Pedodontie

1. 1
Antecedente pers :
-fiz : pubertatea
- pat : boil cronice, acute, af renale, hepatic, gastrointestinal, malformati la nastere,
ORL, traumatisme in copilarie, afectiuni sangvine (timp de sangerare, coagulare),
boli neurologice, boli psihice
-obiceiuri vicioase : disfunctii, parafuntii
S16 i.u. = mugure M1
S17 i.u. = I
Primul an de viata = Pm + C
Primul an = M2
4 ani = M3
Dinte permanent tanar : dinte prezent in cav orala aflati in faza prefunctionala si
functionala
-cand se continua formarea rad se producedefinitivarea rad si inchiderea apicala
-etapa prefunctionala = pana la atingerea PO
-temp = 1-2 luni
-dinte perm tanar = 3-4 luni
-etapa funcional (d atinge PO pana la inchiderea apexului)
-monorad = 2 ani
-plurirad = 2-3 ani, 3-4 ani (M6)
1. Ex psihologic
2. Ex general
3. Ex endooral
- se incepe cu mucoasele (+frenuri, bride)
-leziuni dentare : carii, distrofii, modificari de forma si volum
-modificari de pozitie : versiuni, gresiuni, rotatii
-ex monomaxilar : sup + inf : modificari de grup (frontal, lat)
-forma arcadei
-ex boltii palatine :adancime, forma, rugi, torus
Ex static al ocl: frontal, can, molar (planul postlacteal)
Ex dinamic al ocluziei :
-pozitie de posture a mandibulei - free way space
-se solicita miscarea de propulsie/retropulsie

2. 2
-miscari de lateralitate : ghidaj canin, ghidaj protectie de grup, interferente
active/pasive
Ex grupelor musculare :
-obiceiuri vicioase, disfunctii/parafunctii
-zona de echilibru : culoar dentar (spatiu virtual - chinga linguo-labio-jugala)
Tulburari de eruptie, dezechilibre :
-teste Netter - tonusul orbicularilor - aer in gura, apasam pe obraz
buccinator - se penseaza obrazul si punem pacientul sa se
miste
-reflexul narinar Gudin : testul respirator oral
1. Probaoglinzii (se penseaza o nara, se pune oglinda in fata narinei si daca se
abureste inseamna ca e functionala)
2. Probafulgului
3. Reflex narinar Gudin - pensarea aripilor nazale contra septului nazal + mentinere
1 sec ; respiratorii orali : hipotone, raman pensate si isi revin lent
4. ProbaRozental - pensarea unei narine si efectuarea a 20 inspir/expir ; daca
rezista -> nu are probleme cu pasajul aerian - nazal
Deglutitia
-pana la 2-3 ani : deglutitie infantila
-dupa : deglutitie de tip adult
Particularitati morfo-functionale si de structura
ale dintilor permanenti tineri
Dinte permanent tanar = dinte aflat in faza intraorala a eruptiei dentare care cuprinde 2 etape:
• etapa prefunctionala – nu participa la functiile ADM
• etapa functionala – dintele participa la functiile ADM dar are radacina in
curs de formare si apexul deschis;
Dintii permanenti tineri:
• au o mineralizare mai deficitara decat dintele permanent adult  pt
realizarea in bune conditii a maturatiei posteruptive a smaltului (structura smaltului permite
absorbtia ionilor minerali din mediul bucal in prezenta glicoproteinelor salivare care au
afinitate pt hidroxiapatita si care sunt transportori de Ca) care se face pe o adancime de
0,5mm este nevoie ca in mediul salivar sa existe ioni de Ca, P si F;
• in dentatia mixta in cavitatea orala exista dinti temporari, adesea cu
policarii complicate  intretin o flora microbiana bogata  duce la atacul carial;
• perioada lunga de eruptie pana ating planul de ocluzie (perioada
prefunctionala) - poate dura 3-4luni sau mai mult;
• etapa functionala - dureaza intre 2 ani (dinti monoradiculari) si cel mult 4
ani (dinti pluriradiculari);

3. 3
• relieful ocluzal accidentat imediat posteruptiv (cuspizi inalti si ascutiti,
fosete si fisuri adanci care reprezinta zone de retentie pt resturile alimentare);
• camera pulpara voluminoasa in raport cu tesuturile dure;
• coarnele pulpare expuse superficial;
• canaliculele dentinare largi;
• zona apicala este larga, larga comunicare pulpo-parodontala
• radacina - in curs de formare sau poate fi formata cu apexul inca deschis;
• capacitate deosebita formativa si de apare a pulpei dentare
Smaltul :
-mai poros - adera mai usor placa mucobacteriana
-membrana semipermeabila care permite schimburi (avantaj : poate oferi conditiile unei bune
maturatii posteruptive-> cand la suprafata au loc schimburi ionice prin ionii salivari->
hidroxiapatita
-P, Ca, F pot fi absorbite la supraf sma
-glicoprot transportori de Ca
-sma dupa eruptie absoarbe de 10-20 ori mai mult
-maturatie posteruptiva dureaza aprox 2 ani
Dentina :
-mai subtire stratul de dentina
-bune capaciteit de reactie fiziologica, functionala (depunere de dentina sec), patologica (dentina
de reactie)
-canalicule largi- difuzeaza mult mai usor spre pulpa microb.
-proc carios ev mai rapid
Jonctiunea cemento-dentinara :
-se definitiveaza in aprox 4 ani
Particularitatile pulpei dintilor permanenti tineri (pulpa = un tesut conjunctiv format din
substanta fundamentala si elemente structurale: celule, fibre, vase sangvine, limfatice, nervi):
• substanta fundamentala = un gel coloidal, omogen, bogat in apa si in
mucopolizaharide, reprezentand mediul intern al pulpei dentare care asigura schimburile
metabolice (sub forma de transfer de substante nutritive spre celule si eliminarea din
celulele a produsilor de catabolism celular);
- contine o cantitate mai mare de apa decat dintele permanent adult ceea ce favorizeaza trecerea
rapida a substantelor nutritive, dar si eliminarea produsilor de inflamatie pulpara mentinandu-se o
presiune constanta intrapulpara, hidratare mai intensa la dintii permanenti tineri;
• celulele – se caracterizeaza printr-o bogatie mare de celule; exista 4
categorii importante de celule in functie de structura si activitate metabolica:
• odontoblasti = celule inalt specializate dispuse in palisade la periferia
pulpei dentare cu rol in secretia predentinei (dentina primara, secundara, tertiara);
• fibroblasti = celule de baza ale pulpei, in numar mare in pulpa si
voluminosi, cu o capacitate de diferentiere in preodontoblasti;

4. 4
• celulele de legatura(intermediare) = o forma intermediara de celule intre
fibroblast si odontoblast situate in zona subodontoblastica; au rol in formarea colagenului
si a substantei fundamentale si la nevoie se pot transforma in celule inalt diferentiate
(odontoblasti) sau in cazul lezarii odontoblastilor acestea pot secreta elemente ale matricei
dentinare reactionale;
• macrofage, mostocite, plasmocite-celule cu rol antiinflamator si
antiinfectios;
• celule mezenchimale – in numar foarte mare, la nevoie se pot transforma
3. fibre – slab reprezentate ca in orice tesut tanar;
• fibre de colagen
• fibre de reticulina
• fibrele oxitalan
4. vascularizatia – foarte bogata, predomina in special capilarele
- multe capilare patrund intre corpii odontoblastilor dupa care se anastomozeaza
- vasele capilare au capacitatea de regenerare prin inmugurire;
-anastomoze arterio-venoase
- vasele sanguine au rolul de a:
• asigura metabolismul celular, nutritiv
• contribui la capacitatea dentinoformatoare
• contribui la capacitatea de aparare antiinflamatorie si antiinfectioasa
- reteaua limfatica – bine reprezentata; are rol:
• protector
• de aparare antiinflamatorie
5. inervatia
– mai slab reprezentata pt ca fibrele nervoase se formeaza mai tarziu -> sensib mai redusa
- pulpa este inervata de fibre senzitive si vasomotorii;
- o parte din fibrele nervoase nemielinizate patrund printre odontoblasti ajungand in zona de
predentina dar cea mai mare parte a lor patrund in canaliculul dentinar si insotesc fibra Tomes;
Caracteristicile zonei apicale – sunt legate de faptul ca radacina este in curs de formare sau gata
formata dar cu apexul larg deschis  ofera o zona larga de comunicare pulpo-parodontala;
Pulpa comunica cu parod prin canalicule dentinatere accesorii
Rol : nutritiv, neodentinogenetic, de aparare
Avantajele zonei apicale deschise:
• tesutul pulpar nu este supus conditiilor determinate de un canal radicular
ingust adica de un spatiu delimitat  tensiunea este mult mai redusa in cazul unui
proces inflamator pulpar  durerea mai redusa;
• elementul celular foarte bine reprezentat – celulele de la acest nivel se
pot diferentia in celule specializate, in celule de aparare, in celule de reparatie ceea ce ofera
o autonomie acestei regiuni si faciliteaza vindecarea in cazul unor injurii;

5. 5
• vascularizatia bogata  asigura schimburi metabolice rapide dar si
eliminarea rapida a produsilor de degradare si a toxinelor;
• mentinerea vitalitatii pulpare la acest nivel asigura conditiile de continuare
a formarii radacinii chiar si in situatiile in care in rest pulpa este puternic afectata;
Caria simpla a dintilor permanenti tineri
-frecventa
- are anumite caracteristici fata de dintii permanenti adulti legate de particularitatile
morfofunctionale si structurale ale dintilor permanenti tineri;
• smaltul poate fi considerat inca imatur cu atat mai mult in cazul eruptiilor
precoce, cu o suprafata poroasa la care adera mai bine placa dentara si ofera o
susceptibilitate crescuta la carie;
• relief ocluzal accidentat cu cuspizi inalti, fosete adanci;
• canalicule dentinare largi
• coarne pulpare expuse superficial
• radacina in curs de formare
Factori prezenti in mediul oral in care dintele erupe:
• Dinti temporari afectati de carii  carii de contact mai ales pe fetele M ale
M de 6ani si intretin o flora microbiana bogata;
• Dinti care erup in malpozitii cu inghesuiri, anomalii dento-maxilare care
cresc zonele de retentie ale resturilor alimentare  autocuratire ingreunata si curatirea
mecanica ingreunata
• Aparate ortodontice care favorizeaza retentia resturilor alimentare
• Preferinta in alimentatie pentru hidrati de carbon  decalcifieri
• Deprinderi de igiena orala insuficient formate
• Respiratia orala care duce la carii de colet la frontalii superiori
• Perioada pubertara cu toate modificarile hormonale si cu explozie de carii
Ordinea frecventei cariei in functie de topografie si de varsta:
• Molarul de 6 ani – cel mai carioreceptiv pentru ca atinge tarziu planul de
ocluzie si datorita unei igiene deficitare; se pot observa frecvent carii ocluzale dar si
proximale datorita contactului cu M2 temporar cariat, el fiind deseori confundat cu un dinte
temporar datorita faptului ca este un dinte de completare (si nu de inlocuire); debut pe fetele
ocluzale, la inf :fetele V, la sup :fetele P
• Incisivii superiori – incepand cu varsta de 10-11 ani
 carii proximale
 carii palatinale la nivelul foramen caecum
 carii cervicale (la copii cu igiena orala deficitara, copii cu gingivita, respiratori orali);

6. 6
• Premolarii superiori si inferiori – incepand cu 13-14 ani; se pot observa
carii proximale si apoi ocluzale; mezial la contactul cu M1 cariat, la colet
• Molarul de 12 ani – carii ocluzale;
• Caninul – cel mai cariorezistent, dar poate prezenta carie disto-palatinala
la superior;
Clasificarea cariei dentare dupa topografie (Clasificarea lui Black):
• Clasele I
• Clasa a II-a
• Clasa a III-a
• Clasa a IV-a
• Clasa a V-a
Clasificarea cariei dentare dupa profunzime:
• Carii superficiale – pana la jonctiunea amelo-dentinara
• Carii medii – depasesc jonctiunea amelo-dentinara dar cu o profunzime
limitata in dentina
• Carii profunde – extindere adanca pana in apropierea camerei pulpare
Clasificarea cariei dentare dupa evolutie:
1. carii acute
2. carii cronice
3. carii oprite in evolutie
Diagnosticul cariei simple:
• Simptomatologie subiectiva:
• in carii superficiale – nu avem sensibilitate
• in carii medii si profunde - apare sensibilitate la agenti fizici (rece) si la
agenti chimici (dulce) dupa inlaturarea factorului iritant; sensibilitatea este mai atenuata
decat la dintele adult;
• Simptologie obiectiva:
• Carii superficiale – pata cretoasa sau o pigmentare a unei fosete sau a unei
fisuri; rar lipsa de substanta incipienta; pierdecerea transluciditatii, pigmentatii, solutie de
continuitate/ lipsa de subst, deschideri reduse cand caria e profunda
• atentie la gropitele de pe fetele V ale M care pot avea o leziune carioasa
care scapa inspectiei datorita lipsei pigmentarii sau deschiderii mici, palparea insa va
evidentia prezenta unei carii profunde; trebuie examinat si dintele omonim de pe
hemiarcada contralaterala pentru ca leziunile sunt simetrice;
• cariile proximale cu debut sub punctul de contact pot fi tradate de o papilita,
retentie alimentara, pierdere transluciditate, pigmentatie, subminare
• Carii medii si profunde – deschidere punctiforma la nivelul smaltului sau
mai extinsa in smalt; daca intereseaza dentina atunci aceasta este ramolita, umeda, in
cantitate variabila; percutia negativa; teste de vitalitate pozitive;
-inspectie : pe un camp uscat
-palapare : in carii acute : dentina moale, ramolita, se poate deschide usor CP; palparea se
face cu un excavator
-in carii cronice : dentina dura / pigmentata

