c. 1478> (Bogdan, Relaiiile, p. 139). Dupä pArerea lui
G. D. Florescu, acest Stanciu este strknosul boierilor Bengesti (Di-
vanele, p. 236, 246). De fapt, el este strAmosul prin femei al boierilor
www.dacoromanica.ro
Glogoveni. V. s'i Mircea, Marii logofeli, p. 136-137.

26. Secolele XIV XV 25
STANILA AL LUI VASIE, fiul lui Vasie spa. 1. Vor. <1475> 2.
feirei titlu (in sfat) 1476 mai 8, 1480 apr. 3, 1481 aug. 16; f. vor.
(in sfat) 1481 lun. (primul). Fiica sa = Cirstian din Stáncqti
m. vor. 3.
1) Florescu, Divanele, p. 219. 2) Bogdan, Relatiile, p. 268-269. 8) Infor-
matie de la D. Plesia.
STOICA AL LUI VINTILN, fiul lui Vintilá.; probabil frate cu
Drághici al lui Stoica. Fdrei titlu (in sfat) 1463 nov. 12-1465
nov. 5'. Copii : Udr4te l'i DrIghici al lui Stoica, deveniti li. ei
dregá.tori 2.
1) Dup5, plrerea lui G. D. Florescu, a fost si vist. In 1447 (Mdrgineni,
p. III) si pah. la 1458 (ibid., p. 27). 2) Ibid., p. III. V. s'i p. 15 si 18
19, unde DrAghici e considerat fiul lui Staico, fratele lui Manea Udriste
(pgrerea aceasta a fost exprimat5, in lucrarea aceluiasi despre divanele
T. Rom.). V. Divanele, p. 183.
STROE (BUGHEANU). Slug. (in sfat) 1480 nov. 7. (Bugheanu) ;
m. spät. 1491 sept. 3-1501 dec. 15; m. vor. 1502 mart. 9-1507
dec. 3 1; f. vor. (in sfat) 1508 sept. 7. La 1509 se pregátea sá fugá
la Braov de teama lui Mihnea cel Räu 2; m. vor. 1510 mai 1.
O fiicá a sa, Stana, = DrIghici din FlorWi m. vor. 3A fost cumnat
cu Tudor din OrboWi m. log.
Semneaz5. ca provisor curiae" tratatul de la aceast5, dat5, (Hurmuzaki,
11/2, p. 555 si Bogdan, Relatiile, p. 354). 2) Ibid., p. 306-307. 8) Florescu,
Mdrgineni, p. 63.
TATU SIIRBUL. Feirii titlu (in sfat) <1428> 1428 sept. 10. Pri-
beag in Trans. in timpul domniei lui Alexandru Aldea, fiind parti-
zanul lui Vlad Dracul 1. Feird titlu (in sfat) 1436 lun. 25 1441
lun. 30 2. Fiul sán, Voico, a fost O el membru al sfatului domn.esc.
Florescu, Divanele, p. 73. 2) La aceastá clatá apare f51-5. titlu In sfat,
unde figureaz5, si Tatu vor., alt personaj cleclt Tatu (DIR, XIIIXV,
p. 108). I. Bogdan credea c5, vor. e Tatu Sirbul (Relatiile, p. 46).
TODOR (TUDOR). Duvnan al lui Alexandru Aldea, a fugit in
Trans. in timpul domniei acestuia, de unde a revenit cu Vlad
Dracul 1. Fdra titlu (in sfat) 1437 ian. 20 aug. 23 2; 1439
aug. 2-1441 lun. 30; 1450 ian. 2 1453 oct. 4.
1) Bogdan, Relatiile, p. 45. 2) Tot f5,r5, titlu apare si futre martorii privi-
legiului din 1437 apr. 8 (ibid., p. 73). V. si Florescu, Divanele, p. 90,
www.dacoromanica.ro
97, 112.

27. 26 Tara Románeascá
TUDOR (TEODOR). M. vist. primul vist.) 1491 sept. 3
1502 mart. 9. Solul lui Vlad Calugarul la brawveni ca log. (el sau
Tudor din Orboqti ?) 1; m. log. 1508 lun. 6 1509 dec. 5.
1) Bogdan, Relatiile, p. 196.
TUDOR DIN ORBOESTI, cumnat cu Stroe Bugheanu vor., care
l-a infratit pe ocine impreuna cu fiica sa, Stana 1. Log. 1475 lun. 1
1476 iul. 4; log. (fost) 1480 nov. 7. Solul lui Basarab Laiota
la braoveni, impreunä. cu Negre vist. 2 A fost primul mare boier
din Orboeti, ai carui urma0 au ajuns i ei dregatori in sec. XVI.
DIR, XIIIXV, p. 169 (doc. 1480 apr. 3). 2) Bogdan, Relafiile, p.
119. V. i Mircea, Marii logofefi, p. 130-133.
UDRISTE (din Margineni), fiul lui Stoica al lui Vintila 1; =Mari-
na, fiica Bobei 2; frate cu Draghici m. vor. Fdrd titlu (in sfat,
primul) 1482 iul. 13 3. A fost partizanul lui Basarab Laiotacu
care a pribegit la Brwv adversarul lui Basarab Tepeh.W. A
avut doi fii: Vintilä i Radu i o fiica = Badea din Cojeti vor.
1) Florescu, McIrgineni, p. III s'z DIR, XVI/4, p. 231. 2) DIR, XIII-
-XV, p. 212. 3) Al. Lapedatu, Vlad t'oda Cdlugiírul, p. 18. V. si Florescu,
Divanele, p. 250. 4) Bogdan, Relafiile, p. 153, 291.
VINTILA (FLORESCU), din Floreti, fiul lui Vilcsan al lui Florea,
fost i el membru al sfatului 1. Pah. 1468 mai 18-1473 sept. 16
(ca pah. i se spune doar Vintila) ; fdril titlu (in sfat) 1475 lun.
1 2; log. 1478 ian. 9 sept. 9; 1480 nov. 7 1481 aug. 16; 1482
iul. 13. Prin 1481, fiind log., a fugit in Trans. cu diverse lucruri
pretioase ale lui Basarab Tepelu, dei era boier din casa" acestuia.
Averea i-a dus-o lui Basarab Laiotä, de partea cäruia a trecut,
ca i alti boieri 3. Fard titlu (in sfat) 1483 lun. 5-1485 sept. 7
(i se spune Florescu) ; ni. vor (Vintild) 1486 lun. 30; lira titlu
(in sfat) 1486 sept. 10-1488 apr. 17. A fost unul din cei mai
de seama' boieri ai epocfi. Solul lui Basarab Tepelu la turci 4.
E probabil la m-rea Gaiseni, ctitoria fam. sale 5 sau la m-rea
Tismana 6.
Copii Radu i Draghici, deveniti i ei mari dregatori, Stanciu,
zis Obraz-Lat, Neaqa = probabil cu Datco, i Velica = Radu Craio-
vescu m. post. 7.
1) Florescu, Divanele, p. 261-262. Dura pgrerea lui G. D. Florescu,
Vintilá ar fi fost rudá. cu Basarab cel Tinár (Divanele, p. 227-229).
www.dacoromanica.ro
V. i p. 258-259. 2) Un Vintilá stol. (acelasi?) e trimis ca sol de Basarab

