SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 2
Downloaden Sie, um offline zu lesen
.
    Riizboiul de secesiune din
    America a fost unnat de un
    avant economic, SUA devenind
    cea mai mare putere economi-
    cii a lumii in relatiile interna-
    tionale, itifluenta americanii a
    culminat cu o interventie deci-
    sivii in primul riizboi mondial


    An
    I       14 aprilie 1865, dupa cinci zile de la ter-
         minarea razboiului        de secesiune din
         America, pre~edintele Abraham Lincoln a
     fost asasinat. Ramane Insa Indoielnic daca
     Lincoln ar R putut evita ciocnirile care au
     urmat dupa Infcingerea Confederatiei Sudice.
     Dupa ce li s-a dat permisiunea de a se reor-
     ganiza, statele din sud au emis imediat legi de
     limitare a drepturilor negrilor. Acest lucru i-a
     iritat In a~a masura pe republicanii radicali, In
     majoritate In Congresul SUA, Incat ace~tia au
     impus un nou program -cunoscut            sub nu-
     mele de "Reconstructie" -asupra sudului.
    .Programul          de "Reconstructie" implica o
    .nducere       militara ~i privilegierea temporara
     a albilor care sprijineau reconstructia ~i a
     negrilor carora li se acordasera recent drepturi
     electorale. Acest program a fost Insotit Intr-o
     anumita masura de coruptie care a Invrajbit
     populatia alba din sud; reactiile lor constand
     In intimidari frecvente ale negrilor ~i ale
     albilor liberali, cea mai celebra Rind soci-
     etatea secreta Ku Klux Klan.
          Nevoiti sa accepte drepturile electorale ale
     negrilor ~i egalitatea nominala cu ace~tia, sta-
     tele din Sud ~i-au reluat libertatea de a actiona
     In anii 1870 ~i, In ciuda legilor, au descoperit
     cai de reinstalare a suprematiei albilor.

                 Epoca      magna,ilor
     intre timp, SUA a intrat Intr-o perioada de
     avant e<;:onomic fara precedent. in urmatoa-
     rele decenii, zone Intinse ale tarii au fost cul-
     tivate, iar bogatiile lor agricole ~i minerale au
     fost exploatate.
         O mare parte din populatie ocupa Vestul
     pana atunci "salbatic", iar In anii 1890 granita
     a disparut. in anii 1900 populatia a crescut la
    "76 milioane, ~i s-au fondat repede mari ora~e,.
    cum ar R Chicago. Numarul inventiilor a cres-
    ,cut -americanii      au inventat ma~ina de scris,
     telefonul, fonograful, ma~ina cu motor ~i
    ,.aeroplanul. in anii 1880 SUA producea mai
    multe bunuri manufacturate decat orice alta
    "


     O Chicago, 1892. in 1833 Chicago era o
     a~ezare cu aproximativ 200 de locuitori.
     Cre~terea popula,iei a inceput in anii 1840, o
     data cu ob,inerea primelor mari recolte de
     cereale. pana in 1900, ora~ul Chicago a ajuns
     sa ocupe locul 2 dupa New York.

                                                          209
AMERICA DupA RAzBOIUL DE SECESIUNE


                                                                             O Un a!t aspect a!
                                                                             avantu!ui economic
                                                                             din America -s3r3-
                                                                             cie in Chicago, 1910.

                                                                             O Construirea
                                                                             Cana!u!ui Panama,
                                                                             deschis in 1914, a
                                                                             costat aproape 400
                                                                             mi!ioane do!ari.
                                                                             Rooseve!t a ob1inut
                                                                             cedarea unei zone a
                                                                             cana!u!ui cu o !31ime
                                                                             de 16 km (1903),
                                                                             care a trecut sub
                                                                             contro!ul permanent
                                                                             a! guvernu!ui
                                                                             american.




