European funding is a recurrent theme in society, hated by a few and not understood by the most. But do Romanians really understand the subject? And if not, was it really clear communicated by the authorities? In this partially public communication audit, we analyze among other subjects how two Ministries and their dignitaries communicate on social media (the NDA does not allow us to publicly disclose all the info and conclusions).

1. PREZENȚA ȘI PERCEPȚIA
PREZENȚA ȘI PERCEPȚIA
FONDURILOR EUROPENE
FONDURILOR EUROPENE
ÎN MEDIUL ONLINE
ÎN MEDIUL ONLINE
IANUARIE 2020
IANUARIE 2020
AUDIT COMUNICAȚIONAL
AUDIT COMUNICAȚIONAL

2. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Cuprins
Prezentul material a fost realizat exclusiv din informații publice. Scopul este informativ, necomercial, fără a se intenționa aducerea niciunui prejudiciu comercial, de imagine, de încălcare a dreptului la proprietate sau de altă natură părților
analizate. Materialul de față poate fi prezentat public, reprodus, multiplicat și/sau difuzat integral sau parțial în formă digitală și/sau tipărită numai indicând sursa astfel: „studiu realizat de Casa de Audit Comunicațional Fugașin & Partenerii,
link bit.ly/StudiiFugasinPartenerii”. Toate siglele reproduse, precum și textele, imaginile sau informațiile analizate aparțin de drept surselor menționate. Informații suplimentare la hello@fugasin.ro.
Capitolul #1 în care observăm
fondurile europene dintr-o privire
Capitolul #2 în care vedem primele concluzii și riscuri din evoluția Ministrului
și a Ministerului prin știrile generate în primele 3 luni ale mandatului
Capitolul #3 în care analizăm
interesul românilor față de fondurile europene
Capitolul #4 în care comparăm cu alte
exemple de succes
Capitolul #5 în care privim cu atenție la
prezența în social media (capitol parțial)
Capitolul #6 în care comparăm prezența în social media a
doi competitori (capitol parțial)
Capitolul #7 în care prezentăm pe scurt
activitatea Fugașin & Partenerii
Din motive de confidențialitate a informațiilor și recomandărilor,
auditul de față nu este disponibil public în totalitate.

3. „Ascultând” tot mediul online din 2009 până în prezent (ianuarie 2020) cu ajutorul mai multor instrumente puternice de monitorizare și combinând surse publice
diferite (portaluri de presă, agregatoare de știri, pagini web dedicate, bloguri, platformele rețelelor sociale Facebook, Twitter, Instagram, Reddit, și VKontakte,
precum și platformele video YouTube și Vimeo, deci întregul „univers online” relevant pentru studiul de față), se observă că deși în ultimul timp se vorbește
semnificativ mai mult despre subiect, românii au fost mereu interesați de temă.
interesul românilor față de tema general numită „fonduri europene” a evoluat diferit față de cum a fost prezentată în mass media.
O succintă trecere în revistă a „interesului românilor față de fonrurile europene” din 2009 până în prezent
Despre fondurile europene în general, din 2009 până astăzi în spațiul public. Interesul românilor față de temă.
Mai jos, ce subiecte apar ca fiind cele mai relevante, la nivel de cancan (nu tehnic)
Comparând volumul general al mențiunilor în mediul online (cumulat, de câte ori a fost menționată sintagma „fonduri europene”) prezentat în graficul de sus,
cu numărul total de persoane „atinse” de subiect (grafic jos) se poate spune că în perioada 2014 - 2018, deși mass media nu vorbea la fel de mult despre temă,
românii erau interesați (curioși).
În total, cumulând audiența mediilor monitorizate (portaluri de presă, agregatoare de știri, pagini web (inclusiv bloguri), rețele social media reiese că
20,3 milioane de români au intrat în contact cu tema
20,3 milioane de români au intrat în contact cu tema „fonduri europene” (au citit despre sau au comentat).
1,2% pozitiv
0,3% negativ
CONCLUZIA #1:
Este necesară o analiză detaliată cu privire la mediile din care se informează românii pe
tema „fondurilor europene” (mediile relevante) pentru a dezvolta comunicarea specifică.
De asemenea, se ridică întrebarea dacă există o consecvență în stratgia de comunicare a
MFE pentru a fructifica rezultatele campaniei din YouTube.
Interesant este că aproape 2 din 5 români s-au intersectat cu tema „fonduri europene” pe YouTube
2 din 5 români s-au intersectat cu tema „fonduri europene” pe YouTube,
atât prin intermediul știrilor și emisiunilor urmărite online, cât și datorită recentei
campanii de informare derulate de Ministerul Fondurilor Europene cu costuri semnificative.
Din totalul știrilor, opiniilor și comentariilor asociate cu tema analizată reiese că românii au o părere mai degrabă pozitivă.
Trebuie semnalizată însă creșterea volumului tonalității negative în ultimul timp și analizate cauzele (temele generatoare de opinii negative, mediile unde se propagă
preponderent și principalii vectori de imagine.
#1.
#1. FONDURILE EUROPENE
FONDURILE EUROPENE
DINTR-O PRIVIRE
DINTR-O PRIVIRE

4. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Dacă am vrea să descoperim ce subiecte de succes asociază românii
ce subiecte de succes asociază românii
temei fondurilor europene
temei fondurilor europene, din analiza retrospectivă a temelor conexe asociate în spațiul
public (subiecte intrate în „mentalul colectiv” în afara știrilor directe despre subiect),
apare ca relevantă în monitorizare comuna Ciugud din județul Alba prezentată drept
„campioană la investiții făcute cu fonduri europene”.
Pe locul doi ca relevanță nu a putut fi identificat un subiect de succes anume din păcate,
dar se conturează ideea că agricultura românească se dezvoltă cu sprijinul fondurilor europene.
CONCLUZIA #3:
Deși în ultimul timp se vorbește mai mult despre „fonduri
europene” în mass media și interesul general față de temă
a crescut, românii nu pot asocia ușor proiecte / exemple de
succes realizate cu finanțare europeană.
Este nevoie de prezentarea unor cazuri concrete prin
care să se înțeleagă cum pot ajuta „fondurile” rezolvarea
concretă a unor probleme punctuale, nu știri la nivel
general care vorbesc despre „persoane cu dizabilități” sau
„infrastructura de apă”.
CONCLUZIA #2:
Analizând întregul vocabular asociat știrilor,
opiniilor, articolelor și comentariilor din ultimii
10 ani de zile se observă clar că termenii tehnici
folosiți de obicei de autorități nu se regăsesc,
românii preferând exprimarea simplă, ușor
de înțeles, care explică ce probleme concrete
rezolvă „fondurile europene” pentru ei
(așa cum se va vedea în continuare).
Română 72,1% Engleză 5,6 % Italiană 2,7% Franceză 0,7% Germană 0,5%
Română 72,1% Engleză 5,6 % Italiană 2,7% Franceză 0,7% Germană 0,5%
În afara României s-a vorbit despre „fondurile europene” de la noi din țară în limbile engleză și italiană, în special. Informația este relevantă în contextul generării
de știri dedicate diasporei din acele țări.
Segmentarea în funcție de platformele de informare cu cel mai mare impact cantitativ în ceea ce privește „fondurile europene” în general
relevă următoarele canale relevante pentru comunicarea nuanțată, adițional surselor uzuale de informare („vectori de comunicare” ce trebuie cooptați):
FACEBOOK
FACEBOOK YOUTUBE
YOUTUBE
episodul cu plata camerei de hotel
din fonduri europene
INSTAGRAM
INSTAGRAM
despre infrastructura rutieră
ȘTIRI
ȘTIRI
PORTALURI ȘTIRI
PORTALURI ȘTIRI TWITTER
TWITTER

5. #2.
#2. MINISTERUL ȘI MINISTRUL
MINISTERUL ȘI MINISTRUL
ÎN MASS MEDIA PRIMELOR 3 LUNI
ÎN MASS MEDIA PRIMELOR 3 LUNI
Dacă în capitolul anterior am trecut în revistă interesul românilor asupra „fondurilor europene” în general, în ultimii 10 ani (revenim cu date aprofundate în
secțiunile următoare), în continuare analizăm în detaliu prezența Ministrului Ioan Marcel Boloș, respectiv a instituției Ministerului Fondurilor Europene (MFE)
în mass media ultimelor 3 luni (de la investirea noului Guvern).
Altfel spus, folosind monitorizările de presă oficiale primite zilnic de Ministerul Fondurilor Europene analizăm prezența generată de instituție, pentru ca ulterior să
măsurăm impactul real, inclusiv prin comparații.
Pentru context, în capitolul de față analizăm comparativ prezența Ministrului, respectiv a Ministerului, așa cum au fost prezentate în mass media în urma
demersurilor asumate.
În graficul următor se observă evoluția /involuția prezenței în mass media generată de MFE în ultimele 3 luni
evoluția /involuția prezenței în mass media generată de MFE în ultimele 3 luni, în volum absolut al mențiunilor.
Dacă în Capitolul #2 am arătat că românii sunt expuși temei „fondurilor europene”
în special prin intermediul emisiunilor tematice online, știrilor, blogurilor și
paginilor web, din monitorizările MFE reiese că un sfert din efortul de
un sfert din efortul de
comunicare al instituției se concentrează în rețelele social media
comunicare al instituției se concentrează în rețelele social media,
componentele de presă tradițională tipărită sau bloguri fiind extrem de reduse.
Vom vedea în capitolele următoare dacă efortul este corelat cu impactul real
(volumul audienței, tipologia, credibilitatea acordată rețelelor social media etc.).
CONCLUZIA 4:
Din monitorizarea eforturilor de comunicare derulate de MFE reiese că este necesară o componentă vizuală puternică (video și foto) cu care care românii să
asocieze „fondurile europene”, atât la nivel de proiecte de succes, cât și la nivel de demnitar (cum se va vedea în continuare).
De asemenea, reacțiile pe care știrile generate de MFE le provoacă (comentariile /interacțiunea cititorilor) este aproape inexistentă, spre deosebire de alte
Ministere analizate în continuare.
Din aceeași sursă (monitorizările de presă zilnice) reiese
că deși MFE acordă atenție sporită comunicării prin
rețele social media impactul real nu este cel care ar
putea fi obținut.
Spre exemplu, din „vanity metrics” folosiți în mod uzual
de Facebook reiese că știrile generate de MFE nu sunt
mereu de interes pentru a fi redistribuite (marcat cu
verde): 6.720 Ministrul și 7.550 MFE.
Nici nu generează suficientă implicare publică (marcată
cu gri): 4.237 de comentarii asociate cu Ministrul vs. 5.175
asociate instituției.
Ceea ce înseamnă că tipurile de mesaje trebuie să fie
tipurile de mesaje trebuie să fie
diferite în funcție de canalul folosit și de tipul de
diferite în funcție de canalul folosit și de tipul de
public
public (nu este relevant ca același comunicat de presă
să fie și pe pagina web a instituției, și pe Facebook).
În capitolele următoare analizăm cauzele și comparăm
cu exemple de bune practici ale altor Ministere și
Miniștri în ultimele 3 luni de zile.

6. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Revenind la analiza cantitativă a ultimelor 3 luni se observă din primul grafic că deși MFE a comunicat masiv pe portaluri (verde închis) și pe Facebook (albastru), numărul
efectiv de cetățeni atinși subiectele generate este nesemnificativ pe cele 2 canale menționate, comparând cu volumul atins prin TV (roșu) și radio (verde deschis).
CONCLUZIA 5:
Eforturile de comunicare a temei
general denumite „fonduri europene” și
a imaginii Ministrului trebuie focusate
pe canalele cu real impact, celelalte
medii asigurând ceea ce se numește o
„comunicare igienică”.
Mai mult, așa cum se va vedea în
continuare, inclusiv în social media este
necesară o comunicare nișată (tipul de
mesaje și felul în care sunt livrate), cu
atenție sporită pe canalele și grupurile
relevante.
De altfel, chiar din cercetările
sociodemografice derulate deja de MFE
reiese că românii vor să ăși ia informațiile
despre subiectul de față de la TV.
Aici observăm că în ultimele 3 luni, deși în rețelele social media unde
se concentrează eforturile de comunicare actuale (vezi tabel) postările
despre Ministrul Marcel Boloș provoacă reacții cantitativ similare cu cele
despre Minister, expunerea totală reală
expunerea totală reală în toată mass media a celor 2
entități analizate este total disproporționată
este total disproporționată atât din punct de vedere al
numărului de persoane care îl văd pe demnitar, cât și ca „sentiment asociat”.
COMUNICĂM
EFICIENT?
?