7. 7
-percutie - neg
-teste vit - poz
ex radiologic - retroalveolare (izometrice, ortoradiale ;bite-wing
Diag poz : dintele in cauza, profunzimea, topografia, criteriul evolutiei
Diagnostic diferential se face cu:
• Distrofii dentare – in carii superficiale
• Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa – in carii medii
• Necroza si ggr – in carii profunde
!!! Examinati si dintele omonim de pe hemiarcada contralaterala pentru ca apar carii simetric;
Tratament - trebuie instituit cat mai precoce datorita particularitatilor morfofunctionale ale
dintilor (camera pulpara foarte aproape, canaliculele dentinare foarte largi);
- obiective:
1. indepartarea factorilor iritanti si asigurarea conditiilor favorabile pentru ca pulpa dentara sa isi
poata indeplini functia dentinogenetica si de continuare a formarii radacinii;
2. refacerea morfofunctionala coronara astfel incat dintele sa isi poata relua toate functiile
(fizionomica, fonetica, masticatorie, ocluzala, de autointretinere si de asigurare a cresterii osoase);
Timpii tratamentului:
-chirurgical = exereza tes alterate
-medicamentos = trat plagii dentinare
-protetic = refacerea morfo-fct a coroanei
1. Timp chirurgical:
-conform principiilor lui Black
-la d perm tineri timpul este generat de principiul economiei maxime de tes dentar dur sanatos,
avand in vedere si calitatile mat. moderne de obt
Cls I
1. accesul in cavitate
2. exereza dentinei – economia de tesut dur dentar sanatos si protectia pulpara pe tot parcursul
tratamentului
3. asigurarea rezistentei
4. asigurarea retentiei
5. extensia preventiva
6. bizotarea marginilor cavitatii
7. verificarea cavitatii
Cls II - necesara extensia prev
Cls III si IV - nu e necesara retentia palatinala / orala
Cls V - economie maxima de tes dentar sanatos
MOD - ca la cls II
-verificarea cav obligatorie
2. Timp medicamentos (tratamentul plagii dentinare) - are urmatoarele obiective:
• Indepartarea factorilor nocivi
• Protectia suprafetei dentinare

8. 8
• Protectia peretelui pulpar si a pulpei de factorii fizici si chimici din mediul
oral dar si din materialele de obturatie
• Stimularea neodentinogenezei care va contribui la definitivarea formarii
radacinii si la inchiderea apexului;
!!! pt toaleta cavitatii se evita apa oxigenata sau alcoolul. Se foloseste serul fiziologic (sau apa
distilata), neofalina, clorhexidina
3. Timp protetic (de refacere morfofunctionala coronara) - se face in functie de profunzimea
cavitatii si de aspectul dentinei de la baza cavitatii;
- pentru dintii laterali se foloseste amalgamul de argint iar pentru dintii frontali se foloseste ciment
oxifosfat de zinc pana la varsta de 16-17ani datorita riscului mare de necroza pulpara care apare
in caz de obturatie cu silicate si compozite;
• Cavitati superficiale – se poate recurge direct la obturatia definitiva; nu
necesita baza;
• Cavitati medii – exista 2 posibilitati:
• Dentina de aspect normal – coafaj indirect, baza, obturatie de durata
• Dentina dura si pigmentata – se aplica un material antiseptic de durata
(eugenat de zinc) cu care se umple cavitatea iar dupa 24-48h se indeparteaza o parte din el
pentru realizarea obturatiei definitive;
• Cavitati profunde – exista 4 posibilitati:
• Dentina dura si de aspect normal (nepigmentata) – se face coafaj indirect
cu materiale pe baza de Ca(OH)2 cum ar fi Dycal, Kerrlife/ eugenat de Zn + obturatie de
baza + obturatie de durata; dintele este izolat, cavitatea se spala cu ser fiziologic, se usuca
cu bulete de vata sterile si cu jet de aer fara presiune; exista posibilitatea utilizarii unor
materiale de coafaj care se utilizeaza fara baza  aplicam un strat mai gros de material de
coafaj indirect ca sa asigure si o buna izolare; in absenta materialului de coafaj indirect se
poate folosi eugenatul de zinc cu care se obtureaza intreaga cavitate  in sedinta urmatoare
se indeparteaza o parte din el pentru a crea spatiu obturatiei de durata;
• Dentina dura si pigmentata – obligatoriu coafaj indirect : trebuie facuta
dezinfectarea dentinei pigmentate cu eugenat de Zn sau Ca (OH)2; peste acesta se pune
provizoriu eugenat de zinc sau CIS care se lasa 2-3saptamani; daca nu apare sensibilitate
se poate trece la obturatia de durata;
• Dentina dura dar cu o insula limitata de dentina ramolita in dreptul unui
corn pulpar - se lasa dentina pe loc pt a nu deschide camera pulpara  coafaj natural:
aplicam Ca (OH)2 sau eugenat de Zn datorita capacitatii sale neodentinogenetice si
dezinfectarii peste care se lasa o obturatie provizorie pt minim 6 saptamani; daca nu exista
acuze subiecte (se fac teste de vitalitate si examen radiologic inainte) se continua pregatirea
cavitatii fara riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare intrucat deja s-a depus dentina
de reactie, protejand cornul pulpar; dentina moale care a fost lasata devine uscata si poate
fi indepartata sub forma de lamele; dentina nou-formata este dura  coafaj indirect
propriu-zis  obturatie de baza obturatie de durata;
• Dentina dura dar cu o deschidere punctiformaa camerei pulpare – se poate
recurge la coafaj direct care se lasa pe loc timp de 6 luni numai daca:
• dinte fara simptomatologie de pulpita in antecedente

9. 9
• conditii de izolare in timpul deschiderii (asepsie, antisepsie)
• pacient tanar clinic sanatos
• deschiderea cu sange de culoare rosu deschis - se poate asigura hemostaza
cu o buleta imbibata si stoarsa in ser fiziologic in aceeasi sedinta
-mat de baza de Ca(OH)2 atat pe zona de deschidere cat si pe baza
-obt provizorie cu glasionomer
-pacient rechemat dupa 6 sapt
- dupa aceea se fac teste de vitalitate, examen radiologic;
-se indeparteaza o parte din mat de obt si se pune mat definitiv
- continuarea formarii radacinii evidentiabila pe radiografie  demonstreaza succesul metodei
aplicate;
Materiale de obturatie
Avand in vedere calitatile mat ce prezinta o buna adeziune nu se mai respecta cu strictete timpii
Black, a.i. sa se poata asigura principiul de economie max de tes dentar sanatos
Pt protectie pulpara :
-baza cu Ca
-mat de obt proviz : eugenat de Zn, oxifosfat de Zn, policarboxilate, silicate, CIS
-mat de durata : compomeri, compozite, amalgam
1. materiale plastice – se aplica direct in cavitatea preparata in cabinet urmand sa faca priza;
2. materiale neplastice – confectionate in laborator iar in cabinet se cimenteaza;
1. nefizionomice: amalgam;
2. fizionomice: compomeri, compozite, nanocompozite (CIS este la situat la limita dintre cele
doua);
Criterii in alegerea materialului:
• Profunzimea cavitatii
• Zona (frontala sau laterala)
• Varsta
- sub orice compozit se aplica un liner de Ca(OH)2 pentru ca sunt toxice  necroza;
Materiale pt coafaj direct si indirect:
• Ca (OH)2
• Eugenat de Zn
• Ciment oxifosfat
• Ciment policarboxilat
• CIS
I. Amalgamul – nefizionomic, are toxicitate crescuta pt organism datorita concentratiei in Hg;
- este un ameste de aliaj de Hg cu Ag, Sn, Cu, Zn dar cel mai folosit este amalgamul de Ag;
- amalgamul de Cu este mai bun si poate fi gasit in:
• Varianta conventionala (clasica) – continut de Cu de 2-5%
• Varianta moderna – continut de Cu de 12-30%
- amalgame non-Gamma 2;
Indicatii – protocol clinic:
• Carii pe dintii laterali

10. 10
• Cavitati de clasa I,II
Avantaje :
• usor de utilizat
• durabilitate, rezistenta f buna
• pret de cost redus
• mai rar carii sec
Dezavantaje:
• inestetic
• nu e adeziv  trebuie facuta extensia preventiva si retentia;
• toxicitatea mercurului pt organism
Protocol clinic :
-undepartare carie
-preparare cav conform principiilor Black
-doar in cav superficiale se utilizeaza amalgan singur
-in cav cls II prepatire corecta istm/prag gingival
-in cav medii + profunde, obligatoriu protectie pulpara
-in cav profunde : tehnica Sandwich : liner, baza, amalgan
-verificare capitate
-umplerea cav cu amalgam in straturi care se condenseaza succesiv cu un obturator
-control ocluzal cu hartie de articulatie
-adaptare ocl, inclusiv marginala
-dupa 24-48h finisare obt, lustruirea cu benzi/discuri pt amalgam
-in cav de cls II este obligatorie folosirea icului
II. CIS (glassionomer) = hibrizi rezultati din cimenturi policarboxilate (proprietate buna adeziva
si putin iritante pentru pulpa) si silicate (transluciditate si eliberare de F);
Avantaje:
• usor de utilizat, se utiliz frecvent la d temp si perm tineri
• sigilare foarte buna
• biocompatibilitate foarte buna, adeziune crescuta
• elibereaza F cu efect carioprofilactic  indicat pt dintii tineri
• rezistenta la compresiune mai buna decat cimentul oxifosfat
• proprietati hidrofile  nu necesita uscare riguroasa, fac priza si in mediu in
care persista un anumit grad de umiditate, fav pt dintii in eruptie
Dezvantaje:
• rezistenta mecanica inferioara compozitelor/compomerilor
• durabilitate limitata – maxim 2 ani
• se folosesc in cavitati putin extinse pt ca au coeficient de contractie mare
• estetica inferioara compozitelor
• degradare in mediu acid, stabilitate in cav pana la 2 ani
Cimenturi glassionomere condensabile (Fuji IX - BC) - umplutura anorganica – folosit pentru:
• cimentari de lucrari

11. 11
• in cav superficiale si medii se poate utiliza ca unic material de obt la temp/
d tineri
• persoane cu carioreceptivitate crescuta pt ca elibereaza mai mult F, in
tehnica sandwich, restaurari in zonele post; au o rezist mai mare decat alte CIS
• baza in cav medii si profunde sub compozit/amalgam
Cimenturi glassionomere modificate(imbotatite) cu rasina(umplutura organica) sau
fotopolimerizabile (Fuji II LC (GC), Photo-Fil) :
-mai mult in zona frontala in cav sup + medii pe d temp si perm tineri
- sunt indicate la dintii temporari in cavitati superficiale sau profunde de orice clasa
- adera mai bine la dentina decat la smalt  se utilizeaza mai ales ca baza in tehnica sandwich sau
sub mat de obt de durata
Protocol clinic de utilizare:
1. timp chirurgical- indepartea carie
2. preg cavitatii, izolare (se admite un anumit grad de umiditate)
3. optional aplicarea de demineralizant – acid poliacrilic pt 30secunde, se spala si se usuca
4. se aplica CIS in cavitate ca baza sau obturatie provizorie si apoi se face fotopolimerizarea in
functie de produs / daca sunt autopolimerizabile se asteapta 5-10 min
5. control, adaptare ocluzala si protectia obturatiei cu un lac fotopolimerizabil (adeziv foto - Fuji
LC Coat)
III. Compomeri = materiale de obturatie moderne, care incearca sa combine calitatile CIS si
compozite;
Avantaje:
• sisteme adezive bune
• nu necesita demineralizare  se folosesc cu primer
• elibereaza F comparativ cu compozitele
• au rezistenta mai buna decat CIS
Dezavantaje:
• estetica inferioara compozitelor
• durabilitate maxim 4 ani
• elibereaza mai putin F decat CIS
• rezistenta mecanica inferioara compozitelor
Indicatii:
• Tratamentul cariilor de orice fel inclusiv de clasa a IV-a la dintii temporari
si permanenti tineri (nu trebuie preparata cavitatea, este suficient un periaj riguros);
• Material de electie pt obturarea cavitatilor de clasa a III-a si a IV-a pe dintii
permanenti tineri;
• Tratamentul cavitatilor de clasa a II-a in combinatie cu un compozit,
deasupra unei obt de baza
• Tratamentul cavitatilor de dimensiuni mici;
• Tratamentul eroziunilor dentare (lacune cuneiforme);
• Tratamentul cariilor radiculare;
• Restaurari coronare ale fisurilor dentare;

