1901 02

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica
A
SWUM SINN( AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE,,,
ROME.
A NU L AL XXV -Iea, No. 2.
M 2_
TABELA MATERIILOR
Peg.
1 Acte Oficlale. 113
2 Marturisirea si rabdarea. 133
8 Amintirl din Istoria Bisericesca.. . 144
4 Invierea Lui Christos. 167
5 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
lui Augustin. 193
6 Literature Religiose 199
7 Despre persona WI Iisus Christos. 206
8 Un raport. 217
9 Dare de soma. 219
10 Raportul Protoereulul jud. R omanatI. 227
11 Donatiun1 231
TIPOGRAFIA
BUCURESTI
CARTILOR BISERICES
1901_
:
r.
11,111
cY!.?
A.
II
ClefFYIK. jiTC*1
Jar
.
. .
..... .
.
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No, 2.
ACTE OFICIALE.
Cu ocasiunea alegerel si a ridicarei pe Scaunul
patriarchal al Alexandriei a Ina lt Prea Sfintitului Mi-
tropolit al Nazaretulul D. D. Fotie, si a I. P. Sfinti-
tului Mitropolit al Petersburgului D. D. Antonin, ca
Presedinte al Sf. Sinod al St. Biserici din imperiul
rus, s'an schimbat intre nouii alesi, sefil si conduce-
torif al acestor biserici si Ina lt Prea Sfintitul nostru
Mitropolit Primat si presedinte al Sf. Sinod D. D.
Iosif Gheorghian urma."threle epistole irenice: ')
Epistola trimisa. Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit
Primat si Presedinte al Sfintului Sinod D. D. Iosif
Gheorghian de catre prea fericitul Papa si Patriarch
al Alexandriei D. D. Fotie.
_Malt Prea Sfin(itului si Prea Veneratulai _Mail, Mitropolit al
Ungro-Vlabiel 0 Presedinte al Si. Sinod al de Damneder' piizitel
Romani', Fotie, din mils lui Damneder', Papa fi Patriarh al Alexan-
dria fi a tota Tara Egiptalui, sanatate in Domnul.
No. 72.
Santindu-se deja pe sine trisusI pentru cel ce cred In nu-
mele lul, care este mal presus de Cat mi ce nume, (ca sa, fie
si el sfintitl intru adever, si adresandu -se care Teal ceresc,
1) Textul epistolelor Prea Fericitulul Patriarch al Alexandriei qi a
Inalt Prea Sfintitului Mitropolit al Petersburgului se publicil dup5 tra-
ducerea romans facuta de interpretul jurat al Ministerulul de Externe.
www.dacoromanica.ro

114 ACTE OFICIALE
ultima cerere de pe pamint pentru dinsii inainte de a esi din-
colo de pariul Cedrilor, in loc de orl ce resplata, ca «lucrul
s'a sevirsit*, «pe care i 1-a dat sa'l fad.), Domnul nostru Iisus
Christos cere acestea «Tata (Parinte) 1) sfinte, pazeste-1 in nu-
mete t6u, pe cart mi-I at dat, ca sa fie una precum suntem si
nol, ca sa fie toli una, precum tu, Tata (Parinte) esti in
mine si ed in tine, ca sa fie si el in nol um*. i de atuncea
pe acesta de Dumneleit intarita bass a mantuirel esfinta
si fara prihana*, a Jul mire* Biserica* se intocmeste si
creste spre templu dint intru Domnul*, spre loess al Jul Dum-
necleil in Duh', dinsa fiind trupul lul Christos'. de atunel
intrega biserica se sileste «a pastra, dupa Apostolul, «unirea
spiritulul in legatura dragostei* «pentru cladirea trupulul lul
Christos*. i de atunci «prin Apostoll, prin Profett, prin E-
vanghelisti, prin pastori si invetatori intr'o singura nadejde
a chemarii si intr'o credinta* Prea Sfinta Muma, Biserica, un
lucru cere si urmareste si isi sevirseste «ca sa fie tote ne-
murile comostenitbre si cu un trup si partase ale fagaduintel
lul Dumnecleti in Christos, prin Evanghelie*.
Drept aceea si venerabilii si sfintli parinti carora li se in-
credinta din mila but Dumnecleti protectiunea spirituals, a
Bisericilor, din timpul Apostolilor, din generatiune in gene-
ratiune, indeplinind acesta datorie a Bisericei intregi, soco-
teail ca cea mai buns comuniune intre dinsii, comuniunea
credintet, si pe unirea marturisirei intemelail unitatea Bisericei
in general si fiind alesi ca arhierel ai Bisericei, se !egad prin
marturisirea credintel si prin identitatea dogmelor adeverate
cu pastori, si stringeati legatura dragostel ca sa nu se
pOta desface, aratand si declara.nd ca ad aceeast parere si
aceleasi dogme, atat in credinta cat si in practica.
Asa dar si smerenia 'Astra find miluita de Marele Arhie-
reit, prin buns-vointa sa nemarginita, a sluji ca pastor al
Prea Sfintel si Apostolice biserici a Alexandriel, trebue sa
urmarn legea aceea a unirel de Dumnecleii impusa si sa inde-
plinim orindulala respectabila a traditiet; drept aceea trimi-
tem acesta epistola Inalt Prea Sfintiel VOstre anuntand ceea
ce s'a petrecut la not prin mila prea mare si nepatrunsa a lul
1) Cuvintele in parentes sunt explicate de comitetul redactor conform votulul
Sfintului Sinod.
Si
ce1-1-alti
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 115
Dumnedeil si punem ca temelie a dragostel in Christos martu-
risirea credintei identica si conforma cu aceea a Ina lt Prea
Sfintiel VOstre si a Bisericei intregi.
Deci, Sofronie, care a carmuit inainte de nol prea sfin-
tul apostolic si patriarhicesc Tron al Alexandriel, in mod
fOrte intelept si placut lui Dumnedeil, fiind la sfirsitul vietel
ca si marele Patriarh Avraam, ( sfirsind inceta din vieta in ba-
tranete bune, betran si plin de dile* si s'a adaogat sfintel cete
a Parintilor Bisericel ; a caror vieta urma si cu ale caror vir-
tuti se impodobia, si mare fu jalea bisericel renumite a Ale-
xandrienilor, pier tend un pastor asa de mare si bun, pastor
pe care '1 lubea intrega biserica nu numaI ca fOrte betran,
ca versta si ajuns pans la adinci betranete, si find ca a
fost fOrte virtuos si a ocupat cele mai inalte demnitati ale
ierarchiei si multe a facut pentru intarirea bisericilor si slava
lui Christos. Fiind invrednicit de Domnul timp de 6 decenii sa
fie printre arhiereil lui Dumneded si printre Episcopii Bise-
ricei, nu numal str6lucea prin virtutile evanghelice cele-l-alte,
pastorind cu multa sciinta 0 intelepclune turmele incredin-
tate protectiunei sale duhovnicesti in acest lung interval,
ci si timp de trel anT a cinstit Tronul Patriarhicesc al Con-
stantinopolului,Nouel Rome, ca Arhiepiscop si Patriarh, Tar timp
de trel-cleci de anT aprOpe a fost Papa si Patriarh al Alexandriel
si a luat parte cu vorba si cu fapta in acest period insemnat
al istoriel bisericesti cu contimporanil s61, Primil Ierarhi,
calcand pe urmele sfintilor in WA vieta sa si cu acelasi spirit
al barbatilor -apostolic! « umbland conform chemarii* , si
1petrecend vieta Intocmal Evanghelica* asa in cat lauda
lui era mare dupa Evanghelie si printre trite bisericile si multi
credinclosi si evlaviosi erau cuprinsl de un dor neinvins de
a se duce la dinsul si a dobindi bine-cuvintarea lui, fa-
and mare caletorie de la sfirsitul pamintului ca sa-'l vada.
Ca un luminator mare si strelucitor luminand in Biserica cu
lumina dreptatel si a faptelor bune si activitateI evanghelice,
cu drept cuvint era onorat de catre Omenil car! still a onora
virtutea si se falesc cu numele Mantuitorului nostru Christos.
Pentru un asa de mare si asa de bun pastor jalind cu
tOta Biserica, onorata adunare a preotilor impreuna cu tot cle-
rul Egiptului si credinciosil crestini car' alcatuesc turma
el crestina si negasind mangaere pentru pierdere si dorind
www.dacoromanica.ro

116 ACTE OFICIALE
si intocmind implinirea perderel, fie rapiti prin jalesi de
aceea in alegerea urmasului s'ati ratacit si cumpanit
bine lucrurile fie ca ati cunoscut ca este imposibil a se
gasi un urmas vrednic de acel barbat apostolic, fie si prin in-
gaduinta lul Dumnecleil pentru aratarea pecatelor n6stre, nu
stim cum si de ce fiind Indemnati in unanimitate tots impre-
una s'ati grabit sa theme pe smerenia nOstra in Alexandria
la Prea Sfintul Apostolic si Patriarhicesc Tron al Sfintului,
gloriosulul Apostol si Evanghelist Marcu, din Nazaret, unde
ne era incredintata ingrijirea duhovnicesca a poporului cre-
dinctos de acolo, orinduiti find la acesta dint& Mitropolie de
un an. Not nu stim cum s'a intimplat ca poporul ales al
Egiptulul a recurs la slabiciunea nOstra si cu tOte greuta-
tile din multe partl, nu numal timp de un an sl-a mentinut
convingerea ferma si unanima, ci asa de mutt a staruit in cat
la sfirsit a invins vointa lul si a s6rbatorit nadejdea si dorinta
tut intr'un popor incercat si intr'o biserica incercata ; tOte
acestea le stie sigur numal Marele si lubitorul de Oment Dum-
ne4eti, care le-a ingaduit din nespusa lui indurare. Trebue
sa mat declaram ca : acest vot unanim 'I incuviinta Mu ma n6s-
tra spirituals, prea venerabilul legan al tuturor Bisericilor, in-
demnandu-ne cu dragoste sa primim lupta acesta grea si o-
bositOre si in acelas timp prea sfinta, '1 incuviintall si cele
mat multe sfinte biserict ale lui Dumnecled, aratand bucuria for
si indemnandu-ne cu bine-cuvintarl pretiOse si incurajan-
du-ne in acesta arena piing. de spalma si de primejdil, 'I apro-
ba pretutindeni neamul nostru bine- cuvtntat si 'I acorda con-
cursul lul spontaneil si Alteta Sa Chedivul Egiptulul cu prea
luminatit lul consilieri consimtea si Statul suveran pus
asupra nOstra de sus; deci ni se impunea ca o datorie sfinta
sa cedam opiniunet publice, dupa cum si suntem porunciti,
cand e vorba de folosul Bisericei, cand e vorba de gloria
lui Dumnecleti.
Asa dar parasind sinul fratimel sfinte si sfintul pamint,
cu bine-cuvintarea prea sfintel nOstre Mume, Biserica a Sio-
nulul, pe la mijlocul lul Septembre anul trecut, suntem de
atunci in Egipt, si din Alexandria trimitem [Halt Prea Sfin-
tiel VOstre scrisOrea de fats; cele ce ne privesc pe not sunt
expuse mai sus
Iar acum proceddnd la marturisirea credintel prin care se
nail
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 1 17
va face si comuniunea cu Inalt Prea Sfintia V6stra, si cu buna-
vointa lui Dumnegeu, pacea lui printre prea sfintele biserici in-
credinate noue va triumfa), in dragostea, care este lega-
tura desavirsirei, , multamim lui Christos lisus, lumina n6s-
tra, ca ne tinem de acea bun& marturisire, pe care se baseza
intrega Biserica ca «pe o temelie solida a lui Dumnedeti» inte-
meiata de catre capul insusi al mantuirei nOstre si deci:
Cred Intru unul Dumneqeil, Tata] a tot tiitorul, facetorul
cerului si al pamintulut vedutelor tuturor si nevedutelor. Si
intru unul Domnul lisus Christos, Fiul lui Dumnedeti, unul
nascut, carele din Tatal s'a nascut mai inainte de toti vecii,
lumina din lumina, Dumnecleti adeverat din Dumnedeu ade-
verat, nascut far nu facut, cel ce este de o fiinta cu Tatal,
prin care bite s'ati facut. Carele pentru not Omenil si pentru a
nOstra mantuire s'a pogorit din ceruri si s'a intrupat de la Du-
hul Sfint si din Maria FeciOra s'a facut om. Si s'a rastignit
pentru not pe vremea lui Pilat din Pont si a patimit si s'a in-
gropat si a inviat a treia di, dupa scripturi. Si s'a suit la
ceruri si sede de-a drepta Tatalui si Tarasi va sa vie cu ma-
rire sa judece vii si mortii, a caruia imperatie nu va avea
sfirsit. Si intru Duhul Sfint Domnul de vieta facetorul, ca-
rele din Tatal purcede, cela ce impreuna cu Teal si cu Fiul
este inchinat si merit, carele a graft prin proroci. Intru una
dint& sobornicesca si apostolesca Biserica. Marturisesc un
botez intru iertarea pacatelor. Astept Invierea mortilor si vieta
vecului ce va sa fie. Amin.
Acesta credinta adeverata si catolica (sobornicesca) care
este spre mantuire, fara esitatle o cred si o till in Wire-
gime si fara schimbare, ca descoperita prin harul divin de
Sfintul Duh in Sfintele Scripturi prin gura adeverului si
prin proroci si apostoll, far la Sfintele septe sin6de expusa
si talmacita In mo 1 de Dumnedeti inspirat; cad purtatoril
de Dumnecleti parinti aparand in mod placut lui Dumne-
cleti adeverul din Sfinta Scripture si dogmele drepte ale
adeverului si dupa, porunca apostolica t abatendu-se (pa-
zindu-se) de inovatiunile profane si de improtivirile mind-
noise ale gnosei ail exclus si isgonit din prea sfinta biserica
on ce er6re si idee eretica si antievangelica (*lend (luand
sema) ca nu cum-va vre-o radacina de amaraclune cres-
cend in sus sa supere si printr'insa multi sa se molipsesca,
www.dacoromanica.ro

