1. /WW/Olf<WMAY
A
ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XV-lea, No. 5.
-%P4-6i- TABLA MATERIILOR. 7)4.)C.
Pag. 1
1. Scurtii cuvilntare disc de 1. P. S. Mitropolit al Mol-
dova §i Suceve!
II. Ctvent Panegiric la cel intocmaT cu A postolii Marele
nstantin.
. v. Panegiric la Stefan intillul marele martir al luT
ristos .
vent Panegiric la A dormirea Maker Dcmnulul
Jventare la patima cea Ionia mintuitore a curen-
aT Dumnedeti-k_ multi!
1,1. trecuventare la cele patru discursur!
A. Santa hpiscopie a Pinin:culuT Nord Severin .
III. Mihail logalniceanu
IX. Project pentru imbunatatirea CleruluT mirean.. .
X. Cartea banter Mitropolil a Moldova data Domnului
Dimitrie L-uceveanu
XI. DonativaT .
289
298
305
307
317
324.
331
354
370
376
379
tgitapa ea T'entai aee4eceeke:_o
34. Sir. Princzatele-Unite, 34,
189 I .
//i0I10 ezl,ff6/3-0 47A/-c crA)/"..1
B1SE R
1 v
ATIG-T_T ST_
.
aec..
lokelLI° 1 tCil
SECTIA ISTORIE
tPL
I.
.711
WAY,2
.
III N
- ,-a 4 0
vl
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA.
SCURTA CUVENTARE
D1SA DE
P. SFINTITUL MITROPOLIT AL MOLDOYEI SI MEHL
WHIP NANDISTU
in cliva de 20 1110u anal 1891, cu ocasiunea
puneret Metrez fundamentale la noul edificiu al Se-
minarulut Veniamin ce se construe.,ste acum din MU
kingei Mitropolie in Ja;91.
6T- pLizafitaz
Este in genere cunoscut de to omenii cugetatori si
studiosi ca de la inceput pe cand neamul omenesc s'a
inmultit si s'a respandit pe fata pamentului si s'a impartit
In deosebite societati dupe nationalitati, nici o societate
ornenesca n'a putut sa existe fara de .Religiune.
Este asemenea adeve'rat ca diferitele relig:uni de la in-
ceput si Inuit timp Inca in urma au fast basate pe multe
ides gresite si ratacite, dar tote au exercitat asupra ome-
nirei o influents morals si de ordine in viata socials dupe
gradul de cultura F,4i de imblanclire a moravurilor primi-
tive. In acesta opera de imblanclire a moravurilor a jucat
un mare rol din vechime si pgna la epoca aparitiunei cres-
33. Di,
§' LikZ./
1.
www.dacoromanica.ro

3. 290 CUVEVTAREA T. P. S. MTTROPOLIT AL MOLDOVEI
tinismulul filosofia poporelor antice. Dar fiind-ca mai tote
ideile acelor sisteme filosofice eraa basate pel pretentiuni
mai mult sail mai putin personale, egoiste *i cu arnbi-
tiuni pretentiOse care se contra4iceail intro sine, a*a. ca
mai top' call din filosofii antici s'atl ocupat cu ideile a*a clise
filosofice, se pare ea au voit mai mult sesi creeze un
nume nemuritor. Tots fnsa au recunoscut in cugetarile
in scrierile lor filosofice o Fiinta superiOra, o FiintA suprema,
supranaturala care a creat tote, a creat universul cu tote
cele ce exists inteinsul, vec,lute neve'qute *i care prin
atotputernicia, Intelepciunea si bunatatea sa in ingrijalte
si le conduce ; Des pre care *i marele Apostol Pavel in
apologia sa in fata Areopagului din Athena, ;lice ctitra
Atheniani : Eu predic vou6 pe acel Dumneclezi necunoscut
pe care vot char necunuscondu'l, 't-att ridicat un altar
la care att pus inscriptia : Necunoscutului Dumnecleti,"
pre carele dar, necuvosandu'l vol it cinstitt, pre acesta Eu
it vestesc voit6 Dumnecleul carele a facul lumea ,si tote cele
ce sant intr'ensa (Fapt. .Apost. 17, 23, 24).
Diferitele ides insh si sisteme filosofice a le pop6relor
antice au dat ocasiune la formarea diferitelor religiuni cu
multime de zeitati si acele zeitilti nu erail la inceput de
cat adoratiunea diferitelor paters si elemente ale natures
precum : lumina, caldura, s6rele, stelele, focul, ventul is
allele, pe langa care in urma au amestecat 4i pasiunile
omenesci, personificate in zeitati de mai make grade, cu
zet si semizel, cu diferite numiri, si pentru a in face mai
placute poporelor ati amestecat intro acestea i numele
unora din eroii for earl s'aft facut renumiti in interesul
diferitelor for nationalitati, inaltandu-le temple *i status
carora li se inchinaii *i le aduceail sacrificil. lath, ince-
putul politeismulul *i al idololatriei, al departarei omului
de adeve'ratul D-4ett, creatorul sou, *i al adorarel creatures
in locul Creatorului.
Numai inteun punct de pe fata pdmentului era adorat
si
si
loru's1
www.dacoromanica.ro

4. T A FrINIDARFA SEMINTARULTA 291
until adeveratul D-dett. ; acel loc, acea tern era Palestina
sati Iudeia din vechime, despre care $i Psalmistul dice :
77
Cunoscut este in Iudeia intru Israil mare este
monde Lut".
Dar pentru ca tote poporele de prinprejur erati ido-
lolatre, de acela §i Israelitii cart erati in contact cu a-
celea n'att putut fi scApati de influenta obiceiurilor
a ideilor acelor popore. Asa ait intrat intre densii ides
ratacite pretentiose, care pretindeau sa va,;16, cu ochil
for eel trupesci pe zeil la care se inchinati, tot ala, cum
facuse pArintil for la muntele Sinai cu vitelul de aur,
despre care avean cunostintd din Egipt. Pretentiunele ide-
ilor raacite dintre dens,di '1-ati. pus In imvrajbire unii
cu altil gi 1-au desbinat, i Imperiul infiintat si inceput
cu Saul, urmat de David si intemeiat de Solomon, in urrna
s'a desprirtit in douk in Imperiul lui Israil i Imperiul
lui Iuda. Imperiul asa numit al lui Israil fiind compus
din 10 semintii ale lui Israil cu capitala Samaria, intro-
ducend zeitati streine a mers mai repede spre decadentil;
Asirienii as venit asupra lor, lovit, 1-au luat in cap-
tivitate ; asemenea i asupra Imperiului lui Iuda cu capitala
Ierusalim au venit mai tardiu Babilonienit, batut gi
i-att luat In captivitatea, de 70 ani. Se observa un lucru
insemnat in decursul istoriel Evreilor, ca ideile cele rele
si ratA.cite orbit intr'atat in cat numal intelegeati si
nu ascultati prevestirele Profetilor cart le strigatt ca din
partea lu1 D-cfeu Cict de vett vrea si mg vett asculta pe
mine, banatatile pamb'ntulztt vett manta, lar de nu vett
vrea si nu vat yeti asculta, sabia ve va mane(' pe vot ,si
vor veni streinit si vor stapcini Cara vostra, casele v6stre
averile v6stre ,9i, yule v6stre vot vett fi robt streinilor,
Asa vedem ca tot-deuna de Cate on Evreii uitau pe D -cleii $i
se departati de El cadend in idololatrie, streinil venean. II
bateau, ii robiati si ii jefulan. i cuvintele marilor Profeti
ca 1st-6a ai leremia care le strigail Cunoseut-au boul pe
D-deu,
si
ei
'1-ad
1-ad
'i-ad
si
www.dacoromanica.ro

5. 292 CUVENTAREA T. P. S. M[TROPOL1T AL MOLDOVEY
stapanul scu ysi asinul eslea domnulut sett. car Israil nu
m'au cunoscut pe mine poporul mea n' a "inteles ;
aprdpe 6,3tr to Domne de aura for si departe de inima
for ", car Ieremia: Ge este Dthnne ca calea neeredincto-
filor spore,cte, inmulritu-s-au to(i cei ce lepadei poruncile",
precum i acele cuvinte ale Pealmistului pe care el tot-de-
una le aveatt in gura for: Vedut-am pe cel necurat prea
inaltandu-se radicandu-se ca ehedrif Libanului am
trecut iatd nu era am cdutat locul lug si nu s'a aflat":.
Aceste sub:ime invetaturi ale Profetilor nu mai aveati. in-
fluentA asupra inimelor moravurilor corupte din ames-
tecatura en eel de alte neamurl idololatre.
CunOstern deci risipirea Ierusalimulul, locul eel de in-
chinaciune comun al tuturor Israilitilor siimprastierea for
pe suprafata a tot pamentul.
Acestea tote apartin istoriel trecutului si sunt efectele
ideilor filosofice rAtacite, ale unora dintre acel pretinsi filo-
sofi al anticitiitet diferitelor pop6re; cad tots: eel ce se-
ocupaii. de adeverata filosofie reeunostearr existenta unul
singur Dumnedeu adeverat a tot putinte.
Cu tote acestea, fiind-ca diferitele idel filosofice se con-
traqiceati $i se combateail intre densele, de aceta diferitele
pop6re triliatt intr'o vecinica vrajmasie lupta, starea
morala a societatilor reclama imuerios o prefacers, o irn-
bunkAtire morala.
Ast-fel eand a venit plinirea vrentel, eum ;lice ma-
rele Apostol Pavel, Dumnecjett a trimis pe Unul-naseut
Elul set), care s'a naseut din femee, ca sa, invete pe
6meni tot adeverul, adeverul sfintei Evangelic, pe care
El Fa. predicat Onienilor, adeverul ceresc, Dunmecleese
etern, precum este insusi D -c ett etern, ai pe care lisus
Christos l'a pecetluit cu stump sangele sett, sus pe truce.
Acest dumne;leesc adever al moralel Evangelice care in
putine cuvinte se cuprinde: Se iubesti pe apr6pele to rt ca
insug pe tine, cum void sd Ye facet voue omenii faceft
ci A
si
si si
si
A
si
9i
si si
9i
www.dacoromanica.ro