12. 12
• Restaurari coronare in caz de fractura dentara (fracturi coronare partiale),
restaurari radiculare
• Restaurari ale bonturilor cand ½ din peretii cavitatii sunt prezenti
• La pac tineri unde dorim sa asiguram o durabilitate a obt de pana la
4 ani
• Prezinta o adeziune mai buna la smalt/dentina; nu necesita
demineralizare, dar atunci cand se fol primer-ul de la compozit e necesara si demin sma;
daca se utilizeaza primer-ul de la compomeri, atunci el contine si demineralizant
Protocol clinic:
• Alegerea nuantei compomerului
• Accesul in cavitate, exereza dentinei ramolite, preg cav (periaj) izolarea
• Nu se foloseste demineralizant / aplicare demineralizat 15-30 sec, spalare
in cond de buna izolare
• Uscarea si aplicarea primerului timp de 30secunde apoi uscare usoara fara
presiune dupa 5-10secunde si fotopolimerizare 10-20 secunde
• Se aplica compomerul - se fotopolimerizeaza in general 40secunde
• Controlul ocluzal cu ajustare ocluzala si finisare cu discuri, freze diamantate
de finisare, gume de finisat
Produse: Compoglass (Vivadent), Dyract AP(Dentsplay), Elan (Kerr), Twinky star (Voco)
IV. Compozite = materiale moderne utilizate in restaurarea dentara prezentand aspectul estetic,
utilizate pe scara larga, pe dinti temporari si permanenti;
Indicatii:
• leziuni carioase apartinand oricarui tip de cavitate;
• fisuri ale smaltului, leziuni cu expunere de dentina
• fracturi/fisuri partiale ale coroanei dentare
• fatetari dentare directe (protetica) – poate servi si la inchiderea unei spatieri
sau a unei diasteme
• anomalii de structura, forma ale dintilor
• distrofii dentare
• discromii dentare
• imobilizari ale dintilor parodontotici
• reparatii ale coroanelor de invelis, sistem de contentie in ortodontie
Avantaje:
• estetica superioara, buna stabilitate clinica, raport cost/calitate bune,
economie maxima de strat dentar sanatos, necesita preparatii minime
• rezistenta relativ buna
• durabilitate buna in functie de igiena orala si carioreceptivitate
• eficienta – prezinta sistemul adeziv astfel incat sunt suficiente preparatiile
care respecta principiul economiei de substanta dentara oferind rezistenta si retentie
cavitatii – ,,stomatologie minim invaziva”
• raportul calitate-pret este bun
• biocompatibilitate buna

13. 13
• tehnica de lucru relativ simpla
• adera mai bine la smalt decat la dentina
Dezavantaje:
• dureaza 5 ani
• au un protocol sensibil la orice contaminare  nu mai adera
• grad de toxicitate crescut putand da necroza in timp
• rezistenta mai mica decat a amalgamului dar mai mare decat a CIS
Clasificare:
• compozite fotopolimerizabile
• compozite autopolimerizabile
- in functie de structura:
• compozite microhibride si nanohibride  estetica superioara;
- indicate in special pt dintii din zona frontala;
Avantaje: rezistenta mecanica satisfacatoare, estetica foarte buna;
Dezavantaje: punct de contact dificil de realizat, protocol sensibil la orice contaminare;
• compozite condensabile
Avantaje: rezistenta mecanica crescuta fata de primele, folosite mai mult in zona laterala, estetica
buna;
Dezavantaje: punct de contact dificil de realizat, protocol foarte sensibil la orice contaminare, nu
exista suficiente studii asupra calitatilor;
• compozite fluide – vascozitate redusa;
Indicatii:
• baza sub compozitele de vascozitate mare in cavitati profunde si unde
compozitul patrunde mai greu in toate detaliile
• sigilari si sigilari largite (d perm + temp)
• cavitati de dimensiuni mici, trat lez cervicale
• cavitati care au necesitat o preparare speciala - microcavitati (ex: prin
tunelizare) sau unde s-au utilizat metode minim invazive
Avantaje: estetica buna, usurinta de a patrunde in orice detaliu;
Dezvantaje: rezistenta mai redusa, protocol de lucru sensibil la orice contaminare, lipsa evaluarii
pe termen lung (lipsa prognosticului)
Alegerea culorii compozitelor - paleta larga de cul
Protocol de utilizare al compozitelor:
• deschiderea cavitatii
• exereza dentinei ramolite
• izolarea dintelui cu diga (daca este posibil)
• toaleta cavitatii in functie de profunzime
• uscare

14. 14
• aplicarea demineralizantului timp de 15-30secunde numai pe marginile
smaltului (- acid ortofosforic 37 %)
• spalarea cu jet de apa 20-30secunde sub izolare si aspirare – pt a fi
indepartata orice urma de acid
• uscarea riguroasa a cavitatii
• aplicarea sistemului adeziv prin pensulare timp de 10secunde intreaga
cavitate
• se usuca usor pentru a nu colaba canaliculele dentinare  dupa 10secunde
pentru a se obtine un film uniform pe toti peretii cavitatii
• fotopolimerizarea timp de 20 secunde
• aplicarea in straturi succesive a materialului compozit nu mai groase de
2mm cu o fotopolimerizare succesiva pana la refacerea morfologiei coronare a dintelui
• controlul cavitatii
• adaptarea ocluzala, marginala cu freze de finisare
• lustruirea cavitatii cu gume sau discuri
• verificarea adaptarii ocluzale si marginale  refacere morfofunctionala
- se incearca reducerea numarului de pasi a.i. adezivul si acidul sa fie un singur produs;
V. Coroane metalice prefabricate
- dinti temporari – se fabrica industrial, in serie, sunt anatomoforme, permit refacerea
morfologica foarte buna a coroanei si refacerea functionala, asigurand si rolul de mentinator de
spatiu al acelui dinte;
- dinti permanenti tineri – asigura si rolul de mentinator de spatiu; se utilizeaza mai ales coronite
individuale executate in laborator cu o preparare minima a coroanei urmata de o amprentare;
Indicatii:
• Dinti cu leziuni carioase mari atat vitali cat si devitali, temporari si
permanenti - inainte de prepararea coronitei se recomanda pregatirea cavitatii carioase,
tratament endodontic daca este cazul, obturarea cavitatii cu CIS sau cu amalgam(daca se
descimenteaza coroana dintele sa fie protejat), preparea protetica a coroanei, aplicarea
coroanei;
• Dinti cu distructii coronare masive
• Dinti din zona laterala
• dinti care mai raman pe arcada inca cel putin 6 luni
• an de structura
• mai rar pe d perm tineri, de regula recurgem la coroane din lab de TD, dupa
pregatirea dintelui, amprentare, mai ales pe devitali
• pe d temp unde e necesara refacerea corecta a pct de contact atat interdentar
cat si cu antag, pt a se mentine sp pe arcada mai ales sagital, dat si vertical
Avantaje:
• ofera o buna rezistenta
• protejeaza dintele respectiv
• refacere morfofunctionala optima a coroanei,inclusiv pct de contact
• pret redus
Dezavantaje:
• necesita buna colaborare a pacientului, necesita o prep a coroanei , uneori
cu sacrificiu de tes sanatos

15. 15
• inestetice
• timp de lucru prelungit
Tehnica de lucru:
• Coronite prefabricate – pregatire minima a dintelui cu desfiintarea
punctelor de contact interproximale, respectarea convexitatii fetelor V si O ale dintilor, cu
o minima slefuire ocluzala;
- pot fi ajustate la colet prin taiere cu foarfeca;
- se obtureaza dintele cu CIS, izolare, uscare, cimentare cu CIS;
• Coronite in laborator – se desfiinteaza punctul de contact, se pastreaza
convexitatea si maxim 1,5mm de tesut dentar ocluzal, necesita o buna adaptare la colet;
VI. Cape de celuloid = accesorii prefabricate,destinate fiecarui dinte, pe marimi anatomoforme,
transparente  permit fotopolimerizarea;
Indicatii:
• distructii coronare de dimensiuni mai mari
• fracturi ale unghiurilor incizale (carii de biberon, traumatisme)
• anomalii de structura ale dintelui: distrofii, coloratii, discromii, an de forma,
volum
• dinti temporari si permanenti tineri, frontali si laterali
Avantaje:
• estetica, refacere morfofunctionala buna chiar si in cazul unor distructii mai
mari
• rezistenta buna
Dezvantaje:
• buna colaborare a pacientului
• timp de lucru prelungit
• protocol de lucru sensibil la orice contaminare
Tehnica de lucru:
• indepartarea tesuturilor dentare alterate
• alegerea si adaptarea capei mai ales la nivelul coletului
• preg dintelui :izolare si demineralizarea cu acid ortofosforic 30secunde
• spalare sub izolare si cu aspiratie continua 20secunde
• uscare riguroasa
• aplicarea adezivului
• fotopolimerizarea
• umplerea capei cu compozit
• aplicarea capei pe dintele respectiv cu adaptarea ei si indepartarea excesului
de compozit de la nivelul coletului
• fotopolimerizarea 40secunde pt fiecare fata a dintelui
• finisarea la colet pentru a buna inchidere marginala, adaptarea in ocl
VII. Inlay-uri si Onlay-uri = mijloace moderne de restaurare coronoara care substituie obturatii
de dimensiuni mai mari;
Indicatii:
• dinti temporari si permanenti tineri

16. 16
• cavitati de clasa a II-a pentru refacerea pragului gingival sau unde este
dificil de realizat punctul de contact interproximal
• maximum 60% din coroana este afectata
• cavitati de tip MOD
Avantaje:
• rezistenta foarte buna comparativ cu obturatiile
• protejeaza bine papila intedentara
• refacere morfofunctionala optima a coroanei
• estetica buna daca sunt din ceramica
• durabilitate
• durabilitate mai buna si biocompatibilitate mare
Dezvantaje:
• timp de lucru prelungit
• cost ridicat
• interventia laboratorului de tehnica dentara
Materiale din care pot fi confectionate – in functie de zona unde se aplica:
• ceramica, compozit
• aliaje nobile: Au platinat(rezistenta mai mare fata de cele de ceramica, pot
rezista pana la 40 de ani in caz de carioreceptivitate scazuta)
-se preg in lab de TD dupa preg cor si amprentare
Ceramica :
=mat de electie in estetica dentara datorita :
-transluciditatii - imita cm bine transluciditatea sma
-rezistenta buna, aproape comparabila cu a metalelor
-biocompatibilitate
VIII. Fatete dentare = mijloace moderne de restaurare a dintilor din zona frontala dar care se pot
extinde chiar si pe PM1 si PM2 vizibili in suras sau vorbire;
- pot fi piese protetice sau realizate in cabinet;
- apartin stomatologiei estetice;
-pe d perm tineri doar daca sunt devitali
-la copii nu se aplica
-rezista in bune cond dupa aprox 15 ani
-proceduri stoma care apartin esteticii dentare
-rol de a reface anomalii de aspect forma volum culoare
-se fac din : compozit, ceramica
Clasificare - dupa modul de realizare:
• directe – se realizeaza extemporaneu in cabinet din compozit; durabilitate
2-3ani;
• indirecte – se realizeaza din ceramica in laboratorul de tehnica dentara dupa
o preparare prealabila minima a dintelui fara a desfiinta pct de contact (adera la sma);
durabilitate pana la 15ani;primele 2-3 sapt se aplica fatete proviz din compozit
Avantaje pt fatele din oxid de zirconiu - transluciditate foarte buna si o stralucire similara
smaltului dentar

17. 17
Indicatii:
• dinti permanenti din zona frontala
• fracturi dentare cu interesarea unghiului
• fisuri dentare, eroziuni
• discromii date de tratamente endodontice, fluoroza, medicamente
• anomalii de structura ale smaltului: amelogeneza imperfecta
• spatieri dentare: diasteme
• cosmetizari ale dintilor malpozitionati rotati izolati
• cosmetizari ale dintilor cu modificari de forma: dinti conici, nanici
• dinti cu obturatii mari unde nu se poate asigura o buna estetica prin obturatia
in sine
• modificari de forma, culoare, aspect, pozitie;
Contraindicatii:
• pacienti cu parafunctii sau obiceiuri vicioase (bruxism, interounerea
obiectelor intre arcade)
• pacienti cu parodontopatie activa
• pacienti la care ar trebui realizat un tratament ortodontic
• coroana dentara poate sa asigure stabilitatea
• pacienti cu igiena orala deficitara si carioreceptivitate crescuta
Indicatiile terapiei la dintii permanenti tineri
Indicatiile trat pe temp si d perm tineri :
1. posibilitati de refacere morfofunctionala corecta
2. timp ramas pana la exfoliere
3. risc carios individual
1 : obturatie, inlay, onlay, coroana prefabricata, capa de celuloid
3 : pac cu risc crescut(mai mult de 3-4), mediu (2-3) mic (1)
- la temporari : cu cat riscut carios e mai mare cu atat mat de obt tb sa fie mai rezistent
ex : scazut, compomer (rezista 4 ani), crescut (compozit), pt 1-2 ani (CIS)
-dg precoce, trat precoce
-alim sanatoasa, crestere sanatoasa, stare de sanatate buna
-profilaxie specifica = F > 6 ani : 1gF/zi
-profilaxie sec : prin dispensarizare
-dispensarizare : dent mixta 3 luni, dent perm 6 luni
Metode specifice pt d perm tineri :
1.dinte permanent in eruptie cu santuri, fosete indemne, cu relief putin anfractuos 
tratament non-invaziv prin aplicare de lacuri cu F;
- dupa ce a erupt suficient si putem beneficia de conditii de buna izolare se poate recurge la sigilare;
-inspectie, palapre
-dg dif correct : foseta/fisura anatomica/ carie la debut (in carie sonda agata)