118 ACTE ONICIALE
si au stabilit iny6tAtura Scripturilor si au transmis exacta
interpretare a revelatiunilor si drepta traditiune a dogmelor,
intemeind si interpretand venerata marturisire a credintel.
Parintil au desradacinat din via Domnului si au dat
la intata ivire in primele sin6de ecurnenice eresiile, cart
au indrasnit a sustine ca Dumnedeu in Treime, care e mat
presus de at orl ce fiinta se compune din naturi neegale si
din fiinte diferite, din causa caror eresil ameninta a se ivi
prin ratacirea gnostic& Hidra cu multe capete a politeismulul
si au dogmatisat un Dumnedeil des6vIrsit si care face desavir-
sip, Tatal, Fiul si Sfintul Spirit, concordant& far& sfirsit a
trel far& sfirsit (unire nemarginit& a celor trel nemarginitt),
intr'o Dumnedeire, in slava egala, tn marire nesfirsita, unime
in treime si treime in unime, des6virsita, care nu se con-
funda in ipostase, egale intre dinsele si vecinice, nedespar-
OM to fiinta, neschimbAtOre, imutabila, nezidita, neprice-
puta, fara sfirsit, fara mostenitor, eterna, impreun& far&
Inceput ca fiind mai pre sus de on ce Inceput in timp,
Tatal Indeplinind Inteinsa cuvintul tnceputului si al causei
si au declarat pe Fiul si cuvintul unul nAscut din Tatal, ca
fiind de aceeasi fiinta si de aceeasi natura si impreunA, far&
Inceput si impreuna veclnic cu Tatal din care s'a nascut si
au declarat pe Sfintul Duh, care purcede din Tatal si Was-
lueste in Fiul ca fiind de aceeasi fiinta si de aceeasi natura
si impreunA fara inceput 7i impreuna vecinic cu Teal din care
purcede si au stabilit spre credinta mantuirei pentru cel cart
vreau sa se mantuesca si cart nu denatureza cuvtntul adev6-
rate! credinte, excluclend din sfinta incinta a Bisericei pe top
cart nu se tern a desparp sail a micsora in or! ce mod din
Dumnedeirea si stapanirea cea una nedespartita, monarhica. si
triadica fie pe Dumnedeq-Cuvintul fie pe Prea Sfintul Spirit.
Venerabilil p&rinti intrepretand si facend cunoscut fume
ca accesibila intelegerei omenesti «intelepclunea lul Dum-
nedeil ascunsa tn taina, pe care Dumneget a predestinat-o
spre gloria si mantuirea nOstra,, qtalna cea mare a cre-
dintel, ascunsA, din vecuri si din generatiuni, tar descoperita
and a venit implinirea timpului, cand Dumnedeil s'a facut
cunoscut in came (in trup), s'a indreptatit in spirit, s'a aratat
ingerilor, a fost predicat intre neamuri, a fost credut in lume,
s'a inaltat in slava, ail departat de la taina acesta orl ce
afar
sie-0,
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 119
erOre a acelora carl aveau idel eretice despre cea mal pre sus
de pricepere omenesca divina providenta si carmuire pentru
mantuirea si invierea nemulul nostru, cadut si plerdut pen-
tru pacat si au transmis Omenilor Invetatura apostolica des-
pre acesta, curata si nepatata, ca o ancora a sperantel spre
sigura mantuire. i au dogmatisat in mod inspirat ca: fiind -
ca a intrat in lume printeunul si «asa a intrat
mOrtea in toil OmeniI) «si a domnit prin gresala unula),
a bine voit unul din Treimea cea incepetOre de vieta si mal
pre sus de cat orl ce fiinta, Fiul singur nascut, care este
in sinul Tata 14 fiind nascut din temee, fiind nascut sub
lege» «a osindi pacatul in carnea (trupul) lul) si a da vieta in
sine celor carl mor (mortl) In Adam si eliberandu-1 din pacat)
a'l renaste pe el spre speranta vie, spre mostenire neperitOre si
tarn pata si nevestejita, pastrata In cerurl « pentru a domni
in vieta vesnica. Drept aceea au invetat ca Domnul nostru Iisus
Christos, adica insusi Dumnedeu -Cuvintul, printr'o minune,
nespusa prin cuvint si nepriceputa, s'a zamislit prin cobo-
rirea Sf. Duh in pantecele Sf. Fed Ore Maria, care s'a nascut,
dupa legea nature', din parintil el real', din dreptil Whim si
Ana, cart erad fara copil si au nascut prin fagaduinta, ea insa
a nascut in mod supranatural and Gavriil I-a adresat «Bu-
cura-te) si ca a luat in sine in momentul zamislirei intre-
gul om cadut si umilit intr'un ipostas si intr'o unitate per-
fecta si nedespartita din sangele el curat si fecloresc, si
ca s'a intrupat i s'a nascut dintr'insa om desevirsit, rema-
'lend in acelas timp Dumnedeu desevirsit, fara a schimba
nimic din Dumnedeeasca fiinta prin intrupare, fara a schimba
nimic din fiinta lul omenesca prin adeverata Impreunare a
lul cu Dumnedeu-Cuventul si all invetat ca Fiul singur nas-
cut este desevirsit In divinitate si desevirsit in natura ome-
nesca, fiind cu adeverat Dumnedeu si cu adeverat om, din
suflet logic si din trup, numind pe pururea feciOra. Maica lul,
care supranatural fara barbat s'a facut mama si a remas Fe-
cIOra si Wa stricaciune si dupa nastere, cu adeverat «Nasce-
tOre de Dumnedeu».
Caci au marturisit ca el este Dumnedeu si om intr'un ipos-
tas din done naturi, unit intr'o persona in mod nedespar-
tit, neschimbat, neimpartit, neconfundat, adica intregul om
fiind unit in ipostas cu Dumnedeu-Cuvintul, adica trup cu
«pacatul
www.dacoromanica.ro

120 ACTE OFICIALE
suflet logic, nu prin confusiune sau amestecare ci prin unire
perfecta, nu relativa ci absoluta, asa dar dublu in natura
dar unul in ipostas, nu impartit in doue persOne ci unul in
done naturl, pastrand insusirile intregi ale fie -caret naturl, adica
vointa si activitatea cu tOte insusirile divinitatel si cu tOte pa-
timile naturil omenesti, cart suet far' pacat; avend doue vo-
intl naturale, libere, ale celor doue naturi in el, vointa lui ome-
nesca urmand vointa Jul diving', dupa cum ne -au invetat
despre el proorocil si el insusl Iisus Christos si simbolul cre-
dintei al sfintilor nostri parintl.
Prin fire dar fiind Dumnecleu si prin fire facendu-se om
pen tru not singurul Fiii, Domnul nostru Iisus Christos, dupa
cum am primit si precum far' indoela credem, cel de aceeasl
fiinta cu Tatal si cu Sf. Duh in divinitate si de aeeeasi fiin-
ta nol in natura omenesca «care a venit in lume ca sa
dea sufletul seu pret de rescumparare pentru nol' pe care
Dumneclea l'a dat ca ispasitor prin credinta in sange lui
spre aratare a dreptatil lui pentru lertarea pacatelor facute
mai inainte, care a trait pe pamint petrecend in lumea a-
cesta, cu Omenil ca om desevirsit, gall de pacat si facend
minuni de profet ca Dumnedeil si curatind in apa si sfin-
tindu-'si prin Sf. Spirit trupul, a predicat pocainta si a a-
nuntat Itmperatia lul Dumnedeu si pace si mantuire si a
sevirsit lucrul ce I-a dat Tatal si predandu -se insusi in
malnile Omenilor pacatosi pentru vieta si mantuirea lumel,
pentru a fi batjocurit si bicluit si rastignit si fiind osindit
de el la mOrte «a suferit, el dreptul, pentru nedrepti ca sa
ne aduca pe not la Dumnecleti* si a lost rastignit si a murit
pentru pacatele nOstre 4dandu- se pe sine insusi in schimb
mortel, in care eram tinuti fiind vinduti sub pacat' ca sa
ne impace pe nol cu Dumnegea prin Cruce, omortnd vras-
masia Inteinsul si ca cel mai Malt si vecinic Arhiereti a
desevirsit jertfa odata la sfirsitul vecurilor spre desfiintarea
pacatulul; si fiind ingropat, Ca muritor, care trebue sa
mOra odata, s'a pogorit prin Cruce in lad si a desfiintat
prin mOrtea lul pe acela care are puterea mortei, si a pre-
dicat mantuirea spiritelor in InchisOre si deslegand durerile
si lanturile a inviat a trela 41 din morti, dupa scripturl,
facendu-se parga celor adormiti, cel dintalil a inviat din
morti, anuntand lumina poporulul ca si nemurilor, ca sa
cu
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 121
se faca dinsul in tOte cel si a fost vedut de multi
nu de tot poporul ci de martorl mai dinainte alesl, cart au
mancat si ail bent cu dinsul dupa invierea lul din morti*
si i -a trimis a predica invierea din morti si reasedarea lul
in ceruri si «a inveta tOte poporele in numele lui, bote-
zand in numele Tata lul si al Fiulul si al Sf. Duh* si «ca
trimite fagaduinta Tatalui la nol* s'a inaltat la ceruri si a
sedut de-a drepta market in cel de sus*, mai pre sus de
orl-ce domnie «supunendu-i-se lui ingeril si stapanirile si
puterile cele ceresti si cele pamintestl, si cele de supt pa-
mint si va veni tarasi cu marire sa judece pe cel vii si pe
eel morti, dand fie- carula dupa faptele lui si fiind el ran-
duit de Dumnedeti ca judecator al viilor si mortilor va in-
dreptati pe cel vrednici de Indreptatire si va osindi pe cel
vinovati si dupa fagaduinta lul adeverata «va lua la dinsul
pe cel cart cred tntr'insul ca sa fie si ei unde va fi el, in
imperatia lul, care nu este din lumea acesta, precum a spur
el insusi Domnul, ci imperatie, in care darul va domni prin
dreptate in vieta eterna, imperatie care nu va avea sfirsit,
cad «darn' lul Dumnedeil e vieta eterna in Christos lisus,
Domnul nostru*.
Indeplinind sfaturile lul cele mai inainte de vecuri, a lubit
castigat prin insusl sangele sea biserica alesa in el
inainte de intemelerea lumel «a fi sfinta si desevirsita ina-
intea lui in dragoste >>, «piing de dar in cel habit* si interne-
ind-o a zidit'o pe petra neclintita a marturisirel, marturisire
nu omenesca ci descoperita de Dumnedea, cad carne si sange
n'a descoperit'o ci Tatal cel din ceruri, si a luat-o ca pro-
priul sea, trup si o hraneste si o Incalleste, fiind el de veci
capul ei* «din care tot trupul prin simtirl si legaturi hra-
nindu-se creste cresterea de la Dumnedeil si dupa invierea
din morti, dandu-I puterea de a lerta si a tine pacatele, si
dupa sederea lul de a drepta, trimitend el un alt Mang-
letor de la Tatal, Spiritul adeverulul, care de la Taal pur-
cede, a destinat-o spre mantuirea tuturor credincIosilor, ca-
rora pogorindu-se prin sfintele taine darul Sf. Duh ii sfin-
teste si ca membre ale trupuluI lui Christos, 11 uneste intre
cu capul, si facendu-I vrednici de imperatia Int
Dumnedeti, sevirseste mantuirea lor.
Acesta biserica zidita de Dumnecieu, aiz numit-o parintil
d'intaltil,
si sl-a
dinsil si
www.dacoromanica.ro

122 ACTE OFICTALE
sfintelor sin6de ecumenice si a celor urmatOre «una ) ca
fiind 1ntemelato, pe o petra singura pretiOsa si unghlulara
si legata cu o legatura nedeslegabila prin darul Sf. Duh,
fiind petra unghlulara Iisus Christos, catre care apropiin-
du-ne, catre petra cea vie, precum invata Petru cel inspirat
de Dumnecleii; «suntem claditl casa spirituala» tuna) ca
bine vestind o Evanghelie prin apostoll si sin6de si pa'rintl,
cart toil impreuna predica un Dumnecleti, un Domn, un
Spirit, o credintg, un dar, o nadejde a chemarii, un botez,
o paine si un potir si it numesc «un trap si un spirit)
tpe toil credinclosil, sub un cap, care este Christos si care
biserica numaI un lucru urmareste unirea tuturor in el
prin darul lui, in imperatia lul Dumnecleil ((ea sa fie top
una,.
Dar marturisim si credem ca tbiserica una, in care a
vorbit si vorbeste Sf. Spirit prin profeli, apostoll $i sinOde
si parinti este «sfinta» dupa cum am primit de la sf. si-
n6de; cad s'a sfintit si se sfinteste de care el, care a cubit -o
si s'a predat pe el insusI pentru dinsa, ca sa o sfintesca,
ca sä o intatiseze el sie's1 mareta, fara pat& sau incretitura
sau ceva de felul acestora ci ca sa fie sfInta si perfecta), de
catre acela care a imbogatit o prin bogatia darului seu si care
1-a daruit pe Sf. Spirit ca pe un invetator etern, care departeza
de la dinsa orl ce ratacire si orl ce mincluna si o conduce la
adever si o pazeste in numele lul Dumneclea, mai pre sus de
orl ce er6re si pacat, In care si prin care t s'a dat cuvint
de intelepclune, cuvint de stiinta, credinta, darurl de tama-
duirl, putere de minunl, profetie, deosebire de spirite, si tOte
cele-l-alte daruri ale tainelor, pentru intocmirea sfintilor) de
catre Marele Dumnecleil, Mantuitorul nostru Iisus Christos,
care a fagaduit sa fie pururea cu dinsa ca sa o pastreze
neclintita in credinta, dinsa invetand si avend autoritate
egala cu aceea a Sf. Scripturl, fiind si ramanend statornica
si vecInica si stalp si sprijin al adeverulut Mind dinsa sfin-
tita, sfinteste pe toll cel ce o alcatuesc, prin darul sangeluI
al eternulul el intemeletor si arhiereil fara mostenitor, des-
legand pe omul care crede de pacatul vechlu si impacandu -1
cu Dumnecleil si facendu-1 membru al trupulul lul Christos,
adica al el insasi si Fiul lul Dumnecletl in Duh. prin
invetatura dogmelor drepte luminand despre adever si
Si
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 123
zind pe credinciosi de on ce ratacire dupa renasterea prin
apa si prin spirit si sprijinindu-I prin taine in sfintenie pe
acela cars s'ati ratacit prin influenta celui reu, cu Iubire
materna readucendu-I ii invredniceste de indreptatire si 41
aduce la dar.
Cad prin trel afundari si prin trel scOterl in numele Sf.
Treimi si in mOrtea Domnului botezan du-I II invredniceste
a pasi tntru vieta noua prin darul lui; cad fiind impreuna
cu dinsul inmormintati in botez cne scullm cu dinsul prin
credinta in lucrarea lui Dumnecleti. Iar varsand darul Sf.
Duh prin ungerea cu Sf. Mir peste credinclosi si asiguran-
du-I de vieta eternal. ii face sfinti prin darul Sf. Duh, si it
intareste in marturisirea credintei, si facendu-1 pe credinclosl
partasi al sangelul si trupului Mantuitorulul Christos prin
divina si sfinta impartasire in cuminecaturl cu o paine si
cu un potir, paine dospita si rod al vitel, spre amintire
a sfintelor lul patimi si carl represinta trupul si sangele lui,
carl prin bine-cuvintarea si darul Sf. Duh se prefac in tru-
pul si sangele lul, uneste pe credincIosi cu Domnul in co-
muniunea unul spirit, ca sa gasesca mill si dar cu toil cel
earl vor invia in liva cea din urma spre vieta eternl.
Pe cel carl ati gresit Ore cum dupa bala renasterei si
Inoirea prin Sf. Duh, «carI se pocaesc insa pentru cadere
si renunta la pacatele for si cu intristare adev6rata si pa-
rere de rein cer sa se intOrca catre dar, 4i primeste prin
adeverata penitents si II readuce la cea dintaiti lumina si
sfintenie, invrednicindu-I de bogatia negraita si de darul lul
Christos Dumnecleti; prin sfintirea cu unt-de-lemn se faga-
dueste vindecarea bolnavilor si lertarea sufletelor bolnave
si prin ea se desevirseste actiunea penitentei si se sfintesc
Wasl cu adeverat cel ce se pocaesc. Dar biserica ca sa im-
plinesca si dupa cadere si sa se faca in sfintenie si nu in
pacat vechea bine-cuvintare si porunca a lul Dumneleil:
crested si v6 inmultitl si umpleti pamintuh, primind nunta
ca o mare talna bine-cuvinteza prin ea impreunarea legala
a barbatului si a femeel spre producerea copiilor, ca un
lucru poruncit de Dumneleil si pe cei imperechiatl prin
nunta H uneste intr'un om desevtrsit, care represinta uni-
rea lul Christos cu Biserica si declara ca nunta e cinstita,
si 'I uneste nu spre pofta, ci in Dumnecleti si prin ruga-
www.dacoromanica.ro