28. Secolele XIV XV 27
TePelus la brasoveni (Bogdan, Relafiile, p. 138-139). 3) Ibid., p. 168.
V. si p. 278-279. Despre el v. s'i Florescu, Divanele, p. 51, 55, 57 pas-
sim. 4) Florescu, Divane, p. 67 (c. 1495). In Divanele, p. 293, se sustine
ins& c5. + in 1489. 5) Dragomir S., Documente, p. 16. 6) Florescu, Divanele,
p. 295 (aici se revine asupra parerii mai vechi), iar in vol. in amintirea
lui C. Giurescu, p. 248, nota 5, se afirma raspicat c5. Vintill nu poate
sa fie ingropat la Gaiseni". 7) Florescu, Meirgineni, p. II. V. si p. 25,
vol. In amintirea lui C. Giurescu, p. 217 si 220 s'i Mircea, Marii logofefi,
p. 133-136.
VILCSAN VLORIN (Vilcsan al lui Florea). Fla titlu intre martorii
privilegiilor din 1421 mai 17nov. 21 1; färcl titlu (in sfat)
1421 lun. 1, 1436 lun. 25 2; 1440 sept. 16-1441 lun. 30, <1445>.
Fiul säu, Vintilä Florescu, a devenit 0 el membru al sfatului dom-
nesc, iar o fiic51 a sa -- Barbu stol. 3.
1) Bogdan, Relafiile, p. 10 si 13. 2) In primul doc. e trecut cu primul
nume, in cel de-al doilea ca Vilcsan al lui Florea. 3) Informatie de la
D. Plesia.
VLAD. Vor. 1480 ian. 18; 1481 aug. 161. A fost ucis de Vlad alu-
g'ärul, pentru cä s-a ridicat domn peste capul" acestuia 2.
1) V. si scrisoarea sa catre brasoveni despre vistieria luata de Laiota
Basarab (Bogdan, Relafiile, p. 270-272). 2) Ibid., p. 272 si Al. Lapedatu,
Vlad vodd Cd/ugärui, p. 27 si 58-60, unde se discuta imprejurarile in
care acesta s-a ridicat domn. Dupä parerea lui D. Plesia, Vlad vor, a
fost frate cu Mogo q banul, care a fost, la rindul Om, bunicul mamei
celor trei frati Buzesti (MO, 1965, nr. 5-6, p. 408).
VOICIO (Voico). Fdrei titlu (in sfat) 1392 ian. 8, <1400-1403>,
1415 mart. 28, lun. 22, 1418 lun. 22, 1424 febr. 28-4429> dec. 1.
Apare 0 intre martorii privilegiilor din 1422 oct. 23, <1424>
nov. 10, 1431 ian. 30 1. Era considerat dregätor din casa" lui
Alexandru Aldea, pe care l-a slujit mult" 2.
1) Bogdan, Relafiile, p. 17, 24, 35. 2) DIR, XIIIXV, p. 93.
VOICO DIN BORUSI. Pribeag in Trans. cu Vlad Dracul, pe care
l-a insotit la Ntirnberg 1, Vor. 1437 ian. 20 aug. 23 2; fcirei Witt
(in sfat) 1437 iul. 18, 1440 sept. 16-1441 apr. 23.
1) Bogdan, Relafiile, p. 248-249 si Hurmuzaki, 1/2, p. 750. I. Bogdan
11 crede acelasi cu boierul lui Dan al II-lea. 2) Cu acest titlu apare primul
intre martorii privilegiului comercial din 1437 apr. 8 (Bogdan, Relafiile,
www.dacoromanica.ro
p. 73).

29. 28 Tara Romineasci
VOICO DOBRITA. Färei titlu (in sfat ) 1457 Or. 16-1459 sept. 20;
1461 febr. 10; 1464 iul. 10-1466 lun. 8. Unul din cei mai
apropiati boieri ai lui Vlad Tepe 1, trecut apoi de partea lui Radu
cel Frumos, ca 0 alti boieri.
1) Despre el v. si scrisoarea lui Vlad Tepes atre brasoveni din 1460
iun. 4, din care rezultl c6, a fost trimis acolo a aduc5, pe boierii pribegi
(Bogdan, Relqiile, p. 320 321).
VOICO AL LUI TATU, fiul lui Tatu (Sirbul), fost 0 el membru al
sfatului domnesc 1 Pribeag la Bra. ov la 1476 2; feircl titlu (in sfat )
1480 nov. 7-1481 'jun.
1) Dupà pArerea lui D. Plesia, Voico era cumnat cu Gherghina pirc.,
sotiile )or stlpinind impreun5. satul Topoloveni. 2) Bogdan, Relatiiie,
p. 106.
www.dacoromanica.ro

30. SECOLUL XVI
AIAZ, v. Badea Aiaz.
ALBU, v. Golescu Albu.
ALBU ROGOZ, fiul lui Nanul Rogoz care 0-a pierdut capul"
pentru fiul sIu 1. Vor. (jupan) 1528 apr. 21; ni. stol. 1539 sept. 10
1545 febr. 28.
1) DIR, XVI/2, p. 43. V. si In amintirea lui C. Giurescu, p. 239, nota
7. Dupa parerea lui I. C. Filitti, ar fi fost ucis de Mircea Ciobanul (AO,
1932, p. 328).
ANDREI, frate cu Dumitru m. vor. din Cepturi 1.
M. vist. 1589 <aug.> 1591 mai 22 2. impreung cu fratele sälu,
a fost ctitorul m-rii Sf. Ioan cel Mare (sau Grecesc) din Bucureti.
Fiica sa Càtälina = Preda Buzescu ( ?).
1) Informatie de la D. Plesia. 2) Un Andrei spat. (acelasi?) a fost trimis
de doamna Ecaterina Salvaressi la Venetia, in 1579, sa duca niste bani
surorii sale, Marioara Valarga (N. Iorga, Contribuliuni, p. 28).
ANDREI, v. Mold. sec. XVI.
ANDRONIC, v. Cantacuzino Andronic.
ANGHELACHE, = Stana 1. M. port. <1593-1601>, in care cali-
tate l-a slujit pe Mihai Viteazul cu singe vArsat prin tàri strline" 2.
A fost ucis de atari, in vremea domniei lui Radu Serban, cind
a fost Stanciu sluger la oaste" 3. A avut un fiu, Gheorghe 4.
1) Doc. 1615 ian. 9 si 1644 jul. 5 (DIR, XVII/2, p. 353 si ASB, Radu
voda, 11/29). 2) Doc. cit. 3) Doc. cit. din 1615. 4) Doc. cit.
BADEA DIN COJESTI, v. sec. XIVXV.
BADEA DIN CRIVINA (sau din Dobrua) 1; = Vrädaia 2. M. Pah.
1501 mai 24 1509 iun. l9.
1) Din doc. din 1520 sept. 2 si 1604 apr. 20 rezulta ca a dat satul Crivina
m-rii Dobrusa (DIR, XVI/1, p. 161 si XVII/1, p. 118). 2) Doc. cit. din
1604. 3) Dupä parerea lui I. Bogdan, el este Badea vor, care se pregatea
sä fuga in Trans. la 1509 (Relafiile, p. 307). E mult mai probabil c5.
acest Badea e Badea din Cojesti f. vor. Badea pincerna" semneaza
tratatul din 1507 dec. 3 (ibid., p. 355).
BADEA AIAZ IZVORANU (Badea al lui Izvoranu), fiul lui Drago-
mir Izvoranu, fost O el membru al sfatului domnesc ; =Caplea, care
www.dacoromanica.ro
era rudà cu boierii Buzeti O care a devenit apoi sotia lui Ghiorma