6. LA FONDAR5A qEMINARULL I 293
pi voi 101' asemenea", fait predicat sfintil set discipoli si
Apostolic, urreAtorii for nenumeratit martin at Bisericei can
qi el tote Fait pecetluit cu sangele lor, mArturisind pe
Christos nu' lui D-deli i 11/antuitorul lumet, i tote faptele
bune evangelice basate pe acestA credinta si pe dragoste
adicA tubirea titre aprOpele.
Cum vedem din expunerea celor de mat sus, filokfia
in anticitate tot se intillnea en D. cleft, tot gasia pe
in eugetArile sale, en deosebire Insa ca multimea siste-
melor filosofice a dat nastere multimei zeithtilor (politeis-
mului). Filosofia din dilele nOstre 'nail este mult mat
pretentiOsii si mat indrAsneta ; nu vrea se recuriOscA pe
D-;lea flint chiar in operile sale care ne in conyora s,ti no da
viata. Nu vrea sa creada un D-cleft a tot putinte, prea inte-
lept i prea bun, dar In loc de acestea, acesta pretinsa
filosofie de asta-c,11, indumne;leete materia gi pretinde a
indumnedei pe insust omul, puandu'l in locul lut
Duninegeu.
Dar ac6stA idele ratacite este v eche, forte veche ; Psalmistul
David a ;lis in psalmil sei : Pis' a eel nebun i72/921 inima
sa, 92U este D-cleft ". Aceste idei ratacite ale timpului find
forte viltamAtore soeietatel, moralei sociale, pentru ea pre -
tin ii filosoff de astAcli nu vor sa recunosea, nict sa pri-
measea Religia, precum nict pe insusi Dumne4eil ; pre-
filosoft moderni cu ideile for voesc a se emancipa
de oil ce idete religiOsa morala, sub pretext ca et fac
stiintrt moderni, ca cum credintele religiose si morale
n'ar mat corespunde eu necesitA,tile morale ale °multi)",
eu eerintele timpalui, cu pretinsl eivilisatiune modern5, ;
nu vor se intelega ca Religia si Biserica nu este si nu
p6te fi in contra gtiintet, a adeveratei stiinte care lurnineza
mintea impreuna en morala, care formeza inima pentru
fapte bune i generOse, ci cä Biserica tot -donna combate ideile
cele ratacite, destrabalate ii vatamAtOre morale' sociale,
care impedicA adeverata culture o omulut ca flint& intelec-
tualA i rationale.
timid
D-den
ai
si
www.dacoromanica.ro

7. 294 CI:VENTARFA J. P. S. MITROPOLIT AL MOLDOVEI
Teri le nostre romAnesti de la inceput au fost crestine
ortodoxe, putem slice ca chiar colonistii Romani ail venit
en crestinismul In Dacia, nude s'a intemeiat s'a predicat
timp de acum aprope 2000 de ant De cand terile nostre
Romane organisat in domniate §i Inca domniate cres
tine ortodoxe, Domnitoril nostri romAni ail fost zelosi de-a
intemeia credintele religiose, fondand Biserici si Monfistiri.
Privitt din vfirful Carpatilor si pAn'a la marea NegrA
si DunAre si veti vedea tot pAmentul romanesc Impodobit
Cu aceste monumente religiose, cari tot °data sunt si sin-
gurile nostre monumente istorice. Top Domnitoril eel be-
trent gi boerii eel marl i bogati ail intemeiat Biserici
MonAstiri pe care el le-air Inzestrat cu aver insemnate pentru
intretinerea si eterna for existents, care monumente
pAstrat pastrez5, i eterna for pomenire i In care toti
credinclosil visitatori, i roman' si str6ni, iii gasesc adA-
post, mangaere i trupeste sufleteste ; cad aci in acele
Biserici se predica Evangelia morala crestinh, evange-
lica. Aci in aceste MonAstiri p5strat pe lang5. Inv Witura
religiunel morales crestine, s'au pAstrat clic, si istoria
nostra nationala limba mistrA nationala romAn6sca.
Si pe cand Inca nu era cu putintil a se infiinta scole
sistematice, Biserica era scola nostrA tornanesca ; aci in
pridvorul bisericei se, invela carte romanescA si invetAtoril
erau clericii, servitorii bisericesti, caril in pridvorul bise-
ricel invetail carte romaneasca pe fit poporului romtmesc.
De aceia ai piina astacji clericil nostri rormini Ora nu-
mirea de dascalul Bisolica §i adeveratii romani au luat ca
maxima envintele Biserica sau Biserica
Cand bunul D-clew a vrut ca i aceste teri ale nostre
sA, se bucure de mat multa siguranta i stabilitate, betrenil
nostril' s'au gAndit si la scolele bisericesti sistematice, pre-
cum s'au gandit s,ii ]a scolele laice sistematice.
Ast-fel cea d'antar scola bisericesca sistematice, numita
Seminar, a fost infiintata aiel la Iasi de fericitul intru amin-
i
s'aii
$cola i ,si
1i
ail,
@i
si
si
si
:
www.dacoromanica.ro

8. LA FONDAREA SEMINARULT2I 295
tire Mitropolit al Moldova §i Suceva Veniamin Costache
la inceputul secolulul present, la anul 1804, pe care Se-
minar el atuna l'a arzat in Monastirea Socola de ItInga
unde a existat Wink' acum cind ani in urma. Dar
fiind-ca acolo fn sthrea lucrurilor de astA-qi, care difera
mult de cea cu 85 de am in urrna, existenta prosperitatea
Seminarulul intampina acum multe dificultaci, pentru care
cuvent Guvernul a ga'sit de cuviinO, en stramufe aid in
Ia§i pentru care sffir§it s'a cumperat de tetra Guvern
vechiul palat al familiei Sturdza, situat chiar aid Tanga
Mitropolie, in care palat a rezidat §i insu§i reposatul fost
Domnitor al Moldova Mihail G-rigorie Sturdza Voevod.
Acest vechiu palat insa nu era potrivit nici suficient
pentru kic61a Seminarului ; s'a deramat o parte din cladi-
rea cea veehe i in locul acelaa se pune astaqi temelia
noulul Seminar Veniamin, la care suntem not adunati in
acest moment, §i Guvernul M. S. Regelui Carol I este re-
presentat prin tra dintre D-nit Mini§tri: Dl. General I.
Florescu, pre§edintele Consiliului, DI. C. Olanescu, Ministru
Lucrarilor publice s4d Dl. G. Dem. Teodorescu, Ministru
Cultelor i Instructiunel publice.
Ast-fel Seminarul Veniamin va fi de acum inainte Tanga
Biserica cea mare a lui Veniamin. Fericitul pArinte Mi-
tropolit Veniamin va trai in ved inaintea ochilor notri
in Mitropolia pe care el a marifo i a inaltat'o, precum
trae§te nemuritor inaintea lui D-dett gi va tai in yea in
istoria Bisericel nostre Romane.
Se multumim dar, fratilor, Majestatel Sale Regelui Carol I
Guvernului Majestlitei Sale pentru tote buna-vointa
religi6sa i patriotic ce ait arAtat in cestiunea Seminarulul
Veniamin prin cumpArarea vechiului palat al familiei Sturdza
chiar aia ling, Mitropolie, in care palat insu§i Mihalu Voda
Sturdza a rezidat ca Domnitor al Moldova, §i prin zidirea
din not a until edificiu propriu pentru Seminar, ici5la Bi-
sericeasca, care 1c6lit, Seminar, va avea de acum inainte
Iasi,
si
si
www.dacoromanica.ro

9. .296 CUVENTAREA I. P S. MITROPOLIT AL MOLDOVEI
avantagiul pentru pentru elevil seminaristi, find
Serninarul. Veniamin 1anga marea Biserica fondata, de Venia-
min, unde seminaristir vor avea inlesnirea de a lua parte tot-
deuna gi mai ales Duminicile *i la serbAtori la serviciile
bisericesti in Biserica cea mare a sfintei Mitropolil, in eare
vor deprinde invata buna oranduiala a bisericel dupe
tipicul sante Bisericel n6stre ortodoxe de Resarit.
lar vol tineri Seminarist se ye siliti din OM inima la
studiile religiose care ye vor fi folositore i voue in viata
prin care yeti putea you s fiti folositorl poporului
Roman in cariera bisericescA, in cariera predicarel cuven_
tulul lui pe care Mantuitorul nostru Iisus Christos
l'a predicat El insusi gi prin sfintil sei discipoll qi Apostoli
ni l'a lasat inscris in sf. Evangelic, care invetatura, cu-
prinde adeverurile Dumneqeesti eterne, ca insu*i dum-
neileescul invetator foruaka adeverata culture a omulul.
crestin. SA nu datl atentiune i sa, nu ye 'nap dupe pre-
tinsele idei filosofice din diva de astagl, care nu aunt alt-
ceva de cat idei materialists, idei mai mult speculative
i nestatornice Iii pe care un alt curent noir viind le
schinaba, le preface si le mute in tocmal precum ventul
de teanna porta frunzele ce cad din copacr si le duce din
loc in loc dupe intamplare. statornici in credintele
tai in respectul sfintei ndstre Religiuni cu preceptele *i dog-
raele ce ea ne invata, asa cum le-am mostenit de la pa-
rintii nostril, de la mo*ii i stramosii nostril, impreuna
(.0 obiceiurile n6stt e nationale stramosestI, pentru care
betrenii no*tri qiceatl. : podoba fericirea unui neam,
a vnei natiuni, vine din paza legilor stremo0e0ti, precum 0i
din dragostea cu ravna cea ferbintespre sporirea impodobirei
neamului, prin cuventul lege iatelegend el i religiunea
i legile civile betrene. Vol in studiile v6stre sa nu uitatl
rugaclunea ce ne invata santa Biserica : Impetrate ceresc,
mangaitorule, Duhul adev8rulut, carele pretutindenea e0a
ssi tote le impline0ti. Vistierul bunatatilor datatorule de
biserica
$i
D-dea,
SA fill
,qi
9i
9i
ei
si
9i
pi
www.dacoromanica.ro

10. LA FONDAREA SEMINARULUI 297
viatet, vino si to salaslueste intru 7101 19i ne curelfefle pre
not de 161a spurcadunea mantueste bunule sufletele
nostre".
Iar Intr'acestA ocasiune solemn, suntem datori cu totil
sA strigam cu recunostinta :
SA trafasca M. S. Regele Carol I.
SA tralasca M. S. Regina Elisabeta.
SA trAiascA A. S. RegalA, iubitorul de Christos pria-
cipele Ferdinand Mostenitorul Tronului.
SA traiascA Guvernul Majestatei Sale.
SA tralascA Romania. Amin.
---
oi
Tevc--,7
www.dacoromanica.ro

