1. A PATRA CONFERINŢĂ
A HIDROENERGETICIENILOR DIN ROMÂNIA,
Dorin Pavel
SISTEM CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU CALDURĂ,
BAZAT PE RESURSE GEOTERMALE, ÎN ORAŞUL
CĂLIMĂNEŞTI – JUD. VÂLCEA
Natalia BURCHIU1, Victor BURCHIU2, Liviu GHEORGHIU 3
Rezumat: Lucrarea cuprinde o scurtă descriere a caracteristicilor fizice şi a potenţialului energetic al
resurselor geotermale din perimetrul staţiunilor balneare Căciulata – Calimăneşti, din jud. Vâlcea şi soluţia
de integrare a resurselor geotermale disponibile în perimetru, pentru extinderea utilizării acestora şi în
oraşul Călimăneşti. Soluţia propune alimentarea centralizată cu căldură, a blocurilor cu apartamente
existente, bazată pe energie geotermală, în cooperare cu centralele termice existente, pe combustibil lichid.
Lucrarea prezintă în final şi principalii indicatori rezultaţi din analiza economico-financiară preliminară a
proiectului.
1.POTENŢIALUL SURSELOR GEOTERMALE
1.1 Parametrii apei geotermale.
În perimetrul geotermal şi de utilizare Cozia - Căciulata - Călimăneşti apa geotermală
este furnizată din trei sonde, forate la adâncimi de peste 3000 m.
Cele trei sonde energetice sunt amplasate pe malul drept al râului Olt (fig.1), la
distanţe de circa 1-1,2 km una de cealaltă, între staţiunea balneară Călimăneşti, până la
ieşirea din staţiunea Căciulata, spre Mânăstirea Cozia .
1
Doctor inginer, cercetător ştiinţific principal gr.I la ICEMENERG Bucureşti
2
Profesor univ.doctor inginer la USA MV – FIF IM Bucureşti
33
Doctor inginer, director MULTIGAMA Tech s.r.l, reprezentant KSB pentru Romania

2. Fig.1 Perimetrul de exploatare geotermală Călimăneşti - Căciulata – Cozia
Resursele produse în acest perimetru au un potenţial energetic atractiv, rezidând în
parametrii ridicaţi ai apei produse (temperaturi de 90÷96°C şi debite arteziene situate între
10…23 l/s), după cum urmează:
- Sonda 1006 Caciulata: 9,4 l/s (33,8 m3/h), 96°C;
- Sonda 1008 Cozia: 23 l/s (82,8 m3/h), 92°C;
- Sonda 1009 Călimăneşti: 18 l/s (64,8 m3/h), 92°C.

3. In acelaşi timp, chimismul resursei geotermale s-a dovedit a nu pune probleme
deosebite, dintre cele care ar fi necesitat măsuri speciale şi de regulă extrem de costisitoare
(ex: reinjecţia apei uzate), pentru prevenirea poluării termice sau chimice a emisarului - râul
Olt, în care se evacuează apa uzată termic(după extragerea căldurii, în scop util).
Din acest motiv, încă de la începuturile exploatării energetice a resurselor geotermale
în acest perimetru (anul 1984), nu a fost proiectată reinjectarea în zăcământ a apei uzate
termic; o astfel de decizie ar fi ridicat considerabil costurile exploatării sondelor, având în
vedere investiţiile suplimentare pe care le-ar fi antrenat forarea sondelor de injecţie.
1.2. Gazele asociate cu apa geotermală
Potenţialul energetic al resurselor geotermale produse în acest perimetru este cu atât
mai promiţător, cu cât, încă de la probele de producţie efectuate la punerea în funcţiune a
sondelor 1006 şi 1008 (în anii 1983 - 1984) s-a constatat prezenţa în apa produsă, a unor
raţii mari de gaze, de ordinul a 2 ÷ 2,3 Nm3 / m3 apă produsă, cu o pondere de peste 85 %
metan (tab.1).
Tab. 1 Compoziţia şi raţiile de gaze asociate cu fluidul geotermal, măsurate la
sondele din perimetrul Călimăneşti - Căciulata - Cozia
Sonda 1006 Sonda 1008 Sonda 1009
Compoziţia şi raţia de gaze Căciulata Cozia Călimăneşti
asociate cu apa geotermală Parametrii sondei în timpul recoltării probei:
(Nm3 gaz/m3 apă)
Debit apă:32‚4m3/h Debit apă: 57,6 m3/h Debit apă: 28,8 m3/h
Temp. gaze : 87°C Temp. gaze :89°C Temp. gaze: 85°C
Azot (N2) 0,2638 0,2928 0,3524
Dioxid de carbon ( CO2) 0,0247 0,0198 0,0264
Metan (CH4) 2,1561 1,6545 2,2389
Etan (C2H6) 0,0200 0,0129 0,0193
Propan (C3H8) 0,0042 0,0032 0,0028
i-Butan (C4H10) 0,0002 0,0008 0,0003
n-Butan (C4H10) 0,0007 0,0010 0,0003
Raţia totală de gaze, din care: 2,47 1,985 2,6404
Raţia de gaze combustibile 2‚18 (88%) 1‚67 (84%) 2‚2616 (86%)
Puterea calorifică (MJ/Nm3) 31‚7 30,5 30,6
a amestecului de gaze, în
condiţii normale