31. 30 Tara Romineascd.
post. 1 Stol. (Izvoranu) 1520 jul. 14 (is.) 2 ; M. post. 1525 febr. lo;
1525 sept. 11 1527 iul. 19; 1528 oct. 28; m. stol. 1529 mai 12
aug. 3; m. post. 1530 mai 22; 1532 aug. 16; 1534 sept. 6
1541 aug. 13 3; post. fi f. post. (in sfat is.) 1542 febr. 20-1545
ian. 16. Fiul s'au s-a numit Patraco, iar o fiicá a sa, Maria, = Radu
cluc. din Báleni 4 a fost mama lui Udrea Bàleanu m. ban.
1) Informatie de la D. Ple§ia. 2) Cu numele de Izvoranu este trecut
intre boierii care au luptat contra turcilor in vremea domniei lui Radu
de la Afumati (MO, 1961, nr. 10-12, p. 804). 8) Badea post. este amin-
tit la 1538 i in socotelile brwvene (Quellen. II, p. 580, 581). 4) In
amintirea lui C. Giurescu, p. 224. t. Greceanu arat5. c5. Badea a fost
bunicul GrAjdanei Bàleanu, sora lui Udrea m. ban (Gen. doc., I, p. 267).
BADEA BOLOSIN DIN BADEM, fiul lui BoloOn m. pit. 1 M.
vist. 1568 iul. 10 1570 febr. 1; m. stol. 1570 mart. 22-1576
nov. 25. Ctitorul m-rii Cobia sau Boloin (1571-1572). 0 flia.'
a sa = Radu com. din Cepari, iar fiica acestuia = Balea m. sp5.t. 2,
nepotul doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul.
Taal säu Bolo§in a murit In luptele cu turcii (GB, 1967, p. 802).
DIR, XVI/6, p. 190 i XVII/1, p. 298.
BADEA DIN BUqANI. M. cluc. 1554 apr. 26 ante 1556 apr. 3;
f. m. cluc 1556 apr. 3. Ca m. cluc., trimis de 135,tracu cel Bun
In Trans. (1554) 1. A slujit lui 135.traFu cel Bun cu värsare de
singe". Pribeag in Trans., de unde vine cu oaste ; in lupta de
la Serpatqti contra boierilor partizani ai doamnei Chiajna 2. Fiul
s5.0 a fost Udr4te pah. i pit. ; fiica acestuia, Elina, = Papa Gre-
ceanu; Udr4te a avut cu Voica i doi ffi, Staico i Badea 3, din
care se trag boierii Buc§ani din sec. XVII.
1) Hurmuzaki, XI, p. 791. 2) Istoria, p. 50-51 §i Istoriile, p. 55. 8)
Doc. 1594 iul. 7 i 1617 jun. 18 (DIR, XVI/6, p. 138 §.1 XVII/3, p. 160).
BADEA ZALBAU (ZEMLAU), din Cote§ti 1, fiul lui Stanciu §i
frate cu Vlaicu pah.B. Com. (is.) 1537 iun. 28; m. com. 1539
sept. 10-1545 apr. Sol. in Trans. 3 M. pah. 1545 mai 1546
iul. 6; m. spilt. 1547 ian. 10 dec. 8; 1550 lun. 5. A fost probabil
cumnatul lui Belcio din Coteti m. vor.
1) In prima jumAtate a sec. XVI a mai tila un boier Badea din Cote§ti,
care a fost tat6.1 lui LAudat m. cluc.
p. 221). Acest Badea din Cote§ti era urma§ul unor boieri: Badea, Vlaicu
Radu, cArora li se IntArea sapinirea satului Coteti la 1452 aug. 5
(DIR, XIIIXV, p. 124-125). 2) Informatie de la D. Ple0a. 8) Quellen,
www.dacoromanica.ro
IV, p. 284.

32. Secolul XVI 31
BALAUR = Anca, sora lui Mihnea vist. din B5.deni 1 Log. (II)
is. 1523 apr. 4 -1527 iul. 19. A participat la luptele lui Radu de
la Afumati cu turcii 2. M. log. 1528 apr. 21 -lun. 6. + ante
1536 febr. 14e. Copii: Radu, Mihnea pirc. si Bälaur 4.
1) DIR, XVI/1, p. 179 §i II, p. 200, Gen. doc., I, p. 68 i Florescu, Di-
vanele, p. 334. 2) MO, 1961, nr. 10-12, P. 804 O GB, 1967, P. 812. 3)
DIR, XVI/2, p. 200. 4) Florescu, Divanele, p. 334. Intr-o trad. rom. a
unui doc. din 1569 oct. 16 se spune c5. Balaur med. a fost t5.iat de
Mircea Ciobanul, iar urma4ii sài au pribegit (DIR, XVI/3, p. 332).
BALEA DIN CiRTOCLEFLI, fiul lui Dragomir m. stol. si nepotul
doamnei Stanca, sosia lui Mihai Viteazul; frate cu Mandea m.
com.; = Caplea, nepoata lui Badea Bolosin m. stol. s'i fiica lui
Radu com. din Cepari 1. Spg,t. 1598 jun. 20 2; M. spiit. 1599 dec.
28-1600 lun. 17; 1600 iul. 9; sp6t. (fost) 1602 apr. 6-1610
mart. 23. La 1602 nov. 8, d'id apare ca martor la testamentul
Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, e considerat sluga doamnelor" 3.
El s-a ingrijit si de inmormintarea doamnei Stanca 4. A avut trei
fui: Ivan, Radu si Gheorghe 5, care nu au ajuns dregältori.
DIR, XVII/1, P. 298. La 1609 jul. 4 se spune ca sotia sa, Caplea,
era fiica lui Radu com. §i nepoata jitelnitei BoloOna (ibid., p. 397).
Un Balea post. a fost solul lui Mihnea Turcitul in Trans. la 1582
(Hurmuzaki, XI, p. 824). 3) DIR, XVII/1, p. 66. 4) Ibid., p. 105. 5) In-
formatie de la D. Ple0a.
RALEA DIN 'ETICI = Gräljdana. Port. 1576 mai 15-1579 mai 20.
Sol in Trans. (1579) 1; ni. com. 1584 ian. 27 -sept. 24.
1) Hurmuzaki, XI, p. 818. V. §i ibid., p. 873, unde se spune a un
Balea (altul?) se indrepta ca sol spre Cluj la 1560.
BARBU, v. Craiovescu Barbu (II si III).
BARBU DETCOVICI (al lui Detco), fiul lui Detco ban 1; =
Musa 2, Pire. P. (i is.) 1528 aug. 16-1530 mai 22; vist. (?)
1529 apr. 14 3 ; fiird titlu (in sfat) 1533 apr. 26; m. post. 1533
mai 27-1534 mal 23. DregAtor din casa" lui Vlad voievod 4.
M. post. 1537 lun. 9. Nepotul sAu de frate a fost Detco (din Brinco-
veni) m. arm.
1) DIR, XVI(2, p. 65 0 137. 2) Greceanu $t., Grecii, p. 12. 3) Barbu
Detco vist. e amintit printre martorii diatei lui Pirvu Craiovescu (DIR,
www.dacoromanica.ro
XVI/2, p. 60). 4) DIR, XVI/2, p. 141. V. si GB, 1967, P. 812-813.

33. 32 Tara Româneasa.
BARBU (din Bolde#i), fiul lui Udrea din Bolde§ti m. vor. ; =
Neacp. 1. M. com. 1537 apr. 22-1539 mai 18. A pierdut ocina
pentru rea hiclenie", ante 1539 sept. 142. Fiica sa, Rada, = jupan
Cirstian, care era fiul lui erban port. i al Slavnei 3.
1) DIR, XVI/2, p. 229 si III, p. 214. 2) Ibid., II, p. 261. 3) DIR, XVI/3,
p. 214 215 ; v. aci i pomelnicul fam., dat m-rii Snagov.
BARBU DIN PIETROANI, fiul lui Toma banul ; ginerele lui Mircea
Ciobanu11. Pribeag in timpul domniei lui Radu Paisie. M. vist.
1545 apr. lun. 6; In. spcit. 1545 lun. 16-1546 iul. 5. A fost
trimis cu o solie de boieri in Trans. ca s. convingg pe boierii pri-
begi acolo sg se intoarcg in targ (1546) 2. M. vor. 1547 ian. 10
iul. 1. A fugit in Trans. cu o sumg mare de bani ; cerut de Mircea
Ciobanul, a fost adus de doi turci si ucis la Bucurqti, la 2 apr.
1548 3.
Fiica sa, Caplea, = Tatu log. din Vgcgreti, predecesor al fam.
Vdcgrescu, iar o altg' fiicg s-a numit Borba 4.
Quellen, III, p. 403 si. IV, p. 506. 2) Ibid., III, p. 351. 3) Ibid., IV,
p. 507-508 si Hurmuzaki, XI, p. 351. V. si RIB, I, 1943, nr. 3,
p. 66. 4) DIR, XVI/4, p. 57, 67 si GB, 1965, nr. 11-12, p. 1125.
BADICA (din Hotgrani) (Badea, Radu Bgdica), fiu natural al lui
Radu cel Mare, vgr primar cu Neagoe Basarab1; frate cu Stroe m.
post. M. post. 1517 lun. 5 1520 aug. 6; ni. com. 1520 sept. 2-1521
nov. 30; 1523 iul. 11 1524 iul. 242. Ajuns domn, a fost ucis
de turci in 1524, fiindE1m-rea Dealul de fratele s.gu Radu de la
Afumati.
1) Istoria, p. 43, Istoriile, p. 38. V. si AO, 1932, p. 151-153, MO,
1961, nr. 7-9, p. 504 i Valachica", 1969, p. 54-58.2) T. Palade credecä
Badea com, este acelasi cu Badea (Izvoranu) post. ( Radu de la Afumaii, p.
84).
(BALEANU), v. Pátru din Bgleni, Radu din Bgleni, Udrea din
BARCAN DIN MERIANI (din Miroi?) ; Buc§anu, numit astfel
deoarece de mo§ie se trggea din Bucsani" 1; fiul lui Dragomir
log. din Miro0 2. Log. (diac) 1583 apr. 27 1590 aug. 16; scrie
hrisoave: 1583 apr. 27, 1586 nov. 8, 1590 apr. 19 etc. ; log II <1593
1601>; scrie un zapis <1594> aug. 17; log. <1601 mai> ; m.
vist. (al lui Mihai Viteazul, in Trans. i Mold.) 1600 mart. 25
www.dacoromanica.ro
aug. 18g; ni. stol. (acela0?) 1604 tnai 17-1610 dec. 10g.

