1. Tinutul Morilor de Apa
(Eftimie Murgu / Rudaria)
Audio: Traian Jurchelea - Satul meu de langa munte
2. Judet: Caras Severin Localitatea: Eftimie Murgu
La câtiva kilometri de Bozovici, se afla comuna
Eftimie Murgu, cunoscuta după vechea denumire ca
Rudaria.
Atestata documentar înca din anul 1470, asezarea îti
ofera prima surpriză încă din momentul în care afli că
această comună are în componentă o singură
localitate, cea amintită mai sus. Vechiul nume vine
de la râul Rudărica, ce traversează satul, si care în
traducere slavonă ar însemna „râul de fier”, denumire
primită probabil ca urmare a uriaselor zăcăminte
care se găsesc în muntii din împrejurimi. Populatia
numără aproape două mii de suflete, dintre care doar
vreo 30 lucrează la oras. Restul se ocupă cu
agricultura si cresterea animalelor. Localitatea este
cunoscută, în primul rând, pentru numărul mare de
mori de pe „Rudărica”, dar si pentru că aici e locul
unde s-a născut si a copilărit Eftimie Murgu.
4. Aici, pe râul Rudărica, se mai
păstrează încă 22 de mori pe
apă, proprietatea oamenilor.
Spectacolul cascadelor îmbinat
cu zgomotul rotilor de moară
este fascinant. E greu să descrii
în cuvinte rusticul acestor locuri.
În trecut, existau 35 de mori,
5. Insă multe au fost luate de apă la
inundatiile din 1955. Au mai rămas 22,
dar oamenii au avut grijă de ele, si au
construit tot felul de canale pe care e
directionată apa către rotile morilor.
Datorită acestora, ele functionează si
vara, când râul este scăzut. Toate morile
sunt protejate de câte o stâncă masivă
si sunt functionale.
Spre Moara de la tunel
6. La una, pentru a se
redirectiona apa, s-a
săpat un tunel prin
munte, înalt de vreo
doi metri, lat de unu
si jumătate si lung de
aproape 30. Întreaga
muncă s-a făcut
numai cu dalta si
ciocanul. Morile sunt
ale oamenilor, însă
au fost introduse si
în patrimoniul
national si se află
sub atenta
supraveghere a
Muzeului „Astra” din
Sibiu, care a ajutat si
la restaurări.
7. Cele două izvoare ale Rudaricii îsi au originea în
Muntii Svinecea. Dupa unirea celor două izvoare,
Rudarica Mare si Rudarica Mică, râul parcurge 10 km
printr-o vale splendidă (Valea Rudaricii) si intră în
localitatea care până nu demult îi purta numele.
8. Albia râului este presarată cu un
sirag de mori de apă, începand
cu Moara de la Tunel si sfârsind
cu Moara din Tarină, mori care
până în 1910 însumau un numar
de 51, dar potopul din acea
primavară a luat 28 dintre ele,
dar doi oameni au plătit si ei cu
viata în aceea noapte de
cosmar.
Moara de la Tunel
10. Înspre Prisacina, afluent al Rudaricii, se
deschide o potecă străjuită de păduri de
carpen şi fag. Înainte de a intra în sat, râul
străbate faimoasele sale chei, împodobite de
o parte şi de alta de păduricii de liliac
sălbatic pe care primavara îl face să-ţi
topească simţul olfactiv.
11. Cheile sunt dominate de stânci uriaşe şi abrupte,
două dintre ele având înfaţisare omenească, iar
localnicii le-au numit Adam şi Eva. În această
porţiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale
de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex
mulinologic din SE Europei.
Cele doua siluete: Adam si Eva
13. De-a lungul timpurilor au circulat diverse
legende legate de aceste locuri minunate.
Legenda Svinecei se spune că demult, la
moara Rosoanea, în noaptea de Sânzâiene
măcina o fată foarte frumoasă. Dar, în
noaptea aceea printre oameni coborâră
duhurile bune, dar si cele rele. Un mos,
transformat în vârcolac, din cauza unei
monede blestemate, a văzut-o si
nerezistând ispitei a necinstit-o si apoi a
ucis-o.
Moara Rosoanea
14. În acel timp, pe vale cobora zâna cea
bună care l-a transformat pe moş în lup şi
blestemându-l i-a zis: „Să nu poţi deveni
om până nu sapi cu ghearele şi cu dinţii
pe sub stânca pe care stai, un tunel la
capătul căruia să construieşti o moară la
care tu să nu ai rând niciodată". Pe
partea aceea a râului a rămas locul
pietros. Părinţii, în căutarea fetei, au
pierit şi ei îngheţaţi pe stâncile Rudăriei,
iar primăvara, în locul în care au urcat cei
doi au apărut stâncile Adam şi Eva", spun
localnicii. De jos, din drum, se văd două
siluete stinghere lipite pe zare
Cascada - langa Moara Rosoanea
18. La început, o moară era detinută de mai
multe familii. Fiecare a avut dreptul să
folosească moara un timp stabilit pe baza
unor întelegeri verbale. Morile poartă
numele constructorului, numele locului unde
sunt amplasate sau numele unei „familii-
sef". Astfel morile se numesc Moara cu
Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trăiloanea,
Îndărătnica dintre Ruari si Îndărătnica de la
perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea,
Maxinoanea, Moara din Tarină, Podu Ilochii
etc. La moara Îndărătnica, roata merge în
sens invers acelor de ceasornic.
Stanca – infatisaza o silueta umana
19. Dar moara nu a fost folosită doar pentru
măcinatul făinii. Aici au venit oamenii din
Rudăria şi au discutat toate problemele
comunităţii, au pus la cale căsătorii. În
această localitate s-a născut în data de 28
decembrie 1805, marele luptător paşoptist
bănăţean, Eftimie Murgu. Prin Decretul 249
din 11 mai 1970, emis de Consiliul de Stat
al Republicii Socialiste România, la
comemorarea de un secol de la trecerea în
nefiinţă a marelui revoluţionar, numele
localităţii a fost schimbat din Rudăria în
Eftimie Murgu.
Moara Viloanea
22. Vegetatia din
zona Cheilor
Rudariei se
remarca prin
prezenta fagului,
carpinitei,
mojdreanului,
scumpiei sau a
liliacului
salbatic, teiului
sau garnitei.
Moara Viloanea
23. Animalele care salasluiesc in padurile din
apropiere sunt tritonul de munte, lupul,
veverita, viezurele, caprioara, salamandra,
pastravul indigen si vipera comuna.
Moara Viloanea
24. De asemenea,
exista si o
rezervatie in
apropiere, care
se intinde pe
mai mult de
200 de
hectare, in
localitatea
Eftimie Murgu.
25. Aceasta este plasata si ea in vecinatatea
Muntilor Almajului. Localizata pe Valea
Rudariei, micuta asezare (de nici 2000 de
oameni) detine cateva mori de apa, vechi de
foarte multi ani. In prezent, aici vin foarte
multi turisti, atat romani, cat si straini,
pentru a admria peisajele.