7. Dacă am ajuns la „sentimentul asociat temei”, analizăm în continuare tonalitatea în care mass media prezintă știrile generate de MFE în utlimele 3 luni
analizăm în continuare tonalitatea în care mass media prezintă știrile generate de MFE în utlimele 3 luni.
Se observă mai jos că deși Ministrul Marcel Boloș a fost menționat în social media de mult mai multe ori decât MFE (reprezentare galbenă), știrile nu au provocat nici
comentarii, nici nu au fost redistribuite ca fiind interesante sau utile pentru public. Este reversul graficului anterior (expunere slabă și sentiment neutru spre negativ).
CONCLUZIA 6:
În contextul diferenței semnificative de reacții
negative la adresa demnitarului versus instituției,
precum și ținând cont de contextul politic,
dar și de istoricul percepției românilor asupre
„fondurilor europene” este necesară o strategie
de comunicare de contracarare. Și de pregătirea
scenariilor de comunicare de criză, cu procedurile
și echipele aferente.
Mai mult, deși numărul total al aparițiilor în mass media
a fost peste cel al Ministerului (vezi primul grafic din
prima pagină a analizei),
și deși în social media Ministrul provoacă mai multe
reacții (interacțiuni) decât instituția pe care o reprezintă
(grafic mai jos), Marcel Boloș a adunat de două ori
Marcel Boloș a adunat de două ori
mai multe reacții negative
mai multe reacții negative.
CUM SUNTEM
PERCEPUȚI?
?

8. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
CONCLUZIA 7:
Este necesară segmentarea mass media
în clasica abordare A / B și aplicarea
de tratamente preferențiale primei
categorii. Avem în vedere deblocarea
comunicării cu unele medii cum este
agenția de stat Agerpress, eventual prin
acordarea unor interviuri exclusive și
prioritate în informări.
O primă remarcă este că agenția națională
de știri Agerpres are tendința de a prezenta
pozitiv tema generală „fonduri europene”
(grafic jos), dar nu și pe demnitarul care
conduce Ministerul (grafic sus), situație ce
necesită o abordare specială.
Mai jos, jurnaliștii care au scris cel mai mult (și bine) despre Ministru, respectiv despre Minister,
pentru a-i avea în vedere în abordarea diferențiată a acțiunilor din strategia de media relations.
Din interpretarea datelor (neincluse aici din lipsa spațiului) reiese foarte clar faptul că este necesară o atenție deosebită asupra segmentării comunicării
este necesară o atenție deosebită asupra segmentării comunicării.
Spre exemplu, se înregistrează o prezență extrem de scăzută în publicațiile periodice (suplimente, săptămânale, bisăptămânale, lunare, bilunare, trimestriale,
neregulate), Ministrul fiind prezent cu 55% mai puțin decât MFE. De asemenea, prezența Ministrului în publicațiile locale/regionale este aproape
prezența Ministrului în publicațiile locale/regionale este aproape
inexistentă
inexistentă, situație nerecomandabilă ținând cont de contextul politic electoral din anul 2020, de specificul proiectelor europene și de posibilele planuri de viitor
ale demnitarului.
CONCLUZIA 8:
Lipsa abordării diferențiate deja
menționate se constată și în prezența
scăzută în mediile de informare
specializate. În intervalul analizat
cifrele pot să indice că s-a optat pentru
o comunicare generală („aruncarea”
informărilor în piață) fără o aparentă
strategie coerentă calitativă care să ducă
la creșterea prezenței în mediile de impact.
CONTROLĂM
COMUNICAREA?
?
În încercarea de a înțelege de unde vin știrile negative analizăm
comparativ Ministru versus MFE.

9. MERITĂ
EFORTUL?
?
Deși din graficul de mai jos se observă că prezența Ministrului în mediile cu impact la public a crescut în luna ianuarie 2020 (expunerea în fața mai multor
cetățeni), trebuie luate în calcul tipurile subiectelor (dacă s-a vorbit pozitiv sau negativ) și dacă este vorba de comunicări generate/controlate de MFE sau
contextuale („autostrada Unirii”, „gândacul din cauza căruia nu se construiește autostrada Sibiu” etc.).
În ceea ce privește eficiența eforturilor de comunicare, un indicator important (mai ales corelat
contextual cu alți KPI) este volumul prezenței în mass media versus valoarea prezenței
volumul prezenței în mass media versus valoarea prezenței.
Altfel spus, dacă cineva ar vrea să apară în anumite publicații sau posturi TV care răspund nevoilor
sale de comunicare, cât ar trebui să plătească pentru asta.
Spre exemplu, deși Ministrul a apărut foarte multe pe Facebook (primul grafic), valoarea impactului
este mică. În schimb, deși a apărut puțin la Digi24 sau Realitatea, pentru acel impact asupra publicului
spectator ar fi trebuit să plătească mult.
Pe același raționament se vede însă că deși despre Ministerul Fondurilor Europene și tema „finanțare
europeană” în general s-a vorbit mult la Digi24 și la Realitatea (al 2lea grafic), valoarea reală este mult
mai mică decât în cazul demnitarului.
CONCLUZIA 9:
Din analiza indicatorului de cost corelat cu
volumul aparițiilor reiese în mod cert că prezența
demnitarului în mass media poate genera mult mai
multă valoare adăugată decât simplele comunicări
ce nu sunt livrate publicului de către un personaj
(subiectul asocierii unei fețe umane temei abstracte
a fondurilor europene reiese din mai mulți
indicatori pe parcursul acestei analize).
Drept urmare, prezența demnitarului ca vector
de imagine pentru „fondurile europene” trebuie
cultivată în sens pozitiv și conștient.
De asemenea, fiecare ieșire publică trebuie cântărită
ca valoare pentru a nu se irosi oportunitățile și
dilua mesajul. Asta înseamnă pregătirea temeinică
a fiecărei interacțiuni a Ministrului cu mass media
din perspectiva mesajelor ce trebuie să se încadreze
într-o strategie unitară și să urmeze în permanență
un „fir roșu” coerent.

10. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
În capitolele precedente am observat evoluția interesului românilor față de fondurile europene timp de 10 ani la nivel macro, apoi am analizat în detaliu prezența
reflectată în mass media ultimelor 3 luni de zile a știrilor generate de Ministerul Fondurilor Europene.
După comparația macro vs. detaliu, analizăm în continuare interesul românilor în ultimele 12 luni de zile din perspectiva evoluției interesului pe regiuni
geografice și teme conexe, apoi comparăm la nivel de persoane interesul față de actualul Ministru versus alți actori politici.
Pentru început, privim volumul știrilor generate de MFE (albastru) așa cum au fost ele reflectate în mediul online, comparativ cu știrile care îl au ca protagonist
pe Ministrul Marcel Boloș (roșu). Observăm un vârf real doar în perioada investirii sale în funcție, ceea ce înseamnă că nu au mai avut loc evenimente notabile
concentrate pe o perioadă scurtă de timp.
Comparând însă interesul românilor după volumul căutărilor exacte + asociate (deci nu știrile propriu-zise, ci efectele lor), observăm în același interval de 12 luni
că fostul ministru Rovana Plumb (nume relevant în mentalul colectiv, asociat temei „fondurilor”) a stârnit semnificativ mai multe reacții, comparativ cu actualul
demnitar (galben vs. roșu). Trebuie ținut însă cont de faptul că Rovana Plumb a generat interes și prin actualele sale preocupări politice ce au ieșit din sfera
imediată a fondurilor europene.
#3.
#3. INTERESUL ROMÂNILOR
INTERESUL ROMÂNILOR
PENTRU FONDURILE EUROPENE
PENTRU FONDURILE EUROPENE
Dacă am compara interesul general pentru fondurile europene în ultimele 12 luni, observăm că nu există niciun județ unde Ministrul Marcel Boloș să fie
nu există niciun județ unde Ministrul Marcel Boloș să fie
asociat semnificativ cu tema în mediul online
asociat semnificativ cu tema în mediul online. Cel mai semnificativ scor este în județul Bihor unde aproximativ 8% din volumul total al căutărilor despre
„fonduri europene” este asociat cu demnitarul, apoi în Timișoara sub 3%.
Interesantă este însă ordinea județelor în care cetățenii sunt interesați de „fondurile europene” în general.
Topul este completat pe locul 6 de Vrancea, apoi Alba, Argeș, Teleorman
și Giurgiu pe locul 10.
*statisticile sunt disponibile la nivelul tuturor județelor

11. La nivel de orașe
La nivel de orașe, mai jos este prezentată lista unde cetățenii sunt cel mai interesați de
unde cetățenii sunt cel mai interesați de
fondurile europene
fondurile europene.
Însă doar în Cluj și București există interes real (măsurabil) pentru persoana Ministrului în asociere cu tema
generală „fonduri europene”.
La nivel individual însă
La nivel individual însă, deci neasociat în mod direct
cu tema „fonduri europene”, Ministrul Marcel Boloș
Ministrul Marcel Boloș
este prezent în județul Bihor, apoi în Cluj
este prezent în județul Bihor, apoi în Cluj
(de 3 ori mai puțin decât în BH), București (de 4 ori mai
puțin) și în Timiș (de 10 ori mai puțin).
În cazul unei campanii electorale, de exemplu, acest
indicator relevă zonele geografice unde este necesară
intensificarea activității de comunicare.
Din păcate, chiar și în județele care prezintă interes față de
persoana Ministrului datele arată faptul că nu există o
nu există o
asociere clară a omului cu o tematică anume
asociere clară a omului cu o tematică anume.
Nu există în mentalul colectiv o „etichetă” atașată
persoanei.
UNDE SE VORBEȘTE
DESPRE MNISTRU?
?
?
?

12. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Analizând temele căutate de români pe internet în ultimele
12 luni asociate „fondurilor europene” (total cuvinte și
sintagme asociate) se observă interesul pentru finanțările
„nerambursabile
nerambursabile”, acordate „tinerilor
tinerilor”, eventual prin
programul StartUp
StartUp.
De asemenea, se vede interesul pentru „consultanți”
se vede interesul pentru „consultanți” care să
îi ajute să acceseze fondurile, ceea ce denotă lipsa informărilor
clare, simple.
Din analiza traficului înregistrat pe pagina oficială a Ministerului
(www.mfe.gov.ro) reiese că românii își iau informațiile de interes
din surse alternative (nu din cele oficiale).
Revenim asupra acestui aspect în capitolul dedicat comunicării generate
și controlate de MFE.
O altă concluzie interesantă este faptul că deși asocierea
„fondurilor” cu „agricultura” ocupă mult spațiu în discuțiile din
onlineul românesc (adică se vorbește mult despre aceast subiect)
așa cum se vede în capitolele următoare, tema nu este relevantă
în căutările de informații.
Cu alte cuvinte, deși se vorbește relativ mult despre agricultura
finanțată din bani europeni, actorii implicați își iau informațiile
din alte surse dedicate.
Revenim în capitolele următoare asupra importanței construcției
platformelor proprii de informare.
CE INFORMAȚII
CAUTĂ ROMÂNII?
?
Urmărind interesul românilor față de
anumite teme asociate „fondurilor
europene” în ultimele 12 luni observăm
observăm
creșterile spectaculoase înregistrate
creșterile spectaculoase înregistrate
de principalele categorii de subiecte
de principalele categorii de subiecte
identificate mai sus.
În capitolele următoare comparăm evoluția
interesului din ultimul an cu cel din ultimele
3 luni (după investirea noului Guvern) pentru
a vedea dacă temele comunicate asumat de
MFE s-au propagat eficient și dacă se regăsesc
în interesul cetățenlor.
CONCLUZIA 11:
Prin măsurarea temelor de real interes pentru cetățeni se observă dacă există evoluții
în timp, deci dacă mesajele comunicate de autorități (de exemplu programe sau axe) au
ajuns la public.
CONCLUZIA 10:
Căutările reale ale românilor pentru informații despre
fondurile europene nu conțin termeni tehnici, folosiți de
altfel uzual în comunicarea MFE. Este necesară, așadar,
adaptarea vocabularului pe înțelesul publicului.