                                                                                                          Roosevelt a intensificat rolul crescand al
                                                                                                       SUA pe scena international~. inainte s~ devin~
                                                                                                       pre~edinte, s-a implicat profund in rnzboiul .
                                                                                                       americano-spaniol din 1898, in urma c~ruia
                                                                                                       SUA a obtinut dominatia in Cuba ~i controlul
                                                                                                       .asuprainsulelor Filipine, Guam ~i Puerto Rica
                                                                                                       In acela~i an s-au anexat Insulele Haw...
                                                                                                       Totu~i, o parte a populatiei nu era de acord cu
                                                                                                       astfel de imperialism de tip european.
                                                                                                          Roosevelta adoptat o pozitie ferm~ ca pre-
                                                                                                       ~edinte. Pretinzand c~ SUA aveau datoria de
                                                                                                       "a face ordine" in continentul American,
                                                                                                       Roosevelt a intervenit in Santo Domingo in
                                                                                                        1905, succesorii s~i procedand la fel in
                                                                                                       Nicaragua, Mexic ~i Haiti.
                                                                                                          Roosevelt a actionat decisiv ~i asupra
                                                                                                       Canalului Panama. cand negocierile cu
    Guvemele federale ~i de stat au contribuit      Poporului, Ins~ pozitia anti-orn~eneasc~ a         Columbia au intrat in impas, el a incurajat o
la dezvoltarea economic~ a SUA, subventio-          populismului a Ingrndit impactul acestuia.         revolt:l panamez~,a impiedicat Columbia s~ o
nand construirea unei retele de c~i ferate          Sindicatele nu luau m~suri Impotriva patroni-      in~bu~e, iar apoi a infiintat o zon~ de canal in
nationale ~i cedand p~manturi pionierilor ,         lor care erau preg~titi s~ pun~ cap~t grevelor,    Panama controlat~ de SUA. Deschiderea ca-
prin Legea Funciarn din 1862. Ins~ avantul          cu ajutorul trupelor de stat. Un alt grup          nalului in 1914 a adus mari beneficii co-
economic din America se afla in special sub         exploatat era cel al imigrantilor care veniser~    mertului SUA ~i international.
controlul intreprinderilor private. Aceasta a       In valuri In SUA. Irlandezti ~i germanti care
fost epoca magnatilor, printre care John D.         venisern In anti 1840, au fost urmati, In 1880,           O interven~ie         decisivi
Rockefeller, Andrew Camegie ~i J.P. Morgan,         de evrei, italieni ~i alte nationalit~ti din       Activitatea diplomatic~ insemnat~ a lui
~i giganticele companti industriale, precum         Europa de est. Fugind de s~rncie~i persecutti,     Roosevelta f~cut din SUA o putere respectat:l,
Standard Oil.                                       ei vedeau In SUA "P~mantul de Aur", dar la         ins~ americanii nu doreau s~ se implice in
                                                    inceput au fost pu~i la munci ieftine pentru       conflictele europene, rnmanand neutr~ in
                Epoca     de Aur                    afaceri ~i industrie, fiind uneori supu~i unor      1914, cand a izbucnit primul rnzboi mondial.
De~i magnatti ~i marile companti erau intre-        conditti chiar mai rele decat cele pe care le      Abia in 1917, dup~ ce submarinele germane
prinz~toare, uneori erau crude ~i lacome.           l~saser~In urm~. Cu toate acestea, in timp,        scufundaserncateva nave americane in incer-
Aceasta a dus la o perioa~ denumita adesea          milioane de oameni, inclusiv imigranti, au         carea de a-i epuiza pe Aliati, SUA a intrat in
epoca Baronilor Talhari ~i, uneori, cu intentia     beneficiat de expansiunea ~i productia indus-      rnzboi. Deoarece aceastainsemna c~ in cele
de a accentua vulgaritatea nouveau ricbe,           trial~, simbolizat~ de Modelul Tal lui Henry       din urm~ aliatii trebuiau s~ ca~tige, efectul -
aceasta perioa~ mai era numita Epoca de Aur.        Ford, prima ma~in~ ieftin~, larg accesibil~.       mai mult moral decat militar -a fost decisiv.
La fel ca in Marea Britanie, industrializarea a         Intre principalele obiective ale reformato-       Pre~edintele SUA, Woodrow Wil~on-
provocat multe probleme (s~rncie, exploatare        rilor se aflau trusturile -grupuri de intre-       insistat ca pacea ulterioarn s~ fie bazat~.
~i mahalale), intensificate de rapiditatea proce-   prinderi -care controlau toate industriile ~i      auto-conducere (oamenii s~-~i hot~rasc~sin-
sului, dificultatea de a respecta reglementarile    abuzau de puterea pe care o detineau. Unele        guri destinele), ins~ multe dintre obiectivele
de stat ~i coruptia administratiilor locale.        m~suri anti-monopol ~i alte activit:lti reforma-   sale au fost z~d~rnicite. La fel s-a intamplat ~i
    In anti 1890 o parte din populatia ameri-       toare au avut succes, in special de-a lungul       cu planul s~u de a integra SUA in Liga
can~ incepuse s~ se revolte. Fermierii nemul-       campaniei lui Theodore Roosevelt, pre~edin-        Natiunilor: Congresul l-a respins, iar ameri-
tumiti au format miezul noului Partid al            tele american din 1901-1909.                       canii au revenit la o politic~ de "izolare".