18. 18
***NU A PREDAT
2. santuri, fisuri, fosete cu marmoratii sau chiar prezenta unor microcavitati
- tratament: sigilare largita si in anumite santuri si fosete se poate face obturatia preventiva cu
rasini (se prepara o mica cavitate care sa cuprinda sistemul de santuri si fisuri cu lipsa de substanta,
se obtureaza cu un material compozit fluid sau chiar cu sigilant);
3. cavitati superficiale cu extindere pana la limita amelodentinara sau cu o profunzime de
pana in maxim 1/3 externa a dentinei;
- tratament: prepararea unei cavitati de o anumita clasa cu respectarea principiului de economie de
tesut dur dentar;
- in functie de aspectul dentinei se aplica un CIS peste care se aplica compozitul;
- daca dentina este pigmentata se aplica o baza pe baza de hidroxid de calciu si apoi compozit;
4. cavitate profunda care ajunge pana la dentina parapulpara
- tratament: dupa prepararea cavitatii se aplica in functie de tipul de dentina Ca (OH)2  CIS
compozit sau un coafaj indirect in 2 timpi (baza provizorie 2saptamani apoi se obtureaza definitiv);
5. cavitatea foarte profunda juxtapulpara cu sensibilitate subiectiva
- tratament:
• coafaj indirect sau natural in functie de aspectul dentinei
• daca se deschide accidental camera pulpara se face coafaj direct – controale
periodice la 6 saptamani, teste de vitalitate, radiografie de control la 6 luni  obturatie de
durata
• daca apar acuze subiective care nu cedeaza  pulpectomie
PANA AICI
Sigilarea largita si obturatia preventiva cu rasina - tin de stomatologia minim invaziva cu
preparea de cavitati cu minim sacrificiu de tesut dentar;
- extensia preventiva este inlocuita cu sigilare preventiva;
Sigilarea largita = obturatia preventiva cu rasina tip I
Indicatii:
• dinti cu santuri, fisuri, fosete cu marmoratii
• la adolescentii cu dinti permanenti tineri, carioreceptivitate medie sau
crescuta
Consta in:
• periaj dentar profesional al suprafetei respective
• spalare
• izolare
• uscare
• enameloplastie enamel (fisurotomie) = indepartarea smaltului superficial
afectat, pigmentat (o biopsie de smalt);

19. 19
• uscarea si aplicarea acidului ortofosforic 37% pe toata suprafata smaltului
15-30 sec
• spalarea in conditii de izolare cu aspirare 20-30 sec
• uscarea foarte buna
• aplicarea sigilantului sau a adezivului primer-bonding si compozitul fluid
in zona in care a fost indepartat sma, deasupra careia se aseaza un strat subtire de rasine
(sigilant) atat peste obt cat si peste intreg sistemul de santuri, fosete, fisuri
• fotopolimerizarea compozitului 10-20 sec
• verificarea in ocluzie
• adaptarea in ocluzie
• finisarea cu discuri si gume de finisat
- este indicat sa se cuprinda tot sistemul de fosete si fisuri al suprafetelor ocluzale;
Obturatia preventiva cu rasina tip II si III – diagnosticul se pune dupa prepararea cavitatii;
Indicatii:
• cavitati superficiale cu marmoratii pana la jonctiunea smalt-dentina cu lipsa
de substanta
• cavitati care intereseaza dentina 1-2mm (tip II) sau extindere mai mare in
dentina > 1-2 mm(tip III)
• copii cu carioreceptivitate redusa
• pacienti cu igiena orala buna, care respecta dispensarizarile, dieta sanatoasa,
risc carios scazut
• in cav cls I : doar in smalt
• recomandate in special in cav in care marg obt sunt scoase din
contact u antagonistul
-sunt tehnici la care principiul extensiei prev de la Black, este inlocuit cu sigilarea preventiva
:stomatologie minim invaziva
Contraindicatii - carioreceptivitate crescuta
-in cav de cls II supuse unor presiuni masticatorii mari
- cav cls I unde marg obt sunt in contact cu dintii antagonisti
Tehnica:
-anestezie (daca e cazul)
-preg cav cu adaptare la principiile moderne (nu sunt valabili timpii Black)
-toaleta corecta a cav (ser fiziologic)
-enameloplastie – cu freze de turbina sferice sau exista freze speciale pentru fisurotomie pt ca
sectioneaza cat mai putin canaliculii dentinari - la nivelul fisurilor cu marmoratii
-uscare
OPR II : se aplica doar o baza de CIS si deasupra compozit fluid peste care se pune sigilantul /
extrafluidul in intreg sist de santuri/fosete
OPR III :baza de Ca(OH)2/CIS deasupra compozit fluid peste care se pune sigilantul / extrafluidul
in intreg sist de santuri/fosete
***
-demineralizarea cu acid ortofosforic 37% timp de 30secunde pe tot sistemul de fosete si fisuri

20. 20
-Spalare 30 secunde
-Se aplica sistemul adeziv, se fotopolimerizeaza 20 secunde
-se aplica compozitul fluid, hibrid peste care se aplica un sigilant; nu se mai face extensia
preventiva;
in OPR III – se aplica Ca(OH)2 sau CIS si se face demineralizare intregului sistem de fisuri;
!!!Extensia preventiva din principiile lui Black este inlocuita cu aplicarea sigilantului.
-verificarea
-adaptarea ocluzala si marginala cu freze speciale
-lustruirea
Indicatii simpla sigilare :
-pac cu risc carios scazut
-dispensarizati
sigilare largita :
-pac cu risc carios mediu/ crescut
-marmoratii
OPR II :
-carii jonct smalt-dent
-carii pana la 1 mm dentina
OPR III :
- cav mai profunde de 1 mm in dentina
OPR II + OPR III :
-doar cand sunt contacte stabile cuspid - fosa (plan vertical )
Caria complicata a dintilor permanenti tineri
Frecventa:
- unii dinti permanenti tineri (mai ales M1 permanent) sunt confundati de catre parinti cu dintii
temporari  cariile incipiente sunt neglijate  solicita asistenta medicala cand caria deja este
complicata;
- particularitatile diagnostice si terapeutice sunt determinate de radacina inca in formare si de
comunicarea pulpo-parodontala  tensiunea este scazuta in tesutul pulpar  simptomatologie
dureroasa mai atenuata  pulpa dintelui permanent tanar prezinta capacitati de aparare crescute,
cu un metabolism intens si rapid si cu eliminarea mai rapida a produsilor de degradare microbiana
(a toxinelor);
-mediu bucal cu prez d temp
-santuri/fosete/fisuri adanci cu risc crescut de retentie
-alim vicioasa, igiena precara
-sma mai poros, aderent pt placa
-canaliculi dent largi

21. 21
-capacitate de depunere de dentina tertiara
Complicatiile cariei dentare:
• pulpite
• necroza
• gangrena
1) Pulpite
Etiopatogenie:
• complicatie a cariei:
• in faza de carie simpla a smaltului se ajunge la fenomene limitate de
inflamatie pulpara total reversibile;
• cand s-a depasit limita amelo-dentinara apar depuneri de dentina tertiara (de
reactie);
• in caria medie si profunda apare o depunere neregulata de dentina tertiara
(de reactie) asociata cu o inflamatie pulpara; daca actiunea factorilor iritanti continua 
inflamatia devine pulpita propriu-zisa;
- la dintele tanar raspunsul de apare pulpara la carie este caracterizat prin producerea abundenta de
dentina de iritatie si de calcifieri intra si pericanaliculare;
• traumatisme dentare – cu interesarea directa a camerei pulpare;
- modificarile determinate de compresiune sau tractiune vor fi cu atat mai reduse cu cat apexul este
mai larg deschis;
- daca se prezinta intr-un timp de 24-48h la tratament atunci fenomenele pot fi reversibile dar, de
regula, cu timpul apar calcifieri si fibrozarea tesutului pulpar reducandu-se astfel capacitatea de
aparare;
• deficiente in pregatirea cavitatii carioase si in tratamentul cariei simple
(materiale de obturatii) – se va avea in vedere racirea continua cand se lucreaza cu turbina
(factori fizici/mecanici), substantele folosite pentru toaleta cavitatii sa nu fie iritante (ex:
alcool, apa oxigenata), toxicitatea materialelor de obturatie – fara baza (factori chimici);
Clasificarea pulpitelor:
- dupa criteriul clinic:
• pulpite acute
• pulpite cronice
• pulpite cu camera deschisa
• pulpite cu camera inchisa
• pulpite partiale (-percutie)
• pulpite totale(+percutie)
- dupa criteriul histopatologic:
• pulpite seroase
• pulpite purulente
• pulpite ulceroase
• pulpite granulomatoase(polipoase)
- dupa criteriul simptomatologiei:
• pulpite asimptomatice

22. 22
• pulpite simptomatice
- dupa criteriul evolutiv:
1. pulpite reversibile
2. pulpite ireversibile
- la copii apar frecvent forme asimptomatice si reversibile datorita particularitatilor pulpei tinere;
-dupa topografie :
-partiale
-totale
Forme clinice de pulpita:
• Hiperemia pulpara
• Pulpita acuta partiala seroasa
• Pulpita acuta totala seroasa
• Pulpita acuta partiala purulenta
• Pulpita acuta totala purulenta
• Pulpite cronice cu camera pulpara deschisa - ulceroase, granulomatoase
• Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa
Manifestari clinice:
I. Examen subiectiv:
• Pacientul se prezinta pentru durere (caracter spontan/provocat, durata
lunga/scurta, vechimea, tipul lancinant/pulsatil, intensitatea, zona de iradiere, factori
favorizanti si calmanti)
• Durere spontana apare deja in pulpita acuta partiala seroasa, copilul poate
preciza dintele in cauza doar in cazul cariei profunde, hiperemiei pulpare, pulpitelor acute
partiale;
• In pulpitele acute totale apare iradierea durerii;
• In pulpitele cu o vechime mai mare (in special in cele totale) copilul nu
poate preciza dintele in cauza ci numai hemifata afectata, ca a avut durere la acel dinte in
antecedente care a cedat la antialgice ( indica pulpita cronica care evolueaza in pusee);
• Perceptia durerii este diferita la copii iar modificarile histopatologice ale
tesutului pulpar sunt mai avansate decat simptomatologia;
• Durerea are intensitate mai mica la copil;
II. Examen obiectiv:
• Carie extinsa cu depozit bogat de dentina alterata - dupa indepartarea
dentinei ramolite un corn pulpar poate fi deschis cu aparitia sangerarii cu sange de culoare
rosu aprins (forma acuta) sau inchis (forma cronica) (in functie de forma clinica) sau a unei
picaturi de puroi urmata de sangerare, prezenta ulceratiei sau a polipului pulpar;
• Obturatie voluminoasa cu o carie secundara sau cu modificari de culoare
ale smaltului;
• Percutia pozitiva/negativa (in functie de forma clinica) cu sensibilitate in
formele totale;
• Testele de vitalitate nu sunt concludente la copii;
1) Hiperemia pulpara = primul stadiu de inflamatie pulpara;

23. 23
Subiectiv – durere recenta, de scurta durata, provocata de agenti termici (rece) prelungita cateva
minute 8-10 dupa incetarea actiunii factorului iritant;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita din abundenta care dupa ce este indepartata lasa
dentina dura pigmentata/nepigmentata;
- este un fenomen total reversibil la dintii permanenti tineri daca inceteaza actiunea factorilor
iritanti;
Histopatologic – fenomene inflamatorii limitate cu exudat si cu usoare modificari vasculare de tip
vasodilatatie;
2) Pulpita acuta seroasa partiala
Subiectiv – durere provocata (de agenti termici sau chimici) sau spontana, nocturna, in crize de
scurta durata, de data recenta (1-2nopti), lancinanta, intensitate mare, localizata, exacerbata la
agenti termici ( rece) + dulce, cedeaza la antialgice;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta care dupa ce este indepartata lasa un strat
subtire de dentina dura pigmentata/nepigmentata;
- aceasta forma este total reversibila la dintii permanenti tineri cu conditia incetarii actiunii
factorilor iritanti;
Histopatologic – modificari inflamatorii cu vasodilatatie activa apoi de tip paralitic, exsudat
inflamator in pulpa, modificari in stratul odontoblastic;
Percutie – negativa;
3) Pulpita acuta seroasa totala
Subiectiv – durere intensa, spontana, in crize prelungite, lancinanta, de vechime mai mare,
exacerbata la agenti termici (rece, cald) + dulce, cedeaza la antialgice, iradianta, copilul nu poate
preciza dintele cauzal, iradianta
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara cu dificultate durerea se exacerbeaza si apare o sangerare cu sange de culoare rosu deschis,
fenomene inflamatorii ireversibile;
Histopatologic – modificarile inflamatorii se extind in pulpa radiculara;
Percutia – pozitiva;
4) Pulpita acuta purulenta partiala
Subiectiv – durere spontana, pulsatila, exacerbata la cald, cedeaza la rece, nu cedeaza la antialgice,
cu caracter nocturn, pacientul poate preciza dintele cauzal (localizata)
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara si apare o picatura de puroi urmata de sangerare rosu deschis si calmarea durerii;
Histopatologic – apar microabcese limitate in pulpa coronara;
Percutia – negativa;
5) Pulpita acuta purulenta totala
Subiectiv – durere spontana, pulsatila, intensa, in crize prelungite, de lunga durata, iradianta
(pacientul indica un alt dinte/ hemifata) cedeaza la rece, se exacerbeaza la cald, nu cedeaza la
antialgice;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara si apare o picatura de puroi urmata de sangerare si calmarea durerii;
Histopatologic – apar microabcese si in pulpa radiculara;