13. Revenind la pagina 8, analizăm cantitativ modul în care au fost receptate de public știrile generate de MFE despre Ministrul Marcel Boloș și, pentru relevanță,
pentru relevanță,
comparăm cu rezultatul obținut de fostul ministru Rovana Plumb
comparăm cu rezultatul obținut de fostul ministru Rovana Plumb, considerată a avea cea mai însemnată prezență publică dintre cei 11 demnitari care
au deținut portofoliul fondurilor europene.
Apoi reducem perioada de analiză la ultimele 3 luni de zile (de la preluarea mandatului de către actualul Ministru) păstrând același termen de comparație pentru a
vedea în ce constră diferențele de abordare.
Așadar, mai jos vedem graficul ce monitorizează cantitativ volumul de articole preluate în mass media ultimelor 12 luni despre Ministerul Fondurilor Europene
(albastru), despre Ministrul Marcel Boloș (roșu), respectiv despre fostul ministru Rovana Plumb.
Dacă mai sus măsurăm volum total al menționării numelor celor doi demnitari și al instituției în știri,
mai jos măsurăm interesul real generat de aceste știri în rândul publicului care a fost curios să caute mai multe informații despre cele 3 teme.
Comparând interesul publicului
interesul publicului
pentru fiecare din cele 3 teme se
observă în harta de sus că Ministrul
Marcel Boloș (cu roșu) comparat cu MFE
(albastru) și Rovana Plumb (galben) nu
cumulează un volum semnificativ pentru
a fi cuantificat.
În ceea ce privește distribuția pe județe
se observă în stânga că publicul din
județul Cluj sunt interesați de cele 3
teme în măsri aproape egale.
În ceea ce privește știrile din mass media locală,
știrile din mass media locală,
Ministrul Marcel Boloș (roșu, sus) este prezent în județul
Cluj, fapt ce trebuie speculat pozitiv în eforturile de
comunicare ale MFE.

14. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Pe cale de consecință, și interesul față de ministrul prezentat în știrile generate
și interesul față de ministrul prezentat în știrile generate (volumul căutărilor românilor în mediul online) pentru Ministrul Muncii
Violeta Alexandru (roșu) este net superior Ministului Marcel Boloș
este net superior Ministului Marcel Boloș. Situația este constantă, nu doar conjuncturală. În paginile următoare analizăm cauzele în detaliu.
Harta arată județele în
județele în
care românii sunt cel mai
care românii sunt cel mai
interesați de cei doi miniștri
interesați de cei doi miniștri.
Prin comparație, dată fiind
diferența semnificaivă a știrilor
și deci a interesului generat,
Ministrul Marcel Boloș nu este
reprezentat.
Altă constatare se referă la
faptul că cei doi demnitari se
cei doi demnitari se
„intersectează” în interesul
„intersectează” în interesul
românilor din județul Cluj
românilor din județul Cluj
(similar cu Rovana Plumb), Timiș
și municipiul București.
MARCEL BOLOȘ vs.
VIOLETA ALEXANDRU?
? Continuând analiza comparativă, introducem în instrumentele de auditare un
demnitar din același Guvern cu Ministrul Marcel Boloș: Violeta Alexandru
Violeta Alexandru,
ministrul muncii, indicată ca fiind un exemplu de bune practici în comunicarea
publică și în social media.
Pentru început, ne referim la interesul general al românilor față de cei doi
interesul general al românilor față de cei doi
demnitari în ultimele 3 luni
demnitari în ultimele 3 luni (de la investirea Guvernului).
În paginile următoare continuăm comparațiile „umăr la umăr” introducând treptat și
alte elemente de analiză din cei 35 de indicatori disponibili.
Mai jos observăm cum volumul total al știrilor generate de Ministerul Muncii (roșu) depășește cu mult volumul cumulat al știrilor generate de Ministerul Fondurilor
Europene (albastru). Din grafic reiese clar o comunicare susținută a „competitorului”
Din grafic reiese clar o comunicare susținută a „competitorului”.
CONCLUZIA 12:
O comunicare constantă, susținută, poate genera real interes. Pentru asta este însă nevoie ca Ministerul Fondurilor Europene să genereze știri și să
construiască subiecte de dezbatere, nu doar să relateze (informeze) folosind un vocabular tehnic și o comunicare nesegmentată în funcție de audiență și de
canalul folosit.

15. #4.
#4. O COMPARAȚIE
O COMPARAȚIE
CU EXEMPLE DE SUCCES
CU EXEMPLE DE SUCCES
În Capitolul de față analizăm în detaliu succesul comunicării Ministrului Violeta Alexandru (exemplu indicat ca fiind relevant în comunicarea activității unui
minister din actualul Cabinet). Pornim de la indicatori generali și ajungem la nivel de cuvinte folosite și impactul acestora, trecând prin analiza mediilor de presă.
Am luat în calcul întregul mediu online cu toate tipurile de comunicare (știri, portaluri, platforme social media, bloguri, comentarii), și toate formatele (text,
fotografii și video).
Primele două grafice arată numărul total de mențiuni la adresa celor doi miniștri
numărul total de mențiuni la adresa celor doi miniștri, respectiv numărul de persoane care au fost expuse mesajelor
numărul de persoane care au fost expuse mesajelor.
Cu alte cuvinte, așa cum se va observa pe parcursul analizei, nu este suficient să comunici mult, dacă nu o faci în mediile potrivite.
Ca dovadă, deși din primul grafic se observă o creștere a prezenței cumulate a Ministrului Marcel Boloș (mai multe persoane îi menționează numele), impactul
real este slab. Explicația este dată de intensificarea activității în social media (așa cum se va vedea).
Menționări
Impact (nr. persoane)
Pentru a explica afirmațiile comparăm prezența Ministrului Marcel Boloș care a crescut cu 330% în ultimele 3 luni (situație normală, dată fiind reprezentarea
aproape inexistentă în mass media înaintea preluării mandatului) cu numărul de persoane care au fost expuse mesajelor (reach cumulat in toate sursele
monitorizate). Se observă extrem de clar că în perioada investirii în funcție, deși s-a vorbit mai puțin în mod special despre domnia sa,
Se observă extrem de clar că în perioada investirii în funcție, deși s-a vorbit mai puțin în mod special despre domnia sa,
audiența atinsă a fost mare, pentru că s-a vorbit în buletinele de știri TV și radio
audiența atinsă a fost mare, pentru că s-a vorbit în buletinele de știri TV și radio. Situația se inversează în luna ianuarie când deși se vorbește mult
despre Ministru (în special în social media), impactul real este scăzut.
CONCLUZIA 13:
Intensificarea volumului comunicărilor nu este suficientă pentru un impact real, dacă nu sunt folosite mediile cele mai eficiente de informare în masă.
Rețelele sociale nu se pretează tuturor tipurilor de comunicări, în special cele oficiale și/sau tehnice.
De asemeea, creșterea volumului mențiunilor nu se datorează mereu știrilor generate de sursa auditată, ci pot fi reacții provocate în contexte adiacente.

16. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
CONCLUZIA 14:
Exploararea platformelor sociale specializate în content vizual de calitate cum este Instagram se justifică atunci când există resurse reale pentru crearea de
conținut specific fiecăreia în parte, când practica este constantă și bine targetată, inclusiv susținută prin promovare financiară (boost).
O atenție sporită este recomandată platformei Twitter aflată în creștere ca volum și încredere, nefiind necesară construcția de conținut specific.
Similar, se observă cum comunicarea filtrată exclusiv pe canalele de știri se oglindește în audiență, în timp ce comunicarea vioaie pe Instagram nu are
omunicarea vioaie pe Instagram nu are
impact în real în cazul temelor politice
impact în real în cazul temelor politice. Acest gen de comunicare pe platformele social media de nișă (cum este Instagram, specializat în comunicarea
vizuală) este necesar pentru nuanțarea comunicării generale.
O platformă aflată în creștere în România ultimelor luni (vezi numărul de vedete care au migrat aici) și potrivită pentru diseminarea de știri este Twitter.
De altfel, recomandarea cultivării folosirii judicioase a Twitter reiese din mai multe capitole ale analizei de față
recomandarea cultivării folosirii judicioase a Twitter reiese din mai multe capitole ale analizei de față.
Evoluția volumului, respectiv a impactului știrilor difuzate de canalele mass media tradiționale
Evoluția volumului, respectiv a impactului postărilor pe Instagram (unde MFE depune un efort de comunicare
Evoluția volumului, respectiv a impactului postărilor pe Facebook arată că un efort mic este răsplătit cu o audiență mare. Dar este relevantă pentru temă?

17. Revenind la comparația activității celor doi Miniștri, observăm că Violeta Alexandru (verde) are deja o prezență semnificativă pe Twitter dar ignoră
Violeta Alexandru (verde) are deja o prezență semnificativă pe Twitter dar ignoră
Instagram
Instagram. Ceea ce confirmă Concluzia 14.
O altă concluzie ce va fi validată și din alte surse pe parcursul analizei este aceea că românii își caută informațiile despre fondurile europene pe YouTube prin
emisiunile TV redifuzate în online. Se observă o prezență crescută a numeui Ministrului Marcel Boloș în condițiile în care MFE nu a comunicat în ultimele 30 de
zile prin acest canal (singurele demersuri sunt spoturile publicitare cu Geanina Corondan, dar care nu fac referire la numele ministrului).
CONCLUZIA 15:
Este recomandabilă exploararea resursei YouTube
prin difuzarea live a conferințelor de presă, prin
difuzarea de interviuri, prezentarea proiectelor de
succes și chiar producția unei emisiuni proprii a
MFE ca platformă de informare.
În primele 3 luni de mandat bucureștenii au căutat
pe YouTube informații despre Ministrul Marcel
Boloș, în timp ce în județele Cluj și Hunedoara
s-au căutat informații despre „fondurile europene”
în general pe aceeași platformă.
Mai jos este prezentată ponderea surselor prin care comunică cei doi demnitari. Datele arată că jumătate din comunicarea fiecăruia în parte are loc prin
intermediul știrilor, restul mixului fiind completat diferit. Interpretarea este aceea că Violeta Alexandru generează știri inclusiv pe Twitter
Violeta Alexandru generează știri inclusiv pe Twitter (o treime
din volumul mențiunilor monitorizate), în timp ce Marcel Boloș este pasiv
în timp ce Marcel Boloș este pasiv, 23,6% dintre mențiuni apărând pe web fără a fi generate efectiv de echipa de
comunicare MFE.
Monitorizarea întregului univers online relevă o primă concluzie demonstrată în paginile următoare:
există numeroase medii de informare în care cei doi demnitari sunt prezenți în același timp (de
exemplu agenții de știri), dar Ministrul Muncii are o puternică menționare a numelui, în timp ce
Ministrul Fondurilor Europene nu este menționat.
Cu alte cuvinte, dacă asocieri ca „fonduri europene” sunt „acaparate” de MFE (marcate cu albastru)
iar „pensii” aparține în presă exclusiv Ministerului Muncii (marcate cu verde), cuvintele mov sunt
împărțite de cei doi demnitari: un articol sau o știre în care se vorbește despre ambii, dar Violeta
Alexandru este menționată de semnificativ mai multe ori și explicit pe nume.
Altă concluzie din monitorizarea la nivel mondial este că
despre Marcel Boloș se vorbește în SUA și UK (în afara țării),
în timp ce despre Violeta Alexandru se vorbește în Italia.
Din totalul mențiunilor, 78,3% sunt în limba română despre
Marcel Boloș și 8,7% în engleză (restul în alte limbi), în timp
ce Violeta Alexandru apare cu 7,9% din mențiuni în engleză
și 3,2% în limba vietnameză, dovadă că deschiderea pieței
de muncă românești este reflectată în acea țară.

18. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
CONCLUZIA 16:
Fondurilor europene nu li se asociază
un chip uman (o persoană). Publicul
are probleme în a identifica cine este
responsabilul pentru această temă de
interes național.
Marcel Boloș nu este nici menționat
suficient de des ca procent din eforturile
de comunicare, nici nu îi este asociată
o față, așa cum reiese din următoarele
capitole.
Mai mult, în ultimul timp imaginea
Ministrului este diluată prin
suprapunerea comunicării în paralel
și a altor persoane din MFE. Acestă
inițiativă nefiind făcută conform unei
strategii coerente și integrate, riscă să
producă efecte adverse (confuzează în
loc să simplifice percepția). Comunicarea
paralelă a mai multor branduri
personale va fi fi dezvoltată separat
cu reprezentnații MFE în funcție de
obiectivele dorite.
Analiza cuvintelor și frazelor asociate fiecărui demnitar arată că Violeta Alexandru comunică folosind în mod constant numele său, în timp ce temei „fonduri
europene” în general nu îi este asociată o persoană decât în mic procent din volumul total al comunicării MFE. Mai mult, comparând evoluția cuvintelor folosite
de MFE în ultimele 90 de zile cu cea din ultimele 30 de zile nu se constată nicio diferență care să demonstreze o ajustare a mesajului în funcție de contextul
politic, de evoluția negocierilor pentru următorul exercițiu financiar sau în funcție de alți indicatori identificați ca fiind relevanți.
Reprezentarea vizuală celor mai des folosite cuvinte asociate. Cu cât mai mare cuvântul, cu atât mai des
cantitativ apare în monitorizări.
Mai jos, o altă reprezentare vizuală comparată, de această dată cu cuvintele și expresiile folosite de cele două instituții în comunicare
cuvintele și expresiile folosite de cele două instituții în comunicare (nu cuvintele
asociate de public, cum a fost cazul mai sus).