34. Secolul XVI 33
Impreunä Cu alti boieri, a ridicat domn pe Mihai cärn., impotriva
lui Radu Mihnea, care-I prinde i ucide (1611) 6, confiscindu-i
averea 7.
Fiul säu, Pätrasco din Bucsani, post. si pirc. 8, a avut doi fii: 136-
trasco Urziceanu i Badea Bucsanu, care au ajuns dreg'ätori in
sec. XVII. Parasco a av-ut si o fiicg, Neacsa = Negoifá. Väcärescu 2,
tatäl lui Ianache Vkärescu.
1) Istoria, p. 89. 2) DIR, XVI/5, p. 267. 3) Doc. 1619 sept. 17 (DIR,
XVII/3, p. 420). Tot cu titlul de log. figureaz& i in lista boierilor care
ar fi fost arestati la 1599 de Mihai Viteazul, sub acuzatia de complot
impotriva domnului (SMIM, V, p. 186-188). 4) Veress, VI, p. 156. V.
si doc. din 1605 aug. 23, din care rezultá a era vist. cind Mihai Viteazul
fusese infrint de poloni (DIR, XVII/1, p. 192) si N. Iorga, Documente,
p. 57. 5) La 1601 sept. 8 si <1604>, Barcan log, este amintit intre boierii
principali ai tàrii, care urmau sá primeasa daruri i scrisori din partea
impAratului Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 1231 si Veress, VII,
p. 216). Dintr-o scrisoare a regelui Matias al II-lea din 1612 rezult& el Bar-
can stol. era considerat la aceast1 datä printre boierii amasi credinciosi
lui Radu $erban (Hurmuzaki, IV /1, p. 479).8) Istoria, p. 89-91, Istoriile,
p. 84 si cronica lui Matei al Mirelor (Tezaur, I, p. 335). 7) Doc. 1646
iun. 28 (ASB, ins. 1233, f. 439-440). V. si Demetrescu G. Mil., Un
docutnent privitor la stolnicul Barcan (Neamul rom. lit.", II, 1910, p.
359-363). 8) Doc. 1646 jun. 28, 1655 ian. 16, 1658 mai 25 (A SB, ms.
1233, f. 439-440, Copii, VII/198 i Brincoveni, VIII/10). 9) Doc. 1664
mart. 20 (ASB, Mitr., CXLV/11).
BARCAN DIN TiRNAVA (Merisani). M. spat. 1558 febr. 11-1559
nov. 25; ni. com. 1560 mart. 6-1568 apr. 3'.
1) Trecut Cu acest titlu intre boierii mari" in pomelnicul m-rii Arges
(BOR, 1965, nr. 3-4, p. 311). El face parte din acelasi neam cu BArcan
din Mirosi i Merisani (v. precedentul).
BENGA, v. Stanciu al lui Benga.
BOGDAN. Log. (boier) sol in Trans. (1553 si 1556) 1. M. log. 1558
febr. 11-1564 febr. 27. Ca magn.us lugofott", sol al lui Mircea
Ciobanul in Trans. (1558) 2. Fiul säu s-a numit Tatu 3.
1) Veress, I, p. 160 si Hurmuzaki, XI, p. 789. 2) Hurmuzaki, XI, p.
798. 3) DIR, XVI/3, p. 234 (doc. 1567 apr. 5).
BOGDAN DIN POPE$TI, moldovean, probabil din familia lui
Bogdan vodà, cumnat cu Radu cel Mare, a doua sotie a sa
fiind Caplea, fiica lui Vlad alugàrul 1, fosta sotie a lui Staico
din Bgjesti m. log. M. spdt. 1502 mart. 9-1505 ian. 20; ni. log.
www.dacoromanica.ro
1505 mart. 26-1507 dec. 32; 1510 Or. 24aug. 2; m. vor.

35. 34 Tara Romäneasca.
1510 sept. 8-1512 ian. 9. DuFnan al Craiovetilor, indeamna
pe Vladut voievod sä-i persecute. Ucis de Neagoe Basarab (1512) 3.
Fiul sau din prima casätorie, Danciu, a ajuns 0 el mare dregator.
1) Istoriile, p. 25, St. Nicolaescu, Doc. slavo-romcine, p. 326-327, Gen.
doc., II, p. 358-359. CAsAtoria sa a constituit motivul rupturii dintre
Radu cel Mare si patriarhul Nifon. 2) Cu titlul de summus cancellarius
et secretarius" semneazá tratatul incheiat la aceastl dat5.
Relaliile, p. 355). 3) Studii", 1968, nr. 5, p. 928. V. si SV, 1970, p. 116.
BUZESCU RADU (Radu Buza din Cepturoaia) 1, fiul lui Radu
al lui Buzea m. arm. 2; frate cu Preda 0 Stroe B.; = Stanca,
fiica Velical Boldescu 3 0 apoi cu Preda, fiica lui Mihalcea Cara-
ea banul 4. Rud5. cu Mihai Viteazul 0 cu Radu Serban.
In timpul domniilor lui Petru cel 'Final-, Alexandru Mircea 0
Mihnea Turcitul a fost pribeag in Trans., impreuna' cu fratii sal 5.
Post. 1575 febr. 12-1581 mai 9; farä titlu 1575 iun. 5; m. com.
1585 ian. 13lun.; f. m. com. (0 com.) 1587 ian. 20 6mai 4;
m. arm. 1588 apr. 1-1589 lun. 13; f. m. arm. (0 arm.) 1590
apr. 18-1592 dec. 1; m. spat. 1593 ian. 9aug. 18; f. m. spat.
1593 dec. 2-1594 mai 27. Impreuna cu cei doi frati ai sai, a
jucat un rol foarte important in timpul domniei lui Mihai Viteazul.
A participat la luptele cu tatarii din 1594 7 i a fost solul lui Mihai
Viteazul la Sigismund Báthory (1594) 8i
la impäratul Rudolf
al II-lea, la Praga 9. M. cluc. (apare in sfat) <1595> feby. 14
<1600> jun. 1. A insotit pe Mihai Viteazul la Alba Iulia (dec.
1596) 10. A semnat juramintul fata de impäratul Rudolf al II-lea
(1598) 11 0 tratatul cu Andrei Bathory (1599) 12. In acela0 an,
se afirma Ca ar fi fost arestat de Mihai Viteazul sub acuzatie de
complot 0 ca ar fi scris, cu alti dregatori, boierilor pribegi, cerind
domn pe Simion Movila 13. Cum in toamna anului 1599 a condus
otile Olteniei in Trans., impreuna cu banul Udrea 14, aceste
tiri sint greu de crezut, afirmatie valabila pentru toti boierii
credincio0 in general lui Mihai Viteazul. A ramas un timp in
Trans., fiind trimis in sept. 1600 de Mihai Viteazul la George
Basta la Alba Iulia 15. F. m. cluc. 1600 iun. 25-1601 mai 15.
Dupa infringerea lui Mihai Viteazul, a mers cu acesta la imparat
(1601) 18. Cluc. (fost) 1601 iul. 9. Dupä uciderea lui Mihai Viteazul,
i-a inmormintat capul la m-rea Dealul, dei cronicarul afirmä ca
cei trei frati sä hiclenise de catra Mihai voda 0 sa inchinase la
Simeon,(16 bis. In mart. 1602 se afla cu fratii sal 0 cu Mirza in
Trans. 17, de unde au trecut in 'V. Rom., jucind un rol de seama
www.dacoromanica.ro
In izgonirea lui Simion Movila 18 0 la alegerea ca domn a lui