124 ACTE OFICIALE
dunt si bine-cuvintarl stringe concordia casatoriel si o sfin-
teste impreuna cu cel ce se nasc si o face legatura sftnta,
nlina de darul lul Christos.
Spre indeplinirea acestor talne si spre pastrarea adeve-
rata a invetaturel si spre implinirea menirel el, Biserica,
are preotia, un special dar al lul Dumnecleti; prin punerea
malnilor si rugklune invredniceste pe cel alesi a se hiro-
tonisi diaconl si preotl si episcopl, pe cart Sf. Duh I-a pus a
paste biserica lul Dumnecleii; acestora le porunceste a ingriji
de turma si a veghea pentru sufletele lor* Tar turmel II po-
runceste «a se supune lor*, acelora le impune a ingriji si a
Inveta turma si a administra in mod spiritual, a predica,
a face rugaciunl, mijlociri pentru totl Omen% a ingriji pentru
cresterea lor in Christos si a-I conduce spre mantuire, prin el
sevirseste tote talnele si transmite darn! spre sfintirea copiilor
el si pe el il orindueste pazitorl si interpreti si ierofantl al
cuvintului divin si at traditiilor, prin el in sinOde delibe-
randu-se, ca si apostolil, condusi fiind de Sf. Duh spre a-
clever, expune in mod infailibil dogmele si le interpreteza
in Christos lisus, «prin care trebue sa ne mantuim*, cad
mantuirea nu este posibila prin alt tine -va. Caci orl si tine,
vorbind e posibil sa gresasca si sa alega in loc de adever
mincluna; dar Biserica in general, vorbind in sinod prin
Sf. Spirit, Mangaetorul cel fagaduit, care conduce la tot
adeverul, despre care insusi Domnul a spus ca «va lua din
al mei' si va vesti voue* nu este admis ca pOte sa gre-
sasca sau sa se insele in interpretarea dogmelor sfinte ale
descoperirel. Infailibil sau far. gresala nu e nici unul din
episcopl a parte afara data ar vrea sa introduca ratacirea
in biserica, din care ratacire tiranil din politeism se de-
clarati pe el insist de des si indrasneati ridica temple
lor insist, vrend sa alba. intr'un trup muritor gloria nemu-
ritOre a lul Dumnecleti.
Biserica o avem si o declaram ca cel mai Malt si sigur
talmacitor al Sf. Dogme pe pamint si socotim pe cel cart
nu se supun el ca pagani si vamesl si cel cart o lepada
sunt socotitl in Evanghelie ca lepadand pe Domnul, cad
cel ce se lepada de vol, de mine se lepada» a spus Dom -
nul; intr'un cuvint prin el «pe care I-a pus Dumnecleti in
Biserica* si I-a facet pe unit apostoll, pe altil prooroci, pe
a'si
www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 125
altil pastori si invetatori, ea implineste legea lut Christos
si sevirseste intocmirea sfintilor, «spre cadirea trupului lui
Christos.
Afar& de acestea Biserica aratand in icOnele spre inchi-
nare, noril de mucenici si de sfintl, cart ail intarit credinta
prin luptele virtutet si mai cu sema pe incepetorul si de-
sevirsitorul credintel pe Iisus si pe sfinta lut Cruce, in lame,
cart sunt cinstite in mod onorat si nu adorate, cinstea re-
ferindu-se nu la icOne ci la originalele pe cart le represinta
si aratand prin ca.ntari si laude si invetaturi petrecerea for
ca un model de imitat ca crestinil sä nu obosesca in su-
fletele for «ci sa, alerge la lupta ce le sta inaintei pe top
11 pazeste in sfintenie si urmareste mantuirea tuturor pana
and II va face pe tot.I concetateni ai sfintilor si de at cases
lui Dumnecleil si fit al luminei si partasi al vietet eterne.
Una si dint& Biserica urmArind mantuirea tuturor in ge-
nere se numeste si catolica, adica menita de Dumneclea ca
sä cuprinda tot neamul omenesc in sfintul el sin spre man-
tuire; cad nefiind despartita prin depArtarea locurilor sad
a terilor, nici prin deosebirl de natiune, pentru speculatiuni
nationaliste, e una si catolica in top si in bite, locurile, te-
rile, semintiile, nemurile, popOrele, limbile si nefiind spe-
cial pentru un loc sari natiune sau o limbs, nici fiind nu-
mita dupa un loc sau natiune sate stat,ci fiind cunoscuta
numal pe numele Int Christos Dumnecleti, pe top credin-
closit it uneste impreun& precum arata masa de panzl pe
care a vegut-o Sf. Apostol Petre lAs'andu-se in jos din cer
prin patru capateie, si departand deosebirile nationale si cer-
tele nationaliste, ca fiind contra Evangheliel si a canOnelor;
si nefiind impartita, prin timp sail period al timpurilor,
limitata., se intinde peste tot timpul de la inceput pana la
sfirsit, incepend de la intemeierea lumel cu vecurile si rama-
nend eterna dupa fagaduinta adeverat1: «lata eta sunt cu
vol in tote pan& la sfirsitul vecului,, nici fiind !Entre-
rupta prin mOrte, cuprinde in sine pe cel credinclosi in
Christos, pe eel moms pastrandu-I pentru invierea comuna
drept care si neincetat se nig pentru cei vii prega-
tindu-i pentru venirea Domnulul, ca sa-1 intimpine cu totil
impreuna si asa sä remanem top tot-d'auna cu el; cad' s'a
hotarit de Dumnecleti nu numal spre lumina nemurilor ca sa
sad
dilele
www.dacoromanica.ro

126 ACTE OFICIALE
fie spre mantuire pans la sfirsitul pamintulul, dupa pro-
oroculci si spre economia implinirel timpurilor, ca sa fie
cuprinse tOte in Christos, atat cele cerestI cat si cele de
pe pamint) pentru imperatia vecinica, a lui Dumneclet. Asa
dar Biserica av&R1 ca Arhiereil Ears mostenitor pe cel ce
e pururea cu dinsa, pe acel mare pastor al oilor, nu e
domnita sau dirijata In genere de nici unul din episcopi
aparte, ci e incredintata tuturor acestora, dupa invetatura
parinfilor, ca unor superiori si pastorl al bisericilor aparte,
carl se refers la Christos stapan si desevirsitor al man-
tuirei. Imperatia lul Dumnec,eil nu se supune nici unul
stapan aparte, porunceste insa acelora carl alcatuesc turma
el wa se supune inaltelor stapaniri, si a asculta autoritatile
«cad nu este stapanire de cat de la Duninecleth. La top
stapanitorii acordand onorurile si ascultarea cuvenita si fa-
and cererl, rugacluni, mijlocirl si multamiri pentru impe-
rail si cel mai supusi, se supune numal lui Dumnecleil,
stapanitor universal, ca fiind imperatia lui Dumnecleu. Pe
top eel cart cred in Christos, fie barbat, fie fernee, fie sarac,
fie bogat, fie particular, fie stapan, in via Domnulul unde
nu exists Elin sau Iudeti., Mere imprejur sau preputiii,
barbar, Scit, liber, rob, ci unde in tOte si in toil e Christos),
ca vita hranind cOrdele, ca muma incalclind si invetand pe
copil, urmAreste mantuirea lor, prin Ginerele el ceresc, pe care
«sculandu-1 dintre morti, Tatal, l'a asegat de a drepta in cererl,
«sus peste orb ce domnie si stapanire si putere si domnire si
«marire si peste orl ce nume care se numeste nu numal
in acest vec ci si in cel viitor», «ea sa se piece in numele
lui Christos orl ce genunchlti al celor cerestl si al celor pa-
mintest1 si al celor de sub pamint) cad precum puterea
lui e peste tots si prin top si in tOte asa si trupul lul, Bi-
serica plinitura celul care implineste tOte in tOte}, dupa in-
vetatura inspirata de Dumnecleti a sfintilor apostoll.
Sfintele Sin6de ne au predat una si catolica Biserica, cu
acesta apostolica si inspirata de Dumnecleii invetatura si cu
numele de apostolica adica «cladita» pe temelia pus& de
apostoll si profeti find petra unghiulara a el insasl lisus
Christos; cad nimeni nu p6te pune alts temelie de cat cea
puss, care este Christos, insusl Domnul a intarit-o pe te-
melia apostolilor si a cladit-o prin el, sari all predicat pre-
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICI ALE 127
tutindenl cuvintul dupa divina lul porunca, intemeind bi-
sericile de pretutindeni pe petra marturisirei si intocmind
intrega Biserica «spre templul sfint In Domnulx, si «spre
locuinta a lul Dumnedeu in spirits drept care si 16n «care
a marturisit cuvintul Jul Dumnedeu si marturia lul Iisus
Christos si ce a vedut find inspirat in cliva Domnulul, ye-
end un cer nod si un pamint not' si «fiind purtat de in-
gerl pe un munte mare si inalt, a v6dut pe miresa, pe fe-
meea mlelulul, cetatea cea mare, Sf. Ierusalim, pogorindu-se
din cer de la Dumnedeu , si zidul orasului avend 12
petre de temelie si pe acestea numele celor 12 apostoll).
Asa dar o cunOstem si o credem ca apostolica si o mar-
turisim impreuna cu sfintii, adica intemelata prin invetatura
si asigurata prin autoritatea si impodobita prin lumina tu-
turor apostolilor impreuna; asa dar dinsa nu este nu nu-
mal a lul Pavel, nici a lul Varnava, nici a lui Chifa, nici a
lul Apolo sail a Jul I6n sail a lul lacob sail a alt-cui-va,
cad Christos nu este Impartit ci este al tuturor apostolilor
impreuna si se numeste apostolica din top impreuna, carora
se aratara limbl ca de foc despartindu-se si s'a aseclat peste
fie-care dintre el», card se Implinea Okla cinci-decimei, cart
«s'ati umplut de Spirit Sfint} prin call se faceau «multe
minunl si semne) si «carl vor sedea pe 12 tronuri jude-
cand pe cele 12 semintil ale lul Israel, cand va sedea Dorn-
nul pe tronul marirei sale) si carora precum insusi sf. Petre
invatale-a poruncit a predica poporulul si a-1 incredinta
ca el este cel rinduit judecator al celor vii si al celor mortI» ;
lards1 acelas Petre declara cu voce tare «ca el este p0-
tra , ce a fost tacuta pentru cap de ungh163, si «in
nimene altul nu este mantuire, cad nici nu exista alt nume
sub cer dat intre Omenl, in care trebue sa ne mantuim.
Miluiti am fost si nol din nespusa mils a lul Dumnedeu
sa fim printre copiil si slujitoril acestei Biserici una, sftnta,
catolica si apostolica, care pe top cel ce cred In Christos
Dumnedeu, prin darul lui it face din «copii al maniel din
fire), «copil al lubirel) si care ii mantueste prin credinta
In fapte bune, pentru «call am fost claditi in Christos lisus»,
«ca sa pasim in ele, ; acesta Biserica o marturisim ca singura
tale si usa a mantuirel si inteinsa si printr'insa speram sa
fim vrednicl «de prea marea bogatie a darulul lul Dumnedeil,
www.dacoromanica.ro

128 ACTE OFICIALE
si de invierea mortilor pe care o asteptam si de vieta ye-
cului ce va sa fie; in care prin_ darul lul Christos vor fi
mostenitorl al lul Dumneciet. «si comostenitori al lul) cei
ce au creclut inteinsul si au pazit credinta prin fapte bune,
ace' cars primesc prisosinta harului si a darulul dreptatel,
vor imperati intru vieta printr'unul Iisus Christos, cad prin
el am fost adusi prin credinta la acest dar, in care stain,
si «ne laudarn pentru nadejdea marirel lul
dupa Apostolul« creclend ca darul va imperati, prin drep-
tate in vieta vecinica prin Iisus Christos, Domnul nostril).
Asa creclend din tot sufletul si cugetul nostru si impre-
una cu not asa predicand WO. sfinta Biserica si venerand
evlavia «care are fagaduinta vietel de acum si acelel care
va sa fie, trimitem acesta epistola a nOstra malt Prea Sfin-
tiel VOstre spre intarirea unirel in Christos si a comuniu-
nel in Sf. Spirit si punend ca baza a pacel ca temelie
a dragostel, conformitatea marturisirel si ca o legatura in
Christos nedeslegabila, invocam prea sfintele VOstre raga-
ciunl catre Dumnecleil, Tatal indurarilor si a on caret man-
gaerl ca s& bine-volasca a ne intari pe not insine sa se-
virsim lupta cea bun& cu bine si in mod placut lul Dam-
necleu si a pastra intreg aceea ce ni s'a Incredintat none
si a pazi intacta porunca pana la aratarea Mantuitorulul
nostru Iisus Christos, a cam% e marirea si puterea in vecii
vecilor, Amin.
Alexandria, anul mantuirel 1901, Februarie 28,
Al halt Prea Sfintiei VOstre,
Frate, in Christos Dumnedeh cu totul devotat.
(ss) Papa ci Patriarh al Alexandriei, POTIE.
Respunsul trimis prea fericitului Papa si Patriarch
al Alexandriel D. D. Fotie de catre malt Prea Sfin-
titul Mitropolit Primat si Presedinte al Sfintului Sinod
D. D. losif Gheorghian.
Sanctilatea Vastra.,
Duhovnicesca bucurie si multamire a pricinuit smereniei
mete, scrisOrea Sanctitatel VOstre No. 72, pe care cu cea
mal desavirsita evlavie, am primit-o si cuprinsul ei am in-
teles, si apreciat ca o erudita expunere a dreptei nOstre
Dumnedeil,
si
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 129
marturisiri de credinta, pe care din veci am pastrat-o ca te-
melie a sfintei Biserici a Domnului si Mantuitorului nostru
Iisus Christos, si se va !Astra pana la scurgerea vecurilor
neschimbata, spre slava numelui Domnului si spre lauda
drept maritOrei n6stre credit*.
Din cuprinsul aceleasi scrisori, am in+,eles mai departe,
ca Sanctitatea VOstrA, a-ti fost chemat de Dumnedeil prin
glasul alesilor lui, la carma apostolicestei si Patriarchicestel
bisericei a Alexandriei, pAstorita cu atata rivna de top P.P.
S.S. Patriarchl, cars ate cinstit acest sfint Scaun apostolic,
si pe care nu de mutt Incredintat Sanctitatel VOstre
Pronia ceresca In locul prea fericitului, prea veneratulul
si de a pururea pomenitulul Sofronie, care s'a savirsit din
vieta in betranete bune, 'Aran si plin de dile, adaugindu-se
sfintei cete a PArintilor Bisericel, a caror vieta o urma, si
cu ale caror virtuti se tmpodobea.
Imbratisind pe Sanctitatea VI:5sta cu adinca smerenie si
sarutare piing, de dragoste, Ve aduc cele mai caldurOse
urari de sAnAtate si de indelungata vietuire, rugand pe bu-
nul Dumnedeti, ca sa Ve acorde puteri indestule, pentru a
ilustra, dupg cum se cuvine, acest vechit. si apostolicesc
Scaun, care dupa cum disei, 'ml reaminteste sfinta sa ori-
gina apostolica si barbatia unita cu curatia credintel, cu
care a triumfat in scurgerea vecurilor, pasttand neatinsa
si nealterata doctrina Sf. Biserict orthodoxe.
De aceea invocand de la bunul si milostivul Dumnedeu
tote harurile sale, pentru Sanctitatea VOstra si urandu-Ve
Inca °data, deplina sanatate si multamire sufletesca, Ve rog
respectuos sa bine-voiti a avea si pe smerenia mea in a-
ducere aminte la prea sfintele VOstre rugaciuni si sa primiti
in acelasi timp sentimentele de cea mai adincl veneratiune,
cu care am onOre a fi al Sanctitatel VOstre mai mic frate
in Christos si impreuna Iiturghisitor.
(ss) Ioaif Mitropolit Primat al Romhiei.
Biserica OrthodoxA Romani 2
'L-au
www.dacoromanica.ro