19. CUM COMUNICĂ
MINIȘTRII?
?
În paginile următoare analizăm ce publicații și portaluri de presă sunt
„adjudecate” de fiecare din cei doi demnitari (unde se vorbește mai mult
despre fiecare).
Din volumul total analizat în ultimele 3 luni de zile reiese că aproximativ
1% din totalul articolelor, opiniilor și comentariilor sunt explicit
1% din totalul articolelor, opiniilor și comentariilor sunt explicit
pozitive lui Marcel Boloș
pozitive lui Marcel Boloș, respectiv 1,4% îi sunt favorabile Violetei
Alexandru.
Opiniile explicit negative sunt de 0,5%, respectiv de 0,8%, restul fiind neutre.
Marcaj albastru = Marcel Boloș Marcaj verde = Violeta Alexandru
CONCLUZIA 17:
Cifrele prezentate în aceste două pagini
ale auditului comunicațional prezintă
dintr- singură privire mediile de
informate „asumate” de Ministrul Marcel
Boloș (sus), cele mai importante canale
online de informare din perspectiva
audienței pentru a prioritiza eforturile de
ocmunicare ale MFE (stânga), respectiv
exemple concrete ale prezenței în mass
media (pagina următoare).

20. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020

21. SEGMENTARE PENTRU
MARCEL BOLOȘ?
?
Mediu de Creșterere % din totalul
comunicare prezență comunicării
Analiza exclusivă pe indicatorii asociați Ministrului
Marcel Boloș (nume demnitar, nume instituție și cuvinte
cheie asociate) prezintă succint mediile de comunicare
unde sunt mențiuni semnificative, precum și cele mai
influente publicații/canale.
NOTĂ: Trebuie menționat că deși TVR sau alte medii de
informare sunt mai importante decât cele prezentate
aici, în intervalul de timp analizat demitarul nu a fost
prezent în mediile respective deci nu poate fi auditat.
De asemena, prezența la Realitatea TV (Denise Rifai) sau
la Radio România Actualități a avut loc în timp ce analiza
era deja în lucru.
Audiență / Public

22. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
În stânga, lista mediilor de informare
în care a apărut sintagma generală
„fonduri europene” în ultimele 3 luni
de zile, ordonate în funcție de volumul
audienței.
Nu ne referim la mediile în care au
apărut știrile generate de MFE, ci la cele
care au adresat tema „fondurilor” în
general (este o nuanță importantă).
În dreapta, lista mediilor de informare
identificate de sistemul de auditare a
comunicării ca fiind relevante pentru
tema „fondurilor” și în care este necesar
ca MFE să fie prezent în vederea
atingerii unei audiențe direct interesate.

23. Începem analiza prezenței MFE și a Ministrului Marcel Boloș în platformele de social media comparând activitatea din ultimele 12 luni cu cea din ultimele 3 luni,
în funcie de 35 de KPI diferiți, cum ar fi orele la care „fanii” sunt activi, impactul real al cuvintelor cheie folosite, eficiența postărilor în funcție de lungimea textelor,
mixul de știri distribuite etc.
Apoi comparăm performanța paginii de Facebook a Ministerului Fondurilor Europene cu cea a Ministerului Muncii, instituție și ministru considerați a fi relevanți
pentru eficiența comunicării online.
#5.
#5. MINISTERUL FONDURILOR
MINISTERUL FONDURILOR
EUROPENE ÎN SOCIAL MEDIA
EUROPENE ÎN SOCIAL MEDIA
Top postări 12 luni.
Top postări 12 luni. De extras concluzii. Care au fost cele mai comentate
cele mai comentate (au provocat reacții)? Care au fost cele mai share-uite (considerate utile
utile pentru
public)?

24. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Top primele 3 luni. Diferențe? Cele mai comentate? Cele mai utile?

25. „Reactii 12 luni (niciuna despre campania Geanina).JPG
Impact 12 luni

26. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Postare despre eveniment personal colegi pe pagina oficială a instituției?! S-a vorbit printre funcționarii din alte ministere....
De refăcut Excel

28. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
#6.
#6. COMPRAȚIE
COMPRAȚIE
CU MINISTERUL MUNCII
CU MINISTERUL MUNCII

30. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
„Comparatie MFE 12 luni
(postarile despre alti
demnitari nu au impact)
Comparație 12 luni
Comparatie MM 12 luni
(se observa activitate in
ultimele 3 luni, postarile
cu agenda merg bine)

31. Comparatie MFE lungime postari 3 luni (cea mai de impact despre
Roxana Minzatu)

32. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Comparație MFE tipuri de postari si engagement 3 luni (128 poze. 65
video, 4 status, 2 link)zilei)

33. Comparatie MFE valoare efort de comunicare (similar cu MM dar
impact mai mic)
Comparatie MFE video (tema de discutie cu Guv) Incetare brusca

34. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
Comparatie MFE 3 luni (fara crestere si engagement)