36. Secolul XVI 35
Radu Serban ", cu care se inrudea. in timpul domniei acestuia,
cei trei frati au fost atotputernici, acInd numeroase abuzuri 20
M. cluc. 1602 sept. (si cluc.) (primul in sfat) 1602 oct. 4-1610
ian. 20. In aceastà calitate, a fost sol la Praga (1603) 0 a mers
In Trans. (1604) 21. In relatii foarte bune cu Radu Serban, care-i
boteaz5. fiul, Radu, ajuns m. ban 22. Radu Serban 1'1 considera:
vlastelin, dregator, prim sfetnic 0 mai mult din casa domniei
mele" 23. + dupg 10 ian. 1610, cind i0 face diata, fiind bolnav
din nov. 1608 24. Ctitor la m-rile Cáluiu unde a fost fl25
Stä.'neti i Dobrup..
A avut trei copii: Stroe, mort de mic; Maria Ianachi Catargi
banul 26 0 care a asat multe sate 0 mo0i" fratelui ei, Radu 27
ajuns m. ban.
1) Asa i se spune la 1577 jul. 28 (DIR, XVI/4, p. 289). 2) Doc. 1581 mai
9 i 1583 oct. 22 (ibid., V, p. 22 si 139). Dupa cum rezula din marele
hrisov din 1656 jun. 10, in care se afirma cà m-rea Seaca ctitorità
de Manea Persanu m. vor. a fost fAcutà din temelie de bunicii Buzesti-
lor" (Acad., Suluri nr. 64 si Tinerimea românA", I, 1898, p. 89-117)
dintr-un alt doc. din 1685 ian. 6 (ASB, Hurezi, V/5), boierii Buzesti
se considerau descendenti din Manea Persanu i Vlad banul. Din doc.
din 1656 rezult5. cà boierii Buzesti erau urmasii unor mari boieri din
sec. XV. Ei sustineau el au mostenit averi de la strAmosii lor jupanita
Neaga, fata lui Durduck si de la fiul ei Manea GhizdavAt si de la surorile
ion, jupanitele Dumitra i VIfidaia". Dan Durduca este probabil m. vor.
din sec. XV, iar Dumitra i V15.daia au fost sotiile lui Teodor din Dr5.-
goesti m. log. si Manea Persanu m. vor. (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 55-56).
Intr-un studiu aparut recent ( Contribulii la istoriculm-rii Shinesti Filcea
Fi al ctitorilor ei, in MO, 1965, nr. 5-6, p. 407-417), D. Plesia a arAtat
ca mama celor trei fratii Buzesti, Maria, era fiica lui Giura log., fiul
vitreg al lui Harvat m. log.; Giura i sotia sa, Vilaia, eran descendenti
din Mogo s banul i fiul acestuia, Mogo s primul dintre acestia fiind
frate cu Vlad fost m. vor. in a doua jumitate a sec. XV. Buzestii sint
apoi rude cu Dobromir banul i cu Dumitru post., primul sot al Stancai,
doamna lui Mihai Viteazul, care Dumitru era i el coboritor din Giura
log. Buzestii nu sint deci boieri noi", cum s-a afirmat in ultima vreme,
ci descendenfii unor boieri din sec. XV XV I. V. si RIAF, vol. XII,
partea II-a, 1911, p. 299 si DIR, XVII/2, p. 390, unde Mogo s banul
fiul s5.u, Mogo s spAt., sint considerati bunicii Buzestilor. 3) Doc. 1600
iun. 25 i 1656 iun. 10 (DIR, XVI/6, p. 384 si Acad., Suluri, nr. 64).
4) Doc.: 1606 nov. 23, 1630 mart. 10, 1642 iun. 16 etc. (DIR, XVII/1,
p. 231-232, ASB, Mitr., LXXXIX/4 si A. N., CXII/44). Ea la
mitropolia din Tirgoviste (DIR, XVII/1, p. 477). 5) Veress, I, p. 316
(doc. 1572). V. i doc. din 1575 jun. 5 (DIR, XVI/4, p. 178), unde se
vorbeste de pribegia lui jupan Radu Buzescu (tat5,1 s5.u) in timpul dom-
niei lui Mircea Ciobanul. Intr-un doc. din 1587 ian. 20 se spune ca cei
trei frati au fost peste munte" in timpul domniei lui Mihnea Turcitul
www.dacoromanica.ro
acesta le-a luat satele. Ei s-au intors i domnul le-a restituit satele,
pentru care au adus cArti vechi de mostenire". V. si doc. din 1587 mai

37. 36 Tara Romá'neasci
4, unde se spune ca Radu achizitionase o ocin5. Inca, In pribegie, in Tara
Ungureasca" (ibid., p. 307). Szamosközy afirm& ca. Radu Buzescu a
fost printre aprozii i stolnicii lui stefan Báthory, principele Trans.
(ed. cit., p. 138). Despre pribegia boierilor munteni In vremea domniei
lui Mihnea Turcitul v. si interesanta scrisoare a acestuia din 1579 apr. 4
(Veress, II, p. 163). 8) In listele publicate In SMIM, IV, p. 575, este
trecut ca m. com. Intre 1585 nov. 6 si 1591 mai. La 1587 ian. 20 era
insa sigur f. m. com. (DIR, XVI/5, p. 288). 7) Istoria, p. 57. 8) Istoria,
p. 55. 2) St. doc., XI, p. 99. 10) Szamosközy, p. 109. V. si Hurmuzaki,
III/1, p. 275-276. 11) Hurmuzaki, XII, p. 359. 12) Hurmuzaki, III/1,
p. 330-331. 13) SMIM, V, p. 186-188. 14) Istoria, p. 73. 15) Hurmuzaki,
IV/1, p. 147. Szamosközy care are cuvinte frumoase despre Radu
Buzescu crede cá el si Stoica vist. ar fi Impiedicat pe Mihai Viteazul
sa ucidá pe nobilii maghiari din Trans. (p. 127-128). intr-o variant&
a Letopisefului Cantacuzinesc se afirma ca Radu trebuia sá fie trimis Cu
Stoica post. sá duc5, pe Nicolae Patrascu ca domn In Mold., dar Mihai
Viteazul s-a razgIndit si a pus In Mold. niste boieri sa. tina" tara (MO,
1961, nr. 7-9, p. 520-521). 18) La 1 mai 1601 se afla la Casovia (Hur-
muzaki, IV/1, p. 250). La 8 sept. 1601, imparatul Rudolf al II-lea seria
celor trei frati Buzesti (tribus fratibus Busesti) separat de restul celor-
lalti boieri (ibid., XII, p. 1230). 16 bis) Istoria, p. 83. 17) Quellen, V,
p. 321. Hurmuzaki, S. 11/2, p. 123-127. 18) Istoria, p. 83-84. Cronica
tarii explica ridicarea celor trei frati Impotriva lui Simion Movila prin
faptul ca. n-au mai putut rabda atita rautate" citá faceau mercenarii
adusi de domn (Istoria, p. 83). La 1601 iun. 30, Ieremia Movila seria
regelui Poloniei cá cei trei frati Buzesti au ridicat toatá tara contra
fratelui meu (Simion Movilá N. S.), pe care 1-au inconjurat din toate
partile" (Hurmuzaki, S. 11/2, p. 39). V. si salvconductul dat de regele
polon Sigismund al 111-lea lui Radula Bozowski" pentru a duce tra-
tative In numele boierilor rasculati Impotriva lui Simion Movila, (Corfus,
Documente, p. 28-29).18) La 1601 dec. 10 fratii Buzesti erau considerati
ca fiind sprijinul principal al lui Radu erban (Hurmuzaki, S. 11/2,
p. 77). Dintr-o scrisoare a lui loan Potocki din 1602 febr. 21 rezulta
ca cei trei frati fugisera apoi la generalul George Basta In Trans., de
unde se pregateau sá revina In T. Rom. cu Radu 5erban, ales domn
de ei (ibid., p. 104; v. si p. 127, 194). Dupa o alta informatie, i s-ar
fi oferit lui Radu B. tronul (N. Iorga, Un nou izvor cu privire la Mihai
Viteazul si Radu . erban, p. 11). Buzestii erau, de altfel, rude cu Radu
5erban (v. C. Spontoni, Historia della Transilvania, p. 188-189 si MO,
1965, nr. 5-6, p. 411, nota 31). 20) Hurmuzaki, IV/1, p. 327, uncle
se spune cá cei trei frati faceau mult rau saracimii" i domnul nu
indrazneste sá spuna nimic". V. si scrisoarea lor catre Imparatul Rudolf
al II-lea (Veress, VI, p. 470-471) i ibid., VII, p. 160, 164-165, 169,
216 passim. 21) Metes, Domni si boieri, p. 28-29, Szamosközy, p. 179,
183. V. i Veress E., Epistolae G. Basta, II, p. 433, unde se spune
la 1604, astepta la Sibiu bani de la imperiali pentru Radu Serban. V.
si vol. I, p. 419, 421, II, p. 124, 332 i scrisoarea sa catre Consiliul im-
perial din 1604 (Hurmuzaki, IV/1, p. 393-394). 22) Doc. 1645 nov. 30
(MIB, nr. 13977). 23) DIR, XVII/1, p. 210, 281. 24) Ibid., p. 425. La
1610 mai 4 era mort (ibid., p. 463). 25) Piatra de mormliat poartá data
www.dacoromanica.ro
de 18 ian. 1610 (RIAF, vol. XII, partea II-a, 1911, p. 305-306). 28)
Doc. 1636 mai 20 (ASB, Radu voda, 111/4). 27) Doc. <1653 febr. mai>
12 (MIB, nr. 13061).