11. CUVENT PANIGIRIC
LA
Cel intocmai cu Apostolic Mare le Constantin
Compus de Stefan Brancovea9zu ,si cu avlavie afierosit
prea bleindulut seu parinte fi Domn a iota Ungrovlahia
Domn, Donn loan Constantin Bassarab, ,si pronuntat de
Radul fratele s8u Blanderei sale. S' a imprinzat in Bucurefli
1702, de Anthim leromonahul din lvir. .
Prea bine credindosule i prea blande Doran!
Nu era de nevoe de loc sa presint alta causa,
pentru ca sa afierosesc blandetd tale acest cuvents
pentru ca am cu dreptul in deajuns motiv ca fit",
ca sa-ti proaduc un mic rod al mintii mele. Cu tote
acestea voesc sa arat, ca afara de acesta, am avut
un indoit motiv ca sa-ti dedic cuventul. IntaTu pe
laugh' ca cinste§tY cu maretie pe Marele Constantin,
mi§tT i pe altii cu un a4a, exemplu nobil la respectul
celul in tocmai ca Apostolic. Cine nu vede dar ca
forte cuviiudos convine dedicatia blandetd tale. Mai
este iara0 alt motiv C. publicand et" compunerea §i
dorind sa gasesc simbatie de °data in totY, m'am ho-
tarit sa pun in intrebuintare maniera a celui din
www.dacoromanica.ro

12. CINENT PANEG. LA MARELF CONS 'f A NTIN DF ST. BRANCOVNU 299
Samosata (Lucian in Armonid), care pentru ca sá
se faca usor cunoscut la tot' s'a gandit, dup6 zelul
lui Timotbeiu flautistul, chi acela ar fi cel mai bun
in cetafe, curu)a 7 se mitred al474, care ar /i dea-
puns in local tuturor. Acela forte intelepteste
ea pentru ca sa laude eu to cuvintele sale, era in
deajuns ca el sa -' laude eel intam, lucru admirabil. Pe
care idee urmand'o si et, clic ca nu pentru ca sa laude
to' cuventul mat, pentru cá acesta este preste
vrednicie, ci pentru ca sa-1 vada en ochiu bland,
destul este privirea to cea prea blanda, (lipseste
urniarea dedicatiet).
CUVENT.
Ca Marele Constantin a lost More Slant, pentru cd a
lost Imperat intcau Inzpe,rat (cre,stin).
Sfintenia este inaltimea cea mai grea de strabAtut a vir-
tuter cre;;tine. Greutatea Crucei este de sigur u6ra, pen-
tru ca a spus'o insu§i Adeverul; §i pentru ca sa ajungem
la Ierusalimul eel de sus, ajunge numal sa strivim sub
piciore pe intreitul protivnic al mantuirel omene§ti, pe
uritorul de D-let. Dar cu tote acestea cat sunt de putini
cei ale§i din cei multi chemati. Cu t6tA indurarea
cu t6ta curatenia, §i mai cu tote cele-l-alte virtuti o sin -
gura rA mortals, nu p6te 6re sa ne priveze cu o
intristare fard sfark4it de vecinica bucurie, de nespusa ve-
selie a Paradisului ? Si clack pentru ca BA ne ferirn de
pre ade'ncul intunerec al Infernului, de infrico§ata privire
a G-heenei, este de nevoe sa asudAm §i s intrAm prin p6rta
cea ingusta, ce ostenela este de trebuintg, ce muncii pen-
tru eá sa dobandeasca cine-va o sal4luire mai cuviinci6s%
in Fericirea cea nesfir§ita, i un loc de sfintenie in stralucirile
sfintilor ? Deci grea este de ajuns sfintenia, §i fiind-ca la-
rA0 ingreueazA mai mult mersul imprejurarilor, trebue say
conchidem ca vrednicia este mai mare, unde imprejurarea
,q
(milal,
fapth
www.dacoromanica.ro

13. 300 CL VENT PANEGIRIC LA MARELE CONSTANTIN
este mai grea. Dou5 imprejurari grele ni sa, presinta as-
ta-41 serbatorind pe Marele Constantin, pentru a castiga
sfintenia. Intai pentru ca a fost Imperat, a dota pentru
ca este eel intai care a alergat spre Sfintenie. Luati aminte
la argumentare pentru ca sa se intelega vrednicia serba-
Orel Imperatu lui celui in toomai cu Apostolic.
Ca imorejurarile sail ingreueza castigarea lucrurilor, sari
le fac mai usare este o propositie, pe care cercarea (expo-
rienta) dilnica o atata prea adeveratft. Pentru ca mai gra]
generalii inving pe initnic cu o armata mai putink din
causa lipsel, si mai usor devin invingetorl cu mai multa,
pentru adaosul de ajutor ; a, iarasi doua imprejurari s'ari
unit la Marele Constantin pentru ca 0, filch' grea de ajuns
Sfintenia, sunt multe doveql care argumenteza pe fats. Sa
incepem de la Imperatie, care a fast inn% impedicare.
Cine nu tie ca, saracia pregateste sufletul catra respectul
de D -deri? Cel Fara° nu cade in mandrie, din care curg
atatea fele (Parini). Cel sarac usor infraneaza patemele
nerationate, usor isi infraneaza corpul, de si ar fi nedo-
molit, curand arunca de la el placerile desarte, usor im-
brntosaza, rabdarea, usor trileste in *Intelepciune, curand
devine moderat, usor introduce in sufletul sett in ordine
chorul eel prea cuviincios al virtutilor variate. Usurinta
de a fi prudent Nice Hrisostom laudand), ingrijirea de
suflet, ,i moderatiunea cu scumatate, a nu se ingamfa cu-
rand tine -va, it face sa se fereasca de grandomanie ; si
in fine on -care altA, virtute eu multa imbelsugare isvo-
resc in sufletele celor saraci". Nenorocirile ski nevoia aduc pe
pecatos la pocaintA, dupe cum a recunoscut si a marturisit
acesta Profetul. Domne in intristare adusu -mi -am aminte
de tine". Procura atata motiv de religiositate si de virtute
placuta lui D-deri saracia, in eat devine un ce imbelsugat.
Ce lucru minunat War parea daea un serac ar lua curaj a
se inalta mai sus si'si va astiga lot in chorul ingerilor?
Drept este dar and si Sf. Ioan Hrisostom striga : Cine
pote fi mai fericit de cat seracul?" Ceea ce nu convine
bogatiei cu atata reutate, ski cu at area lipsurl. Audi bo-
gatie, intelege adunari iliadice de rele. Cu avutia impe-
rateste superbia, stepaneste invidia; uciderea creste, in-
triga predomneste, placerea prepondereza, cheltuelele nebune
tiranisesc, minciuna sa, ingatnfeaza, adeverul se exileazk
credinta se pierde, curatenia se corumpe, reutatea se gra-
www.dacoromanica.ro

14. DE STI FAN BRArtrovstu 301
tuleza, legea se calca, Dumnelleil se insults. Ac4sta (bo-
gatia) ca o furtuna puternica mana pe eel bogat inteo
parte si alta in marea placerilor, II intuneca priceperea,
ii turbura mintea leaga sufletul cu lanturi nedesle-
gate ; dupre cum vesmintele cele lungi impedica miscarea
(umblarea), de asemenea bogatia de prisos progresul.
Vesmintele lungi pant la, glesne impedica corpurile, lar
avutiile peste masers sufletele". Comoditatea (a dis unul
din dascalii BisericeiDorotheiu). nepasarea i lenea Ian-
cezesc i netrebnicesc sufletul". Banii indeamna spre fapte
role, pentru et intinde stadiul catrii, dorinti viclene.
inclinand natura (omului) cu bucurie spre reutate (dupe
G-rigorie al Nise'or),natura este gata a inclina spre mai
aruncandu-se spre rele, ca focul spre materiile
uscate, dupe socutinta prea inteleptului Teolog. Cum sa
nu alerge mai cu repejune,dupe sfanta vorba a c' lei
cu gura de our , spre pecate cei bogatt ? pentru ca abun-
denta concede milt) usurinta dorintilor viclene ! 0 ! cat
de mult se apropie bogatul de pierzare ! 0! cat de mult
se departeza bogatul de mantuire ! Cu grew va intra, bo-
gatul intru Imperatia Cerurilor". Nu este dar luern1 eel
mai greil pentru bogat Sfintenia? Nu se pare neunita fe-
ricirea materiala cu Sfintenia ? Mara de acei ce due o
viata particulara, si nu au puterea, pentru ca se supun
legilor, i n'ati deplina libertate la reii, de si nu posed
ei fraul cu totul absolut al patimilor dar tine impera-
este cu o domnire intinsa, tine legisteaza pentru altil
supunere la legs, usor cade in firs de lege.
Cei vechi numeati pe on -ce Imperat Tiran, si putin cite
putin a remas denumirea pentru stepanitorii nedrepti, pro-
babil pentru ca fiind cei drepti forte rani, un vibe cu
atata intinde e era vrednic s t dea in asa imprejurare o
denumire coniunit Greg este ca Imperatul sa nu devina
Tiran, si mai ales and nu are pe cine-va, mai superior pe
pament. Multi d ti ces,;ti mai moderns, on urind tot felul
de jug, a car,lut usor in ateism, on dorind prea puternic
puterea connumOrat pe ei en Zeil. Nu l'ar fi indupli-
cat pe Mamie Alexandru lingusirea, ca ar fi fiiul lui Joe
Olinipianul, data nu l'ar fi aflat usor dispus din causa
inaltirnei tronului pe care sedea, mandru pentru Area
marea sa norocire. 0 ! aspru impedicator al virtutei unde ti
este seeptrul ? In ce lupta to -al aflat, prea sfinte suflete al
§i-1
si,
Si
raj,
slat
Qi
Qi
;
www.dacoromanica.ro