130 ACTH OFICIALE
Epistola trimisa Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit
Primat si Presedinte al Sfintulul Sinod D. D. Iosif
Gheorghian de care Ina lt Prea Sfintitul Mitropolit
al Petersbugului si Presedinte al Sf. Sinod al Sfintei
Biserici Ruse D. D. Antoniii.
Malt Prea Sin fief Sale Domnalul Domn, Mail.
Archiepiscop al Bucure0ilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiel, Primat
al Romaniel i Preqedinte al SfiNitaluI Sinod al Bisericei Roma,ne,
Prea onorat 0 prea dorit irate In Christos 0 conlitarghisitor al sme-
reniei nostre, din tag inima Ii dorim silt se &ware In Domnul 0 sa
Be sang tos.
Prea Inaltul parinte al luminilor a bine-voit sa theme in
a 7-a di a lunel lui Iunie anul curent in locasurile eterne ce-
resci ale luminel, pe gloriosul si pururea pomenitul Ierarch al
Bisericel Ortodoxe Ruse, pe halt Prea Sfintitul
Mitropolit al Kievului si Galitiei si Prim Membru al intru
tot Prea Sfintulul Sinod Administrator.
Dupa nemarturisitele cal ale Proniel Dumnecleesci, sarcina
de conducere a administratiunei superibre a Bisericel Orto-
doxe a tuturor Rusiilor,cu titlul de Prim Membru al intru
tot Prea Sfintulul Sinod al ei, prin puternica vointa a tntru
tot Prea Luminatulul Monarch al Imperiulul Rusiel, a Maje-
statel Sale Imperiale Domnulul Imperator Nicolae Alexandro-
vicl, exprimata in a noua di a aceleeasi lunl Iunie s'a dat
smereniei nOstre.
Comunicand despre acestea malt Prea Sfintiei VOstre, care
'ml suntetl intru tot cinstit si prea lubit, in speranta mijlo-
cirel satisfacetore a rugaclunilor Malt Prea Sfintiel VOstre ca-
tre Inaltul Arhipastor si Domn al nostru, lisus Christos, pentru
intarirea puterilor nOstre, spre a ne indeplini, cu vrednicie,
inalta si greaua sarcina data smereniei nOstre, de a servi Bi-
serica lui Dumnecleil, cu sentimente de adeverata dragoste
fratesca intru Sf. Spirit si cu cel mai profund respect reman,
In Imperatescul oras al Sfintulul Petru,
in a doua di a lunel Octombre anul 1900,
al halt Prea Sfintiei V6stre,
care sunte1 pentru nol inspirat de Dumnedeti
si intru totul cinstit,
prea supus intru Christos frate
(ss) ANTONItr, Mitropolit al St. PetersbnrguluI Ladogel.
Ioannichiti,
gi
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 131
Respunsul trimis Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit al
Petersbugului si Presedinte al Sf. Sinod al Sf. Bise-
rici Ruse D. D. Antonit de Catre Ina lt Prea Sfintitul
Mitropolit Primat si Presedinte al Sf. Sinod D. D.
Iosif Gheorghian.
Inalt Prea SBOitalrzl Arhiepiscop 0 Mitropolit al Petersburgula!
gi Ladogei; Presedintele Sfintalui Sinod al Sfintei Biserici
Ortodoxe a Basle' D. D. Antonia.
La adresa Ina lt Prea Sfintiet VOstre cu data de la 2 Oc-
tombrie anul curent, am onOre a ye aduce la cunoscinta,
ca am primit cu o vie bucurie in Domnul, §tiinta, ce 'm1
tmparta§itl ca prin harul §i mila Domnului si Mantuitorulul
nostru lisus Christos, a gasit cu tale Majestatea Sa Puter-
nicul Imperator al tuturor Rusiilor, prea bine credinciosul
Suveran Nicolae Alexandrovici, sä v6 cheme la tnalta dem-
nitate de a conduce administratia superiOra a Sfintei Bi-
said Ortodoxe a tuturor Rusiilor cu titlul de Prim Membru
al tntru tot prea Sfintitului Sinod al el in locul Ina lt Prea
Sfintitului Mitropolit Ioanikie prea veneratul §i pururea po-
menitul Mitropolit al Chievulul §i Galitiei, pe care bunul
Dumnecleti 'I-a placut sa-1 cheme in locaprile vecinice ce-
resci ale lumina spre a-1 tncununa cu resplatirea cuvenita.
unul Ierarch tmbunatatit in vieta cea dupre Dumneqed, a
carul sfinta blagoslovenie sa o avem cu totil.
Salutand cu evlavie si deosebit respect actul sevirsit In
persona malt Prea Sfintiel VOstre, ye imbrat4ez cu cea in
Christos sfinta sarutare fratesca., plea nd genunchlul cu umi-
lint& si rugAnd cu tot dinadinsul pe capul cel neveclut al S-tel
n6stre BisericI, sa acorde malt Prea Sfintiei V6stre destule
puterl cu sanatate deplina spre a duce la bun §i priinclos
liman de mintuire in Domnul interesele ob§tescI ale Sfintei
Biserici a Rusiel.
In paza neclintita a Dumnecleetel alciituiri a Sfintei Bi-
www.dacoromanica.ro

132 ACTS OFICIALS
serici a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Christos,
not cu totil r6maind rog pe bunul Dumnedeti sä inmultesc6.
anii Ina lt Prea Sfintiel VOstre si sk v6 pastreze intreg, cin-
stit, sana.tos, drept Indreptand cuvintul adev6rului, bine-voind
in acelas1 timp a avea si pe smerenia mea pururea In deo-
sebita atentiune la sfintele VOstre rug6.cluni.
Sunt al Ina lt Prea SfintieI VOstre cu MCA
dragostea frate in Christos si impreung. liturghisitor.
(ss) Iosif Mitropolit Primat al llombiel.
www.dacoromanica.ro

MARTURISIEA $1 RABDAREA.
In acelas vechiti manuscript din care am extras si publicat
in traducere romans cuvintele betranului preot Nathaniil, se
afla si alte multe, cuvinte, didahil, mid tractate, rugaciuni
si descrier' teologice si bisericesti, unele mal interesante de
cat altele, peritru vechimea timpulul din care dateza si mo-
dul cum sunt tratate.
Aci am gasit doue mid tractate, unul despre n2.4 rtu-
risire si altul despre rabdare in forma de cuvinte scrise
si trimise din InchisOre, precum insusl autorul marturiseste
In ultima parte a cuvintului al doilea,despre rabdare,
care incepe cu o prea frumOsa rugaciune, apoteosand rab-
darea si sfirseste de asemenea tot cu o rugaclune.
Betranul Nathaniil, omul cel prost si neinvetat, precum
InstO se numeste, reuseste in aceste done cuvinte a ne
da o imagine exactica despre adeverata stare de decadenta
morals si recela simtulul religios in care se &lei crestinil
din timpurilor sale. i ceea ce reese din cuvintele sale,
www.dacoromanica.ro

134 MA.'RTURISIREA sI RABDAREA
este ca sentimentul religios, slabise chiar si la OmeniI bi-
sericei, la cler, sait pentru a ne servi de cuvintele lui Na-
thaniil, slabise, nu numai la laid, ci si la preoI1 si la mo-
nahi, si ieromonahl, ba chiar si la arhierel.
Pentru acesta el crede de a sa sfinta datorie, a plange
timpurile trecute si a-1 rechema pe totl de o potriva la
indeplinirea datoriilor religiOse.
Vorbindu-le despre insemnatatea si puterea marturisirei,
pentru ertarea pecatelor, o recomanda calduros tutulor de
o potriva si se sileste a o dovedi ca impusa de Dumnedeti
prin cuvintele Sfintei Scripturi, si ca fOrte folositOre si de
suflet mantuitOre.
Tot ast-fel recomanda si se sileste a dovedi si rabdarea,
Aci, pe langa exemplele din Vechiul si Noul Testament si
acele din timpurile vechilor martini si a celor mai noui,
fOrte apropiate de timpurile sale, ca Sf. loan Calivitul, si
Sf. Alexie si Eustatie Plachida, se aduce ca exemplu pe
sine insusi ca rabda, inchisOre, pentru un singur cuvint ce
a dis Mitropolitului Arsenie al Monembasiei, carele a po-
runcit .arunce la inchisOre, in care aflandu-se, departe
de a huli, rabda, multameste lui Dumnedeti, si pentru a's1
risipi gandirile, scrie crestinilor, rugandu-1 si sfatuindu-i sa
aiba si el rabdare, cad numai rabdare avend, pot a bine
placea lui Dumnedeii, a se invrednici de harul seu si a se
mantui.
lath cuprinsul acestor doue stravechi cuvtntari:
I). Despre marturisire.
Oamenil earl voesc a-'s1 mantui sufletul si a mosteni im-
peratia cea vesnica, trebue sa merga la duhovnici si cu la-
crami sa se marfurisesca, data este cu putinta, to fie-care
Ali, sau cel putin de patru on pe an; adica in timpul pos-
turilor: in postul cel Mare, in postul Nasterei Domnului, in
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA sI RABDAREA 135
postul sfintilor Apostoll si in postul NascetOrei de Dumne-
cleil, in luna tut August. i cand se marturisesc, sa spuna
pacatele lor, far& sa se rusineze, si sa nu insele pre du-
hovnic, ci saisl marturisesca pacatul, fara a invinovati pre
altil, si nu pre dinsii. Pentru ca Dumnecleil este a tot sci-
utor si nu se insela. Cad in adever, pop sa inseli pre du-
hovnicul tell, dar pre Dumneclett nu pop ci te
insell pre tine insuti. i pentru acesta trebue sa spui du-
hovnicului WI tot adeverul, cad de si te marturisestl omu-
lul, care este samenul tell, dar te marturisesti lul Dumne-
get', si Dumnecleil este cel ce te larta. Pentru ca, de si
omul te iarta, insa te larta cu puterea data lui de Dum-
neget; precum a cps Iisus Christos Apostolilor, cand 1-a
trimis sa propovadulasca: Primicl. club stint; carora
yeti erta pacatele, se vat ierta for si carora be yeti
Linea, vor fi tinute". Deci, Dumneclea le-a dat puterea
ca el, la acela care vor tinea pacatele, sa fie tinute ca si
cum insusl Dumnecleu le-ar fi tinut si celora caror, le vor
lerta sa. fie lertate, ca si cum Insusi Dumnecleti le-a lertat.
Cauta si la capitolul 20, a Evangheliel de la IOn si le vel
gasi. i fiind-ca acestea lea clis insasI gura cea adeverata
a Domnulul nostru Iisus Christos care Apostolil s61, sa nu
fie vre-unul carele sa nu creda. §i acestia Iarasl, la rindul
for au dat acesta putere altor Omenl cunoscatorl al Sfin-
telor Scripturl, tar nu Omenilor neinvetati, precum sunt eti;
ci tntru tote onoratl si bine cunoscetorl a intregel Sfintel
Scripturl. i acestia la rindul for Cate vor lega sau cate
vor deslega pre pamint, Dumnecleit le are si in ceruri le-
gate sail lertate. Deci fratilor, nu mica puterea a dat pre
pamint Omenilor pentru ca pot sa mintulasca sau sa Ora.
sufletul omulul. Pre cel ce nu se caeste si este necredin-
clos, nu vrea sa-1 faca partasi bine-cuvintarel. Pentru acesta
fratilor trebue sa alergam la duhovnicl cu frica si cu cu-
tremur ca si cum am fi alergat la insusi Iisus Christos;
sal inseli,
www.dacoromanica.ro