38. Secolul XVI 37
Despre el v. 0 Minea I., Radu Buzescu clucer, ban de Craiova (CI, VIII
IX, 1932-1933, nr. 1, p. 228) ; Ionmcu I., Mihai Viteazul ci autorii
tratatului de la Alba Iulia, 1595 (AIIC, t. V, 1962, p. 129-133); Flo-
rescu G. D., Un sfetnic al lui Matei Basarab, p. 82, nota 1.
Despre Buze§ti v.: Buzescu G. S., Reconstituiri istorice privind neamul
Buze,stilor din veacul XV pint% in veacul XVIII, Sibiu, 1933-1936;
DrAghiceanu V., Liimuriri asupra Buze,stilor dupd pisaniile fundatiunilor
lor (BCMI, IV, 1911, p. 119-124); Iona4cu I., Precuvintare la Anuarut
colii normale Freda Buzescu" din Slatina pe anii 1927-1930, p. III
VIII; Odobescu Al., Ta/tela genealogia a familiei Buze,stilor, intocmitcl
cu ajutorul monumentelor acestei familii 0: al unor documente vechi (Analele
Soc. Acad. Rom.", t. X, 1878, sect. II, p. 325-327); Stefulescu AI.,
Gorjul istoric, Tg. Jiu, 1904, p. 289-292; Stefulescu Al., Tirgul Jiului,
Tg. Jiu, 1905 (cap. IV, intitulat Buz4tii); Tocilescu Gr. G., V ieaja
lui Preda, Radu Stroia Buzescu (Col. lui Traian", II, 1871, nr.
27-32); RIR, 1941-1942, p. 82 etc.
Mentionez c6., Intrucit partea din cronica Tarii Romane§ti de la sfir0tul
sec. XVI §i inceputul sec. XVII este pliná de faptele Buze*tilor, s-a
vorbit de o cronia. a Buzqtilor" (v. N. Iorga, Cronicile muntene,
p. 313 0 P. P. Panaitescu, Inceputurile istoriografiei in Tara Romaneas-
cd, In SMIM, V, p. 210-214).
BUZESCU PREDA, fiul lui Radu Buzea m. arm. 1; frate cu Radu
Stroe B.; = Canna, fiica lui Andrei vist. (?)2. V. si Radu Buzescu.
Pribeag in Trans. in timpul domniilor lui Petru cel Tinär, Alexandru
Mircea i Mihnea Turcitul. Farà titlu 1575 febr. 12 jun. 5;
1581 mai 9; post. 1583 oct. 22; pah. 1585 ian. 28-1587 mai 4;
färä titlu 1586 aug. 13, 1587 febr. 14; spàt. 1588-1593 ian 15.
Mihai Viteazul l-a acut ni. post. 1594 oct. 4;1595 lun. 12-1599
dec. 28. Impreunäi cu fratele sàu, Stroe, a salvat de la moarte
pe Mihai Viteazul din lupta de la Vidin (sept. 1598), in care multá
bälrbgtie araarä. Buzestii (,2 bis. Cu toate acestea, se afirmäi
ar fi fost arestat de Mihai Viteazul in 1599, impreura cu fratii
sä.i i alti boieri, sub acuzatia de complot si pentru cä ar fi fälcut
parte dintre dregltorii care au scris boierilor pribegi, cerind ca
domn pe Simion Movilä. (1599) 3. In acelasi an, a semnat tratatul
cu Andrei BAthory 4. Dupä, cucerirea Mold., a fost trimis cu Marcu
vodà la Iasi, pe care Mihai Viteazul vroia punk' dornn (vara
1600) 5, fiind silit insà* de poloni sä se retrag. In oct. 1600 era
cerut de nobilii maghiari revoltati contra lui Mihai Viteazul ca
ostatic, alauri de alti trei boieri de frunte" 6. A luptat impotriva
ostilor turcesti (1600). Post. (fost) 1601 nov. 5. Impreunä." Cu fratii
sä.i, a jucat un rol de seamä in izgonirea lui Simion Movilà (1602)
si in alegerea ca domn a lui Radu Serban, care l-a fä'cut ni. ban
1602 aug. 16-1608 mai 19. Impreuna cu fratii säi, a fost vlas-
telin si prim sfetnic al luí Radu Serban, care l-a trimis in solie
www.dacoromanica.ro