15. 302 crvt,rr PANFO'RTC,' LA MARELE CONSTANTIN
Marelui Constantin ? Multe motive all avut, din causa co-
ronei cell de mult pre(, catra catra patimi, iubitorule
de Christos Imperate. Dcci dar nu te-a insalat in nemar-
ginita viata omenesca multimea placerilor, ci ti-al astupat
urechele, ca un all pre intelept Odiseii la cantarea cea
atragetore a Serinelor corupte, pazindu-ti auc ul, pentru
cuventul eel mantuitor al Domnului ce dice: Asculta-me
pre mine". Daca dar all ajuns la limanul eel mai sigur al
fericirei, invingetor al primejdiilor, 5i a agitarei valurilor,
cum s t nu se bucure dupe cuviinta Biserica asta-qi ? Ccind
lmperatul eel mai drejt suferea de reutatea leprei, n'a
primit medicamentul eel nelegluit al Iudeilor, pe care it
sfatuiat iubitorii de turburare ca sa ucida copiii tined
spre a se sch'Ida in sangele for iievinovat. Si de si fl nevoia
la acesta iubirea de sine, si'l indemna puterea impera-
tesert. s'a opus forte eroic indemnurilor rele, si s'a multa-
mit mai bine eel prea indurat sa nu-st folosesea sanatatea
lull, de cat sa -si plarza, nevinovatia sa. La cuviinciOsa di-
dire a Biserieilor n'a crtutat imposanta lumesca, ci cu zelul
inaltel demnitati sa contribue ingrijitorul marinimos al
Omenilor, eel ce 'Arta seeptrul sa concureze cu servitorii
mecanici la cladirea facuta de mini omenesti. N'a cautat
in legislatiune suprematia de predominare, ci sa se supuna
legilor legislatorul. Si data a invins atatea improtivin prea
religiosul Autocrator, pentru ca sa seversasea lucruri pia-
cute ]ui Mantuitorului, ore n'a invins o mare
improtivire pen,tru ea sa, sbore maret la Sfintenie? Cad
data n'ar fi fost vre-o alra improtivire sa, se invinga, n'ar
fi fost probabil sä fie atat de admirata SfiRtenia celui in-
tocmai cu Apostolic.
Aceea ce provoca, surprinderea nu este atata ea, Mamie
Constantin a fost Imperat si s'a sfintit, pe cat este faptul
ca n'a fost mai inainte alt imperat sfintit. Daca, s'ar fi
vechit alte urine imperatesti in ealea virtutei care, due dea-
dreptul la sfintenie, ar fi alergat mai usor, not 1-am
privi en mai putina admiratiune. Dar fiind-ca este eel
ce a mers pe acesta, cale, reusita devine forte eroica,
si vredniert de lauda.
Inceputul, dupre cum it descriti torte potrivit Poetic, 41
are fata selbateea Si infricosata si de aceea nu lasa pe tot
-ornul sa se apropie. Ori-cat de grey este lucrul, nu este
nici °data atat de grett, pe cat este de forte mare inceputul
placer(,
intatu,
1i
¢i
www.dacoromanica.ro

16. DE STEFAN BRANCOVENU 303
(dice filosoful) : Cel mai mare lucru probabil este ince-
putul la tote, dupre cum se dice, de aceea este si forte
grew ". CatA temA inspira o data corabierilor : A nu trece
dincolo de columnele lul Hercule. Nu indrasnea tine -va sa
treca peste marginele ce le arata Columna distrugAt6re a
Eroului invingetor ; dar dupe ce a trecut cu norocire cea
intaia corabie triumfatOre, dupe ce s'a constatat falsA in-
seriptia Columnei, plutesc acum dincolo cu curaj corabierit,
si naviga multi nu numai pentru iubirea de castig, ci si
pentru curiositate. Marea indrasnela, de sigur demna de
laudat, o are eel intal, care a trecut vechele margin!, care
a dovedit asta-C,h ca este navigabila acea parte a mare!,
ce se socotea mai inainte indeobste de catra toti neper-
cursa. Fericirea vietei acestia, bogatia, gloria nu'l lasa asa
de usor pe om sa zb6re &gra Acropolul ceresc. Cu grew
va infra bogatul intru Imperatia Cerurilor". Cel intAlu
Domnitor ce a indra'snit sa deschida calea inehisa, este
Marele Constantin. Isi inchipuia in tot-d6una, pre inte-
leptul, ic6na stralucirei omenesti, pe care o a descris Isaia
profetul : T6tA gloria omulul este ca fl6rea ierbei". A cu-
noscut ca gar file imparatesti, ceremoniile si pregatirile
mar* sunt lucruri trecet6re, visurT inselAtore si de aceea
indepArtandu-si mintea de la totA frumuseta pamentesca,
adeca de la OM umbra, a poftit sA, se faca cetAtan al Ce-
rului, insusi veqetor frumusetei Dumner,leesti. Si atata a
inaintat in dorul seii, in cat s'a facut exempla de Sfintenie
imperateseA. 6meni marl se cinstesc de Biserica ca
Sfinti, cati puternici al lumei se pomenesc, cati inipe'raV
se glorified, toti ii urmOza pe Marele Constantn ca condu-
cetor. Top ii sunt datori pentru conducerea spre Paradis.
.Judece acum marea v6stra intelepciune demnitatea celuT
intoemal cu Apostolii. Doua imprejurarf I-a ingreuiat mer-
sul spre virtute, mai ales spre Sfintenie si le-a invins pe
amandouA acestea prea cuviosul Imperat eu o barbatie ad.-
mirabila. A rourat eu curaj Sfintit pe bogat si pe serac,
pe nobil si pe taran, pe eel puternic si pe eel supus. A
imbarbatat pe cel bogat, pentru ca Constantin, care era
cel mai bogat, a intrat cu atata bravura in cerurl, pe care
o a dobandit din tinerece, indeplinind porunca evangelic& :
Inbogati-ti-ve in ceruri". SA imbArbatezA eel nobil, pen-
tru ca Constantin, care era eel mai nobil, a dorit petrecerea
vielel eel mai inalte, invetand de la Apostolul: Ca nu.
Cati
www.dacoromanica.ro

17. 304 CUVENT PANE G. LA MARELE CONSTANTIN DE ST. BRANCOVNII
aunt fiii corpului acestia, fiii lui ci fiii fAgaduintei
se socot ca semknta". Sa imbarbatezA Imperatul pentru
cA Constantin care a imperatit peste atata multime, s'a
nevoit a cAstiga clironomia fAgaduintei lui Christos. Mos-
teniti Imperatia care este gatita none". SA imbarbateza
seracii nenorocitii, pentru ca data gloria bogatia s'a
invins de dorul virtutei, cum se nu progreseze usor seracia,
care este un motiv spre fapte bune ? ,Domne intru nevoe
mi-am adus aminte de tine".
Vede fericitul tocmai ca Apostolic si se bucura de
fructul exernplului ce ne-a lasat. 0 ! si de cata veselie se
bucura ve4end pre Domnitorul nostru cel prea renumit,
cum cu tat& avutia sa, en tota gloria sa, cu WO, domni-
rea sa, nu neglijazA de loc de ispravile credintei? Cum
in fruntea mAretiei sale lumea nu distinge o raza mai
lumin6sa $i mai purtatare de vA.pae de cat religiositatea.
Cum purtAnd numele lui Constantin are in el Si virtutea
lui Constantin ca icana. At invins prea blftnde Domn
opunerea puterel. Ounostem invingerea din drept ate, din
iubirea de omeni, din blandetA. Recunostem triumful pen-
tru CA vedem trim:drid Religia. Sa se bucure fie-care $i
alerge spre virtutile ce infloresc preste tine, si din aceste
conchida la mu]timea virtutilor tale, pazite de Dumne4eu
Domn, intr'un chip drept pregateasca-si incheerea, cA
adeveratA este sentinta Profetului ce dice : Dupe cum
este G-uvernatorul CetAtei, asa i toti eel ce locuesc in ea".
C. Erbicena.
D-deri,
1i 1i
si in
si
www.dacoromanica.ro

18. CUVENT PANEGIRIC
LA
STEFAN INTAIUL MARTIR AL LUI CHRISTOS
Cornpus de Stefon, pul prea blandului si libitorulut
de Christos Domn a t6ta UngroVlahia, Domnul Domn loan
Constantin Basarob, si afierosit cu umilinta de el ace10
neinvins luptator ,si stratig al martirilor. S' a tiparit in
Bucuresti 1702, de Anthim leromonahul din Ivir.
Corifee al martirilor, neinvinsa tefane !
Am indraznit sa compuu o mica lauda mares
tale virtuti intaiule luptator, stratige al martirilor.
Nu este atat de artistica compunerea si de aceea
are trebuinta de ajutorul tell, pentru ca sa nu devie
o jucarie pAngarita, de ocara lumei. Dupe cum al
invins cu intelepciunea si cu spiritul indrasneata Si-
nap;oga a Cirineilor si a altor doritorI de lupta, tot
ast-fel potisi cu mult mai usor sa astupi gura acelora,
carii ar voi sa despretueasca Cuventul ce ti-1 afie
rosesc. Daca nu este frumos ca arta, spec ca-ti va
parea bine-placut pentru continut, adeca pentru
escelenta virtute ce al manifestat in lume. Fie sa
capat vre-odata experienta in forts oratorica, ca sa_
Biserica Orthodoxi Romani. 2
www.dacoromanica.ro

19. 306 cuVENT PANEGIRIC LA STEFAN tNTAICL MAR. A LUI CHRISTOS
istorisesc in fine, dupe cum doresc, inteun mod maT
reusit faptele tale cele minunate. Pana sand, Prea
eroice luptator al Bisericel, veT fi solitor cats paci-
ficatorul Dumnecleti pentru linistea si situatia pacT-
nica a prea blanduluI men D011111. kii Parinte prea
cubit, care cu a tata placere vine de fata in adunare,
ca sa laude gloriile tale, sg, serbAtoresca bravurile
tale, pang atunci roga-te (me rog tie din ad'ancul
inimeT si in genuncbT), raga pe acea IntelepcTune
a Parintelui, pe Fifful $i Cuventul luT Dumnecled si
pentru progresul men la stiinta si invetAtura, prea
generdse tefane, pentru ca sa se indrepte ocu-
patia mea spre cinstea si marirea MA,ntuitorului
Chribtos, caruia to -aI aratat cu fapta soldat cre-
dincios si neinvins.
Cel nevrednie de nume *i eel mac mic al teil sere,
Stefan Braneovenu.
C. E.
r-i-4-(-',-:.---.
www.dacoromanica.ro

20. CUVENT PANEGIRIC
LA
Prea ma.rita adormire a NascelOrei de D-deti pururea Fed Ora
Compus de Stefan, fitul prea blandulut prea piosulut
Doran a iota Ungro-Vlahia, Dom, Damn, loan Constan-
tin Bassarab, cu umilinrct afierososit bleindti ,si 1ubit6ra
de Christos munze Donzna, D6nzna, Maria D6mna ca dovada
de respect fiesc, pronunrat de Radu fratele seu. In BucureM,
de Anthinz leromonahul din Ivir 1703.
Prea branda Stepana qi prea dulcea mea muma!
Nu este cu putinta, in vrasta in care me aflu, sa
produca omul cugetdri inalte, sa le ordineze eu o
dispuiiere armonica qi sa le fornieze dupe o elo-
quenta ceruta ; in cat data probabil i in acest cu-
vintel sä va afla vre-o cugetare nobila, o ordine
bine-regulata, sari vre-o forma artisticA, va fi acesta
o daruire a Imperatesei Ingerilor, care ajuta cu mina
sa cea prea induratore imputernice§te pe stela,
carii studiaza cu. religiqsitate marirea i lauda
AceTa0 sa intampla §i in faptele tale, Stepana prea
si
pi
el.
www.dacoromanica.ro