35. Cine?
Ai auzit recent despre o campanie de comunicare cu impact sau despre
exitul spectaculos făcut de un antreprenor român dintr-un business?
Se poate ca în spatele acelei știri să stea echipa care funcționează
discret sub numele comercial de
„Fugașin & Partenerii”.
Sunt din ce în ce mai dese situațiile în care agențiile de
comunicare participă la pitchuri cu o strategie construită
de o echipă de seniori care pun accent pe dezvoltarea
businessului clientului, complementar cu creațiile artistice.
„Noi suntem cei care identificăm obiectivele reale de business care
de multe ori nu se regăsesc în brieful primit de agenție de la client
și, pentru că nu ne pricepem la fel de bine ca alții la creativitate și
festivaluri de profil, livrăm doar strategia de comunicare mulată perfect
pe obiectivele financiare. Evident, contruim și setăm elementele
necesare unei abordări out of the box, de multe ori nemaifolosite în
România, precum și tooluri de comunicare noi. Totul este apoi împănat
cu amprenta creativă specifică agenției care achiziționează strategia
noastră, iar la pitch clientul zâmbește fericit că brieful i-a fost înțeles
dincolo de cuvintele scrise.
Până acum, în 3 din 4 prezentări clientul a ales să lucreze cu agenția
căreia i-am livrat strategia, asta însemnând pentru noi un success fee
bunicel pe care l-am reinvestit în tooluri și oameni valoroși. Partea
de implementare a campaniilor propuse revine de cele mai multe ori
echipelor din agenții, așa cum este firesc, noi oferind monitorizarea în
timp real și fine tuning permanent”,
explică fondatorul casei de audit și marketing strategic Florian Fugașin.
Experiența
După 19 ani de experiență profesională de comunicare în boardul unor
corporații ca SOFTWIN (BitDefender), Porsche Romania, Mercedes Benz
Romania sau Impact Developer (Greenfield), în instituții de stat (Casa
Națională de Asigurări de Sănătate), în organizații neguvernamentale
precum Fundația pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale (#EuAdopt.ro,
BătrânețeLiniștită.ro) și Asociația Pentru Bune Practici GDPR (RoGDPR),
fondatorul Florian Fugașin s-a asociat profesional cu o serie de parteneri
seniori specializați în domenii complementare: Mergers & Acquisitions,
audit financiar, atragerea de fonduri de investiții, avocați specializați în
drepturi intelectuale și dezvoltatori IT.
Experiența profesională a acestei echipe care lucrează din pasiune
pentru proiecte noi se traduce, în afară de strategiile oferite agențiilor, și
în servicii de audit comunicațional. „Unii clienți, în special jucătorii
#7. DESPRE CASA DE AUDIT COMUNICAȚIONAL
#7. DESPRE CASA DE AUDIT COMUNICAȚIONAL
„FUGAȘIN & PARTENERII”
„FUGAȘIN & PARTENERII”
3 linii
de business:
#1. Audit comunicațional
#2. Strategii MarComm
#3. Pregătire pentru M&A
bit.ly/FlorianFugasin
29

36. ©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
©
Casa
de
audit
comunicațional
„Fugașin
&
Partenerii”
pentru
Ministerul
Fondurilor
Europene,
ianuarie
2020
mari, angajează serviciile noastre pentru a audita extern impactul
campaniilor de comunicare angajate de departamentele interne sau de
agenții. Cu alte cuvinte, noi măsurăm ROI-ul fără a avea niciun interes
în cosmetizarea unor KPI sau vanity metrics”, spune Fugașin. „Ne pune
asta pe poziții beligerante cu oamenii din marcomm? În niciun caz,
pentru că experiența auditării este un demers comun, cu scopul de a
îmbunătăți procesele, nu de a vâna greșeli”.
În fine, complementar activităților de audit comunicațional și celor
de marketing strategic, cea de a 3a direcție de business este cea
prin care pregătim exitul dintr-o afacere cu 2 până la 5 ani
înainte de pasul final.
„De cele mai multe ori antreprenorii români sunt la prima tranzacție
de acest fel, dar cumpărătorul sau fondul de investiții, nu”, explică
sociologul Florian Fugașin. Aici intervine echipa care pregătește
indicatorii financiari și aspectele legale pentru a fi la un maxim în
perioada propusă pentru tranzacție pe de o parte, pe de alta urmărește
ca poziționarea publică și mesajele comunicate să se subsumeze
aceluiași moment. „Când ești ajutat să ai un fir roșu în minte construit
cu oameni care gândesc macro te poți focusa mai ușor pe dezvoltarea
businessului”.
Casa de audit comunicațional „Fugașin & Partenerii” a construit în anul
Centenar proiectul „100 de chipuri românești” prin care timp de
un an de zile 100 cei mai reprezentativi români ai momentului (fără
politicieni) au fost fotografiați cu aceeași tehnică și aparate folosite
și pe 1 decembrie 1918 în timpul Marii Uniri. Fiecare personalitate
contemporană a lăsat o moștenire video pentru generațiile următoare
(vezi canalul YouTube bit.ly/100deChipuri). Avem astfel o capsulă a
timpului realizată în 2019 cu tehnica fotografică veche,
oamenii momentului și mesaje pentru generațiile
următoare. Portretele realizate de un tânăr fotograf albaiulian pe
colodiu umed și tipărite pe hârtie de bumbac garantată să reziste alți
o sută de ani au fost expuse în țară cu sprijinul mai multor muzee și
teatre, dar și în străinătate cu ajutorul Institutului Cultural Român și al
amabasadelor..
Tot folosind aparatele recondiționate pentru acest proiect am refăcut
fotografiile pe care le știm din manualele de istorie, de această dată
exact cu urmașii celor apăreau în imaginile de acum 100 de ani.
Proiectul, pe lângă dezbaterea publică prin care și-a propus să răspundă
la întrebarea „cine sunt de fapt românii reprezentativi astăzi?” (bit.
ly/100deRomani) a propus și cercetarea „Interesul românilor față de
Centenar” publicată în martie (bit.ly/CentenarulLaRomani1), respectiv
decembrie 2019 (bit.ly/CentenarulLaRomani2) pentru a urmări interesul,
respectiv dezinteresul față de temă.
În mod similar și folosind resursele avute la dispoziție, casa de audit
comunicațional „Fugașin & Partenerii” a derulat o serie de analize în
timpul recentei campanii pentru alegerile europarlamentare prin care a
construit hărți asociative pe anumite teme și a mapat nodurile
comunicaționale din social media românească.
29

37. © Casa de audit comunicațional „Fugașin & Partenerii”
© Casa de audit comunicațional „Fugașin & Partenerii”
ianuarie 2020
ianuarie 2020
hello@fugasin.ro / florian@fugasin.ro
hello@fugasin.ro / florian@fugasin.ro
0729100111
0729100111