24. 24
Percutie – pozitiva;
6) Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa
Subiectiv – durere care poate prezenta pusee de acutizare, jena la masticatie;
Obiectiv – sub obturatie voluminoasa sau fara protectie pulpara, modificari de culoare ale
smaltului din vecinatatea obturatiei, carie secundara, la deschiderea CP : o picatura de sange de
cul rosu inchis
7) Pulpite cronice cu camera pulpara deschisa
1) ulceroase
Subiectiv – jena la masticatie sau dureri in pusee de acutizare prin obturarea cavitatii carioase cu
resturi alimentare;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta care dupa indepartare releva prezenta
unei ulceratii situata la nivelul plafonului camerei pulpare dar mai frecvent la limita dintre pulpa
coronara si cea radiculara (sangerare de culoare rosu inchis);
2) polipoase (granulomatoase)
Subiectiv – usoara jena la masticatie si sangerari;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita dar la nivelul patrunderii in camera pulpara se
constata prezenta polipului pulpar acoperit cu tesut de granulatie lax, care sangereaza la atingere
si e sensibil; trebuie diferentiat de polipul gingival sau periodontal urmarind insertia acestuia;
Hiperemia+pulpita acuta seroasa partialaforme reversibile la dintii permanenti tineri;
Tratamentul pulpitelor - obiectivele tratamentului:
• Asigurarea conditiilor favorabile ca dintele sa-si continue procesul de
continuare a formarii radacinii si de obtinere a unei inchideri apicale;
• Indepartarea factorilor iritanti
• Eliminarea durerii
• Pastrarea vitalitatii/integritatii partiale/totale pulpare doar in formele
reversibile
• Stimularea capacitatii pulpare de neodentinogeneza
• mentinerea vitalitatii pulpare partiale/totale
Posibilitati de tratament :
COAFAJE - doar in hiperemie (indirect/natural) sau la pulpita acuta seroasa partiala la care nu s-
a deschis CP
Coafaj indirect in doi timpi (indicat mai ales in caz de pulpita partiala seroasa) – in primul timp
se aplica o pasta pe baza de antibiotic si hidrocortizon pentru 24-48h dupa o prealabila pregatire a
cavitatii si rezolvarea durerii;
- in al doilea timp (dupa 1-2zile) pacientul revine, se face o toaleta riguroasa a cavitatii cu ser
fiziologic sau neofalina dupa care se aplica coafajul indirect propriu-zis cu material histofil pe baza
de Ca(OH)2  obturatia de baza obturatia de durata; se lasa 3-4luni;
Coafaj natural – se pastreaza insula de dentina ramolita; 6 saptamani;
Coafaj direct – se practica numai daca sunt respectate toate conditiile enumerate in primul curs;
poate fi realizat in 1 sau 2 timpi; se lasa 6luni;

25. 25
Amputatia vitala (pulpotomia vitala) = conservarea pulpei radiculare dupa esecul coafajului si
in toate formele de pulpite partiale (inclusiv purulenta) mai ales la pluriradiculari;
Tehnica:
• Radiografie
• Anestezie
• Pregatirea cavitatii
• In conditii de izolare deschiderea larga a camerei pulpare cu indepartarea
integrala a plafonului camerei pulpare, evidentierea canalelor rad
• Ablatia pulpei coronare cu lingurita Black sau freze cu turatie joasa
• Hemostaza cu ser fiziologic si bulete sterile
• Uscarea cu bulete sterile
• Aplicarea la intrarea in canalele radiculare a unui preparat pe baza de
Ca(OH)2 cu priza rapida
• Obturatia de baza CIS
• Obturatia definitiva
• Control clinic si radiologic pana la formarea radacinii
Pulpectomia – se recomanda sa se faca odata si tehnica apexifierii (si pentru necroza, ggr,
parodontite);
- se indica in toate formele de pulpita totala, in esecurile dupa pulpotomie, la monoradiculari sau
pluriradiculari; se st continuarea formarii rad si obtinerea inchiderii apicale a.i. sa se poata recurge
la un trat endo definitiv similar ca si pt dintele adult
Tehnica:
• Radiografie
• Anestezie - se lasa obligatoriu tesut pulpar restant cu riscul de a fi infectat
la nivelul zonei apicale si se va menaja zona apicala pt ca pot fi impinse cu foarte multa
usurinta resturi de tesut pulpar infectat in zona periapicala;
• Izolare
• Pregatirea cavitatii carioase
• Deschiderea larga a camerei pulpare
• Ablatia pulpei coronare
• Indepartarea pulpei radiculare cu instrumentar special (ace cu varful bont si
cu cursor) si nu se patrunde numai pe 2/3 din lungimea radacinii
• Se pot face spalaturi usoare fara presiune cu ser fiziologic sub aspirare
• Uscare cu conuri de hartie sau cu aer fara presiune
• Obturarea cu Ca(OH)2 aplicat cu ace lentulo
• Obturarea camerei pulpare cu un ciment
• Obturarea cu compozit sau material provizoriu pt ca tratamentul se reia din
6 in 6 luni in functie de evolutia formarii radacinii
• Dupa terminarea formarii radacinii tratamentul se reia si obturatia
radiculara se va face cu materiale nerezorbabile respectand zona apicala si periapicala
2) Necroza
= procesul patologic de mortificare aseptica a tesutului pulpar;
- apare in special la dintii permanenti tineri frontali;

26. 26
Factori etiopatogenetici:
• Factori locali (determinanti):
• Factori mecanici: pregatirea incorecta a unei cavitati cu folosirea irationala
a turbinei  traumatism dento-parodontal; traumatisme la dintii frontali;
• Factori chimici: toxicitatea substantelor folosite pentru toaleta cavitatii;
toxicitatea unor materiale de obturatii;
• Factori termici: folosirea turbinei fara racire;
• Factori generali (favorizanti) – nu produc in mod direct necroza ci doar
creaza premise pentru ca unii factori obisnuiti sa devina nocivi;
Manifestari clinice:
• Subiectiv – tulburari fizionomice date de modificari de culoare ale dintelui
cu pierderea transluciditatii;
• Obiectiv – dinte cu obturatie masiva necorespunzatoare, modificari de
culoare, pierderea transluciditatii, traumatism dento-parodontal care duce la strangularea
pachetului vasculo-nervos al dintelui;
Teste de vitalitate - negative;
Percutia - nedureroasa;
3) Gangrena
= procesul patologic de mortificare septica a tesutului pulpar cu sau fara cointeresarea tesuturilor
periapicale produs sub actiunea unei flore microbiene mixte aeroba si anaeroba;
Evolutie :
-padodontite apicale
-fracturi corono-rad
-potential focal de infectie in tot org
-poate duce la aparitie bolii de focar (endocardite)
Etiopatogenie:
• Complicatiile cariei dentare si a pulpitelor (purulente, cronice)
• Traumatisme (IC superiori)
• Complicatia necrozei infectate dupa obturatii fizionomice
- daca radacina este complet formata, evolutia, complicatiile si terapia este la fel ca la dintele adult;
- daca radacina este incomplet formata, procesele de crestere se opresc, radacina ramane scurta,
apexul larg deschis iar valoarea functionala a dintelui este redusa;
Forme clinice:
• Simpla - Procese patologice limitate la nivelul tesutului pulpar
• Complicata – Invazia microbiana se extinde si in tesuturile periapicale;
mult mai frecventa la dintii permanenti tineri;
Factori care determina complicarea unei ggr simple respectiv difuziunea microbiana in
tesuturile periapicale:
• Comunicarea larga pulpo-parodontala
• Canal radicular larg
• Canalicule dentinare largi
• Vascularizatie bogata

27. 27
• Structura osoasa cu spatii medulare largi
Manifestari clinice:
• Subiectiv – tulburari fizionomice date de modificarile de culoare ale
dintelui, pierderea transluciditatii, carie profunda;
• Obiectiv – modificari de culoare ale dintelui, o carie profunda cu dentina
ramolita abundenta, camera pulpara deschisa, cu miros fetid, fara sensibilitate la palpare
iar in gangrena complicata apare sensibilitate la percutie, sensibilitate la presiunea
mucoasei gingivale in zona apexului;
Teste de vitalitate - negative;
Complicatiile gangrenei - Parodontite apicale:
• Acute
• Cronice
• Congestive
• Exudative
-apar de obicei ca si complicatii ale gangrenei, la d perm tineri din cauza apexului larg deschis
Parodontita apicala acuta
– are 3 faze (endoosoasa, subperiostala, submucoasa), cea mai dureroasa fiind cea
subperiostala;
- evolueaza spre parodontita apicala cronica;
Manifestari clinice:
Subiectiv – durere atroce de intensitate mare, aproape continua care nu cedeaza la
antialgice obisnuite, accentuata la masticatie si la orice atingere a dintelui (chiar si in
fonatie), senzatia de alungire a dintelui (de egresiune);
Obiectiv – carie profunda cu multa dentina ramolita, camera pulpara deschisa, lipsa
sensibilitatii la palparea tesutului pulpar, durere la percutie, durere la presiunea mucoasei
in dreptul apexului dintelui respectiv asociata cu congestia mucoasei gingivale
- in formele mai avansate se instaleaza un abces;
-adenopatie, stare generala alterata, febra
-bombare gingivala in zona apexului
-radiologic - radiotransp in zona apicala
-mobilitate dentara
Teste de vitalitate - negative;
Parodontita apicala cronica
Manifestari clinice:
Subiectiv - durere numai in fazele de acutizare, poate preciza ca a mai
avut dureri la acel dinte chiar si abcese, simptomatologie stearsa, jena la masticatie
Obiectiv – manifestarile parodontitei apicale acute la care se adauga
fistula obligatoriu;
- cand are loc scaderea rezistentei organismului (suprasolicitari, sezon
rece, viroze) sau cand se face obturarea cavitatii cu resturi alimentare apare acutizarea
parodontitei apicale cronice sub forma de abcese cu edeme mari de vecinatate si alterarea
starii generale, congestie gingivala, modif de culoare
-in caz de acutizare apar dureri atroce

28. 28
Teste de vitalitate - negative;
Percutie - pozitiva si dureroasa;
Examen radiologic - releva procese de osteita difuza;
• Tratamentul necrozei si al gangrenei:
• Conservativ:
Obiective:
• Eliminarea continutului necrotic si gangrenos din intregul sistem
endodontic si mentinerea dintelui pe arcada
• Asigurarea conditiilor favorabile pentru stimularea continuarii formarii
radacinii si obtinerea unei inchideri apicale care sa permita realizarea unei obturatii
radiculare definitive corespunzatoare
Apexogeneza = procesul fiziologic de definitivare a formarii radacinii cu inchiderea
apicala;
• Obiectivul principal este crearea conditiilor ca radacina sa isi continue
formarea si sa se obtina o inchidere in regiunea apicala care sa permita apoi o obturatie
definitiva corecta, etansa;
• - din acest motiv se incearca stimularea capacitatii tecii Hertwig si a
celulelor din zona periapicala de a se transforma in celule specifice care sa depuna dentina
si cement;
• - aceasta tehnica se numeste apexifiere sau apexificare = procedeu
terapeutic prin care se urmareste continuarea formarii radacinii la un dinte permanent tanar
devital cu obtinerea unei inchideri apicale care sa permita un tratament endodontic
definitiv;
Tehnica lui Frank - propune obturarea radiculara provizorie cu un activator
biologic (Ca(OH)2);
• - se utilizeaza pasta de hidroxid de calciu cu priza lenta sau amestec de
hidroxid de calciu cu paraclorfenolcamfor:
• Radiografie dentara
• Izolare cu diga pentru ca necesita timp de lucru indelungat
• Deschiderea larga a camerei pulpare
• Indepartarea continutului din camera pulpara si din canalul radicular cu
menajarea zonei apicale
• Stabilirea lungimii radacinii cu ajutorul apex locatorului sau acelor cu
cursor
• Tratamentul mecanic cu irigare permanenta cu solutie de cloramina + apa
oxigenata sau hipoclorit de Na
• Uscarea canalelor radiculare cu conuri de hartie sau cu mese
• Aplicarea pastei de hidroxid de calciu cu lentullo sau cu un fuloar subtire
special pana in contact cu zona apicala fara presiune
• Aplicarea unei bulete sterile in camera pulpara
• Dubla inchidere cu eugenat si ciment oxi-fosfat de Zn sau cu CIS si
compozit

29. 29
• Se lasa 6 luni dupa care se efectueaza o radiografie retroalveolara de control
• Se intervine intre timp doar daca apar procese inflamatorii (acutizari,
abcese)
Se pot constata una dintre urmatoarele situatii favorabile:
• Radacina si-a continuat formarea, apexul s-a inchis
• Radacina ramane la dimensiunea la care era, apex inchis
• Apex larg deschis, in palnie, radacina ramane la dimensiunea la care era,
dar apare la radiografie puntea calcificata
• Inchidere apicala, apare o punte apicala de hidroxid de calciu care nu este
vizibila radiologic dar este palpabila clinic
• Daca dupa 6 luni nu se constata niciuna din aceste situatii se reia tehnica
Frank
• Se recheama dupa 6 luni pana cand se observa una din aceste situatii
Oricare din aceste situatii permite un tratament endodontic propriu-zis cu
conuri de gutaperca cu baza in sus si condensare laterala
Aceasta metoda poate fi folosita atat la dintii monoradiculari cat si la
pluriradiculari;
Apexogeneza = procesul fiz de definitivare a formarii rad cu obtinerea inchiderii apicale
Apexifierea = procedeu terapeutic prin care se urmareste asigurarea conditiilor pt
continuarea formarii rad si obtinerea inchiderii apicale la un dinte permanent tanar devital
(devenit devital prin complicatiile cariei) a.i. sa se poata aplica un trat endo definitiv
Tehnica apexifiere :
1. Radiogr - pt analiza anatomiei - gr de form a rad
2. Anest doar in cazul pulpitelor
3. Izolare - ideal diga
4. Preg cav
5. Deschidere larga a CP
6. Evid intrarii in canal
7. Spalaturi cu hipo
8. Stab lungimii de intrare in canal cu AL
9. Se poate verif L CR cu acele introduse in canal
10. Indepartarea continutului CR a.i. sa se protejeze zona apicala
11. Pregatirea mecanica a CR cu ace Kerr, alternativ cu spalaturi cu hipo
12. Uscarea CR cu conuri de hartie sterile
13. Inserarea pastei de hidroxid de Ca cu lentullo in canale -> buleta de vata in Cp
14. Obt proviz cu CIS
-controlul se face la 6 luni, dar daca apar fenomene dureroase, inflamatorii - se reia trat si
se insista pe trat mecanic + spalaturi cu hipo
-control : clinic + radiologic
-clinic = sa nu existe simptomatologie
-radiologic = daca s-a continuat formarea rad + starea apexului
-daca nu s-a produs vindecarea, trat se reia si se obt cu pasta de hidroxid si se poate face
din 6 in 6 luni