21. 308 CUITENT PANFGIRIC
piOsa, pentru ca mar in t6te lucrurile tale luceste o
putereesceptionala, adeca o lucrare si o apucatura a
Mireset ceT fara prihana, care priveste cu ochiT veselT
si primeste ruga to umilita, ce o facT la pregatirea
si Inceputul a tots fapta morala. Acesta deprin-
dere placuta luT trebue s'o alba inaintea for
ca o oglinda fiiT BisericeT, pentru ca sa se indrepteze
orT-celucrare spre cinstea si marirea A-tot-puterni-
culuT prin solirea si acoperementul MaTceT
pururea FecT6reT MarieT. Tata dar Stepana TubitOre
de D-leti pentru ce'tT dedic acesta santita imnologie
(lauda) pe care am compus'o, nu numaT pentru ca sa
primestT un ()spat sufletesc prin ascultarea laudelor
prea mariteT FecT6re, ci ca sa se invete si poporul luT
D-det sa puna ca temelie statornica la t6ta lucrarea
caldur6sa solire a Nascet6reT de D-bleu celeT pline
de dar. Primeste dar cu inima de mama acest Jnic
dar al fiuluT celuT Tubitor de muma si cu acesta da-
torita-ti umilinta din inima filasca cetT-o dedica,
muma mea cea prea Wilda! i asa sa to am prin
solirile celeT prea Curate impreuna cu prea blandul
mea Domn si Parinte indelung--inclilita la multi
anT si ferita de tot rOul.
Al blundet,e1 tale supus §i prea umilit fiu
Stefan B raneova nu.
Cu TENT.
Semne de bucurie nu se potrivesc, unde predomineazit
intristarea; nict au loc cantaretilor, unde exist
lacrimile celor ce plang, nude suspinurile nemanga4te
serlAtoresc o intristare. Ce Insamrat acesta? A sosit in fine
D-bleu
gi
D-deti,
ehorurile
www.dacoromanica.ro

22. LA ADORMIREA MA10EI DOMNULUI 309
la apus s6rele eel purtator de lumina al feel-oriel, si voi ye
bueurati? S'a intuneeat platra cea mat de pret a cor6nei
dumneqeesti si voi ye inves lit!? A adormit Imperateasa
lumet, lumea sufletelor drepte, sufletul nature! omenesti,
speranta, aeoperementul, refugiul duleeata neamulul nos-
tru, si voi ye veseliti? Am pierdut rnargarintul eel mat
bogat ce a putut sit rasa din manile cele mai puter-
nice ale harulut Durtmecfeese, i voi de bucurie saltati?
Nu-mi inchipuese nice odata ca a fugit din memoria v6stra
niultimea nespuse de harm!, ce din o ast fel dc lontann, de
our prea carat s'a revarsat cu darnieie si eu imbelsugare
in sinurile celor ce alearg6. catrA Ea. Nu indrrisnese sit pre-
supun de loe ca dory nu ye amintiti mai mult caldurosa
ajutorintA, sprijinirea, solirea i manuducerea Sa. De ce
dar atitta bucurie fara vreme ?Am inteles sensul,ne-am
ajuns seopul ! A.vett dreptate, bucurati -ve cA avetf euvent.
Prea Curatit Match st a dat asta-c,li prea sfantul shflet in
manile Cuventulut Dumneqeit-Omului, pentru ca ea pl6e
torential peste not fiii set de aeolo, de la Cel fart de Ince-
pt-it, si Isvorul eel mai bogat a vietel de veel riuri aurite
de bine facer!, fericire nemurire. Bucurati -ve ve-
seliti eAttlocuitt acest pament de suspinurt i laerimt, pentru
ca s'a inaltat peste stele Imperilteasa cerurilor, pentru ca sit
sehimbe eurgerile (vArsarile) in folos obstese al 6menilor.
Mat ales pentru ca sa bata in inima v6strii atata bucurie
me presint astA-chsil ye expun, dupe putinta, acesta ces-
tiune. Si de si expunerea va fi Ma arta, sper ca va fi
plaeuta voile aseultittorilor tubitori de D-qeit, cast armo-
nisaza Cu dispositia sit-110111m ce aveti okra. Ceea ce da cu
imbelsugare darurtMir&a. pitrurea Feetorti.
Mat iffial este prea evident si Cu gritbire este nevoe
de argumentare, cum intru tot Iwperateasa Feetorti, and
s'a inaltat cu prea marita cinste in palatul eel purtator
de lumina al miiretiel Celut A-tot-puternic, indata ce o
a velut s'a minunat chorul puterilor Ceresti: fine este
adsta ce s'a inaltat din deserturt? Si se ocupa de man-
Ql Qi ve
si
www.dacoromanica.ro

23. 310 CUVENT PANEGYRIC
tuirea nature! rationale". (Cantarea cant. cap. 8. vers. 5).
Pentru ca si mat inainte de a apa'rea din vechiurile sinurt,
ale Profetilor a fo-t pregisa tota spre folosul neamului
omenesc. Data viata, intrarea el in lume, nutrementul,
petrecerea si tota fapta sa a fost pentru mantuirea orne-
n6sca, tine p6te sa se opuna ea si inaltarea sa n'a fost
pentru neamul otnenesc? Cine se va improtivi ca nu s'a mutat
pentru neatnul omenesc ? S'a aratat in Vechiul Testament
sub umbra unet porfire, in flacarile , die, ale rugului celut
nears al lui Moisi, si cu focul dragustet sale ne-a deslegat de
legaturile cele grele ale sclaviei stramosestt (Exod. cap. 3..
vers. 2). S'a aratat in adancimea apelor in forma de
Chivot pentru ca sa ne pazasca in bratele cele indurat6re
de muma, de infrieosatul cataclism al blestemulut adamitic
(Genes. cap. 7. vers. 7). Si ce sa lie Inca, ce primavara
inflorita de har nu ne-a preinchipuit in tolagul eel odraslit
al tut Aron ? (Numere cap. 17. vers. 7). Cate secule de
our nu ne a inrourat din vechime prin norul eel aducetor
de plaie al ha Me? (Imp. 3. cap. 18). La cata fericire
placuta, nu ne-a radicat prin area seam minunata a ILIA
Jacob? (Genes. cap. 28). Aicea mi se pare mie ea o v6d
lurninand ca un Luceafet de dimineta pentru ca sa irn-
prastie de la not intunerecul insalaciunei deabolice (Cant.
cant. cap. 7). Sa luasca acolo ca un S6re prea radios
pentru ca sa inavutasca sinurile n6stre cele de nimica cu
insuflari fruna6se. Aicea sa lumineza ca o stea spre a ne
fi ca conducet6re in chorurile cele intunee6se ale miseriet si
ale vietet n6stre cet pline de perieule. Acolo sa lumineze ca
o Luna pentru a ne inalbi pe not cet intunecati, si a ne
conduce ca un curcubeit spre a ne fi Inger de pace. 0 !
aretarY nenum6rate! VedeV cum se respandese pe cam-
pit pentru a fructifera griul celor alest, cum se intinde
ca o Livada pentru ca sa ne dea arborele vietet, cum
se radica ca un Munte pentru a ne odrasli adeverata
vita, cum izvoreste ea o Rintana inellisa si un Put plin
de ape datatore de viata, pentru a ne harazi harurile
www.dacoromanica.ro

24. LA ADORMIREA MAICEI DOMNULL1 311
cele de sus. Vedeti cum infloreste ca o Rodie din Ieri-
hon pentru a ne transmite parfum bine-mirositor ; Ca
Chedrul Libanului pentru a ne procura balsamul eel de
Inuit pret al nestricaciunei ; Ca Chiparisul Sionulm, pen-
tru a ne pazi prin umbra sa. Si ca Finicul din Cadde,
pentru a ne imbogati cu invingeri glori6se si triumfuri;"
in atata in cat putem sa-1 strigam : ca nu pentru tine nu-
mat te-al nascut Fedora. Si in adever, nu numai pentru
tine singura s'a marginit eel nemarginit, s'a incorporat eel
fail corp, at desmerdat pe nutritorul a t6te. Nu numai
pentru tine singura te-al nascut Femora. Cand A-totputer-
nicia Creatorului a luat fl6rea frumusetei din flori, fl6rea
luminel din stele, fl6rea al-betei din mArgaritare, fl6rea cura-
teniel de la Inger! pentru a forma frumuseta nature!, pe
Nascet6rea de D-deu, pururea Feci6ra, s'a ingrijit si de
mantuirea nostra. Nu numai pentru tine to -ai nascut : nu
numai pentru tine numai al pronuntat acel cuvent de patru
silabe: fie-mie (dupe euventul tett), de care atarna mantuirea
a t6tii, lumea (Luc. cap. I). Nu numai to singura to bucuri
de acele bunuri ne descrise ale Paradisulul, ci si noi pecatosii
si nevrednicil fiii tel, pentru ca to -al nascut, ai vietuit ai a-
dormit si te-ai mutat la Ceriu, pentru mantuirea neamului
omenese si folosul lumei intregi. Asa cantari melodice inton and
astacli sfanta nastra Biserica, marturiseste: Intru nastere
fecioria, al pazit, intru Adormire lumea nu o al parasit de
D-deu N iseet6re..." (Trop. Serbet3rei). Si eine se indoeste
vre-odata,, Mireasa,famprihana, de acest adever? Ca oglinda
cea mai adeveratar aduni in sine razele bunatatei Dumne-
4eesti si le resfrangt sure noi intr'un chip 6re-care. Si
acum chiar ea o Fontana izvoritdre de daruri, band din
adancimea cea nemasurata a bunurilor apa cea de viata,
cu bogate curgeri versi asupra nostra. Acum ca o Albina
prea ingrijit6re alaptand fl6rea cea prea duke din Nazaret
ne transmits si noun mierea cea prea duke. In fine ca Abis
plin de daruri ne harazeste en imbelsugata dare triumful
asupra ve4utilor si nev6401.or vrajmasi in or! -ce lupta si
www.dacoromanica.ro