4. Puterea calorifică a amestecurilor de hidrocarburi gazoase recoltate din apa produsă
de aceste sonde, în cursul mai multor campanii de măsurători făcute între 1997 şi 1999 a
rezultat de circa 31-32 MJ/Nm3 (vezi tab. 1).
Soluţia tehnologică pentru captarea în scop util, a gazelor separate din apa geotermală
obţinută la capul de producţie al sondelor, a fost studiată şi modernizată, în scopul aplicării
la cele trei sonde energetice existente, în perimetrul geotermal Căciulata – Călimăneşti
(sondele 1006 Căciulata, 1008 Cozia şi 1009 Călimăneşti).
1.3. Potenţialul energetic valorificabil al resurselor geotermale
Estimarea potenţialului energetic al apei geotermale şi al gazelor asociate (tab.2) s-a
făcut în două ipoteze privind evoluţia productivităţii sondelor:
- Ipoteza 1: Continuarea exploatării celor trei sonde, cu echiparea actuală, pentru un
debit total de apă produsă de 50,4 l/s, cu o temperatură medie rezultantă de 92,6°C,
rezultând un potenţial termic calculat de 13,24 MWt. Adăugând şi potenţialul orar brut de
3, 41 MWt, al gazelor cu valenţe combustibile separate din apă, rezultă o pondere a
acestora de 20,5 % în totalul energiei brute furnizate de sursele geotermale (1,364 tep/h).
- Ipoteza 2 : Reechiparea celor trei sonde cu ţevi noi de producţie, de diametre
optimizate, rezultând un debit maxim capabil de 68 l/s şi o temperatură medie rezultantă de
92,6°C. Potenţialul orar brut total ar creşte la 19,7 MWt (1,613 tep/h) din care, cel aferent
gazelor recuperate ar fi de 4,73 MWt (24% pondere în total).
Considerând un randament mediu global de ordinul 55 - 60 % al sistemului, energia
utilă finală rezultată este de 301.835 GJ/an, în ipoteza 1, însemnând încălzirea şi apa caldă
asigurată tot anul pentru circa 5030 locuinţe convenţionale sau alţi consumatori termici
echivalenţi.
În aceleaşi condiţii, în ipoteza 2, energia utilă obţinută ar fi de circa 357208 GJ pe
an – cu care s-ar putea asigura încălzirea iarna şi apa caldă de consum, tot timpul anului,
pentru circa 5953 locuinţe convenţionale sau alţi consumatori termici echivalenţi din oraşul
Călimăneşti.

5. Tab.2 Potenţialul energetic brut rezultat din apă geotermală şi gaze recuperate, la cele trei sonde energetice
din perimetrul Călimăneşti - Căciulata - Cozia
Caracteristicile producţiei de resursă Putere termică maximă
Nr. Perimetrul Regim Debit apă Temp. din apă* din gaze Total putere termică
de prod. Raţie gaze apei la (metan) echivalentă Observaţii
Crt. Sondă
capul
sondei
l/s / Nm3/m3 apă (°C) (MWt) (MWt) (MWt) (tep/h)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ipoteza 1: La parametrii actuali de producţie ai sondelor:
1. Sonda 1006 artezian 9,4 / 2,47 96 2,60 0.70 3,30 0,249 Pci = 32 MJ/m3
Căciulata
2. Sonda 1008 artezian 23 / 1,98 92 5,97 1,32 7,29 0,616 Pci = 30,5 MJ/m3
Cozia
3. Sonda 1009 artezian 18 / 2,645 92 4,67 1,39 6,06 0,748 Pci = 31 MJ/m3
Călimăneşti
Pondere pot.
TOTAL 50,4 / 2,31 92,7 13,24 3,41 16,65 1, 364 energetic gaze:
24%
Ipoteza 2: La parametrii optimizaţi pe toate trei sondele
1. Sonda 1006 artezian 10 / 2,47 96 2,34 0,70 3,04 0,249 Pci = 32 MJ/m3
Căciulata
2. Sonda 1008 artezian 28 / 1,98 92 6,09 1,43 7.52 0,616 Pci = 30,5 MJ/m3
Cozia
3. Sonda 1009 artezian 30 / 2,645 92 6,53 2,60 9.13 0,748 Puterea calorifică
Călimăneşti a gazelor:
Pci = 31 MJ/Nm3
Pondere pot.
TOTAL 68 / 2,345 14,96 4,73 19,69 1,613 energetic gaze:
24%
2.SOLUŢIE DE INTEGRARE A RESURSELOR GEOTERMALE ÎN SISTEMUL
EXISTENT DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ AL ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI
2.1 Scheme de utilizare descentralizată a resurselor geotermale în perioada 1984-2000.
În faza premergătoare atacării proiectului de extindere a geotermiei către oraşul
Călimăneşti, apa geotermală era utilizată în scopuri energetice sub forma unor mici
instalaţii locale, realizate în staţiunile balneare Căciulata şi Călimăneşti. Beneficiarii
preluau apa, folosind-o pentru încălzire şi preparea de apă caldă de consum în hoteluri şi
vile turistice, inclusiv direct în cura balneară şi pentru agrement (piscine cu apă termală). În
acelaşi timp, gazele asociate cu apa (85% metan) se evacuau în mediul ambiant, conform
procedurii standard de degazare atmosferică a apei geotermale la capul sondelor.