30. 30
Obiectivele apexifierii :
-eliminarea continutului infectat, respectiv necrotic din CP +CR
-preg mecanica corecta a CR cu menajarea zonei apicale
-dezinfectarea sist endo cu hipo
-obt cu un mat biostimulator : pasta de hidroxid care sa st continuarea formarii apicale
Dificultati legate de aceasta tehnica :
-stab corecta a LL a.i. sa nu se impinga continutul dincolo de apex
-persistenta sangerarii, secretiilor de pe canal, dat apexului larg deschis, ceea ce face
dificila obt unor canale uscate
-obt pana la nivel apical
Tratamentul parodontita apicala acuta – o urgenta in stomatologie
• drenaj endodontic cu indepartarea continutului gangrenos asociat cu incizia
abcesului daca exista
• incizia abcesului
• daca exista fistula – spalaturi pe traiectul fistulei
• antibioterapie doar cand starea generala este alterata
• dintele se lasa deschis pana la amendarea fenomenelor acute si se continua
cu tehnica mecanica, chimica si obturatia radiculara prin tehnica Frank
Chirurgical al necrozei si gangrenei:
Rezectia apicala – nu este indicata la dintii permanenti tineri pt ca reduce si mai
mult lungimea radacinii, dintele ramanand nefunctional;
Reimplantarea – duce la anchiloza dento-osoasa;
Extractia dentara:
• cand esueaza orice metoda de tratament conservativ
• cand pacientul are o afectiune de ordin general si se impune inlaturarea
oricarui focar;
• in caz de fracturi
• coroane distruse, radacini scurte
• osteite difuze, acutizari frecvente
• dificultati de colaborare
• rel de ocluzie
• - cel mai frecvent implicat este M1;
• In decizia de extractie a M1 in perioada dentatiei mixte se va tine cont
de:
• Varsta dentara
• Valoarea functionala a dintelui vizat de extractie
• Relatiile de ocluzie
• Prezenta unor anomalii dentare cu inghesuire DDM
• Prezenta unor anomalii de clasa I, II sau III Angle
• Legile migrarilor dentare
• cond pr aplicarea unui mentinator de sp

31. 31
• Extractia molarului de 6 ani:
• Daca se face foarte precoce (7-9ani) – migreaza spre D mugurii premolarilor
sau chiar premolarii cu aparitia unei treme intre PM2 si PM1 sau intre PM1 si C;
antagonistii pot migra pe verticala mai ales in relatii de ocluzie cu antagonism singular
(relatii de ocluzie cu distalizare de ½ cuspid; canin pe canin);
•
• Daca extractia se face la 11 ani (inainte de eruptia M2) – este situatia cea
mai favorabila pentru ca permite migrarea corporala (gresiunea) lui M2 spre M atat
intraosos cat si endooral cu inchiderea biologica a spatiului destinat M1; se va reduce
egresiunea antagonistului;
•
• Daca extractia se face dupa 12 ani ( dupa ce a erupt M2 permanent) – are
loc migrarea prin versiune (basculare) a dintilor vecini (M2 spre M, PM2 spre D) astfel
incat apar interferente ocluzale (dinte in malpozitie, obturatie neadaptata, proteze incorect
efectuate) cu consecintele traumei ocluzale:
• abrazie patologica
• mobilitate parodontala
• spasme musculare
• sindrom algo-disfunctional al ATM
• - se pot produce chiar si migrari verticale in situatii de antagonism singular;
• - extractia trebuie temporizata pana la varsta de 10-11 ani prin drenaj,
indepartarea resturilor alimentare;
Distrofii dentare
= modificari de numar, dimensiune (volum), forma si structura a dintilor
produse de tulburari care au afectat dintele in diferite etape ale formarii sale si care sunt
evidente in momentul eruptiei ca o leziune cicatriceala sau evolutiva; se pot instala si dupa
o perioada de aspect normal al dintelui
- poate interesa dentatia temporara si cea permanenta;
-daca sunt vizibile in mom eruptiei, in dentitia mixta, vor avea repercursiuni
grave asupra cresterii aparatului dentomax
-trat necesita adesea o adordare pluridisciplinara in echipa : pedodont,
ortodont, protetician, chirurg, psiholog (daca afecteaza estetica)
Etiopatogenie:
Factori generali:
• Genetici
• Neuroendocrini – mai rar
• Endogeni: metabolici si infectiosi
Factori locali:
• Exogeni: traumatisme, iradieri, inflamatii ale dintilor temporari
• Forma clinica si gravitatea ei depind de tipul de factori etiopatogenici care
au actionat dar mai ales de stadiul de evolutie in care s-a aflat mugurele dentar in momentul
actiunii factorului etiopatogenic;

32. 32
Clasificarea distrofiilor:
• Distrofii primare – prezente in momentul in care dintele erupe pe arcada:
1. Cicatriceale – evidente pe suprafata dintelui ca o cicatrice
2. Evolutive – sufera modificari in timp
• Distrofii secundare – apar dupa o perioada de aspect normal al acelui dinte;
Distrofii primare cicatriceale
- nu au tendinta de evolutie, pot afecta numarul, volumul (dimensiune), forma si
structura dintelui;
1) Modificari de numar
- apar in faza de proliferare si formare a lamei dentare si a mugurilor dentari;
a) Hipodontia = nr redus de dinti, nu se form anumiti muguri
b) Anodontia = nu se form mugurii, lipsa tuturor, afecteaza dent temp/ mixta
c) Supranumerari = se form mai multi muguri (hiperdontia)
Hipodontia
-reducerea nr de dinti
-oligodontia = lipsesc 6 sau mai multi
-agenezie = lipsesc 1,2 muguri - situatie izolata
-aplazie = hipodontiile de cauza filogenetica (lipsa dintilor de sfarsit de serie (M3, Pm2, IL)
Hipodontia in dent temp se asociaza in prop de 75% cu hipod in dent permanenta
- apare prin aplazie sau agenezie de muguri dentari, M3 fiind cel mai des afectat, apoi IL superior,
PM2 inferior, PM2 superior, IC inferior (absenta dintilor de sfarsit de serie);
-in caz de aplazie de IL superior aceasta poate fi unilaterala si se asociaza cu prezenta unui IL
superior nanic si conic pe hemiarcada contralaterala; se poate asocia si cu abs temporarilor si
aparitia unei diasteme
- hipodontia in dentatia temporara insoteste in 70% din cazuri hipodontie in dentatia permanenta;
- intereseaza mai frecvent arcada superioara;
-in caz de aplazie a PM2 frecvent persista pe arcada M2 temporar - apare o rizaliza la molar dar
mai lenta alternand cu perioade de repaus si apare anchiloza dento-alveolara a M2 (sub nivelul
planului de ocluzie)poate sa persiste pana la 40-50 ani
-aplazia M3 nu se mai considera pat deoarece e din ce in ce mai frecv
Etiopatogenie:
- apare frecvent in diverse sindroame genetice (peste 120 de sindroame genetice sunt asociate cu
hipodontie):
• Sindrom oro-facio-digital
• Trisomii
• displazia ectodermala
• incontinentia pigmenti
• Disostoza cleido-craniana, despicaturi labio-palatine
• Sindrom Crouzon
• Sindrom Ellis van Creveld = sindrom de displazie condroectodermala

33. 33
Hipodontii :
-sindromice
-nonsidromice
-c.m frecv sindr care se asociaza cu anodontie/hipodontie = displazia ectodermala
Sindrom de displazie ectodermala (Sindrom Christ-Siemens-Touraine) – are peste 100
de forme clinice si afecteaza orice tesut care se formeaza din ectoderm (piele, unghii, par,
dinti, SNC); cel putin 2 tesuturi din cele enumerate mai sus trebuie afectate pt un
diagnostic
- cea mai frecventa forma este hipohidrozica x-linkata;
-genetic : autosomal dominanta, recesiva, X-linkat(c m frecv)
Clinic:
• Afecteaza parul  hipotricoza (mai putin par, friabil, de culoare deschisa)
• Anodontie aspect de facies batran cu hipodezvoltarea proceselor
alveolare
• Etajul inferior al fetei micsorat
• Frunte bombata, urechi proeminente
• Santurile labiomentoniere – adanci
• Buzele apar eversate
• Reducerea secretiei glandelor salivare si lacrimale
• Fotofobie
• Unghiile au forma de lingurita, care poate sa mearga de la hiperkeratinizare
pana la absenta unghiei
• Onicodistrofia – 75% din cazuri
• Glande sudoripare in nr redus sau absente
• Afecteaza SNC, IQ sub valori medii
• Frecvent dintii prezenti sunt nanici, conici, atipici ca forma, cei temporari
sunt persistenti atunci cand nu exista muguri subjacenti
• Transmiterea poate fi genetica, autozomal dominanta sau recesiva, x-linkata
• Apare mai frecvent la sexul masculin, femeile mai putin afectate, au 50%
cel neinfectate, barbatii forme mai grave afectare 100%
-se poate asocia cu anodontie sau cu hipodontie, iar in multe situatii dintii temp prezenti nu
au muguri pt dintii succesionali
-pot lipsi oricare muguri fara sa respecte regula filogenetica (pot fi si dintii considerati
stabili : M6, C, IC
-dintii prezenti au mereu modif de V, forma : forma conica, nanici
Tratament: urmarim sa refacem morfofunctional si estetic aparatul dentomaxilar;
-trat se incepe precoce: 2-3 ani
- maxilar se aplica proteze infantile sau mentinatoare de spatiu care trebuie schimbate periodic la
1an-1an jumate pt a nu inhiba procesele de crestere osoasa;
- procesele alveolare se dezvolta deodata cu maxilarul;
Obiective :
-sa se mentina cat mai multi dinti pe arcada
-dispensarizare

34. 34
-recalibrarea breselor
-stimularea cresterii maxilarelor
Tratamentul are un caracter pregatitor pt o terapie implanto-protetica dupa incheierea cresterii
Hiperdontie (pleiodontie) = dinti supranumerari;
- apare in faza de proliferare printr-o inmugurire excesiva/organizata a lamei dentare controlata
sau necontrolata prin scindarea unui mugure in 98% din cazuri la arcada superioara si in 75% din
cazuri in regiunea anterioara (zona I, C), mai frecv dent perm
-pot da tulb de eruptie, incluzii
- apare in sindroame genetice, sindroame otodontale, despicaturi labio-maxilo-palatine (DLMP),
disostoze cleido-craniene, trisomii
-cel mai frecvent supranumerar in vestibulopozitie sau oropozitie, pe arcada intre cei doi IC
=meziodens
-2 categorii
• Eumorfici – de forma normala (dinti suplimentari);
• Dismorfici (atipici) – de forma diferita (dinti rudimentari – conici sau
tuberculari, frecvent cu radacina incomplet formata);
- dintii conici (mai mici) erup in paralel cu incisivii in timp ce dintii tuberculari sau anastrofici
raman inclusi si dau tulburari de eruptie a dintilor din seria normala intretinand diastema;
- cand dintele este inclus sau in palatopozitie  fren gros al buzei superioare si insertie joasa;
- dinte anastrofic (situs inversus – margine incizala catre orbita) se asociaza cu dinti supranumerari
in dentatia permanenta dand tulburari variate;
-tuberculata : fara rad, rad rudimentara, in zona PM
• Tratament: extractia dintilor supranumerari prin odontectomie;
- in dentatia temporara cand apare un IL aliniat perfect aliniat pe arcada se lasa;
2) Modificari de dimensiune (volum)– apar in perioada de
morfodiferentiere; apar prin hiperactivitatea centrilor de crestere
• - sunt de 2 tipuri:
• Macrodontie = dinti mai mari
• Microdontie = dinti mai mici
• 1. Macrodontie = volum marit al dintilor peste valori normale (suma
diametrelor M-D ale incisivilor >28-34mm; peste 10mm pt IC);
• Macrodontia generalizata – este mai rara si intereseaza toti dintii;
- are cauze generale:
• boli genetice (sindrom otodental)
• tulburari neuroendocrine (hipersecretie de Sth = gigantism hipofizar(la
copil))
• boala Crouzon (hemihipertrofia fetei)
• Macrodontia localizata – este mai frecventa decat cea generalizata si poate
sa fie localizata la un singur dinte sau mai mai multi, dar intereseaza des zona frontala;
poate sa fie simetrica sau asimetrica . ex: dinte in perdea
Tratament:
-daca se asociaza cu inghesuiri grave -> extractii dentare in scop ortodontic