25. 312 cuvENT PANEGIRIC
resboi: Sanetate contra bOlelor in timp de clumii, sigurant,a
contra vijeliilor in timpul iernei, sprijenul contra tradarilor
in timpul persecutiilor, ajutorul in contra nenorocirilor in
timpul saraciei, $i mangaerea in contra a t6td ispita in
primejdii. In cat de loc nu me indoesc ca pentru tine cea
prihana si Prea-curata Naseetore de D dell Maria,
Santitul cantator a ciripit (cantat): Mantuire volt] lucra in
ruijlocul pilmentului" (Psal. 13). Pentru ea to est] inima
pe care s'a zidit viata lume] ; Esti locul din care s'a scos
comorile eele mai de pre ale mantuirei omenesti; Est] Cerul
din care ca din o plate s'a reversat tote harurile pe pa-
ment ; EtT camara de nunta unde s'a insotit umilinta na-
ture]. nastre cu prea Inaltul Dumnedeti ; Esti in fine Car-
tea in care scriindu-se Cuventul Tai inscris Tu im-
preuna cu Cuventul ca impreuna Eliberat6re. 0 ! haruri
a celei Intru tote cantata Feel6ra ; daruri de sigur de
admirat, nu numai pentru multimea lor, ci Inca de admirat
ci pentru nespusa bunatate Gtitra nol. i 6re sa fie cineva
atata de nerecunoseetor in cat se, nu marturisasca ca Mu-
tarea Feciorei a fost o surprindere vecinica de iubirea sa
catra not.
Dar pentru ce me incerc eti cu trop; oratorici t}i cu
forme tehnice sa dovedese tot acea ce Ea insAsi dovedeste
astach prearetat,Maica Adeverului,Stepana de D cleu
Naseet6rea? S'a apropiat, dupe cum vedeti, Fontana vietet
ca sa intre cu o minune curiosa in noianul intunecos
al mortei. A pierdut mare parte din stralucirea naturals
ochii eel straveletori i scanteitori cu greti nlai apare
Inca fata cea vibe i rosata buzelor. Mai Inainte Inca de
a secera mortea tota multimea harurilor corporate, se in-
t6rce Nilacetarea de D-leti catra Petru, ce se caina, catra
Ioan, care suspina catra sfintiti Apostoli carii
Inti'un glas plang cu o voce intrerumpta prin suspinurl
r6gtipe Sfintii Apostoliet implineasca acest testament : In
satul Gretbsimani ingropatirm trupul ca si cum ar
dice: O copii ai filului meti Iisus, dupre cum tote po-
fdrit
si
si
si cei-l-alt"
si
mete,
www.dacoromanica.ro

26. LA ADORMIREA MAICEI DOMNULL'I 313
runcile lui Iisus, Parintelui si Invetatorului vostru le-ati in-
deplinit, tot asa indepliniti, ye rog, si cuventul Maim v6s-
tre. Ingropaci-mi mostele in satul Ghetsimani : In satul
Ghethsimani ingropati-mT trupul met". Dar o ! mult sim-
batica si milostiva, Maria, de ce cu atata graba si dor
indemni pe SfintitiI Apostoli ca sa, ingrape in satul Ghet-
simani pre Dumneleeseul si pre fericitul tell trop? Oare
pentru ce. ca zare purtatore de lumina, Maica a Fiore'
din Nazaret, nu voesti de cat in mijlocul florilor mirosi-
tore sa-ti faca iliormentul ? sat pentru ca, doresti sa aduni
si ca adormita singele eel de mutt pret, pe care viti 1-a
versat in acel be Lin-nascutul ten Fit ? Sau pentru ca
imitand si tu natura altor fort, care-0 an inceputul gi
sfarsitul in Gradim de asewinea, si tu care esti, Rodia
cea mirosit6re a Ierehonului, voesti sa -ti ai ruormentul in
gradina? Nu, nu, and 04-mi dice Preasfanta Mireasa, altul
este seopul si altul sfarsitul dorintei mele. Voesc I:i poftesc
sa, me ingr6pe in satul Gethsimani, pentru ca fiind local a-
prdpe de valea Iosafat, in care trebue sa fie ultima judecata,
a lumel, p6te ea, va voi sa, tea in acea infricosata di omul ne-
norocit si pecatos vre- o usurare, vre-o mangftere si ajutor
de la mostele mele adormite, si de la acea terina, care in-
sufletitii, a dat dreptului judecator corp omenesc. De area
aducendu-si aminte intruparea, sa din sanpurile mele si cu-
noseend intrikata mea fata in acel pfiment, uncle va fi
ingropata Maria Muma sa, va judeca en blandeta; aruncand.
fulgerile blestemulut, va ridica manile spre bine-cuventare;
stingend focosil set ()chi, II va sehimba iu milostivire; si in
fine lasand tOta mania si urgia, se va grabi spre imblan-
;lire, si asa drepta resplata o va int6rce in indurare, osinda
in compatimire, 'Ira in iubire, pedeapsa in har. Iar : Du-
eeti ye de la mine blestematilor", (se va int6rce in) Veniti
catra mine bine- cuventatil Maacei mele" (Math. cap. 25.
vers. 41). De aceea dar Apostoli ai Christosului meu,
ingropatiuni trupul meu in satul Ghetsimani si tu Millie
www.dacoromanica.ro

27. 314 COVENT PANEG1RIC
si D-deul mea primeste Duhul mea". Te rog si me cu-
ceresc tie prea dulce si prea dorite Fitul met, primeste
Duhul meii, pentru cii fiind cu tine in Certu voia avea mat
multi usuratate sit bine-fac clironomiet tale, fiilor nostri,,
credinc ()sit nostri, carit se impartasesc de bucuriele tale
cerestt.
Cu graba, a exprimat aceste cuvinte cu totul induratore
Nascet6rea de Dumnelea Marcfi, cand indata s'a deschis
Cerurile si Parintele cel fail de inceput cu bratele des-
chise a inceput a o chiema si a -i dice : Vin'o din Liban
Mireasa, vin'o din Liban, vet veni si te vet incununa.
(Cant. cant. cap. 4, still 8). Aide, vino tubita mea Miresa
pentru ca sa primesti aceste bunuri nespuse, pe care ti
le-am Oft mai inainte de facerea lumei ; vin'o, grabeste
sa gasesti ehorurile ingerilor, carit iti laud';,. fapta. Arhan-
ghelii calif IV admira maretia, Puterile call din inilltime
iti lauda, ne'ncetat puterea, Ineepetoriile, carii prea inalta,
Imperatia to monarhica, Domniile, care te canta pe tine
D6runa tuturor si ImperAteasa. Tronurile unde tronurile
Heruvimice pe rand te vestesc de Maier', a mea ; Hernvimii,
unde este adancimea intelepciuneT, Serafimii, carii inalti-
mea Tubirei tale catra D-deli si catra 6meni o maresc
dupe vrednicie. Vin'o infra prea tubita mea Mireasa.
i indata, an fi veclut cine-va pre Preasfanta Naseet6rea
de D-deu Maria ca intra nevedut, ca intr'un car de lumina
purtator, nu de catra cat intraripatt dupe parerea. lui Pigaz
(Lucian In visul sea), dar in car purtat de ingert, si
atata de stralucitor, in cat fara insalaciune at putea sa-1
numesti carul ce duce aurora a Insust Sorelui Gloriet.
0! maretie a fecTorieT, abla ajungi la portile focose ale
Imperatiet cerestr, cand s'a sculat Imperatul Imperatilor de
pe prea Inaltul Sett Tron al maretiet Sale si intimpinand'o-
impreuna cu Filul si Sf. Dah, tata Sfanta Treime, la intim-
pinarea et, Pururea- feciOra si Nascetorea de D-clew Maria,
intra cu putere si en multi marire in Paradis in canturt
melodice si armonii simfonice ale tuturor Puterilor Cerestt..
www.dacoromanica.ro

28. I A ADORMIREA MAICEI DOMNULUT 315
In acea adunare de bucurie cereasca si veselie is impe-
rAtescul Profet si Imperat Chitara sa melodic& si atingend'o
cu vers de desfatare a cantat catrA D (lett i Parintele :
Statu-a Imperateasa de a drepta tai (Psal. 44). 0 ! Marire,
0 ! Cinste, 0 ! Cereasca veselie. Si tine pate sa istorisasca
sari mai bine a dice sa priceapa prea marea bucurie pe
care a luat'o asta-di Fedora? Cine pate sit spunA veselia
cea nernArginitrt nemesurata bucurie vedend'o prea Inal-
tata mai presus de chorurile ingerilor inchinata ca
ImperAteasa Imperateselor i St6pami, a tota lumea. 0 r
natura, omeneasea, inaltata, i prea glorificatai ce motiv
n'ai asta-di de a serbatori si a to bucura! Da, sa se bucu-
re tota natura pamenteasca, salteze tat& zidirea, vese14sca-se
tot& starea, bucuri-se tata (autoritatea) puterea, salte de bu-
curie OM vrasta, cad' Tata Fecidra, fitca lui Adam sa inalta
spre Ceruri" (trop. 2. la inainte prasnuire). Bucurati-ve qic
Cu totii, pentru ca de si s'a inaltat la Ceruri Mireasa lu
sa nu socotiti ca cu totul ne-a parAsit, pentru
viaz 1 sus si viazit pentru noi. imp6rataste in Ceruri,
imperateste pentru ca s& fie acoperemant, refugiu si ajutor
peeatosilor obst4sca sprijinitdre a Crestinilor. Mai ales
cu cat mai mult a crescut aurora Gloriei, cu ark mai
mult a crescut iubirea si cu iubirea facerea de bine ; in cat
cat a fost pe pament Maica Fedora arunch ca same/
harurile sale, iar acum suprabondeaza din Ceruri cu bel-
sug daruririle.
dar mai drept apare ca aurora cea plina de
har, dupe cum a veclueo s'a admirat'o Solomon. Aurora
argintie ce imbogatete muntii, invesele§te aerul nourii
i lumineza minunat tot lumea (Cant. Cant. cap. 6, v. 10).
Arata-ne §i noue fata to cea plina de har, prea frumdsa au-
rora, fala Crestinilor, speranta celor desperati, bucuria
ajutatdrea sufletelor; si primeste ruga prea blftndului nos-
tru Domn, care de un cuget cu poporul lui D-deti, eel en
nume crestinese, Iti respect& maririle tale, lauda serbatarea
si
si
1)-dea, cat
si
si
Asta-di
si
Qi
www.dacoromanica.ro

29. 316 CUVENT PANEGfR1C LA ADORMIREA MAICEI DOMNULUI
ta, serbatoreste dupe cuviinta prea slavita Mutarea ta la
Ceruri. Viu'o prea dorita aurora si cu lumina ta cea stra_
veclet6re imprastie noril intunerecului, mintea
fi cugetarea. Grabeste, U ! prea vestit6re a clad alun-
gaud somnul eel ingreuitor al pecatului, de cum-va sa
afla in turwa cea tamica, trezeste servil tei la faptele viqei
vecinice. Harazeste-ni §i none acest har Preacurata, ca, aceia,
urmand exernplul prea piosului gi iubitorului de Chris-
toe Doninului nostru, ail audit aicea laudele tale, si ati marit
amintirea gloridsei tale Muttiri Ducaneleesti, nisi odata sa
nu vada, inserarea acoperementului ten eel prea puternic,
Amin.
C. Erbiceanu.
f i
criti
lumin4za-E
www.dacoromanica.ro