136 MARTURISIREA sI RABDAREA
caci lui ne marturisim; precum vice profetul David in psal-
mul 70: «ca eu me voi marturisi tie intru norOde DOmne in-
«tru unelte de cantare, adeverul teil Dumnecleule, canta-vol
«tie intru alauta, sfintul lul Ast-fel fie ca ne martu-
risim la un om, ne marturisim insa inainte lul Dumneleti;
si pentru acesta trebue sa ne marturisim de Mote pacatele
nOstre, fara sa ne rusinam, si nici sa le ascundem, sat
sa ne fie rusine a le spune, si nici sa-1 inselam; pentru
ca tOte acestea le stie Dumnecleti, atat faptele cele bune cat
si pre cele 'Tie; cunOste Inca si gandurile nOstre. Pentru
ca David in psalmul sal al 93 spune: «Domnul cunOste
«ganclurile Omenilor ca sunt desartel. Pentru acesta, fratilor,
sa alergam din tot sufletul, nu cu inselaclune si viclenie,
ci cu inima curata si sa venim cu bucurie si veselie la
duhovnic, pentru ca venim la Dumnecled ca SA ne martu-
risim. i sa alergam asa precum lice David in psalmul sett
94: «Veniti sa ne bucuram DomnuluI, si sa strigam Dam-
«necleului Mantuitorului nostru; sa intampinam fata lul intru
(marturisire si In psalml sa, strigam 1u1*. Omul nu gaseste
mai mare vindicare pentru sufletul sal, de cat sa se mar-
turisesca des. 0! ce lovituri da omul diavolulul, cand se
marturiseste! Si data s'ar intampla ca tine -va sa se afle
in loc pustia, unde sa nu se gasesca duhovnic, ca O. se
marturisesca, atunci sa se marturisesca lui Dumnecleil din
tots inima si sa Dornne pacatuit-am ca nimeni
altul dintre omen) ".
Cu trite ca tOte acestea be stie Dumneclea, dar trebue ca
sa -ti aratl smerenia ta catre Dumnecleti, sa plingi inaintea
lul Dumnecleii, si Dumnecleil primeste marturisirea ta.
Pentru ca David spune acesta in psalmul seii 75: «Ca gan-
«direa omului se va marturisi tie*. Omul numal aduca
aminte de pacatele sale, si sa-si ridice gandirea lui la Duni-
necleti si sa plinga pentru ele, si indata si-a naarturisit pa-
catele sale lui Dumnegeil. i este f6rte bine sa-sl piing omul
Israil).
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA §I RABDAREA 137
pacatele sale inaintea lul Dumneleil, del el este a tot sci-
utor. Si sa spere intru el si sa se marturisesca adesea.
Precum Vice David in psalmul sell 36: tNadajduesce spre
Domnul si fa bunatate.... <=i, descopera spre Domnul calea
4ta, si nadajduesce intru dinsul, si el va face. i va scOte
(la lumina dreptatea to A. Dar cand omul se &este in pi.-
rind, sail in loc unde se &este duhovnic, sa alerge la el.
Pentru ca asa precum a facut pacatul cu om, si sl-a des-
coperit rusinea lul la desfrinare, si s'a incurcat cu diavolul,
si sl-a pangarit corpul sell, asemenea trebue sa se duca la
om si sA-sl descopere tote pacatele lul. Fiind-ca cu om a
pacatuit si iarasi prin om di, le strice si sa be nimicesca.
Precum a facut Iisus Christos cu not Prin om, adica prin
Adam, am esit din paradis, si iarasi prin om, adicA prin
Dumneleti omul; am intrat iarasi in paradis. Precum Vice si
Sf. Ion Damaschin in Octoicul WI la cantarea a VI-a a gla-
sului al &ilea: «Printeun om, adicA prin Adam cel dintiiti
t a intrat de mult in lume mOrtea; si prin unul, filul lui
gDumneVeil s'a aratat invierea).
Tot asa Vice si apostolul Paul in epistola sa a II dire
Corinteni capitolul 5. 4Ca precum pentru pacatul unula au
Imurit top, asemenea iarasi prin harul unula, Iisus Chris-
ttos, a prisosit in cerurl harul si darul lul Dumneleti,.
Tot ast-fel si nol, precum cu om facem pacatul, tot asa,
larasi la om sal mArturisim. Pentru acesta si apostolul Iacob
in epistola sa cap. 5 Vice: 4Marturisiti-ve unul altula pacatele
si ye rugap unul pentru altul, ca sA ye vindecap). i asa
precum isl marturisesc laid pAcatele for la duhovnici, tot
ast-fel trebue si cel duhovnicestl WO mArturisescA pAca-
tele la alp duhovnici, unul catre altul: si tot ast-fel sA se
rOge unul pentru altul. lei precum laicil del liturghiI la pre-
op sal la archiereti, pentru ca sä se rOge pentru sufletele
lor, tot asa si el trebue sa dea liturghil la alp, la preop
sail la arhierel, ca sa se rOge si el pentru dansti, pentru
www.dacoromanica.ro

138 MARTURISIREA sI RABDAREA
pacatele lor, pentru ca mantulasca Dumnedea. Precum
dice sfintul apostol Paul in capitolul 5, scriind catre Ebrel:
Pentru ca tot arhiereul carele se la din Omen1 pentru 6-
menl se pune, spre cele ce canta catre Dumneletl, ca sa
aduca daruri si jertfe pentru pacate, carele se pita patimi
dinpreuna cu cel ce nu still si cu cel ce ratacesc, de vreme
ce si insusi este cuprins de neputinta. Si pentru acesta dator
este, precum pentru norodul, asa si pentru sine sa aduca
pentru pacate).
Pentru ca toll suntem pacatosi, atat arhierel cat si preotI
si Teromonahil si monahil si top laicil. Si fiind ca suntem
pO.catosi, suntem datorl sa ne marturisim unul catre altul,
precum faceall si cel din Ierusalim, precum (lice Luca in
Faptele sale, capitolul 19: «Si multi din cel ce crecluse ve-
neatt marturisind si vestind faptele lor). Si sa dam litur-
ghil unul pentru altul, pentru ca sa he rugam pentru pa-
catele nOstre. Si cu tote ca archiereul este pus ca sa se
rOge lul Dumnegeti pentru pacatele crestinilor, dar si el ca
om, trebue sa alba si el pacatele sale, si pentru acesta este
trebuinta ca si el sa's1 marturisesca pacatul si sa sevirsasca
liturghil si sä dea si el la alt arhiereu sail preot, ca sa se
rOge pentru lertarea pacatelor lui, precum acelasl apostol
Pavel dice in epistola sa catre ebrel, in capitolul 8 «ca tot
arhiereul pentru ca sa aduca daruri si jertfe se pune).
Deci fratilor, rog, lubirea vOstra, sa alergam cu totl la du-
hovnicl ca sa ne marturisim, atat arhierel cat si ieromo
monahil si preotil si laicil, barbatil si femei, mid si marl,
pentru ca sa scOtem pacatele nOstre de pe nol si sa ne
curatim de tOta necuratia trupesca si sufletesca. Si and
mOrtea ne va gasi marturisitI, ne vom duce intru imp6-
ratia cea vesnica, pe care a pregatit Domnul acelora ce
lubesc pe dinsul, careia sä ne si invrednicim Amin,
Amin, Amin.
sa-I
'1
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA sI RABDAREA 139
II) Despre rabdare.
Tu Mime, cela ce al bine-voit a te nasce din Sfinta
Nascetbre si pururea FeciOra Maria, pentru ca se ne man-
tuesti pre nol pecatosii si nevrednicil robil teb, tu insuti
da-ne atata har ca sa avem rabdare, precum al avut tu
Do:inane, catre nemultamitorii si nerecunoscetoril Iudel, ca-
rora al tacut atatea bunatati; lar el batut, to -au bat-
jocurit, sculpat, si in cele din urma to -au crucificat.
i la tOte acestea nicl °data nu le-al spus ce-va In potriva,
ci al avut tot mai multa rabdare, si te rugai Tatalul, di-
cend: «DOmne nu le socoti lor farce de legea lor, ca
(nu qtiti ce lac). Tot ast-fel, DOmne, Dumnedeul mea,
ne rugarn imperatiel tale, sa ne dal ast-fel de har ca sa
rabdam tote ispita si MCA batjocura, pe care ne-o pricinuesc
Omenil, precum al dat lul Job, profetulul Daniil, celor trel
tinerl, lul Iona, lul Jacob, lul Abraam, si altor multi bar-
bati sfintl, cart au primit martirlul varsat sangele
lor, pentru numele tea, si tOte le-au suferit pentru numele
tea, Winne, Dumnedeul meir. §i rabdarea lor 1-a mantuit
pre el. Ast-fel si nol toil cei umiliti si nevrednicl robil Vet,
crestinl ortodoxi si piosi, ne rugam imperatiel tale, sa ne
dal rabdare, pentru ea data harul teir va lipsi de la nol,
nimic nu puteria face; precum marturiseste sfintul loan E-
vangelistul in capitolul 3 al Evangeliului seu, cand a dis
Iudeilor: «Ca nu pOte tine -va sa vie la mine, data nu va
fi lul dat de la Teal*. Ast-fel Winne si nol nu putem sa
rabdam nicl o ispita, data nu va voi imperatia ta; precum
larasi dice in aceeasi Evanghelie la cap. 15, «ca farce mine
nu puteti face nimica m ; si fiind-ca tu esti Cela ce miluestl
si Cela ce dab rabdare fie-carula, da noire, Winne sa putem
rabda, pant% in sfirsit orb-ce ispita care ne vine. Acestea
rog pre Dumnedeti pentru totl; si tot ast-fel, ye rog si pe
vol fratilor lubitl sa ye rugatl Jul Dumnedeti, atat pentru
te-al
te-al
si 's1 air
www.dacoromanica.ro

140 MARTURISIREA BSI RABDAREA
vol insive, precum si pentru fie-care crestin; pentru ca fie-
care din vol suntet1 datorl sa ve rugatl pentru crestinl. Si
Iarasi me rog voile ferbinte, ca sa avem cu totil rabdare,
pentru ca. insusl Christos Vice ca.: ccela ce rabda pans la
sfarsit, acela se va mantui». Si sa ye aducetI aminte de
Iob, in ce ispita a caclut? Cum asa pe neasteptate
perit tote animalele lul, murit si copiil lul; si s'ail
stricat si casele lul, si el zacea pe gunOe, si nici °data n'a
blestemat, ci tot-deuna a rabdat, si a avut rabdare. Si
pentru marea sa rabdare, 1-a dat DumneVeti Iaras1 onOrea
sa de mal 'nainte, si vieta cea veclnica. Dar sa vedem si
pe Abraam, cum l'a ispitit Dumneleti ca sa vada rabdarea
lul? Si 1-a lis sa tae pre fiul set Isaac, spre a'l jertfi lul
Dumneleti; iar el a fagaduit si n'a lis: cum sa tai pre
fiul meti? Ci indata l'a luat dea mortel, pentru ca sa
faca ascultare lul Dumnecleu. Si a luat pre fiul seu, si cu-
titul, si lemne, si s'a dus la munte ca sa tae pre fiul sell;
si veVend Dumnaleti marea In! rabdare, 1-a trimis un ber-
bec ca sa jertfesca in locul fiului sell Isaac; si glas Vicend:
Abraam, Abraam, sa nu pul mana to pe copilul tn. Si
ast-fel a scapat pre fiul seu pentru rabdarea lui cea mare.
Dar sa vedem si mustrarea pe care a primit-'o David de la
profetul Nathan si mOrtea pe care a trimis'o asupra multimel
sale, cum a rabdat si n'a dis nimic. Si prin rabdarea lul
a reams stint. SA vedem si pre Iacob ce rabdare a avut
cand tl gonea fratele seti Isaf ca sa-1 omOre, si prin rab-
darea sa DumneVeil l'a scapat de mania lul Isaf si l'a facut
si stramos at nostru. Sa trecem la sfintii cel noul. Cate is-
pite nu ad avut atat de la Omen! cat si de la diavolul;
prin rabdarea lor, DumneVeti 1-a pus intru imperatia sa.
Sfintul Anton, Cate ispite n'a avut de la diavoli? Si cats,
rabdare a avut ! Si prin rabdarea sa s'a mantuit. Sf. loan
Calivitul si sf. Alexie, omul lui Dumnecled, ce batjocure si
(Karl n'aii primit de la servil lor, ca servil lor varsail apa
sA'l
gi,
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA SI RABDAREA 141
si gunge si lAturi asupra lor; lar el le-all rabdat fara tm-
potrivire tOte acestea si de aceea Dumnedeil 1-a invrednicit
de imperAtia sa. SA vedem si pre Eustatie Plachida, cum
pentru numele lul Christos, s'a botezat si el si femeea sa
si cei dot MeV al Jul pe cart tl avea; cum a lasat boeria
pe care o avea, si a plecat sa petreca in alt loc; si a intrat
Intel) corabie, si acolo 1-au luat femeea, pentru ca n'avea
sa platesca drumul; luat pe cei dot mid copil al lul
in brate si mergea; si in calea lul, a gasit un et' si a Ilsat
pe un copil la marginea riului si a luat pre cel-l-alt ca sal
treca; si ast-fel a trecut in cea-l-alta parte a riului. Si pe
and venea sa la si pe cel-l-alt copil, cand era la mijlocul
rtului, vine un urs si'l la pre unul din copiil set; si asemenea
si de cea-l-altA parte a venit un leu si 1-a luat si pre cel-l-alt
copil. Si a remas in mijlocul riulul fara copii. Cum de n'a ca-
gut sa se inece de sctrba sa? Me mir si me utmesc! Dar el
a rabdat si a bine-cuvintat pre Dumnedea. Si Dumnedeil
cel a tot puternic, vec,lend rAbdarea sa cea mare, 1-a scapat
pre amandol copil set si 1-a inapolat in cele din urma si
pre femeea sa precum si pre amandoi copil sel si l'a ri-
dicat laras1 la onOrea sa de mai Inainte. lar acestea tOte be
face, fratil mel lubitl, rAbdarea. Pentru acesta, ye rog fierbinte,
s'avem cu totil rabdare, ca sa ne dea si noue Dumnedeii,
tot binele precum a dat in cele din urma si acelora. far
acestea tOte care le-am scris si le spun voue cu lubire nu
le-am Malt pentru lauda si vanitate, martur 'ml este Dum-
nedeti! Dar fiind ea, me gasesc in inchisOre unde m'a pus
Arsenic, Mitropolitul Monemvasiei, pentru ca 1-am dis o
vorba, si neavend ce sa fac, sedend, ye scrifi acestea ca
sA'ml trecA vremea risipesc gandurile. Am luat din
Vechlul si Noul Testament cele trebuinclOse, ceea ce face
tot crestinul neinvetat, precum suntem si not Si l'am facut
spre mArirea a Tot puterniculul Christos, bar nu pentru alta
caus6, precum stie Domnul. Dar sunt all dascAli si barbatl
§i'§1-a
§i atilt
www.dacoromanica.ro