6. Instalaţiile de utilizare a apei geotermale au fost realizate de beneficiarii direcţi
(agenţii economici contractanţi), ca bucle individuale conectate la o sondă (fig. 2, 3 şi 4).
Fig. 2 Schema instalaţiilor de utilizare la s.1006 Căciulata
1- sonda geotermală; 2- dispozitiv de măsurare debit; 3a,3b- degazoare; 4a,4b- staţii de pompare a.g.;
5 - schimbător de căldură - tr.I încălzire; 6 - schimbător de căldură - tr.II preparare a.c.c.; 7 - bazin cu apă
termală; 8- 10 instalaţii de încălzire 90/70°C, în hoteluri; 9- schimbător de căldură cu plăci -SCP tr.I încălzire;
11 - schimbător de căldură cu plăci - SCP tr.II preparare a.c.c.; 12 - piscină cu apă termală.
Fig. 3 Schema instalaţiilor de utilizare la s.1008 Cozia
1-sonda geotermală; 2- dispozitiv de măsurare debit ; 3-degazor; 4- schimbătoare cu plăci -tr.I încălzire;
5 - schimbătoare de căldură cu plăci- tr.II a.c.c.; 6 - rezervor de stocare apă geotermală uzată termic;
7- piscină acoperită cu apă termală la h. Olt sau bazin agrement, în aer liber, în perioada de vară.

7. Fig. 4 Schema instalaţiilor de utilizare la s.1009 Călimăneşti.
1- sonda de producţie; 2- dispozitiv de măsurare debit; 3 - degazor; 4- schimbătoare de căldură cu plăci -tr.I
încălzire; 5 - schimbătoare de căldură cu plăci - tr.II preparare a.c.c.
Conform schemelor de principiu, fiecare buclă geotermală individuală deserveşte
utilităţile termice - încălzire spaţială şi apă caldă de consum, ale unor hoteluri, vile sau
clădiri cu birouri aparţinând unuia sau cel mult doi beneficiari (fig.2-s.1006 Căciulata).
2.2. Sistem geotermal integrat de încălzire urbană, pentru oraşul Călimăneşti
Până în anul 2002, oraşul Călimăneşti (circa 8500 de locuitori), situat la circa 1,2 km
de locaţia sondei 1009 (ultima forată în perimetru după 1990) nu a beneficiat de apă
geotermală ca agent energetic, aceasta fiind exploatată local doar în staţiunile balneare
învecinate.
Proiectul extiderii geotermiei şi în oraşul Călimăneşti, demarat cu resurse interne a
fost ulterior sprijinit pe diferite filiere şi de către Comunitatea Europeană.
Schema de integrare a resurselor geotermale produse de cele trei sonde din perimetru
(fig.5), a fost concepută şi dimensionată pentru utilizarea extinsă a resurselor disponibile de
energie geotermală, în asigurarea încălzirii centralizate a locuinţelor din oraşul Călimăneşti,
fără a afecta folosinţele existente ale apei geotermale la beneficiarii existenţi din staţiunile
balneare învecinate.