30. CUVENTARE
LA
Patima cea lumei maintuitOre a Cuventului
P7'072202(0 yci afierosit Prea fericitului ,si Frea int6leptului
Stepan, Domn Domn Dosithein. Patriarh sfintei Ceta(l
lervsalimulut ,si a tota Pnlpstina, de Radii Pt/ Prea
blcindului inbitorului de Christos Domn a taut Ungro-
Vlahia, Donin Domn Joan Constantin Bassarab. In Bacure
de Anthim Ieromonahul din lair, 1704.
Prea fericite, prea intelepte prea sfintite Ste-
pane §i Patriarh a sfintel Ceratl IerusalimuluT §i a
tdta Palestina, Tar al nostru in Christos parinte
prea respectat.
De sigur asi fi ne,dreptatit piositatea to religiOsa,
Prea fericite Ierarbe, data marelui Arhiereti, care
a suferit forte malt pentru noT evenementul cel
mult regretat, nu T-a§T fi dedicat acesta, sufletuluT
nostru celuT prea pios. Fiind-ca de §i ordinea natu-
reT invata, cel asemenea cu cel asemenea, cele sfinte
celor sfintY §i cele sfintite sá se dedice sfintitilor;
ci
D-clea-Omulair
pi
www.dacoromanica.ro

31. -318 CLVEITARE LA FATIMA CEA LUMEI MAN1 =ORE
CuT dar i se potriveste mai bine dedicarea de cat A-
celuTa ce atilt de mult a suferit pentru nor, de cat tie
care atilt de mult to -all luptat pentru gloria AceluTa,
si pentru Mormentul LuT eel datator de viata, luptand
pant la mOrte cu delimitate? Ar trebui aicea sham
tote Musele lull Omer, eloquenta lull Demosten si
tote litnbele si gurele lumeT intregi pentru a putea
descrielucrulenumerhnd victoriile, luptele si faptele
cele prea minunate, pe care numaT pentru credinta
singur le -all s6ve'rsit si dilnic se'versestY. Dar pentru
c`a, acestea intrec numerul u6sipului, devineneputin-
cT6sa si mintea cea mall productive pentru ale in-
plege, cu atilt mall mult limba copilaresca sa le
explice. Cu tacere religiosa las cate at facut si
neincetat facet cu fapta si cu cuventul contra altor
neamurT si a noilor eterodoxf a inchindreT Dumue-
deestf Orthodoxe, care te vadesc pre tine mall presus
de VechTul Thrcule, luptandu-te nu cu o Hydra,
ci cu atata, cati sent uritoriT de Dumneded, con-
traria( Or thodoxia. TacTarasf despre multimea car-
tilor tale de invelatura, cu care si lumea inteleptestf,
si pe nebunT if cum'ntestT, si Oriental iI infrurnuse-
tez1 si 03cidentul it lurniuezi, si 13.serica intocruestf
si tOte natura o inveselesti in atata, in cat, ca a
unuT alt sore tannic, in tot pAmentul a fesit vestea
(despre Dosithefu) si pant la marginile lumef gra,-
Turile lull (Psalm. 18). Lis T Lrasfri:vna Dumnedeesca
pe care preacuratul ted suflet cu foc fferbinte 6 in-
calzeste catra D-deti, care fara, partinire, pe fate, si
cu curaj apostolic sfatuesti pe altif, si ustrezi pa
cell nesupusT, in fata stigrnatizand pe cell ce nu se
indrepta, acestea un al doilea Ilie te arata. Pentrui
vegherile de tote nOptea ce le petrecT sad rugan-
du-te sat ocupandu-te cu cartile sfintite nu mall
is nitnit, (lipseste sfarsitul).......
www.dacoromanica.ro

32. A CLIVENTTULU D-pEt-0341.:11:1 319
CU VENT.
Cine sa nu plang5, ast5,-q1 privind cum produce sudorI de
singe eel lubit, eg, se stringe in lanturi Dumneleil, cA, se
tAgadueste de servitoril sel Domnul, c i se intimpina. cu
°earl Imperatul, ca cu judecatb, ne drepta se condarnra
judecatorul eel drept, ca cu spins se incunura Capul ne-
mulul omenesc, ca i s'a pus pe umere lemnul de restig-
fire eel ce este re'suflarea a tote, e6, s'a adapat cu fiere
Dulc4ta, cã s'a pironit pe truce RefugIul, a, a insetat
Fontana, cã s'a stns focal, ca a murit Viata, c s'a in-
mormentat Invierea? Cine s'a nu se minuneze ve4end
arnicitia tradata, bucuria intristata, libertatea selavitk eon-
-damnatA nevinovatia, muncita dreptatea, caleata in pici6re
Majestatea, Duhul gurei n6stre farit suflare si mort? Cine
n'ar plange cu gemete vec,lOnd pe acela care la crearea
lumei intregi vOute nevelute este Inceputul, in or-
dinea fiintelor este IntelepcIunea ai in predestinarea celor
ales1 este Cartea Vietel? Pe acela care cu lucrarea este
Mijlocitorul intre Dumne;leti 6menI, cu natura adev6-
rata bi-Mate, cu fapta adeverul, cu intrecerea Dumn24ei1i ;
sa se vinclA pentru ca sa ne rescumpere, s'd, se tradeze
pentru a ne elibera, sa se ranesca pentru a ne vindeca,
si sit se °more pentru a ne da viata nou6caril eram
morn pecatului? Ne umanA, in adever este nerecunostinta,
data pe Dumneileir nu'l plangern, care'sI preda singele
sell, mat ales pre sine pentru dragostea nostra!
Face Intalul pas in satul Ghetsimani, pentru ca sa.' in-
ceapa din grading Iubirea celui al doilea Adam ; dupre
cum din gradinh', eel intAlu a inceput lupta. Merge la
muntele Eleonului nu pentru inveseli fata prin unt-
de-lemn, ci pentru a gasi untul-de-lemn spre a vindeca
ranele pecatelor n6stre, pe care ne aflandu-1 in pitmen-
blestemat, citici blestemat este pamentul, in atata s'a
intristat, in atata s'a turburatintristat este sufletul mstl
(Math.), in cat pentru marea, intristare pe jum'etate mort
a eaclut cu fata la pament. cridere! ridicarea natures
distrugerea infricosatei tiranil a Iadului. Cadere,
inaltarea darului, omorirea pkatului. Caderea preambu-
lul patemei, dar datator de nesuferinta, simbolul mortel.
dar datat6re de nernurire. Mal' ales intrecend intristarea
pentru ostenela la acela care este bucuria Ingerilor, si s'a
caclute,
Qi
apt
tnl
www.dacoromanica.ro

33. 320 CUVENTARE LA PATIMA CEA LI. MEI MANTI:11 ORE
facut sud6rea lul ca picaturile de singe ce cad pe parnent"
(Luca). In atata s'at inmultit reutatite n6stre, in cat pen-
tru ale plange Fiiul lul T111 era de ajuns douil
sir6e din ochii lull, ci a deschis tot noianul singerand a cor-
pulul s6b, si a asudat.
Cand D-411 ne plange cu lacrimi de singe, ce datorim,
not sa, facem? Cand Creatorul a tote lAcrameza pentru m6rtea
n6stra cu singele set, si not mortea Creatorului ajunge Ore
sa o plangern numai cu o lacrirma ? 0 singe Dumneclees-c !
0 lacrAmi Dunmegeesti! Uncle esti scum Marie MagdalinA,
care erai obicinuitA a cadea la piciorele Domnului sa versi
parae de lacrimi si sa -ti stergl lacrimile tale? Vin'o aicea
acuma, o prea sfant suflet, ea sa aduni rnult pretuitele
lacrimi ale InvetAtorului Vet? Ada uneltele cu aromatel
pe care le-af desertat in casa Fariseului, pentru ale umplea
de un balsam mai de pret, pe care pentru a-1 aduna mai
usor, na, dat iniura mea ea burete si aduna. 0 data
not toti le-am introduce de acolo in inimile n6stre, cei intu-
necati prin p6cat ne-am imbraca ca in porfire cu singele ro-
sietec si curatitor de p'ecate al 11Iantuitorului !
In Paradis a avut be lupta omului contra lui D get,
far aicea in gradina are be dragostea prin sarutare, de si
sarutarea trAdArer. S'a prins aicea de buna-voe in cursa Iu-
deilor Eu sunt" (loan), si plateste gresa,la strAmosului,
care s'aseundea de la fata lul D-clew. pentru ca Fla arate
acolo cu totul libere manele lul pentru ale intinde ca sa Ia
rodul oprit, iatsa, trout Adam care le clA spre legaturi. 0
ne spusA iubire de 6meni a lui lisus! 0 nebunie vrednicir
de jale a Iudeilor ! LegA of bil mAnele acelea, care at venit
deslege pe cei legati, care alunga demonii, vindecA pe
cei bolnavi. indrepta pe cei paralisati, invie pe cei
In lanturi de tier intind bratele acelea pe care D-clef din
Ceriu le intinde in ajutorul nostru. String acele palme
intinse, pe care Dumneqeesca Pronie nici °data nu be
stringe de la bine-faced. LeagA, in fine cu funii grele de
deslegat acea dieptA a lul Dumneciet, cu care a dat haru-
rile 6menilor. 0 rAbdare! 0 tndelung-rabdare! Adam ne-
ascultator s'a ascuns de D-rJeti judecAtor, far Fiiul lul
ascultAtor 'Ana la mOrte esti tuft la tribunale in
lanturi ; sau sa clicem esti brit in pretoriul judecatorilor, in
lanturi, invetandu-ne pe fie-care sa nu caute asa user sa se
arunce la tronuri, demnitati si onoruri, ci sa -le tragA prin
I) -den
mortei.
D-(;lert
ill
Si
sit
www.dacoromanica.ro

