A little guide for the exhibition ”The Mureș Fairs and Rural World” at the Ethnographic and Folk Art Museum from Târgu-Mureș.

2. Extras din ziarul ”Gazeta Mure ului”ș
nr. 29 din 1932
La început, târgurile se desfă urau înș
centrul localită ilor i nu erauț ș
diferen iate, dar cu timpul apar târguriț
specializate pe diferite tipuri de mărfuri
(vite, cereale, mărfuri), organizate în păr iț
diferite ale localită ilor.ț
După perioada de desfă urare erau maiș
multe tipuri de târguri: săptămânale iș
anuale.
Târgul anual sau târgul de arăț dura mai
multe zile, fiecare zi fiind dedicată unui
anumit tip de marfă. În Târgu-Mure , înș
prima zi avea loc târgul de vite, apoi cel
de cai i apoi urma târgul de mărfuri.ș
 Ora ul Târgu-Mure s-a dezvoltat peș ș
parcursul evului mediu datorită
schimbului de produse dintre zona de
câmpie i cea de munteș : cereale, vite,
lemne şi produse meşteşugăreşti.
 Pentru sprijinirea schimbului de mărfuri,
la 28 august 1482, regele Matei Corvin dă
ora ului dreptul de a ine de trei ori pe anș ț
mari târguri de ară (bâlciuri): de ziuaț
Domnului (17 iunie), Sfântul Martin (11
noiembrie) i la joia dinaintea Duminiciiș
Floriilor”. În secolele XIX – XX, înTârgu-
Mure târgurile de ară se in de 5 ori peș ț ț
an.
 Aria de atracţie a târgurilor anuale din
Târgu-Mureş se întindea - încă din secolul
al XIX-lea - până la Reghin, Luduş,
Târnăveni, Sighişoara, Dumbrăveni, Ciuc,
Odorhei, interferând cu ariile de atracţie a
celorlalte târguri din zonă: Reghin,
Sighişoara, Odorhei, Mediaş, Dumbrăveni,
Gheorgheni.
Locul de organizare a târgurilor i pie elorș ț
diferă în func ie de mărfurile vândute. Deț
obicei târgurile de animale se organizau la
marginea localită ilor, iar cele de mărfuri înț
centru.

3. În 1841 împăratulFerdinand I
acordă localită ii Hodo a dreptulț ș
de a organiza târg săptămânal în
ziua de sâmbătă
Diploma din 1790 prin care împăratul
Leopold al II-lea a acordat
localităţii Miercurea Nirajului
dreptul de a ţine trei târguri
anuale : la 17 februarie, de Sfânta
Polixenia, la 1 august, de
sărbătoarea Sfântul Petru şi la 10
decembrie, de Sfânta Juditha.

4. ”Glasul Mure ului”, 1938ș
”Glasul Mure ului”,ș
1939
”Egyenlöség!”, 1900
”Viitorul Mure ului”,ș
1925
”Hiradó”, 1938

5. a de lemn de laȘ
Lunca de Jos (jud.
Harghita)
Ciobani
din
Vătava
duc
desagii
cu brânză
pe cal
-.
-
Pentru mersul la târg se folosesc toate
mijloacele de transport existente, atât cele
moderne, cât i cele tradi ionale. Se mergeș ț
la târg pe jos, cu calul, cu carul, cu căru a,ț
cu areta, cu trenul.Pentru ilustrareaș
mijloacelor de transport am expus un car de
lemn de la Cerghid , ei de lemn de laș
Vătava, Deleni, Lunca de Jos, precum i oș
a de piele de la Cerghid.ș
Recipientele pentru
transportul mărfurilor
sunt diverse, de la
traistele i desagii du iș ș
pe umăr sau pe cal, în
saci, în co uri i înș ș
diferite vase de lut i dinș
ceramică.
Desagii se duceau pe
umăr sau pe cal, pe auaș
de lemn, care este mai
u oară decât cea deș
piele i nu îngreuneazăș
calul.
Car de
lemn
din
Cerghid