 210

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianIulian Marius
 
Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris simonachihaia
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile salesimonachihaia
 
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanestiAsemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanestiDan Mulco
 
Societatea Feudala Apuseana
Societatea Feudala ApuseanaSocietatea Feudala Apuseana
Societatea Feudala ApuseanaIulian Marius
 
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelic
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelicImagini tulburătoare din Bucureştiul interbelic
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelicParaschiv Sorin
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Tamas Ioan
 
Conferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parisConferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parissimonachihaia
 

Andere mochten auch (13)

Centralizarea frantei
Centralizarea franteiCentralizarea frantei
Centralizarea frantei
 
Proiect de lectie
Proiect de lectieProiect de lectie
Proiect de lectie
 
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
 
Satul medieval
Satul medievalSatul medieval
Satul medieval
 
Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris Fisa de lucru conferinta de la paris
Fisa de lucru conferinta de la paris
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanestiAsemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
Asemanari si deosebiri in procesul de formare a statelor medievale romanesti
 
Fişă de lucru
Fişă de lucru Fişă de lucru
Fişă de lucru
 
Societatea Feudala Apuseana
Societatea Feudala ApuseanaSocietatea Feudala Apuseana
Societatea Feudala Apuseana
 
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelic
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelicImagini tulburătoare din Bucureştiul interbelic
Imagini tulburătoare din Bucureştiul interbelic
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Conferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la parisConferinta de pace de la paris
Conferinta de pace de la paris
 

Mehr von gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

Mehr von gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 
Sclavia
SclaviaSclavia
Sclavia
 