35. 35
- de electie: slefuiri interpoximale (stripping) -> coroane late + scurte
• 2. Microdontie = volum mai mic al dintilor (suma diametrelor M-D ale
incisivilor < 28);
• Microdontie generalizata – apare in:
• boli endocrine generalizate (hiposecretia de Sth (nanism))
• displazie ectodermala
• sindrom Down
• displazie condroectodermala
• boala Crouzon
• microsomia faciala
Microdontie localizata - poate fi simetrica sau asimetrica
-dinte nanic -> frecvent la incisivii laterali permanenti in situatia de aplazie a mugurelui
dintelui pe cealalta hemiarcada + dinti de sfarsit de serie ( PM)
Tratament
-protetic : fatetari , coroane
-cosmetizari, aditie de compozit
•
3) Modificari de forma – apar in etapa de morfo + histodiferentiere
- dinti de forma:
• conica
• in butoias
• in carlig
• tuberculati
• in clapeta
-deobicei apare izolat si se poate asocia cu unele sindroame
Tratament: protetic
cosmetizare coronara, fatete, aditie compozit, slefuiri (carlig)
Alte distrofii
Geminatia
-este o dismorfie coronoradiculara care consta in sciziunea, la nivel coronar/coronoradicular care
intereseaza tesuturile dure ale unui dinte
-uneori se poate intampla sa apara clivajul total
Clinic
-coroana bifida cu un sant vizibil pe fata V, care la nivelul IC se termina printr-o incizura
-camera pulpara este voluminoasa
-la ex clinic nr de dinti este acelasi
Tratament
-cosmetizarea coroanei
-cel mai frecvent extractie

36. 36
Fuziunea dentara = o dismorfie corono-radiculara rezultata din unirea a doi dinti la nivelul
smaltului, dentinei sau/si pulpei dentare;
- clinic, aspect este identic cu geminatia doar ca la numaratoarea dintilor obtinem cu o unitate mai
putin;
- un dinte din seria normala fuzioneaza cu un dinte supranumerar  nu ne mai putem da seama
nici din numaratoare  ,,dinte dublu”;
- frecvent fuziunea IL temporar cu C temporar duce la aplazia IL permanent (50-75%cazuri)
- fuziunea dintre IL temporar si IC temporar duce doar in 20% din cazuri la aplazia IL permanent;
• Tratament: separarea celor doi dinti daca este posibil si creere ortodontica
de spatiu in jurul lor pentru a-i putea restaura protetic;
Concrescenta
-este tot un fel de fuziune, dar doar la niveul cementului radicular
-apare mai frecvent in zona laterala
-pot aparea atat in formare cat si in eruptie, dar si ulterior
-in traumatism, malpozitii, inghesuiri grave
Dentes invaginatus (dentes in dentes, odontom gestant, odontom dilatant) = formarea unui
mugure dentar cu toate cele 3 tesuturi (smalt, dentina, pulpa) in camera pulpara a altui dinte;
- clinic, pe fata V nu se vad modificari, la o inspectie atenta a fetelor orale ale dintilor poate fi
vizibila o comunicare ca un tunel ingust cu camera pulpara voluminoasa, frecvent fiind interesat
IL permanent maxilar bilateral ;
-diagnosticul de certitudine se pune radiologic;
Exista 2 situatii clinice:
-comunicare intre pulpa dintelui purtator + ext la nivelul zonei cingulumului
-sa mai existe un strat subtire de tesuturi dure care sa acopere camera pulpara
Tratament
-endodontic
-extractii
Dentes evaginatus = aparitia unui tubercul suplimentar care contine toate cele 3 tesuturi dentare
(smalt, dentina, pulpa) pe fata ocluzala a unui dinte;
- clinic, aspectul modificat al fetei ocluzale, frecvent se abrazeaza ajungandu-se rapid la
deschiderea camerei pulpare si la procese infectioase sau interferente ocluzale;
• Tratament:
• profilactic – slefuirea tuberculului cu adaptarea morfologiei ocluzale a
dintelui;
• simptomatic – cand au aparut pulpite se face tratament endodontic;
Cuspid pinten = este format din testurui dure dentare si apare in zona incisivilor
temporari/permanenti sub forma unor creste de smalt pe fata palatinala si trebuie sa se extinda cel
putin jumatate din lungimea coronara
Clinic
-vizibil la inspectie
-da interefernte ocluzale cu modificare de pozitie a incisivului respectiv

37. 37
-pot sa apara erori de diagnostic in momentul eruptiei si poate fi confundat cu un dinte
supranumerar
-apare in proportie de 75% la incisivii maxilari permanenti, in dentatia permanenta fiind mai
interesat IL, pe cand in temp apare la IC.
-poate fi simetric/asimetric
Taurodontia – apare la dintii cu camera pulpara voluminoasa;
- clinic, coroana are aspect normal dar distanta de la limita amelo-cementara pana la furcatia
radiculara este mai mare decat distanta de la furcatie la apex  radacinile par foarte scurte;
- camera pulpara are forma dreptunghiulara;
- diagnosticul se face radiologic si endodontic;
- se poate asocia cu geminatia si fuziunea dentara;
- apare in sindrom Down, sindrom Klinefelter, sindrom oro-facio-digital, sindrom triho-dento-
osos, odontoame;
Odontomul = tumora benigna, hemarton, care poate varia de la un dinte supranumerar pana la o
tumora extinsa
-cand se incheie odontogeneza, el nu mai creste in dimensiuni
-poate erupe sau poate ramane inclus
-cand erupe: se abrazeaza si infecteaza rapid, infectia se extinde in zonele invecinate astfel incat
de regula se indeparteaza cat mai repede posibil
-apare printr-o inmugurire excesiva, localizata, organizata sau nu a lamei dentare
- dpdv histopatologic, clinic, radiologic este de 2 feluri:
• odontom compus – apare mai frecvent in zona anterioara a arcadelor si se
manifesta printr-o tumefiere dura la palpare si nedureroasa la nivelul rebordului alveolar;
- poate sa erupa sau poate sa ramana inclus (frecvent);
- daca e inclus, clinic se prezinta ca o defromare nedureroasa a procesului alveolar, iar radiologic
se prezinta ca o radiotransparenta, reprezentata de capsula fibroconjuctiva, net delemitata de osul
alveolar vecin, in interiorul caruia se gasesc multiple radioopacitati (se gasesc multi denticoli)
- se indeparteaza chirurgical deoarece da tulburari de pozitie ale dintilor din seria normala,
incluzii, rizalize patoogice, complicatii infectioase, degenerescente chistice
• odontom complex – apare mai frecvent in zona posterioara a arcadei;
- este format din tesuturi dentare dispuse neregulat;
- frecvent are aspect conopidiform  tesuturile dentare au o dispozitie radiara;
- daca erupe se cariaza rapid  complicatii infectioase;
Dilacerarea = dismorfie coronara, radiculara, corono-radiculara care prezinta o angulatie intre
coroana si radacina;
-este un unghi intre axul coronar si axul radicular sau o deviere a unei parti din axul coronar fata
de axul dintelui
-deviere a axului radicular fata de axul longitudinal al dintelui
Cauze:
-traumatise cu intruzie in ->in dentatia temporara care afecteaza mugurele dintelui succesional
-tuburari de forma a coroanei si/sau radacinii
-daca apar luxatii cu intruzii a I temp pana la varsta de 3 ani => hipoplazii de smalt la nivelul
dintelui succesional sau rar dilacerare

38. 38
-daca traumatismul survine dupa 4 ani => dilacerare corono-radic sau dilacerarea radic la nivelul
jumatatii coletale a radacinii
-daca dilacelara apare in treimea apicala a radacinii atunci traumatismul s-a produs direct asupra
dintelui in cauza
-dilacerarile care nu sunt de cauza traumatica => atunci apare un aspect caracteristic cu angulatie
intre coroana si radacina
4) Modificari de structura
-pot fi dobandite/mostenite
Dobandite
Hipoplazii si hipomineralizari
Cauze:
Hipovitaminoza A, C, D
Deficit de Ca, P, F postpartum
Procese infectioase
Boli contagioase: lues congenital – apare triada Hutchinson: surditate labirintica,
keratoza, dinti Hutchinson la nivelul IC permanenti (nanici, cu forma de trunchi de con,
cu marginea incizala in forma de semiluna, cu axele convergente);
Dinte Mozer apare frecvent, este consecutiv sifilisului, dar des este o consecinta a
rahitismului (M1 permanent care isi incepe mineralizarea in luna a 9-a intrauterin) –
modificarea 1/3 ocluzale cu pigmentatie galben-maronie, aspect strangulat al cuspizilor;
Bolile copilariei: rubeola, rujeola, varicela
Dinte Turner (PM inferior) – este hipoplazic: coroana de dimensiuni mai mici,
cuspizi ascutiti, modificari de culoare, aparitia unei pigmentatii galben-maroniu, aspect
strangulat la nivelul cuspizilor, poate sa apara si in zona frontala dar frecvent apare la PM
inferior;
• Fluoroza (smaltul patat) – apare ca si o consecinta a unui exces de F pe cale
endogena pana pe la varsta de 5-6ani:
• in formele usoare apar pete albe, opace la nivelul smatului dupa care in
functie de gravitatea fluorozei petele sunt galbene sau galben-maronii, pete localizate;
• in formele mai grave petele intereseaza aproape toate grupele dentare;
• Tuberculi
• 1. tuberculul Carabelli – apare pe fata palatinala a M1 permanent superior;
• 2. tuberculul Bolk – apare pe M II si III permanenti superiori;
• 3. tuberculul Sixtum – apare pe MII sau PMI permanenti inferiori;
• 4. tuberculul ZuckerKandl – apare pe M temporari (mai ales pe MII
temporari) superiori si inferiori;
• Discromii (coloratii)
-modificari de culoare. Discromiile sunte de 2 categorii : extrinseci si intrinseci
Coloratii extrinseci – la contactul smaltului cu factori cormogeni din mediul oral si
care in functie de compozitia chiimca a agentului cromogen pot fi:
• Coloratia verzuie a dintilor cu localizare in 1/3 cervicala datorita
bacteriilor cromogene

39. 39
• Coloratia galbuie a dintilor cu localizare in 1/3 cervicala  datorita
pigmentilor biliari din lichidul crevicular (din santul gingival)
• Coloratia negricioasa extinsa pe toata suprafata dintilor  datorita
tratamentului cu sulfati ferici din anemia feripriva;
• Coloratia cenusie-gri a dintilor  datorita obturatiilor cu amalgam;
• Pete albe pe dinti  datorita demineralizarii de diverse cauze
Coloratii intrinseci – apar datorita unor pigmenti
care au patruns in dinte in perioada odontogenezei si chiar inainte de mineralizarea
smaltului deoarece nu componentii anorganici sunt sensibili ci componentii organici
absorb foarte bine acesti pigmenti; Afecteaza in special dentina deoarece aceste coloratii
patrund la nivelul matricii organice si nu in componanta anroganica, astfel smaltul este
afectat mai rar, aceste cooratii putand fi incorporate in smalt inainte de etapa mineralizarii
• - apar frecvent la dintii cu defecte de mineralizare;
• - apar in caz de:
• amelogeneza imperfecta
• fluoroza
• dentinogeneza imperfecta
• administrare de tetraciclina la copiii sub varsta de 6-7ani  pete in structura
smaltului de culoare galben-portocaliu pana la gri-brun in functie de tipul de tetraciclina
administrat; in prezent se evita prescrierea tetraciclinei pana la varsta de 7ani;
• porfirie -> defecte in sinteza porfirinelor => coloratii brun-rosiatice ale
dintilor
• copii cu disfunctii biliare, la cei cu atrezia canalelor biliare, cu hemoragie
interna, cu incompatibilitate de grupa sangvina  coloratii in nuante de galben-brun sau
albastru-verzui
-exista mai multe forme clinice in functie de aspectul smaltului
smalt normal - culoare translucida, normala
smalt intermediar - cu putine pete opace
smalt modificat foarte usor - pete opace max 25% smalt
smalt modificat usor - pete 1/2 smalt
smalt modificat mediu - pete extinse, pot aparea pigmenti galben/brun + sa se instaleze abrazie
smalt modificat grav - pete pe aproape toata suprafata, pigmentatii, abrazie, gropite/ denivelari ale
smaltului.
• Distrofii primare evolutive
• - pot interesa atat dintii temporari cat si cei permanenti;
• - cuprind toate grupele dentare, au caracter familial, debuteaza posteruptiv
si au o evolutie progresiva spre distrugerea coroanei cu o simptomatologie stearsa;
Amelogeneza imperfecta (amelogenesis imperfecta) - apare in etapa de
histodiferentiere si morfodiferentiere pt tipul hipoplazic iar pt tipul hipomineralizat factorul
etiologic actioneaza in etapa de mineralizare(apozitie);
- este considerata ereditara(dominanta, recesiva, x-linkata), pe radiografie camera pulpara
si radacinile avand un aspect normal;