142 MARTURISIREA I RABDAREA
Inteleptt si invetati, carora nu le plat acestea, pentru ca
sunt prea comune, si socotesc ca este lucru rusinos, ca sa
respandim ast-fel Sttnta Scripture. Dar, precum am spus
mai sus, fiind-ca n'am scris pentru acel dascall inteleptl,
ci pentru cel netnvatatt; pentru aceea le cer for ertare. M'am
supus mai ales ascultand epistola Sfintului Apostol Pavel,
carele scriind catre Coloseni in capitolul 2, scrie si despre
Intelepti si Vice: «Indepartati-ve de cel tntelepti. Vedeti ca
es& nu ye amagesca pre vol cine-va cu filosofia, si cu in-
«selaciunea desarta dupe obicelul Omenilor, dup. stihiile
41umel, tar nu dupe Christos». Pentru ca et cu filosofia lor,
lau tote in deridere; lar nol, ca discipoll al pescarilor, sun-
tem datorl sa sfatuim pe tot crestinul, dupe puterea nOstra.
Si iarasi In aceeasi epistola, la capitolul 3 Sfintul Pavel,
Vice; «Cuvintul lui Christos sa loculasca Intru vol din destul,
«Intru WO. intelepciunea». Intelepciune este, sa alba cine-va
Erica lui Dumneleti, pentru ca se dice : «Inceputul intelep-
ciunel, este frica Domnuluh. Si cand cine-va are frica lut
Dumnedeu, si spune Cate stie cu frica si cu sfiala pentru
ca sa lase si pre altil, si nu le spune cu mandrie si laude,
atunci si Dumneleti It lumineza mintea si ratiunea. Si mai
jos tot Sfintul Pavel dice: «Invetandu-ve si inteleptindu-ve
«pre vol Insive, cu psalmi si cu laude si cu cantari du-
hovnicesth. Nu le spune sa se invete de la Omer,nicl de
la Sofocle, nici de la Platon, ci din psalmi si din laude si
din cantari duhovnicestl. Deci si di din acea Sfinta Scrip-
tura pe care au scris'o acel Apostoll neinvetati, spun si eu
neinvetatul, voile celor neinvetatl. Si numai acele ce Domnul
nostru Iisus Christos me invata, atat Vic: Si data sunt pu-
tine si ordinare, tertati-me. lar data vre unul din acel in-
telepti sail din cei-l-alti, vrea sa face si sa dica alte le, fad.
Nol am facut Cate ne-a dus mintea pe not. Pentru acesta,
lubiti met frail, sa cetiti cu totil In fie-care Vi acesta carte,
pentru ca sa ye folositi fOrte mult. Si eel ce o yeti ceti, ye
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA §I RABDAREA 143
rog, pentru lubirea lug Christos, sa me bine-cuvintati, §i sa
ye rugati Domnulul nostru lisus Christos sa miluesca su-
fletu] mein cel ticalos, si daca v'am greOt in multe sa me
ertati, ca am fost in tnchis6re. Si pentru multimea fail de
legilor mete, Iisuse ChristOse, larta-me. Si daca insult prin
Scripture, pre cine-va, rog sa me lerte, pentru Ca nu-1 in-
sult etl, ci Sfinta Scripture. Si iertati-me toti ca si Domnul
sa ye lerte pacatele vOstre, §i sa audit] cu bucurie: (Veniti
bine-cuvintatil Parintelul meil, mosteniti impe're,pa
carea este gatita vou6 de la Mtemerea lumil; pe
carea sä ne ajute Dumnedett s'o mo§tenim cu totil Amin.
Amin. Amin.
.,--+4-34---,
D.
-
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN ISTRIA BISERICEASCA
De la 175 0-18 oo
de
SERGITJ MACREU.
Ve4 Biserica Ortodoxii. Romlnl, an. XXV, No. 1.
Dar cele ce s'aii intimplat pang aicea, tot-deuna suparatOre
si grele de purtat, erau multe, insa pe Vote le-a suportat Pa-
triarchul cu usuratate prin o rabdare nestirbita si prin o
cugetare generOsa. lar r6lele ce au decurs de aid inainte
ca un torent, tine le va putea Indura in multimea for ? Caci
larasi turband Marte s'a infuriat asupra Rusilor si asupra
nOstra, benchetuind a pornit rezvratire. A inceput r6zbolul
la 5 August, a anului 1787, pregatirea era mare, de la in-
ceputul anului s'ati concentrat armatele. A inceput cu mult
curaj, si insultand cu viclenie barbara pe consulul resedinte
aicea si inchidendu-I in Edicule, Tar pe cei-l-alti Rusi aflati
aicea pradandu-i pe nedreptul si robinclu-I neomeneste si je-
fuindu-le corabiile i multe alte lucruri infricosate am vedut
atuncea si ni s'a dat a intelege ca s'au faptuit si mai multe
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISRRICESCA 145
si mai grave, amintindu-ne de Cate am suferit in rezbolul
precedent. De aceea nimenl nu era to afara de temere si
frica. lar Patriarchul continua era chemat de guvernanti,
ca pretutindinea sa impue si sa la aminte bine ca sa nu
se Intimple vre-o disordine tntre supusi, si era f6rte ingrijit
luptandu-se pentru totl, A trimis la toil scrisorl poruncind
supunere si ascultare stapanirel si rugandu-I O. nu faca 1.611
tote suferind, tntru nadejdea cea to Domnul, care da drep-
tatea si mantue si nici sa, dea motiv celor ce ne urasc pre
not de a le face refit. Dar Vizirul de atuncl al Imperatiei a
facut atuncl un lucru si mare si bun, prin multe poruncl
a tmpedicat insultele celor multi I'M de asupra nOstra, in-
demnand si miscand pe judecatorl de a vorbi si pe repre-
sentantil religiel for sa predice si sa, invete si in geamiile
for si in particular ca sa nu ucida, siluesca si insulte pe
supusi, pentru ca este lucru nedrept si urit de Dumnecleil
si cel ce ar face ceva, devine vrajmas Imperatului si vatarna-
tor pentru trebuintele afacerilor in viitor. Pentru aceea s'a.ti
pronuntat si blesteme si pedepse indraznetilor ucigasi, lar
administratorilor li s'att dat poruncl sä ocrotesca pe supusi,
pedepsind insulta celor stricati si 1.61 si prin acesta s'a
micsurat tntru cat-va desfraul ce se revarsa si talharia mare,
cea inspaimantatOre de prin orase a incetat si a dispa rut
parerea cea nedrepta.
In acestasl an la inceputul lunel lui Noembrie, prea feri-
citul Domn Avramie a trecut catre Domnul in adinci be-
tranete si s'a tnaintat din al Cesariel lul Filip la preasf.
apostolic scaun al lerusalimului, prin alegere legala si voturi
canonice, Domnul Procopie, facendu-se permutarea In bise-
rica Sflntulul Marelul Martir Gheorghie, ce se numeste al
Metoculul, la 2 a nisei lunl.
Multimea popOrelor barbare, cate. as navalit de la Corachil
si muntii Caucaz, prin darurl forte marl de bani, Invinse
Biserica Ortodoxa RomanA 8
www.dacoromanica.ro

146 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
cu puterea Cruces, majoritatea acestora at fost supuse bunel
guvernari a Rosier, au fost taiati si tali de aicea s'ati aven-
turat ca O. treca gurele Dniprului si cele mai multe corabil
ail fost acolo sfarimate. Dar sprincena cea ingamfata de loc
nu ceda si sforaitura barbara era Inca mai indrazneta. i
dar la inceputul anului 1788 pregatirea de rezbol s'a facut
si pe mare si pe uscat fOrte mare si numerica si speranta
nu era mai mica la cei ce se sprijineail pe batul de trestie
al regelui Suediei. S'a adunat marina atata, cata n'a plutit
nici odata in Pontul Euxin, vase mart aprOpe o suta si
indoite de cele mai midi si mult se vorbea de marina. In
acest stop ail adunat si din al nostri, cat! erail socotiti de
buni si dedall la castiguri intimplatOre, apol si din insule
multi inrolati cu forta, in cat ere! ma! multi de o mie
dintre crestini, unit fare voe, altil de buna voe erail Ia ma-
rina. Intre acestea socotind de la Sist si Avid pana la Du-
narea si Sinope de o parte si de alta a mare], ca Ia doue
mil, acestia pretindeail ca Patriarchal sa le adune soldati
marinari. El care era om pacific, si sa. inarmeze it sfortail
crestini contra crestinilor, numindu-se marinari panurgl.
Se necaja si se vaicara fOrte Patriarchal pentru acesta cons-
tringere viclena strains si curiOsa, lacramati suspinand im-
preuna si cu arhiereii sinodali din jurul sea, si topiti de focal
acestel intristari de nesuferit, se cugetail di si nOpte data
ar gasi vre un mijloc de a evita acesta viclena izbanda.
lar Patriarchal era gata ca sa dea tot cat se atingea de
bans si din casa obstiei sa cheltuesca cat de mult, numal
ca sa'si scape fill de la uciderea mitre frati si sa nu se
introduce o ast-fel de nedreptate in Biserica, dar n'a putut
scapa, deli staruia si se ruga de guvernanti, carii cereau
sä se Indeplinesca nesmintit numeral de barbati, si data
ar fi facut alt-fel, era amenintat la tote schingiuirile; si dar
trimitendu-se scrisori bisericesti si cleric] patriarchal! si fa-
cendu-se recensimint in tot satul si orasul de pe litoral s'a
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 147
implinit numerul cerut al marinarilor. Acesta rechizite a
fost cea intaili, cand vedut in Constantinopol dintre
crestini mai multe mil inarmati. In Valachia Domnitorul a
fost adunat atunci cu mutt mai multi din diferite provincil
si nu se parea ca face ceva curios, pentru ca multimea
ne'nblAndita a Otomanilor navalea si pleca unde ar fi voit.
Dar prin acest recensimint cu putin ceva s'a imputinat asupra
nOstra urgia cea vrajmasA, caci se oprea ca armatele GA
nu nedreptatescA si sa, nu insulte pe supusi, publicat
blesteme si pedepse in gemiile lor, dacA cine-va ar fi in-
draznit pe cine-va si dintre supusi numesca cu nume
rusesc; cAci nutrind o urgie obstesca asupra crestinilor,
lasAndu-ne la discretia for desarmati, numindu-ne Rusi in
rezboiul dintai, si n'ar fi incetat sa faca de acestea, de nu s'ar
fi luat o prevedere mai mare in acesta de cltre guvernant.i.
De aceea cu 6re-care ordine a esit armata si cei inarmati
din oral nu mai faceat acele reutati obicinuite for si mul-
tele nedreptati si batjocuri asupra nOstra.
Izbucnind rezbolul si armatele Rusesti si Austriace in-
trAnd in Moldova, Domnitorul acesteea, Alexandru Ipsilant,
1nvins in rezbol a fost robit. Iar generalul Otomanilor in
Basarabia a probat ca. nu 1-a lipsit acelula nimic din cele
ce -i trebuea in realitate, deli a fost invins din causalipsel
de armata si de ajutorul de gall, pe care adese orb l'a
cerut rugandu-se de Sultan. Iar Domnul Valachiel rebel fiind
de la inceput, refugiindu-se la dusmani le-a tradat totul si pe
Sultan dandu-1 la o parte, si trecend la Rusi era gata acia sa i
se hArazesch tote, a tradat statul numindu-1 pentru acesta
spion si tradator. Incredintandu-se Sultanul de acesta din seri-
sort, indata a poruncit sa se prinda WO. familia Domnitorului
si sa se arunce in inchisOre si sa se confisce tOtA averea
lul. Afacerile Domnitorului Moldovel stateati in virful sabiel.
Se necaja si se intrista de acestea Patriarchul cerendu-i-se
Cate imprumutur1 erati la cei bisericesti. Dar si in inchisOre
sa-1
Si sal
www.dacoromanica.ro

148 AMINTIRI DIN 1ST. 131SERICESCA
condemnandu-se marele logofet al Bisericel, ginere de fats
a robitulul Domnitor, rivnita fiind de multi logofetia mare!
Biserici, i -aU facut Incurcaturl. S'a parut In asemenea pe-
ripetil, ca mai ales a fost nenorocos Domnul Procopie so-
cotindu-se Ca s'a purtat mai putin corect de cat ii era da-
toria in asemenea nenorocirl.' i inaintand mare logofet al
Bisericel, contra obicelului, pe cand Inca trala cel de mai
inainte, lar acesta era nepot al Domnitorului urmarit. De
aicea pe multi a nemultamit si-1 criticail administratia sa.
Dar urgia asupra casnicilor Domnitorului Moldovel J§'a
potolit, schimband'o Dumnedeti; iar Patriarchul n'a scapat de
manevrarea sa nedrepta. Niel ciuma uciderilor nedrepte n'a
Incetat; cad se grabea a-1 sterge de pe pamint pe tot cel
ce se ingamfa In putere sail bogatie in Constantinopol din
nemul nostru, ca unul ce adica nu s'ar teme de cele ce ar
face si de cele ce ar voi. De aceea indata a si ucis, intrigand
si cu viclenie manevrand, pe Dimitrie Scavini, barbat ce
parea a de demult este bogat, facend comert cu cel pu-
ternici. Dec! pentru acesta a fost suparat Patriarchul de
acum Inainte, impreuna cu sino Jul din jurul sell, consem-
nand, adunand si platind datoril bisericesti, prin care se in-
timpla sa intristeze pe cei nedreptatiti, suparandu-se forte, si
pe cei nedreptatiti, data atit ascuns ceva facend nedreptate,
impovortndu-i WI mils cerea de la el.
In aceeasi luna August, cand ail primit vestea tntristatOre
despre uciderea lui Dimitrie la Biserica mare tut Christos, a
avut multa neplacere preasf. Domn Procopie cum si pentru
inaintarea Jul Gherasim la scaunul metropolitan al Tesaloni-
cului. Era acesta cunoscetor si indrasnet si s'a aratat activ
la mustrarea archiepiscopului de Cipru, pentru care pe
timpul pururea amintitulul Gavriil a fost trimis, dispunend
de vointele celor trimisl, cheltuind atata si amestecandu-i In
atatea lucruri grele, cate si care nu le-ar fi desfasurat si
savtrsit nici clece tirani, urmarind in WO. viata. Caci pro-
.a
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 149
consulul de atunci sau locotiitorul, dus de iubire de argint
urmarea pe episcopi si pe arhiereil din jurul seu si cerend
a luat voea stapanirel sa-1 tnlocuesea cu altii, in cat sa nu
mai fie nimeni care sa-1 impedece de la jafuire. Ei ascun-
dendu-se ai fugit si pe amintitul trimis mare! Biserici
a lui Christos, ca sa arate siluirea or! mustrarea, cerend
mans de ajutor, invoindu-le ca si data ar fi nevoe de ceva
modest sA. cheltuesca. Atunci deci pururea amintitul Patri-
arch ecumenic Domnul Gavriil, si sinodul din jurul sett
aparand pe confrati si pe crestinil de acolo, ingrijindu-se
de Wta biserica, au imprastiat sfatul cel nelegal si nedrept
a tiranulul, desfacend si abrogand inaintarea cea far& de
lege, aratand ca cel ce indrazneste sa facd ast-fel de fara
de legi este un resvratit viclen si avar nerusinat, jafuitor si
conrumpator de popor, calcator disciplirel laudate, a chemat
apoi si pe arhiereil fugarl sa vina in cetatea Imperatesca. Tar
numitul Gherasim vorbind cu cei puternici, si dovedit fiind,
pentru ca era experimentat in politica locala, fiind gata sa
cheltuesca mult, ca sa reusesca in ce spera, s'a facut me-
rinde la candele, cum dice proverbul, si din acesta causa
si avarilor era suparator si obraznic; tar celor cuminti era
desplAcut si hulit si se socotea mal ales vatamator. Des-
placea si arhierellor si boerilor celor mai multi intreprin-
derea lul si pe preasf. Dolan Procopie, care a inclinat la
violenta externa si la intriga nenobild din launtru, fl criticab.
Incetand din viata prea fericitul papa si Patriarch al A-
lexandriei Domnul Gherasim la 7 ale lune! Jul August si
venind scrisorl de la Egipet, cu votul si alegerea sfintitilor
arhierei aflati in Constantinopol si a nobililor boerl si epi-
trop! al clerulul si poporului acestui scaun, cu socotinta si
invoirea preasf. Patriarch ecumenic Domnul Procopie si a
prea fericitului al Antiohiei Domnul Gavriil si a prea ferici-
tului al Ierusalimului Domnul Procopie s'a judecat si s'a ales
marele protosinghel al mare! Bisericl a lul Christos, Domnul
Fad
www.dacoromanica.ro