America dupa razboiul de secesiune

  • 1. . Riizboiul de secesiune din America a fost unnat de un avant economic, SUA devenind cea mai mare putere economi- cii a lumii in relatiile interna- tionale, itifluenta americanii a culminat cu o interventie deci- sivii in primul riizboi mondial An I 14 aprilie 1865, dupa cinci zile de la ter- minarea razboiului de secesiune din America, pre~edintele Abraham Lincoln a fost asasinat. Ramane Insa Indoielnic daca Lincoln ar R putut evita ciocnirile care au urmat dupa Infcingerea Confederatiei Sudice. Dupa ce li s-a dat permisiunea de a se reor- ganiza, statele din sud au emis imediat legi de limitare a drepturilor negrilor. Acest lucru i-a iritat In a~a masura pe republicanii radicali, In majoritate In Congresul SUA, Incat ace~tia au impus un nou program -cunoscut sub nu- mele de "Reconstructie" -asupra sudului. .Programul de "Reconstructie" implica o .nducere militara ~i privilegierea temporara a albilor care sprijineau reconstructia ~i a negrilor carora li se acordasera recent drepturi electorale. Acest program a fost Insotit Intr-o anumita masura de coruptie care a Invrajbit populatia alba din sud; reactiile lor constand In intimidari frecvente ale negrilor ~i ale albilor liberali, cea mai celebra Rind soci- etatea secreta Ku Klux Klan. Nevoiti sa accepte drepturile electorale ale negrilor ~i egalitatea nominala cu ace~tia, sta- tele din Sud ~i-au reluat libertatea de a actiona In anii 1870 ~i, In ciuda legilor, au descoperit cai de reinstalare a suprematiei albilor. Epoca magna,ilor intre timp, SUA a intrat Intr-o perioada de avant e<;:onomic fara precedent. in urmatoa- rele decenii, zone Intinse ale tarii au fost cul- tivate, iar bogatiile lor agricole ~i minerale au fost exploatate. O mare parte din populatie ocupa Vestul pana atunci "salbatic", iar In anii 1890 granita a disparut. in anii 1900 populatia a crescut la "76 milioane, ~i s-au fondat repede mari ora~e,. cum ar R Chicago. Numarul inventiilor a cres- ,cut -americanii au inventat ma~ina de scris, telefonul, fonograful, ma~ina cu motor ~i ,.aeroplanul. in anii 1880 SUA producea mai multe bunuri manufacturate decat orice alta " O Chicago, 1892. in 1833 Chicago era o a~ezare cu aproximativ 200 de locuitori. Cre~terea popula,iei a inceput in anii 1840, o data cu ob,inerea primelor mari recolte de cereale. pana in 1900, ora~ul Chicago a ajuns sa ocupe locul 2 dupa New York. 209
  • 2. AMERICA DupA RAzBOIUL DE SECESIUNE O Un a!t aspect a! avantu!ui economic din America -s3r3- cie in Chicago, 1910. O Construirea Cana!u!ui Panama, deschis in 1914, a costat aproape 400 mi!ioane do!ari. Rooseve!t a ob1inut cedarea unei zone a cana!u!ui cu o !31ime de 16 km (1903), care a trecut sub contro!ul permanent a! guvernu!ui american. Roosevelt a intensificat rolul crescand al SUA pe scena international~. inainte s~ devin~ pre~edinte, s-a implicat profund in rnzboiul . americano-spaniol din 1898, in urma c~ruia SUA a obtinut dominatia in Cuba ~i controlul .asuprainsulelor Filipine, Guam ~i Puerto Rica In acela~i an s-au anexat Insulele Haw... Totu~i, o parte a populatiei nu era de acord cu astfel de imperialism de tip european. Roosevelta adoptat o pozitie ferm~ ca pre- ~edinte. Pretinzand c~ SUA aveau datoria de "a face ordine" in continentul American, Roosevelt a intervenit in Santo Domingo in 1905, succesorii s~i procedand la fel in Nicaragua, Mexic ~i Haiti. Roosevelt a actionat decisiv ~i asupra Canalului Panama. cand negocierile cu Guvemele federale ~i de stat au contribuit Poporului, Ins~ pozitia anti-orn~eneasc~ a Columbia au intrat in impas, el a incurajat o la dezvoltarea economic~ a SUA, subventio- populismului a Ingrndit impactul acestuia. revolt:l panamez~,a impiedicat Columbia s~ o nand construirea unei retele de c~i ferate Sindicatele nu luau m~suri Impotriva patroni- in~bu~e, iar apoi a infiintat o zon~ de canal in nationale ~i cedand p~manturi pionierilor , lor care erau preg~titi s~ pun~ cap~t grevelor, Panama controlat~ de SUA. Deschiderea ca- prin Legea Funciarn din 1862. Ins~ avantul cu ajutorul trupelor de stat. Un alt grup nalului in 1914 a adus mari beneficii co- economic din America se afla in special sub exploatat era cel al imigrantilor care veniser~ mertului SUA ~i international. controlul intreprinderilor private. Aceasta a In valuri In SUA. Irlandezti ~i germanti care fost epoca magnatilor, printre care John D. venisern In anti 1840, au fost urmati, In 1880, O interven~ie decisivi Rockefeller, Andrew Camegie ~i J.P. Morgan, de evrei, italieni ~i alte nationalit~ti din Activitatea diplomatic~ insemnat~ a lui ~i giganticele companti industriale, precum Europa de est. Fugind de s~rncie~i persecutti, Roosevelta f~cut din SUA o putere respectat:l, Standard Oil. ei vedeau In SUA "P~mantul de Aur", dar la ins~ americanii nu doreau s~ se implice in inceput au fost pu~i la munci ieftine pentru conflictele europene, rnmanand neutr~ in Epoca de Aur afaceri ~i industrie, fiind uneori supu~i unor 1914, cand a izbucnit primul rnzboi mondial. De~i magnatti ~i marile companti erau intre- conditti chiar mai rele decat cele pe care le Abia in 1917, dup~ ce submarinele germane prinz~toare, uneori erau crude ~i lacome. l~saser~In urm~. Cu toate acestea, in timp, scufundaserncateva nave americane in incer- Aceasta a dus la o perioa~ denumita adesea milioane de oameni, inclusiv imigranti, au carea de a-i epuiza pe Aliati, SUA a intrat in epoca Baronilor Talhari ~i, uneori, cu intentia beneficiat de expansiunea ~i productia indus- rnzboi. Deoarece aceastainsemna c~ in cele de a accentua vulgaritatea nouveau ricbe, trial~, simbolizat~ de Modelul Tal lui Henry din urm~ aliatii trebuiau s~ ca~tige, efectul - aceasta perioa~ mai era numita Epoca de Aur. Ford, prima ma~in~ ieftin~, larg accesibil~. mai mult moral decat militar -a fost decisiv. La fel ca in Marea Britanie, industrializarea a Intre principalele obiective ale reformato- Pre~edintele SUA, Woodrow Wil~on- provocat multe probleme (s~rncie, exploatare rilor se aflau trusturile -grupuri de intre- insistat ca pacea ulterioarn s~ fie bazat~. ~i mahalale), intensificate de rapiditatea proce- prinderi -care controlau toate industriile ~i auto-conducere (oamenii s~-~i hot~rasc~sin- sului, dificultatea de a respecta reglementarile abuzau de puterea pe care o detineau. Unele guri destinele), ins~ multe dintre obiectivele de stat ~i coruptia administratiilor locale. m~suri anti-monopol ~i alte activit:lti reforma- sale au fost z~d~rnicite. La fel s-a intamplat ~i In anti 1890 o parte din populatia ameri- toare au avut succes, in special de-a lungul cu planul s~u de a integra SUA in Liga can~ incepuse s~ se revolte. Fermierii nemul- campaniei lui Theodore Roosevelt, pre~edin- Natiunilor: Congresul l-a respins, iar ameri- tumiti au format miezul noului Partid al tele american din 1901-1909. canii au revenit la o politic~ de "izolare". 210