40. 40
- intereseaza ambele dentatii, dintii temporari fiindde regula cuprinsi intr-o cavitate, iar la
permanentimai ales la IC si M
- are 3 forme clinice:
• forma hipoplazica – este intalnita in 60-70% din cazuri;
- afecteaza mai grav si mai frecvent fetele decat baietii;
- rezulta un smalt de dimensiuni reduse, cu un strat subtire  este afectata
producerea cantitativa de smalt, mineralizarea mineralizandu-se corespunzator;
- suprafata smatului poate fi neteda, rugoasa sau cu gropite;
- se abrazeaza destul de repede  expune dentina abrazia dentinei  complicatii
pulpare;
- au dimensiuni mai mici  au frecvent treme;
- smaltul poate fi si pigmentat;
- radacine are aspect normal pe radiografie
• forma hipomineralizata - smaltul se produce in cantitate corespunzatoare
dar este afectata mineralizarea smaltului;
- la palpare smaltul este moale, permeabil, se abrazeaza usor, se fractureaza usor,
se detaseaza sub forma de lamele  expune dentina precoce cu invazia microbiana 
complicatii pulpare;
- apare o pigmentatie galben-maronie a dintelui;
- se poate transmite autozomal dominant, autozomal recesiv sau X-linkat;
- la examenul radiologic, smaltul si dentina au o radioopacitate similara ceea ce
denota gradul redus de minearizare a smaltului
• forma hipomatura – smaltul este subtire, neted, de culoare galben-bruna,
fara tendinta de abrazie excesiva sau susceptibilitate la carie
-este afectata atat formarea matricii smaltului cat si mineralizarea acestuia
Anomalii de structura ale dentinei = dentinogeneza imperfecta =
dentinogenesis imperfecta
- are transmitere autozomal dominanta si se datoreaza unei tulburari in sinteza
moleculei de colagen tip I care constituie unul dintre principalii componenti ai matricei
dentinare;
- afecteaza ambele dentatii (temporara si permanenta);
- sunt mai grave in dentatia temporara;
- dentina in aceste situatii are o structura amorfa, cu un continut redus de celule;
- exista 3 tipuri:
tip I – asociat frecvent cu osteogeneza imperfecta  apare o hipomineralizare
osoasa, oase fragile, fracturi multiple, sclera de culoare albastrui;
tip II – este izolat, nu se asociaza cu osteogeneza imperfecta;
- in ambele tipuri dintele apare de culoare albastru-violaceu sau poate prezenta
nuante de galben-brun; aceasta coloratie a dintelui se datoreaza dentinei care transpare prin
smalt; apare si o modificare a morfologiei coronare, cu o constrictie la nivelul coletului;
- smaltul se abrazeaza rapid si expune dentina care si ea se va abraza rapid bonturi
scurte, negricioase  dintele este predispus la o abrazie rapida;
tip III – rar intalnit; a fost identificat regional in Maryland, usor diferit fata de
primele tipuri in sensul ca dentina circumpulpara este in strat subtire, ca o coaja  se
numeste ,,dinte scoica”

41. 41
Displazia dentinara
- are transmitere autozomal dominanta;
- este asemanatoare cu dentinogeneza imperfecta;
- afecteaza ambele dentatii dar mai grav dentatia temporara;
- exista doua tipuri:
Tip I (displazia dentinara radiculara) – in care coarnele au asupect normal, dar
radacinile sunt scurte, dismorfice, se resorb repede, ceea ce duce la exfolierea dintilor
-radiologic sunt prezente radiotransparente periradiculare care reprezinta si un semn de
diagnostic in cazul unor dinti lipsiti de afectiuni carioase
-dintii temporari au camera pulpara complet obliterata, iar dintii permanenti pot sa mai
prezinte o camera pulpara redusa in volum
Tip II (displazia dentinara coronara) – asemanatoare cu dentinogenesis
imperfecta in ceea ce priveste aspectul coroanelor cu prezenta pigmentarilor de culoare
verde-albastrui
-dintii temporari au camera pulpara complet obliterata, iar dintii permanenti prezinta o
camera pulpara in forma de flacara cu pulpoliti
-aspectul radiologic al radacinii este normal
Odontogeneza imperfecta
- apare o aplazie a smaltului si a dentinei;
- intereseaza mai grav dintii temporari la care adesea smaltul este absent iar dentina
se abrazeaza foarte rapid  resturi radiculare;
- la dintii permanenti poate sa existe la inceput un smalt subtire de culoare gri care
se va abraza rapid  expunerea dentinei  abrazie  resturi radiculare de culoare galben-
brun-negricioase;
Odontodisplazia regionala
-apare in zone ale mx unde este prezent un defect de vascularizatie
-este afectata forma smaltului, acesta fiind in cantitate redusa si hipomineralizat + formarea
si mineralizarea dentineti
-smaltul prezinta fisuri pe suprafata ceea ce faciliteaza comunicare dintre pulpa si mediul
oral astfel incat apar complicatii pulpare si abcese chiar in momentul eruptiei
-unii dinti nu pot sa erupa ramanand inclusi datorita defectelor de formare a smaltului dar
si datorita hipertrofiei gingivale
Radiologic: - radacinile sunt scurte, insuficient formate
-pe radiografie dintii au o radioopacitate redusa, abia se distinf (“dinti fantoma”)
-in unele situatii acestia se resorb intramaxilar
Melanodontia infantila Beltrami
- intereseaza dintii temporari cu debut la nivelul frontalilor superiori care prezinta
pete de culoare galben, brun rosietic si care se vor extinde in suprafata si in profunzime 
bonturi de culoare negricioasa;
- apare depunere de dentina secundara si tertiara;
Anomalii de structura ale cementului

42. 42
- au transmitere autozomal dominanta si frecvent se asociaza cu alte sindroame:
displazia cleidocraniana, epidermoliza buloasa distrofica sau hipofosfatazia;
- cementul are un continut fibros accentuat (cementul atubular) iar cementul celular
este displazic;
A. in disostoza cleidocraniana apare:
• aplazia sau hipoplazia claviculelor
• dinti supranumerari
• alte distrofii osoase
• frecvent incluzii dentare
- la dintii supranumerari extrasi s-a constatat ca lipsea cementul sau era
prezent un strat subtire sub forma de insule de cement pe suprafata radacinii  nu exista
ligamente dento-alveolare  mobilitate dentara precoce cu exfoliere dentara);
B. in epidermoliza buloasa distrofica:
- tegumentele si mucoasele sunt foarte fragile si sensibile la traumatisme
astfel ca la cele mai mici traumatisme apar echimoze, sangerari
- cementul acelular are o structura fibroasa iar cementul celular este
hiperplazic
C. hipofosfatazia- defect in sinteza fosfatazei alcaline asociate cu
osteoporoza, fragilitate oasoasa, fiind afectata si formarea cementului, acesta fiind subtire,
lipsa ligamente dento-alveolare, dintii temp se exfoliaza precoce
• Distrofii secundare (progresive)
1. Caria circulara a dintilor temporari (caria de biberon)
- apare precoce in jurul varstei de 1,6-2ani frecvent la copiii debili alimentati cu
exces de glucide sau carora li se ofera tetine imbibate in miere sau sucuri indulcite;
- este simetrica si intereseaza in ordine: incisivii superiori, caninii superiori,
incisivii inferiori, foarte rar molarii temporari;
- debuteaza ca o coloratie brun-verzuie a smaltului la nivelul coletului care are
tendinta de a se extinde ca un brau in suprafata si mai putin in profunzime;
- procesul evolueaza lent, asimptomatic, ducand la fracturarea coroanei;
- pulpa ramane deseori vitala, camera pulpara micsorandu-se prin depunere de
dentina de reactie;
2. Sindromul Dubreuill-Chambardel (caria galopanta a dintilor permanenti)
– afecteaza grupul frontal superior permanent care la varsta de 8-10 ani (11-12ani) prezinta
pigmentatii galben-brun care se extind, asociate cu lipsa de substanta, cu extindere rapida
in suprafata + profunzime
-in scurt timp dintii se trasnforma in bonturi
Afectiunile mucoasei orale la copil
Particularitatile mucoasei orale la copil si adolescent:
• vascularizatie bogata
• integritatea mucoasei bucale
• densitate tisulara celulara redusa

43. 43
• capacitate mare de remaniere, de regenerare
• autocuratirea prin miscarile obrajilor, limbii, buzelor, mimica activa
• prezenta salivei cu rol
• mecanic - de spalare
• chimic - prin variatiile de pH, prezenta lizozimului si a inhibinelor
• capacitate buna de aparare atunci cand exista un echilibru la nivelul
mediului oral
Etiologie:
factori generali care scad rezistenta organismului si modifica tonicitatea
mucoasei:
• flora saprofita poate deveni patogena
• pot fi inoculate tulpini patogene
factori locali:
• traumatici
• fizici
• chimici
Forme clinice:
• stomatite = leziuni inflamatorii generalizate
• glosite, cheilite, gingivite = leziuni inflamatorii localizate
Clasificare:
dupa tipul de leziune:
• eritematoase
• veziculoase
• ulceroase
dupa etiologie:
• microbiana
• virala
• sistemica
dupa topografie:
• labiala
• palatina
• linguala
Tipuri de leziuni:
eroziunea = pierdere de substanta la suprafata fara interesarea stratului subjacent al
mucoasei (ex: lichen plan);
ulceratia = pierdere de substanta mai profunda cu interesarea stratului conjunctiv
subjacent (ex: afta);
vezicula = formatiune cu relief pozitiv, bombata, cu continut seros (ex: herpes);
pustula = formatiune intraepiteliala cu relief pozitiv, bombata cu continut purulent (ex:
impetigo);
macula
papula

44. 44
noduli
Afta - leziune frecventa la copii + adolescenti
- apare eroziunea unica sau multipla apoi ulceratia delimitata de un halou rosiatic;
- leziunea primara poate fi macula sau vezicula dar trec neobservate;
- nu este contagioasa dar este dureroasa, contactul cu alimentele exacerband
durerea;
- se asociaza cu hipersalivatie si adenopatie;
Localizare preferentiala: mucoasa labiala inferioara, limba, vestibul inferior;
Etiologie – nedeterminata, presupus virala;
Factori favorizanti:
• traumatism dento-parodontale
• deficit de vitamine
• scaderea imunitatii
• asociata bolilor infecto-contagioase
• afectiuni hematologice
• stres
• SIDA
Vindecare in 7-8 maxim 10 zile cu sau fara tratament dar poate recidiva la anumite
intervale;
Tratament:
Tratament local – simptomatic:
• igiena oro-dentara riguroasa
• administrare de alimente cu o consistenta redusa cu predominanta lichidelor
in alimentatie
• evitarea extremelor de temperatura
• badijonari locale pentru a evita contactul dintre leziune si mediul oral salivar
 se aplica anestezina-rezorcina, glicerina boraxata, planta gingival, aftolizol; paste cu
antibiotice si corticosteroizi sunt recomandate doar daca apare suprainfectarea leziunii;
Tratament general– sustinerea starii generale, vitaminoterapie, stimularea
imunitatii
Stomatita aftoasa = o boala infecto-contagioasa de cauza virala cu prezenta de numeroase
leziuni aftoase extinse pe limba, palat;
- poate evolua ca atare sau poate insoti alte boli infectioase (rujeola, tuse
convulsiva);
- durata bolii este de 7-8zile iar prognosticul este favorabil;
Simptomatologie generala:
• Stare generala alterata
• Febra, cefalee, inapetenta,
• adenopatie
Simptomatologie locala:
• Durere la nivelul leziunilor
• Senzatia de uscaciune a gurii
• Halena fetida
Tratament:

45. 45
Tratament general - sustinerea starii generale prin:
• Vitaminoterapie
• Antialgice, antiinflamatoare
• Antibiotice daca apare o suprainfectie
Tratament local – badijonari si clatiri cu solutii antiseptice slabe, igiena
riguroasa
Herpes (simplex) = afectarea mucoasei orale produsa de virusul Herpes Simplex (HSV);
- primoinfectia apare in perioada 1-3ani iar la urmatoarele infectii apare
reactia ggl;
- tipul de leziune specific este vezicule ,,in buchet” cu un continut lichidian
alb-galbui sau eroziune respectiv ulceratie cu lizereu rosiatic;
Localizare:
• la nivelul rosului buzei superioare
• la nivelul buzei inferioare
• la limita dintre tegument-rosul buzelor
• pe tegumentul perioral
• in zona aripioarelor nazale
- frecvent se extinde leziunea chiar si intraoral atunci cand veziculele se sparg si
continutul lichidian difuzeaza;
- dureri puternice, exacerbate la alimentatie sau inghitirea lichidelor, cu
hipersalivatie, halena, adenopatie loco-regionala;
Factori favorizanti:
• stari emotive
• rezistenta scazuta
• dupa proceduri stomatologice de rutina
Diagnostic de certitudine – prin culturi pt identificarea virusului;
• Se vindeca in 7-10zile cu sau fara tratament
Tratament:
Local: simptomatic:
• aplicatii topice cu aciclovir (daca se aplica chiar la momentul debutului
timpul de vindecare se poate injumatati)
• igiena orala, clatiri cu ceai de musetel, indepartarea depozitelor cu
tampoane si aplicari de violet de gentiana;
• aplicatii topice cu tetraciclina – in caz de suprainfectie
General:
• aciclovir sau zovirax tb 200mg de 5x1/zi timp de 5zile sau 10zile;
• se asociaza antibiotice doar daca apare suprainfectia;
• este importanta prevenirea deshidratarii printr-o hidratare corespunzatoare;
• gamaglobuline si vitaminoterapie C, B1, B2
Vaccinoterapia pt pacientii cu recidive frecvente;
Gingivostomatita (stomatita) herpetica – poate sa apara si ca si primoinfectie;
• = boala infecto-contagioasa transmisa de virusul Herpes Simplex;
Simptomatologie:
• Stare generala alterata