Partenie si s'a hirotonit In biserica Sf. Marelui Martir Gheorghie
in patriarchie de catre preasf. Patriarch ecumenic Domnul
Procopie la 13 Septembrie arhiereil si mitropolit Pelusului,
s'a fost inaintat la preasfintitul Scaun apostolic al Alexandriel.
Multe ispite si intristari intimplandu-se crestinilor Orto-
doxi din Constantinopol in curgerea acestul an si In Vote
a fost amestecat si suparat preasf. Domn Procopie, si MI%
voe a intristat nu pe putinl. De aceea si scrisorl asupra lul
fOrte nedrepte ah dat trel arhierel la cei puternici in urma,
pentru care I-a venit inscris amenintator de la locotiitorul
de Vizir, neobicinuit fiind a se intimpla acesta, ca data nu
va inceta de a stapani ca avar si cu salbatacie turburand,
va pastori turma cu reutate, dupa cum striga asupra lul,
va fi omorit on supus respunderei. S'a cutremurat infrico-
sindu-se Patriarchal de calomnia nedrepta, s'ati infricosat
spalmantandu-se despre el si preasf. arhierel, prevedend in
o Imprejurare atat de gresita pornirea celor rel.
Deci Intrunindu -se si facend anafora comuna in fav6rea
sa, a trimis'o marturisind si asigurand despre purtarea sa
drepta si de ingrijirea folositOre obstiei si sprijinul nelipsit at
preasf. Sale, dovedind de false si reu plazmuite acele ark-
tani ca din partea obstiei si ponegriri MI% fiinta aduse de
Omeni patimasi, indaratnicl si fluturatici la minte si vraj-
mast interesului nostru.
In acelasi an la Octombrie 24 prea fericitul Domn Pro-
copie at Ierusalimului de buna-voe dand dimisie, facut
votarile pentru preasf. Cesariel lui Filip, Domnul Metropolit
Antim, cu indemnul preasf. Domn Procopie si cu invoirea
prea fericitului papa si Patriarch at Alexandriei Domnul
Partenie si a prea fericitului Patriarch al Antiohiel Chir
Daniil si cu concursul Aghiotafitilor, in biserica Sf. Mare lul
Martir Gheorghie, ce se Vice al Metohului, si facendu-se per-
mutarea canonica s'a inaintat legal la preasf. scaun apos-
tolic al Ierusalimulul Domnul Antim.
si's1
s'ail
www.dacoromanica.ro

Tncependu-se anul 1789, iara§i s'a cerut de la preasf.
Patriarch recensimintul a 2000 de marinari §i impreuna cu
sinodul suferind se mahneati vaitandu-se de acesta prea
nedrepta siluire, pe care a o evita de acum era fara cu-
vint, §i de a o suporta cel siluiti nu era u§or. Dar pe cand
se cugetail in acestea despre presiunea guvernului, alta mai
viclena le-a venit de cat acesta §i nu mai putin paradoxa.
I s'a ordonat Patriarchului sa adane de la crestinil Orto-
doxi din Constantinopol si sa predee monetariel tmperate§t1
doue sute deci de mil de drahme de argint nelucrat. El indem-
nand cel intaiu au convins casele nobililor sa aduca odO-
rele de argint, pe cars adunandu-le a indeplinit a aptea
parte ceruta i le-a predat ; apol privind la sfintitele biserici
au socotit ca este mare catime de argint prin biserici, luand
din biserica Patriarchiei infrumusetarea, la 17 Februarie §i
in urma Si de la alte biserici, candele, policandre, sfepice,
cadelniti §i discurl dat lerosililor, compunend a cele pa-
tru-deci §i opt de deci de mil de drahme; dupa ce au adus
i acestea, s'ati rugat sa-1 lase ca nu au mat mult; lar a-
cila insistau sa indeplinesca suma §i sa aduca de unde
S'a intristat de acesta atat Patriarchul cat §i sinodul din
jurul seu, §i facend impartire asupra poporului credinclos
pe grupurl §i ocupatiuni, adunaii bani, cumparandu-1 §i
platind suma ceruta de argint. S'a suparat §i pentru vi-
clenia Hiotilor de aicea, opunendu-se votului §i alegerel
mitropolitului din patria lor, §i ca nu le placea inaintarea
noulul hirotonit, pe care I'a ales Patriarchul i sf. Sinod Si
Pau votat. Pe langa acesta s'a dat porunca §i despre sim-
plitatea imbracamintelor, sa se ingrijasca ca sa se imbrace sa-
racaclos supusul, adica sa se imbrace vrednic on conform
cu cele ce a patit §i tiranisit, adica sa se imbrace in negru.
Deci ast-tel se succedau intristarile in aceste vremuri, stre-
curandu-se mil dilnic, pentru ca se exaltase curajul bar-
baric §i insultau cu desfranare. Iar poporul credinclos nu
le-ati
www.dacoromanica.ro

numal aceste le rabda, dar Inca a aratat multa iubire cres-
tinesca sclavitilor din Mehedia rescumparand pe multi cu
bans. Apol preasf. Domn Procopie ne'ncetat constrins de
aceste fapte Infricosate, adesea lacramind striga : Apara.
Winne pe norodul teu si ne izbaveste pre nol de necazul
si Intristarea de fata, si era pururea suspinand pentru In-
timplarile obstesti; se temea si el de nebunia celor
prin cars s'ati respandit calomniile si intrigile neconsciente
si cautati a-1 indeparta cat mai curand din patriarchie, din
acest mare oficii1; economisa insa timpul rugandu-se pentru
mantuire catra Dumnecleil. Apol archiereil sinodall fie pen-
tru desplacerea boerilor, fie pentru interesele propril sau
pentru negligenta si dispretul in cestiunile si discutiile ce
le aveati, imputandu -i Patriarchului asprimea si arbitrariul
de pana acum se instreinail de el si se sfatuiati despre
succesor si scOterea lul si cum ar economisi-o mai bine.
Dupa ce a caclut imp6ratul, primind scaunul Selim al
III-lea, la 27 Martie, mai lesniciOsa s'a parut indepartarea
Patriarchului Procopie si schimbarea mai curanda, ne mai
avend trebuinta de hotarirea de la lagar a Vizirului. Curand
intrunindu-se cel mai insemnati dintre arhierel si boeri a
propus celor ce stapaneati sa la dispozitil despre schimbarea
Patriarchului si lucrand au luat parerea si voea ca sa ga-
sesca pe cel vrednic de acest oficia. Iar el au respuns ca-1
ai Bata; si s'au rugat, dupa, obicelul vechiu, sa li se dea
hotarirea, ca alegerea sa se faca cu socotinta obstesca. De
demult era socotinta celor mai insemnati dintre arhiereil si
nobill pentru Domnul Neofet al Maroniel, pe care presupu-
nendu-1 it persecuta Domnul Procopie. Iar el lucrand din
contra it sustineati gasind pretexte, si aducend la mijloc
hotilor in Maronia, in cat scapandu-1 de o primejdie
adica vecluta si cultivand si socotinta celui invoit
lui ca sa petreca nesuparat in Antigoni, una din insulile
Cianee, tinendu-1 acolo.
1'61,
na-
valirile
www.dacoromanica.ro

AMINTIlli DIN 1ST. BISERICESCA 153
La 29 April a venit porunca inscris, ca cu socotinta ob-
stesca sa'si alega Patriarch, lar pe preasf. Domn Procopie tri-
mitindu-1 ceaus l'a ridicat cu liniste si l'a trecut in vechea
Halcedona si acolo l'a asezat, asteptand a doua porunca
Dad, ar vorbi cine-va de alegerea si inaintarea acestula
cronologic, 1-ar enumera anil. Era preasf. Domn Procopie
de neam Peloponisian dintre cei mat seraci; crescut si edu-
cat de catre fratele sea, ce a fost metropolit Ganului si
Horel, murind acesta n'a devenit numal clironom averei,
dar si in eparhie s'a asedat diadoh acestui oficiii spiritual;
administrand acesta eparhie ani indeajuns, cerend trebuinta
a fost permutat la Smirna, de unde In timp indelungat reu-
sind bine, a fost chemat la scaunul ecumenic. Era pregatit
fOrte bine si indemanatic. Impodobit cu intelepciune si. cu
seriositate in viata, se distingea prin rabdare si munca, somn
putin avea si era ne'ngrijitor de ale mancarei. Iubitor de
dreptate si de adever, era iubitor si de stiinta. Spunend lu-
crurl probabile, urma voluntar parerea cea mai posibila,
supunendu-se ratiunei. Impunetor in situatil, conscient si
zelos de disciplina canonica si de pompa bisericesca, di-
dactic, uritor de viclenie, mustrator. De aceea !Area greolu
si muscator, si a fost urn de multi, pentru ca mustra lip-
surile acelora, adeca gresalele si nedreptatile. Se ingrija si
de economia banescg, a datoriilor bisericesti mai cu semi,,
din care pricina s'a afras asupra-si hula de sgircit, desi
sä 'Area darnic In daruri, si pe nimeni n'a desbracat de
avere dintre arhierel, lar pentru trebuintele lui obstesti a
cheltuit mult din ale sale; scotend putin din cele multe
cheltuite, tar cheltuelile cat era posibil le suspenda, care se
numeau aulice, nemerind In multe afaceri, se parea ca este
suparator si nesuferit mai mult si arhiereilor si boerilor, necon-
ducendu-se cum s'ar dice de peripetia comuna. Se deosebea
mai ales pentru a era placut in credinta catre Dumnecleti si in
speranta si in lubirea aprinsa catre toti, pentru care suferintele
www.dacoromanica.ro

154 AMINT1RI DIN 1ST. BISERICESCA.
credinciosilor si persecutiile la cart eras i supust cum si pe-
ricolile gilnice socotindu-le, se lupta tmpreuna suferind
compatimind cu tott credinctosit, dupa dumnecleescul Apostol.
PARTEA V.
Scos afara preasf. Domn Procopie din scaunul ecumenic,
si facendu-se alegere pentru Neofet al VII, s'a sevirsit pre-
sentarea la Vizirul imperatiet si intarindu-se alegerea prin
obicinuitele cavade la 1 Mat 1789, s'a facut permutarea
Domnulut Neofit de la Maronia la scaunul ecumenic in bi-
serica Mare lul Martir Gheorghie, sevirsindu-se si proclama-
rea in patriarchie, fiind biserica plina, cum este legluit.
Dect pe tnaintatul noti Patriarch it landau cel mat multi
dintre arhierel si boeri, nutrind bune sperante despre ne-
tntelegerile dintre el si au inchis pe cel scos In Antigoni,
una din insulile Cianee, cerend de la el multime de bans,
a adica, le ar fi luat de la (*tie. Cad socotind Cate slut
la trebuintele bisericel, si acestea in asemenea imprejurart,
cu care cantitate de darurl se imblandeste barbarul, Ii obli-
gati ca sa le platesca tote din ale sale, avend In scop
desbrace de tot ce avea, socotind ca este drept sa devina
stapan pe el, totul facend ca sa-1 la nu numal banil, dar
si marirea ort parerea ce avea poporul despre el, decla-
randu-1 de avar, rapitor si conrumpator al obstiel. Cad it
cuprindea frica de a nu se IntOrce, si ca sa nu se Mina
mat mult, le sevirsati acestea, facend nedreptate si mintind
in tot chipul, dupa cum obicinuesc adese acestl Infricosati
sofisti si jefuitorl prea vicleni. S'ati luat dar tut ate din cli-
ronomie si cate din cele doue eparhil avusese el, pans la
75 de talanti si desbracandu -1 fait exilat la Lavra, in sf.
Munte, Ingradindu-1 acolo.
Nu dupa, multe Mile a adus din eparhia sa pe Antim aI
Prusel si a eliberat din exilul din filo pe mult tncercatul
Miran Meletie al Nicomidiel si la 26 Mal i s'a permis, tnscris;
si
www.dacoromanica.ro

de catre locotiitorul de Vizir, sa se Int &ca. De aicea a in-
ceput sä lupte, ,vend In privire pe Partenie al Halcedonului,
pe cel urgisit Meletie al Nicomidiei, si a se pregati de a-
Ware; inselandu-se in principil, cu sffala si abtinerea adica
de la afacerile cele mal comune si cu petrecerea arbitrary
to eparhia sa, s'a agonisit pe fata desplacerea si a pornit
asupra'si pe cel puternic cu tot reul. Caci nu prin aceleas1
mijlOce in tot-deuna trebue sa Invingi pe vrajmas ci ceea
ce °data s'a aratat folositor, nu mai are mai molt putere,
apol ceea ce este nefolositor In o Imprejurare, are putere
in altele, sau sa dic, ca alte mijlOce reusesc in alte cir-
cumstante, tar acestea In asemenea imprejurarl in care si
viclenia e mai multa si pornirea fara margin], nelimitata,
nicT de canOne, nici ratiunel supusa. Caci a socotit ca va
invinge asa si acum, precum si alta data a repus pe Meletie
al Nicomidiel si pe partizanil lul, nepricepend schimbarea
lucrurilor si nici find bine atent asupra faptelor, probabil ca
1-a adus pricina de judecata, pentru care a gresit respectiv de
Domnul Procopie, tar mai ales respectiv de acesta invinuire
tOta biserica. Caci cei ce nu se inteleg in cele bisericest1 par la
inceput ca se lupta pentru obstie, si neputend reusi nimic asu-
pra cestiunfor anteriOre, de nu cum-va s'ati invrajbit lucrurile
si mal reti. Deci ast-fel totul facend cu mintea §i invingend lu-
crurile-si mai intaif pe al Nicomidiei cu tiranie si surgunindu-1
in Egipet, vola ca singur sa domnesca in urma. Dar pe timpul
amintitulul Patriarch Gavriil pentru frica de exilare
credut ca face acestea, suspendandu-1 de pretutindeni mij-
lOcele protivnicului si intarind esirile, i-a intarit, ca sa chic
asa, IntOrcerea. Insa pe timpul Domnulul Procopie neavend
ast-fel de motiv, pentru cA nu era In relatie cu el mai
indeosebi de albs, a fost surprins ca bolea de ideea de a
domni singur, si fiind-ca patriarchul nu-] invoia, pe fata se
lupta si s'a ridicat fara rusine asupra celul mai mare si
asedandu-si petrecerea in una din insulile Cianee, facendu's1
s'ati
www.dacoromanica.ro