8. Fig.5 Schema termomecanică a buclei geotermale extinse până la noua staţie geotermală centrală, pentru
alimentarea cu căldură bazată pe resurse geotermale, a consumatorilor din oraşul Călimăneşti.
Soluţia de valorificare a apei geotermale a fost concepută pentru a rezolva, în primul
rând, o problemă acută de deficit de căldură al consumatorilor urbani din oraşul
Călimăneşti, deficit datorat funcţionării ineficiente şi, din acest motiv, extrem de
costisitoare, a vechilor centrale termice existente, funcţionând exclusiv pe combustibil
lichid (CLU).
Soluţia proiectată include realizarea unei staţii geotermale centrale, amplasată în
imediata vecinătate a sondei 1009, unde să poată fi colectat debitul excedentar de apă
geotermală, de la toate cele trei sonde şi, pe baza acestuia, cu ajutorul unor schimbătoare de
căldură cu plăci din titan, de înaltă performanţă să poată fi preparat agentul termic
intermediar, transportat şi distribuit proporţional la centralele termice urbane existente în
oraşul Călimăneşti (fig.6).
Proiectul iniţial a inclus şi concepţia optimizată a instalaţiei de captare şi introducere
în circuitul util a gazelor cu valoare combustibilă (85% metan), captate din apa produsă de
sondele1008 Cozia şi 1009 Călimăneşti.

9. Fig.6 Staţie geotermală centrală (SGC) şi circuitul intermediar de apă caldă, către CT urbane din oraşul
Călimăneşti.
1- colector –distribuitor de apă geotermală; 2- schimbătoare de căldură cu plăci (3 x1,24 MWt); 3-pompe de
circulaţie apă caldă; 4- vas de expansiune închis; 5- staţie de dedurizare apă reţea; 6-7 colector –distribuitor
apă caldă; 8-9 contoare de căldură; 10 - colector de apă caldă la CT urbane; 11- SCP pentru a.c.c, la CT.
Intrucât la data elaborării proiectului de extindere a geotermiei, oraşul nu beneficia
de o distribuţie de gaze naturale prin reţeaua naţională, posibilitatea folosirii suplimentare şi
a gazelor asociate cu apa geotermală, constituia o oportunitate suplimentară de a se
îmbunătăţi eficienţa alimentării cu căldură a populaţiei din Călimăneşti, însemnând totodată
creşterea confortului şi reducerea costurilor utilităţilor termice.
Deşi resursa de bază a sistemului geotermal extins rămâne apa de 92°C, prin
recuperarea şi introducerea în circuitul util, a gazelor cu valoare combustibilă se estima o
creştere cu circa 20% a potenţialului energetic valorificabil din geotermie, pentru deservirea
unor procese termice utile, la diverşi beneficiari locali.

10. 3. INDICATORI TEHNICO ECONOMICI ŞI CONCLUZII
Soluţia nou propusă asigură pe ansamblu următoarele efecte energetice şi economice:
- Căldură utilă livrată din apa geotermală: 44947 Gcal/an, din care, 11176 Gcal/an
(25%) căldura asigurată în oraşul Călimăneşti (încălzire şi apă caldă de consum în
locuinţele populaţiei, clădiri publice, spaţii comerciale şi turistice).
- Captarea gazelor combustibile la s.1008 şi la s.1009 şi utilizarea locală prin ardere
a acestora, la consumatorii arondaţi, însemnând circa 834800 Nm3/an gaze recuperate
(putere calorifică inferioară 32 MJ/ Nm3 -7644 kcal/ Nm3).
- Rata internă de rentabilitate economică a proiectului: RIR =21%.
- Costul căldurii utile produse a rezultat de sub 10 $/ Gcal. Comparativ cu costul de
peste 25 $/ Gcal, al căldurii produse la nivelul anului 1997 în centralele termice urbane pe
CLU, existente în oraşul Călimăneşti, proiectului de extindere a geotermiei în perimetrul
Căciulata-Călimăneşti s-a dovedit a fi evident o soluţie fezabilă şi dezirabilă atât pentru
populaţie cât şi pentru autorităţile locale.
Primăria Călimăneşti şi-a asumat implementarea proiectului de extindere a geotermiei
în oraşul Călimăneşti, lucrările debutând în anul 2001, cu sprijinul logistic şi financiar al
unei companii austriece. Până la finele anului 2002 erau deja realizate: staţia geotermală
centralizată (SGC) de lângă s.1009, circuitul intermediar de apă caldă preparată la SGC (cu
apă geotermală), inclusiv conexiunile la centralele termice existente din oraşul Călimăneşti,
astfel că, în ultimele trei sezoane de încălzire, populaţia din Călimăneşti a putut beneficia
de căldură furnizată nerestrictiv din noul sistem geotermal.
4. BIBLIOGRAFIE
[1] BURCHIU, Natalia– Geothermal Energy Industrial Development in Romania , raport de sinteză la
workshop-ul: „Promoting renewable energy industrial development in Bulgaria and Romania”, Bucureşti,
martie 1999 (THERMIE B proiect no1694-98-GB)
[2] BURCHIU, V., BURCHIU, Natalia, DRĂGAN, V. – Energii neconvenţionale curate şi utilizarea
acestora, Ed.BREN, Bucureşti, 2004