6. -În evul mediu târgul de animale din Târgu-Mureș
se desfă ura pe actuala stradă Marton Aron, înș
preajma liceului Bolyai.
-În perioada interbelică, în Târgu-Mure târgul deș
animale se desfă ura la marginea ora ului, înspreș ș
Sângeorgiu de Mure .ș
Târgurile de animale
sunt i ele diferen iateș ț
în târguri de vite, de cai,
de porci, de oi, vite
cornute, de păsări. Aici,
pe lângă animale, se
vindeau produse
animaliere (lapte, ouă,
brânză) i accesoriiș
pentru animale (hamuri,
biciuri, potcoave,
tălăngi, cănaci).

7. Costum
femeiesc
din
Valea
Largă
Cioban din Vătava,
jude ul Mureț ș

8.  În 1841 s-a consemnat că este pia a ceaț
mai ieftină din Transilvania pentru
alimente, în caz de recoltă bună.
 Presa interbelică men iona o serie deț
târguri de cereale în jude ul Mure dinț ș
vremea respectivă: Târgu-Mure , Reghin,ș
Miercurea Nirajului, Band, Râciu iș
Teaca.
ăran din Câmpia TransilvanieiȚ
Pre ul cerealelor iț ș
animalelor la un târg de
ară din 1939 ”Glasulț
Mure ului”ș
Târgurile de cereale din
jude în ”Gazetaț
Mure ului”, 1933ș
Despre
precupe iț
”Viitorul
Mure ului”ș
1926

9. Principalele instrumente de măsură la
târguri sunt cele de greutate i deș
capacitate.
Pentru legume i produse animaliereș
(lapte, carne, ca , etc) se foloseauș
diferite tipuri de cântare din lemn
i metal: balan a cu bra e egale,ș ț ț
cântarul de lemn de tip roman cu
bra e inegale, cântarul de mână dinț
metal.
Pentru cereale, în târguri se folosesc mai
ales măsuri de capacitate, cum este
mier a (20 l) i cupa (1 l).ț ș
Vase de măsură pentru cereale:
Mier e din Ditrău i Sângeorgiu deț ș
Pădure
Cupă din Sângeorgiu
de Pădure
Balan ă de tip roman, dinț
Sângeorgiu de Pădure
Cântar de
mână, cu
scală, din
metal

10.  Func ia principală aț
târgului este cea
economică, de schimburi
comerciale, dar târgurile
de in i roluri deț ș
comunicare în plan social
i cultural: schimbul deș
tiri, întâlnirea dintreș
tineri, distrac ia.ț
 Cu timpul unele târguri
devin locuri de
distrac ie, mai mult decâtț
locuri de schimburi
comerciale, cum este
cazul târgului de fete de
la Gurghiu.
Grup de femei la târg: costume maghiar
de la Chibed, secuiesc de la iclod iȘ ș
săsesc de la Saschiz

11.  Lumea satului aduce materii
prime în târg (animale, cereale,
lemn), iar lumea ora ului vineș
cu produse me te ugăre ti dinș ș ș
lemn, metal, ceramică, piese
vestimentare (pălării,
încăl ăminte, baticuri, panglici)ț
necesare gospodăriei ărăne tiț ș .

12. Căldărar rom la târg
Negustor secui
de sare
Negustor sas de
pălării din Reghin

13. Pereche de tineri
români din zona
Gurghiului
Tineri maghiari din Aluniș
Târgul de fete
de la Gurghiu
se organiza de
obicei de Sf.
Gheorghe.
Tinerii veni iț
la târg legau
cuno tin e,ș ț
feciorii
cumpărau
fetelor turtă
dulce,
mărgele iș
alte
suveniruri, le
dădeau pe
carusel iș
adesea se
încheiau
căsătorii.
Tipar de
turtă
dulce,
din
lemn,
din
1865.

14. La târgul
de cai din
Sânpetru
de
Câmpie
în 2013
În zilele
noastre
târgurile de
animale au
dispărut din
ora e.ș
Astăzi se vând tot
mai pu ine mărfuriț
me te ugăre ti înș ș ș
favoarea celor
industriale iș
artizanale.