156 AMINTIR% DIN IST. BISERICESCA
prieteni pe unil dintre arhierei si boeri, lovea pe nedreptul
in dreptul parinte, multe nedrepte si fara de tale bagand
in urechile neexperimentate ale poporulul si tOte restur-
nandu-le pana a reusit, data a reusit, si s'a introdus sa
faca reti. Dar pentru ca cu rusine i se supunea lul Domnul
Procopie si nu-1 servea tot-deuna in tOte, l'a suspectat, de
aceea 11 si dispretuia si in tbta imprejurarea '1 mana pe
acesta spre Were si se cugeta la cel ce era sa-I succedeze
la scaun. Dar acum nu avea conasociat, cad top nu-I mai
credeati si presupunend ca va cadea la piciOrele Domnito-
rului Ungro-Vlachiel nu erau mai molt atentl, si cele ce
lucrail le ascundeall de el pazindu-se. De aceea si cele
privitOre la schimbarea Patriarchului acestula cel intal a
spus, pentru care ail sarit ca inspalmantati, cugetandu-se
la o asa viclenie si astupandusi urechile, cate de aicea inainte
le cugetat sail intre eI arhiereil sinodall sad si cu boeril le
ascundeati de el cu totul de a sti cele ce se pctreceau, nu-
trindu-se cu sperante desarte. In cat fail de parerea lul
facendu-se schimbarea si fail de socotinta lul alegerea
Neofet si indata nu i s'a potrivit fusul ca'clut al zeitel Clatha,
cum se (lice, si s'a 1ncercat sa tese cele ce nu se lega.
Dar si cele asupra marelul logofet de atunci al bisericel
Stefan, sad ca facend pe placul altora sad resbunandull,
pentru ca, l'a numit nal pentru alegere si n'a convenit
indata cu cel ce votad, curand i -a aratat dispret si ura a
dovedit Domnul Neofet, si cu tinereta ii pandea primejdia
cat mai in graba, data nu era un boer religios si multi
luptandu-se pentru biserica impreuna cu altii, vatamarea
ar fi ajuns prin rezbunare la obstie. Cad razbolul nesta-
tornic, sfasiind cu Mutate, ucidea pe top ca un infuriat, si
in trel localitati purtandu-se atunci, ca o Himera cu trel
capete, a cuprins tfita frica in WA stapanirea Otomanilor
pe cel ce socoteati Ca este si mare si cu totul distrugetor,
si un simplu curent era indeajuns pentru nenorocirea celor
lot
www.dacoromanica.ro

ce nu placeati, cu atat mal mutt protivnicilor. Dec! asupra
acestora pornindu-se Patriarchul nesocotind intru nimic rui-
narea ce ar proveni de aicea, a provocat multa agonie si
necunoscend lucrurile a dat motiv celor ce pricepeati sa
se lupte pentru el, dupa socotinta bine-voitOre si piOsa unui
Boer ca sa se sustie oligarhia si sa se preteze la schim-
bari, sa diferentieze cu blandeta si sa nu i se faca nici
un reit Caci le era for de ajuns pentru aparare la ceI puternici
sa spuna ca Patriarchul lucreza contra lor,, caci si cel mai
mare din Bulgaria si Generalisim it lubea si inainte de el
sI impreuna cu el Generalul Basarabiel ii lubea ca pe un
Domnitorul Ungro-Vlachiel fiindu-I lul unchlt si care
le era si cinstit si credincios si pentru superioritatea cuge-
tarel lui si a serviciulul harnic si pentru care avea atunci
demnitatea de vestitor la sefil marinelor si staruinta de
chezes al unchiulul catre parinte la cele mai insemnate si
mal multe afacerl. Dar si ast-fel fiind, nu vola sa fure timpul,
ci sa-1 previe inainte de a patimi ceva mal rat, desi se in-
grija de ce i s'ar intimpla cand s'ar schimba imprejurarile,
protivnicul nu parea simplu protivnicilor lul, ci era Patri-
arh si se imbraca cu un vesmint respectat de top, §i a-
facerile bisericesti intre aceste se sbuclumail, pentru ca timpul
era forte anevolos, si gurile vrajmasilor erail deschise si
schimbarea aspra in rele au provocat mil de pretexte; lar
cel ce stapaneail erad intricosatl. La caril cele ale caderel
s'ar fi deferit spre aparare, si to genere nu suferea sä se
vatame nimenea dintre persOnele bisericel, pe cat se intinde
teoria unor ast-fel de protivnicl, se vede luptandu-se cu Patri-
archul si li se parea ca este rezbunator si reutacios, necunos-
cend pricinele celor ma! multi, preferand mal ales sa pata el
ceva, de cat sa faca ceva req. S'a facut apol si o adunare mai
obstesca de arhieret si boeri in care s'a socotit ca sa se re-
inoesca cele relative la hrisOvele tmperatesti si despre liberta-
tea alegerel si violata inaintare a patriarchului ecumenic si
lul
fid.
www.dacoromanica.ro

158 AMINTIlif DIN 1ST. BISERICESCA
a epitropiel generale dintre crestini la patriarchie, cum si a
inaugurarel decadel de arhierel petrecetori in Constantinopol.
De aceea s'a si alcatuit dupa obiceid o scrisOre rugatOre,
cerend cu toil servil miluirile concese for de mat Inainte
imperateste, dupa bona-vointa drepta a puternicilor prede-
cesori ai imperatului, si sa se dea larasi si sa, se intaresca
prin diploma cu sigil imperatesc spre lucrare si savirsire
neschimbata, si pre conservarea perpetua sigura, care cu
folos porunceste si legal hotaraste constituita si esistenta
deobste folositOre buns-ordine tmperatesca. S'ad atins to
expunerea de cerere si au calomniat pe Domnul Procopie,
ca calcator de lege si despretuitor a acestei porunci si le-
gislatiuni imperatesti, fOrte putin prevelend pentru ca, nu vo-
lad sa vada pericolul venit. Cand a veclut pericopa acesta a a-
naforalei, Stefan ce era atunci mare logofet al Bisericel, a
strigat: Daca void sa ucide(I pe acest om, ye este usor sa
faced ce void, dar de ce singele lui void sa-1 aduceti asupra
nostra? Nol suntem nevinova(i de acest drept, vol veil
vedea! Rusinandu-se deci intrigan(il ad suprimat acesta
nedrepta calomnie si dupa ce a1 aruncat otrava, as dispus
restul catre stop si ad subscris'o cu to(ii. A fost laudat de
multi pentru acesta amintitul logofet si a primit si bine-
cuvintari, aratandu-se aparator celui drept si descoperindu-se
veninul ascuns si pe fata combatend uciderea prin intriga
necuviinciOsa i scapand de presupunerl pe cel mai multi,
caril In asemenea ocasil nu pricep in destul nici dialectul turco-
arabic, nici inteleg intrigile de Indata, si ajung ast- fel sa des-
lege legaturile impleticite de cuvinte si de vorbe viclene si sa
scape pe nevinovat de la primejdie. Cad preasf. Domn
Procopie evident si necontraclis, la 1759 pe timpul Patri-
archulul Serafim, porunca despre inaintarea Patriarchului
ecumenic edata si tntarita cu sigil imperatesc, indata a a-
plicat'o, dand din ale sale tote cheltuelile pentru promovarea
sa si porunca pentru decada arhiereilor sinodall o a pazit
ai
www.dacoromanica.ro

AININTIRI DIN IST. BISERICESCA 159
cu sfintenie, s'a pus in practica si dispositfile privitdre la
epitropie. I s'a parut insa ca este bine ca sa opresca gu-
vernarea prin epitropieepitroparhia,ca afar& de lege si
fara cale, si sa se opue indraznelelor contra legislatiunel
Cad epitropia hotarita prin capitule bine-cuvintate pentru
interesul bisericel, care se parea ca constitue si conserva
disciplina bisericesca legala si in acelas templu cu constiinta
de fata catre Dumnecleq a celor ce servesc cele Ante in
biserici si sa se lupte si sa se improtivesca tiraniilor as-
cunse; dar Indata ce a inceput s'a aratat dimprotiva, schim-
bandu-si fata acum in ohlocratie, acum in oligarhie si, tot
preschimbandu-se, de loc nu vola sa remana in marginile
hotarite. De aceea din ea nu s'a folosit de loc biserica; turbu-
rani Insa si insulte, neomenie si perderi sunt destule pe earl
le-at primit fara cale unit dintre arhierel, dar si obstimea
avend speranta de economie banesca a perdut si a caclut
in datoril Mile grele. De aicea dar arhiereil inculpau pe
laid pentru Indraznela In cele bisericesti si numeail econo-
mia lipsita de cerinta stiintei, dispretuind filarhia for cea na-
valitOre asupra Bisericei si invinuindu-I de avaritie nedrepta.
Iar boeril deosebindu-se In acestea, temendu-se si de urgiile
Domnitorului Ungro-Vlachiel, se ascundeail. Se rusinad si
cel mal insemnati dintre meseriasi si comercianti si nu In-
drazneati mal mutt sa se preumble prin Curtea Patriarhala si
nicl a se fali cu functia, cum obicinulati mal la Inceput,
numindu-se epitropi al obstiei si economi ai bisericel. De
aicea cumintindu-se epitropia din ingamfare, sail voind sa
se indrepte au atins causele schimbarel pe timpul Domnulul
Procopie si la atata nebunie ad ajuns si catre lmperatul
l'ati calomniat ca calcator at tratatelor si Invinuindu-1 de
impiositate si ca despretuitor a poruncilor imperatesti si
pretindeati sa dovedesca acesta.
Deci cererea obstiel pentru imblanclirea afacerilor, trimisa
la 22 lulit, s'a dat stapanirel. Iar imperatul cel drept si
www.dacoromanica.ro

160 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
uman, primind-o cu buna vointa, a intarit hotaririle prede-
cesorilor sel si dispositiile si a dat porunc noua. Patriarchul a
marginit pe Partenie al Halcedonului in Halche, interdi-
cendu-i convorbirea lui cu multimea si venirea in capitala.
Cerend cu lacrimi acela ca este persecutat Wa viva prin
siluirea celul mai tare si ca respinge de asupra-si presupu-
nerile desarte si fara cuvint ale Patriarchulul, avea si pe
unil dintre boerl ajutatori si pe unit dintre arhierel ce a-
veatt desplacere din causa violentei, murmurand ca fara
cuvint Patriarchul a incurcat biserica, n'a scapat insa de
mreje si nici s'a eliberat de supraveghere.
Apoi si Aghioritil constrinsi si necajiti de cele mai grele
datorii, colo era plictisala si neIntelegerea, bar la biserica
mare strigate si suparart, reclamand unit dintre irnprumu-
01011 procentele, bar altii capitalurile. De aicea dar ince-
pend reul din causa lipsel, a devenit mare prin mituirea
judecatorulut Cei mai multi nu se Intelegeau cu Lavra, care
n'a platit partea analoga, socotind ca vor cumpara drep-
tatea si ca'l vor amesteca si pe Patriarch, respins de
la el nu ca ecumenic, ci ce1-1-alti Aghioriti condemnandu-1
ca Lavriot.
In aceste imprejurari si scOla din Muntele Athos, care
dupe Nicolae Metzovu a fost privata de un barbat cu o
deprindere mai desavirsita in stiinta, avea in urma profe-
sorb ce se dadeati la exercitil logice, necunoscetori de cu-
nostinti matematice, nefiind cu totul privata de ingrijirea
patriarchala si de ajutorul banesc a lubitorilor de neam si
de literature, dar ne mai find vrednica de nici o ingrijire, din
contra mustrand fare loc pe profesorul din ea, cand acesta
s'a convins ca protectorul sett este red dispus spre el, ple-
cand curand imprastiat si scolarii, bar Patriarchul a
inchis'o s'a pustiit'o. Tot acesta a suferit si sada din Patmos,
dar curand a fost restabilita. Iar cea patriarhala Inca se
mentinea, dar supusa la incercari in tot modul, aprOpe de
a se suspenda.
l'ati
s'al
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 161
Cu inceperea anulul 1790 larasl s'a dat porunca pentru
a se recruta marinarI, si litoralele eparhiilor ne mai putend
da recruti, stringend bani, platit mai multi de cat cel
ales1 in capitala ca sa se faca marinarl, din causa saraciei,
au conlucrat si ail ajutat si arhiereil sinodall la nevoe con-
tribuind cu soma impusa fie-c6rei eparhii.
Exilat find la Maid marele logofet Stefan prin o pornire
fara cuvint a unchIului lul, Domnul Ungro-Vlachiel, a luat
logofetia mare Alexandru Manu. Dupa pu!in timp chir Pro-
copie, cerend mild de la biserica cheltulala anuala, s'a cu-
prins de intristare si multe ar fi suferit inchis in pirgul
Lavrel de la cel trimisi si de marele Sachelar si de ravduhul
Curtel, ca sa platesca inca dol-spre-clece talanti, data zelul
religios a cuviosilor Lavrel n'ar fi impedicat violenta nele-
gala si necorecta a pretentiilor nedrepte.
Dar de preasf. Domn Procopie, care era in lupta, nu se
temea urmasul, it supara insa constringea, si nu-1 lass
sa se bucure de fericirea clorita cheltuelile cele multe 'acute
cu inaintarea lui si cu certele si cu opositia puternica a
Aghioritilor. In tot chipul lucra si manevra ca aduca
si O. se imparta dupa socotinta sa datoriile lor si sa-1 su-
puna cu totul in cat el sa dispuna de el, dar acum el ne-
supunendu-se a dat anafora la imp6ratie asupra lor, incul-
pandu-I si escitand urgie asupra-le. N'a reusit ins& intr'u
nimic, ci mai mult I-ail necajit s'a fost nevoit sa se re-
traga, in cat si prin porunca imperatescd, i s'a interclis ca
sa nu-1 judece mai mult pe cel din sf. Munte pentru bani,
nits sa alba absoluta autoritate asupra lor. Prin urmare
(land cerere si despre venirea cu de la sine putere a ar-
hiereilor, a fost neconsiderata, cerend lucrurl necomforme
cu cele din anaforaua generala pentru reinprospatarea afa-
cerilor imbucuratOre. S'a aruncat apol Iar &s1 asupra prede-
cesorului seu Procopie, cerendu-I cel 12 talanti si ascutindull
sabia sa spirituala a hotarit caterisire, amenintandu-1, ca dud.
Biserica Ortodoxa RomfinA 4
sa.-1
Wad
www.dacoromanica.ro

1901 02

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (19)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (7)

Ähnlich wie 1901 02

Ähnlich wie 1901 02 (19)

Mehr von Dalv Alem

Mehr von Dalv Alem (19)

1901 02