39. 38 Tara Romaneascl
la imperiali 7. A luat parte si la luptele contra tatarilor, cind s-a
salvat intr-o pädure 8. + ante 20 aug. 1608 9.
A avut un fiu, Barbu, si o fiica Maria sau Mara = Teodosie Cor-
beanu m. ban 10. Dupa moartea lui Preda, in vremea domniei lui
Radu Mihnea, sotia i fiica sa au avut greutate i nevoie pentru
datoria lui Preda banul i pentru imprumutul pe care 1-au pus
domnii", trebuind sa Andä din sate 11.
1) Doc.: 1581 mai 9, 1583 oct. 22 i 1656 lun. 10 (DIR, XVI/5, p. 22,
139 si Acad., Suluri, nr. 64). 2) Inscripfii Buc., p. 731 si doc. 1611 nov.
16 (DIR., XVII/2, p. 21). 2 bis) Istoria, p. 71. 3) SMIM, V, p. 186
188. 4) Hurmuzaki, III, p. 330-331. 5) Istoria, p. 79. 8) Veress, VI,
p. 218. 7) DIR, XVII/1, p. 132. V. si p. 260, 309 etc. 8) Veress, VII,
p. 209 i 221. 8) DIR, XVII/1, p. 358. V. si doc. din 1600 dec. 21 (ibid.,
XVI/6, p. 333). V. i sigiliul sà.ti ca m. ban in SCIM, I, 1950, p. 148.
10) Doc. cit. din 1611 nov. 16 j 1620 mai 6 (DIR, XVII/3, p. 519)
si MO, 1961, nr. 10-12, p. 699 si urm. j Revue des études roumaines",
1957, p. 29-35. 11) Doc. 1620 jul. 15 (DIR, XVII/3, p. 580).
Despre el v. si AO, 1929, p. 219, Veress, VII, p. 177, 216 etc.
BUZESCU STROE, fiul lui Radu al lui Buzea m. arm. si al Mariei 1;
frate cu Radu i Preda B.; = Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul
din Bogdanesti, care era fratele lui Ivan Norocea m. log. 2; Sima
era nepoata de sora a jupanitei Vilaia sau Tomaia, sotia lui
Dobromir m. ban si ruda Cu doamna Stanca 3. V. i Radu Buzescu.
Pribeag in Trans. in timpul domniilor lui Petru cel Tinar, Alexandru
Mircea i Mihnea Turcitul. Fara titlu 1575 febr. 12 iun. 5;
1581 mai 9; com. 11 1583 oct. 22; fara titlu 1586 aug. 13; com.
(fost?) 1586 ian. 26-1587 mai 4; farl titlu 1587 febr. 14; post.
1591 jul. 2-1593 ian. 15. A insotit pe Mihai Viteazul in pribegia
sa in Trans. si la Constantinopol 4, de unde a fost trimis de domn
inainte, ca sa-i asigure tronu15. Mihai Viteazul Il face m. agel (in
sfat) 1594 mart. 26. Solul lui Mihai Viteazul in Mold. la Aron Ti-
ranul, pentru pregatirea aliantei antiotomane (1594) 6. M. stol.
1594 dec. 13-1600 iul. 9. Alaturi de fratii sai, a participat la
luptele cu turcii i tatarii din 1594-1595. A fost trimis de Mihai
Viteazul la Sigismund Báthory pentru a cere ajutor inainte de
lupta de la Calugareni 7. Se afirma ca ar fi fost arestat de Mihai
Viteazul in 1599, impreuna cu fratii säisi alti boieri, sub acuzatia
de complot si cá ar fi facut parte dintre dregatorii care au scris
boierilor pribegi, cerind domn pe Simion Movila (1599) 8. In ace-
lasi an a semnat tratatul cu Andrei Bá,thory 9. A fost solul lui
Mihai Viteazul la poloni in 1600, impreuna cu Gh. Racz 1°. Dupá
moartea lui Mihai Viteazul, ar fi fost cenit ca domn de o solie
www.dacoromanica.ro

40. Secolul XVI 39
de boieri 11. Stol. (fost) 1601 nov. 5. A fost solul lui Radu Serban
la impAratul austriac, unde a slujit foarte cu bun'äsi credincioas5.
slujbä." 12. M. stol. 1602 aug. 12 oct. 2. + la 2 oct. 1602, In
urma fänii c5p5.tate In lupta cu tätarii la Ogretin, din 13 sept.
1602 13. 111 m-rea Stgnesti, ctitoria fam. sale ; inscriptia de pe
piatra de mormInt Ii povesteste isprävile. Nu a avut urmasi.
1) Doc. 1581 mai 9 si 1583 oct. 22 (DIR, XVI/5, p. 22 si 139). 2) Doc.
1646 jun. 10, <1671 mai> etc. (St. doc., VI, p. 601, Acad., C/174, ASB,
Bradu, VI/11). Gheorghe = cu o fiica a lui Stanciulea banul din Dra-
goesti. Dupä cum rezultà dintr-un doc. din 1619 sept. 28, Sima a avut
multä nevoie i greutati" de la Radu Mihnea (DIR, XVII/3, p. 426
427) ; ea era sora lui Chirca pah., sotul Despei, nepoata lui Dobromir
banul (doc. 1635 ian. 21, ASB, Hurezi, XIV/1, ep. Rimnic, CII/8). V.
0 Din istoria Basarabilor I. Sima stolniceasa Buzeasca (LAR, VII, 1903,
p. 88), AO, 1935, p. 116-117 i 1938, p. 11-12; Ionascu I., Rdspuns
d-lui I. C. Filitti, p. 17-18 si DIR, XVII/2, p. 73. Ea nu a fost sora
lui Teodosie Rudeanu, cum se afirma in Ist. rom., II/1, ed. IV, p. 301
a lui C. C. Giurescu. 3) Doc. 1628 jun. 10 (MIB, nr. 26884 si Filitti,
Arhiva, p. 211). 4) Szamosközy, p. 100. 5) Ibid., p. 101. 8) Istoria, p.
55. 7) Ibid., p. 56, 60 si indice. 8) SM1M, V, p. 186-188. 8) Hurmuzaki,
III, p. 330-331. 10) Szamosközy, p. 137-138. 11) Veress, VI, p. 464.
La p. 468 se spune 1nsa Vister Stoyko". Tot Stoiza" numeste si C.
Spontoni pe boierul care a refuzat sá ia domnia (Historia della Transil-
vania, p. 188).12) DIR, XVII/1, p. 302. La 1602 el se afla la Viena (Veress
E., Epistolae G. Basta, I, p. 700). Dupa parerea lui George Basta, Stroe
ar fi fost fedelissimo" (foarte credincios) imparatului austriac (ibid.,
II, p. 111). V. i Veress, VI, p. 482 si 485, unde Stroe e considerat fra-
tello di Radul Vaivoda" i cel mai puternic personaj din tar& (poten-
tissimo personaggio di la). V. 0 ibid., VII, p. 14-15, 20, 45, Metes St.,
Domni ,si boieri, p. 28 si Obedeanu C. V., Stroe Buzescu (AO, VII, 1928,
p. 25-28, cu 1 spit& genealogica). 13) DIR, XVII/1, p. 135 si Inscriplii,
I, p. 169-170. In cronica tarii se aratá ca, dupa luptá, trecind la
Brasov 0, se vindece, acolo au pierit" (Istoria, p. 86-87). Despre
lupta sa cu tatarii v. si C. Spontoni, op. cit., p. 209.
CALOTA (din Stoenesti si Slaveni) = Neacsa, fiica lui Vlad
Cdluggrul; cumnat cu Radu cel Mare si cu Vlddut voievod 1.
Is. (ail titlu) 1498 sept. 25; m. vist. 1502 apr. 30-1509 lun.
19 2, La 1509 se pregältea sá fugä, in Trans. de teama lui Mihnea
cel RAu 3; f. vist. (vlastelin) 1510 mai 27; m. com. 1511 dec.
27-1512 ian. 8; dei cumnat cu V15.dut vodà, Neagoe Basa-
rab Il face m. VOY. 1512 mai 26 1520 Or. 10. Prim sfetnic al
lui Neagoe Basarab, care-I considera din casa" sa4. F. m. vor.
www.dacoromanica.ro
(in sfat) 1520 aug. 6 nov. 16. + ante 1525 sept. 11g.

41. 40 Tara Romineascl
0 fiicà a sa, Stana, = Deggan m. post. uciga011 lui Radu de la
Afumati, iar o altd fiicd Velica = Dräghici din MIrgineni m. spät. 6.
1) DIR, XVI/1, p. 58, AO, 1932, p. 163, Florescu, Mdrgineni, P. 62
64. 2) Semneazi tratatul Incheiat la 1507 dec. 3, ca thesaurarius, al5.-
turi de Alb thesaurarius (Bogdan, Relafiile, p. 355 0 Hurmuzaki, 11/2,
p. 555). 8) Bogdan, Relaiiile, p. 306-307. 4) DIR, XVI/1, p. 121 (doc.
1517 jun. 18) i SV, 1970, P. 121. Intr-o variant5. a Letopisefului Can-
tacuzinesc se afirmä c5. boierul Calot& a hiclenit" pe V15dut voievod i
i-a aiat capul (MO, 1961, nr. 7-9, p. 504). 5) DIR, XVI/1, p. 192. 6)
In doc. din 1512 jun. 4 stilt amintite doug fiice: Stanca 0 Caplea (DIR,
XVII( p. 77). G. Florescu, Margineni, p. 63, crede c5. a avut trei fiice.
CAL OTA DIN LIP 0V' (Bozianu), fratele lui Dobromir m. ban
0 rudä cu doamna Stanca a lui Mihai Viteazul; = Calea, fiica
lui Danciu din Brincoveni m. vor. 2 §i cu Stana (din Lazuri), fosta
sotie a lui Borcea Buc§anu log.3. A fost cumnatul lui Matei Basarab
si rudg cu boierii Buzeti 0 cu Mihai Viteazul.
Post. (slugd domneascd) 1577 jun. 15; ban 1577 iul. 28-1579
oct. (in acest timp fratele sdu era m. ban). A pribegit probabil
In timpul domniei lui Petru Cercel (1583-1585). M. slug. 1587
nov. 18. A strins birul din jud. Olt in timpul domniei a doua a lui
M ihnea Turcitul. Cluc. 1591 mai 21-1595 mai 4. A fost unul
din cei mai de seamd boieri ai lui Mihai Viteazul, cdruia i-a fost
credincios. M. spelt. 1595 lun. 5jul. 24; m. ban <1596> febr. 7 febr.
16; f. m. ban (in sfat ) 1596 apr. 14 lun. 25; 1597 sept. 27
oct. 64. Impreund cu alti dregdtori, se crede cd ar fi scris boierilor
pribegi, cerind domn pe Simion Movilg (1599) 5. M. ban 1599
sept. 19-1600 mart. 25 6 . + in luptele cu turcii, la Tirgovi§te, in
toamna anului 1600. Nu a avut copii. Ctitor la m-rea Lipovul. A fost
cumnat cu Hamza din Spineni 0 cu Pirvu banul din Mihdeti 7.
1) Se numea din Lipov deoarece avea mo0e acolo (doc. 1577 jun. 15
0 jul. 28, DIR, XVI/4, p. 280 0 288). 2) DIR, XVII/1, p. 431 0 AO,
1932, p. 132 0 1935, P. 46-47. V. §i Gen. doc., II, p. 317-318. 8) DIR,
XVI/4, p. 315, VIII/2, p. 23 §i Filitti, Arhiva, p. 36. V. 0 DIR, XVII/1,
p. 431, unde se spune a. fusese Insurat lnainte cu jupanita..., mama
lui Avram post. 0 nepoat5. a Stanei, Catalina,=-- VIlcu log.; o ilicä a
lor, Maria, = Panait din Hoarani (DIR, XVII/2, p. 23). V. 0 St. doc.,
V, p. 641 0 RIR, 1941-1942, p. 83-84. 4) In calitate de ban, semneaz5.
ultimul dintre marii dregnori ai tArii jurAmIntul din 1598 atre ImpAratul
Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 359). 5) SMIM, V. p. 186-188.
In acela0 an a semnat tratatul cu Andrei Bithory (Hurmuzaki, III,
p. 330-331). 6) La <1599-1600> Calotä banul primea 100 de sAbii pentru
dorobantii din Strehaia (Panaitescu, Doc. slave din Sibiu, p. 37). 7) DIR,
www.dacoromanica.ro
XVII/1, p. 53. Despre Calot5. v. 0: AO, 1929, p. 222 0 P. P. Panaitescu,
Mihai Viteazul, p. 77.

42. Secolul XVI 41
(CANTACUZINO) IANE, v. lane (Cantacuzino?).
CANTACUZINO ANDRONIC, grec ; fiul lui Mihai Cantacuzino ei-
tanoglu ; = Irina, fiica lui Iacob Ralli 1 Rudd cu Mihai Viteazul? 2
inchis de sultan impreura cu tatll s'alu (care a fost ucis in 1578)3. M.
vist. 1591 lun. 1-1592 mai 28; 1592 iul. 15. A sprijinit venirea pe
tron a lui Mihai Viteazu14, care 1-a facut m. ban 1593 nov.10;
vist. (fost) <1594> mai 19. A fkut multa" slujbä dreaptä si credin-
cioasg. lui Mihai Viteazu13. M. vist. 1599 dec. 28-1600 iul. 9 (in
T. Rom. al lui Nicolae Pätrascu). La <c. 1600> era pentru incheierea
pälcii cu turcii 6. Usat de Mihai Viteazul cu alti trei boieri A, tie"
Mold. (vara 1600) 7. Trimis apoi ca sol de Mihai Viteazul la turcii
din Giurgiu (toamna 1600) 8. Ctitorul m-rii Banu din Buzälu.
Fiul säu, Constantin, a fost m. post. al lui Matei Basarab, de la
el pornind puternica fam. Cantacuzino. Alti doi fii ai sà.1, Toma
s'i Iordache, au ajuns mari dregàtori in Mold., unde s-a format
o altä fam. de dregItori.
1) Filitti, Arhiva, p. XXVXXVI; N. Iorga, Contribuliuni la istoria
Munteniei, p. 17-18 0 Studii", 1966, nr. 4, p. 638-639. 2) Intr-o re-
latie italian5. din <c. 1600> i se spune parente del Voievoda" (Veress,
VI, p. 95). Dupg parerea lui D. Ple0a qi G. D. Florescu (Originea lui
Mihai Viteazul, ms.), Andronic ar fi fost frate cu Tudora, mama lui
Mihai Viteazul, 0 cu Iane banul. Inrudirea Cu Mihai Viteazul ar explica
apropierea dintre cei doi bArbati 0 sprijinul acordat de Andronic lui
Mihai la luarea tronului. 8) Hurmuzaki, IV/2, p. 103. 4) Ibid., XI,
p. 373-374 0 DIR, A, XVI/4, p. 96-97. In scrisoarea adresat5. de An-
dronic Cantacuzino lui Petru Schiopul referitor la numirea lui Mihai
Viteazul ca domn se spune a m-am indirjit 0 eu 0 am fAcut pe banul
Mihai domn al Vlahiei. Am judecat cá el este mai bun cleat ceilalti ireti
de bei, care nu aratä nici un semn nici de la tat5., nici de la mamá". El
considera c5. Mihai este vrednic sá plstoreascá un popor". V. 0 scri-
soarea lui Ieremia, patriarhul de Constantinopol, c5.tre Petru Schiopul,
din 1593 nov., In care se afirmA c5. Andronic are acum trecere mare la
implatie" (Hurmuzaki, XI, p. 370). 6) DIR, XVI/6, p. 119. Ca vist.,
semneazá allturi de marii boieri ai tArii jurAmintul cAtre ImpAratul Rudolf
al II-lea din 1598 (Hurmuzaki, XII, p. 359). Este trecut 0 Intre martorii
tratatului din 1599 cu Andrei Bithory, avind tot titlul de vist. (Hurmuzaki,
III, p. 330-331). 6) Veress, VI, p. 95. .2) Istoria, p. 78. 8) Hurmuzaki,
IV/2, p. 30. La 1601 sept. 8 este amintit primul dintre boierii care tre-
buiau sá primeasa scrisori de la imperiali (Hurmuzaki, XII, p. 1231).
Despre el v. Iorga N., Despre Cant., p. XL XLIV ; I. IonaFu, Din
viala fi din activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino (1640-1716)
(Studii", 1966, nr. 4, p. 637) 0 Ionescu Gh. Dimitrie, Precizari privind
viafa fi activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino (ibid., 1969, nr. 2,
p. 289-295). I. Ionwu sustine c5. Andronic vist. lui Mihai Viteazul
nu este aceea0 persoan5 cu Andronic Cantacuzino, iar D. Ionescu ple-
www.dacoromanica.ro
deaz5, pentru teza identiatii celor dou5. persoane. Pentru amgnunte a
se vedea Gh. Florescu 0 D. Ple0a, Originea lui Mihai Viteazul (ms).