34. A crvEsTut.ut D-pat-omurat 321
lanturile virtulilor si ale harurilor. Adam se disculpA pe sine
ca este nevinovat, femeea care miaa dat mie. acesta mi-a
dat din lemn si am mancat" (Facerea, cap. 3. v. 12). Si
Emanuel de si nevinovat, s'a condemnat a fi vinovat mortil.
Acela pentru a convetui cu barfitorea Eva a *tit, iar
Christos pentru a vindeca acesta rang a tacut in fata Ar-
biereului. De aicea incep batjoeurile, sa fabric zavistiile,
sa cautA, minciunele. Dar fiind-ca din vechime a Inintit
Adam, si de atunci tot omul se numeste minciunos, pentru
ca sa suspende atata rninctuna, Iisus, care este Adeverul,
suportA minciunile mintitorilor, in cat nunciaT cu tAcerea
s'a aparat Adeverul contra minciunei.
Adam a luat blestem servil in fa0, intru sud6rea fetei
tale vet manta panea ta" (acolo) Iar noul Adam pentru
ca sa, usureze pe eel vechit primeste de la un sclav o
palmy In fata. Sari se pAlmueste pentru forma fals& a co-
lore' ce o arAtAm in fata, and deridem pe apr6pele, pur-
tand risul pe buze, tar in inima tinem ura veninul.
De aceea and adeve'rul dragostea sunt g6le, se go-
leste DumnecIet, cati oche de at Iudeilor it ved, atatea
loviturt mortale primeste F i cate limbs strigat.: SA se
restigneas,A", atatea cruel' a purtat acele membre neinti-
nate ale corpului indumnejeit. DacA Fecioria sa teme de
insAsi privirea sa, cu ce frica sufere pe cele streine?
Sa goleste dar de vesmintele lui Timis, ca $i cum acestea
s'ar fi aflat intala datil pentru acoperirea golaciunei
rusinei adamitice; De aceea arunand aeoperemantul a
dat spre rinire acele pArti pe care cu frunzele de smochin
le acoperea stramosul. Asa a cAlut preste el curand o
grea p16le de lovituri; asa acela care pe eel ce'l iubeste
II ceartA" (Pavel. Ebrei, cap. 12), loveste pe Filul pe care -I
lubeste. Si fiind-ca pe alt fit al °multi] n'a Cubit mat mult
de cat pe indumnecleitul lisus acesta este Filul met eel
Cubit" (Luc. cap. 9), pe acesta mat mult l'a bicluit,
loviturile s'au preMeut tote in dove41 de iubire. Sa nu se
mire tine -va data pe spatele sale i1 bateat pecAtosii, pentru
cg si el a devenit piatra fundamentala, tar piatra era
Christos. SA nu se mire cine-va data Sinagoga a scris
atunci de asupra sentinta schingiuirel, pentru cg Christos
este carte si cartea vietet. Punend Ina Iudeil atunci in
acesta carte a vietei ast-fel de invinuiri fele a mortel,
sterg numele lor, care era sense susca popor ales ale lui
Biserica Ortodoxi Romani. 3
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

35. 322 CUVENTARE LA PATIMA CAA LUMEY MENTUITORE
Dumneqeti, dupre cum David a profetit : Si se vor sterge
din cartea celor vii si cu eel drepti nu se vor scrie"
(I sl. 63).
SA incununa dune aceea cu cununa de spini, si nu este
lucru de loc curios, pentru ca, daca Adam eel intaiu a
luat tote rodiile placerel pentru sine, ne vom incununa
cu rodil mai inainte de a se vesteji" (Intalp. Sol. cap. 3),
eel al doilea Adam n'a gasit alt-ceva de a se ineununa
de cat spini. Cu tote acestea dacii, eel intaiu Adam era
ca un spin in mijlocul rodiilor, cel al doilea straluceste
ca crinul in mijlocul spinilor, sai sa dicem mai potrivit,
sa incununa cu spini pentru ca s i invete omul ca nu
etse regulata si neteda calea spre Cerlu, fiind-ca Christos
care este calea, Eti. sunt Calea" sa incununka cu spini
(loan cap. 14). Sati precurn cap se dedaii la rodiile acestor
placeri lumesti, numal ghimpii II lag flarel pe campia pre-
dulcelul Emanuel, sati pentru ca sa arate cä diademele Ira-
peratiilor lumei acestia, alt-ceva nu sunt de cat spini pe
capetele Imperatilor. SA imbraca in Marthda alba, pentru ca
cu ast-fel de haina, sail albindu-ne pe not ne asaza in Ceriu,
sau ne intorce haina a nevinovatiei, de care ne-a
despoiat sarpele eel Inceptor al reului. I se da dupre
euviinta in loc de sceptru o trestie, pentru ca sa int6legem
not usuratatea si desertaciunea celor puternici si a ma-
relor boeri, fiind-ca trestil sunt Imperatiile si Domniile
lumei acestia, caci dupre cum trestia se loveste de venturi
si se culca, asa si Domniile se turbura clilnic si se zgudue
de vijeliile Intamplarilor protivnice. Era acea trestie verde,
in semn c6, daca trestia verde, dupe Fisiologi, farmeca
pe carpi, si trestia acesta departeza de la nol otrava sar-
pelui, adeca pecatul.
Cu ast-fel de munci dar tiranisit, rusinat si schingtuit
merge Iisus punt and Crucea. Acesta este greutatea peca-
telor n6stre, si eat este de Brea sa o pricepem de acolo,
Ca mai mult de cat ()data, purtanclio Dumnecleul nostru,
din causa greutatei cade pe cale. Sa sue la Golgotha si
stand la hotarul paternei, ostenit eel ce atat de mult a
suferit pe cale, este Intins pe patul dureros al Crucei, a-
cdia spre a se repausa. Deschide manile sale, pentru a ne
primi in bratele sale. Indira capul aratand prin acest
sewn ca pe tots ne chiama catra El. Striga cu glas mare
pentru a'l ancli top ca este insetat de mantuirea tuturor,
banns
www.dacoromanica.ro

36. A CINENTI7LLT D ph.t-ommut 323
si ca Pastor bun sufletul sat si-Ipune pentru ol. Se Ina it&
in aer pentru ca sa, fie Mijlocitorul Intro D-40. fi Omeni.
Se intuneca curand ditta, p6te pentru ca sa dea somn.
dulce Facetorulul a tote, celui ostenit, sail voind ca pa-
mentul eel uscat sal ude cu sangele sai, a facut ea sit's):
detraga, In urma, s6rele razele sale, pentru ca sa, nu usuce
Angelo acela, cu razele sale cele calde. S'a cutremurat
pamentul pentru prea marea facere de bine, si de bucuria
sa s'aa deschis mormintele si au scos vii afara pe eel more
din el. Petrele s'au dispicat, pentru ca inimile Ebreilor emu
atata de inasprite, dupre cum si ale nOstre astadi, in cat
de o ucidere asa de sangerosa si de o mOrte mult durerosa a
Facetorului si plazmuitorului nostru nu s'ail intristat, n'au
suspinat, n'au plans, n'aii. suferit ; spre turburarea si ru-
sinarea nostra se desfac si se iespica pentru a ne dovedi c5,
elementele sunt mai compatimitOre si mai milOse de cat ini-
mile nOstre. lata dar, este deschisa alum milostivirea indurarei
Dumnei,leesti pentru eel raniti, sa alergam dar cu totii cat
mai cu repejune. De am avea piept de arama, inima de ada-
mant, arama, In topitorul dragostei Dumnedeesti, unde
este alt foe, se topeste ; lar adamantul cu sangele eel vitt
al mielulul se desface. Daca suntem iarasi morti si mu-
rindi, costa cea impunsa a Mantuitorului fie-ne noue" mor-
!pent ! Daca suntem si vii sit murim acolo la tronul vietei,
la Crucea cea purtatOre de viatA. SA, alergam cu totil si
Wand ton grija cea lurnesca sa, cadem cu suspinuri i
lacriml la piciorele cele pironite ale Dumnedeului celul
Restignit. Sa ne aruncam in bratele Crucei pentru ca lu.-
mea sa, se restignesca cu not si not lumei. Sa ne afundam
in aces mare Rosie, pentru a ne enumera cu aceia, caril
s'ati inalbit hatnele for In sangele mielului" (Apoc. cap. 7).
SA alergam cat mai lute, sa ne grabim cat mai curand
ca sa aflarn in ogorul eel cultivat comora, in pamentul eel
bine-cuventat semanta cea aleasa in izvorul vietei apa
haruita, in insulte onorurile, in palmuiri invingeriie, in
invinuiri ertarea. in trestie sciptrul, in uraciune frumuseta,
in nenorocirl fericirea, in Imprejurari grele norocirea, in
persecutii pe Dumnedeti., in mOrte viata.
C. ErbicOut.
www.dacoromanica.ro

37. PRECUVENTARE
LA CELE PATRU DISCURSURT
SI
DESCRIEREA CARTICELE10E LE CUPR1N DE_
Din intamplare, dilele acestea, mi-a cadut in mini o
carticica imprimatii, §i de o valore forte preti6sa pentru
literatura nostra nascenda. Carticica este tiparita in limba
greca vorbitore (apla), de catra eruditul §i vrednicul de
laude literat al neamului nostril, Mitropolitul Anthim Ivi-
reanu, pe atunct Ieromonach. Ea, cartea a fost proprietate
a altui inv6tat roman, a lilt Naum Rinaniceanu, (Koti T6;e
Viv tot; Oactc, tropotca && -rptCtiv Tpogiwv. N7oUv. ',puma -6y.
1831, Nosp-(3. 15) i acesta, (lice Naum, inapreunA cu altele
am cumparat'o cu trei lel. 1831 Noem. 15". 1)
Inseranatatea carticelei devine mare pentru ca cuprinde
o literatura romftnesca veche, de §i este scrisa in limba
greaca, vorbitore, dar -1 o concepOune a unul Roman, care
a cugetat rornane§te §i a fost fit. a unul Mare Domn al
Ungro-Vlahiei, Constantin Basarab Bra acovanu, este
scrisa, qic, de insk+1 tefan Brancovanu, fifill eel mai
mare al acelul Domn, §i care, cum stim, a fost decapitat
de Turci ca martir al nearnului nostru, impreuna cu eel-
lalti frati Ili cu parintele for ! Imprimatul cuprinde patru
discursuri bisericeqti, ceea ce dovedeqte ca. fiii Domnito-
rilor pe atunci awl crescuV qi educap in cea mai mare
I) Acesta inse,nnare este push de Naum in frontespiciul celul
Intaiu euvent.
www.dacoromanica.ro

38. PRECUVE.NTARE LA CELE PATRU DISCURSURT 325
religiositate, cu scop de a apara la nevoi cu fapta si cu
cuventul Legea Tarel Orthodoxia Romanesek de aceia
Religia era un studio de prima ordine pentru tronul Tarei.
Fie-care discurs este precedat de o scurta dedicalie,
asa Cuventul Panigiric, rostit la 1702 in pia Sf. Impe-
rap' Constantin si Elena, este dedicat Parintelui sell. Con-
stantin ; eel de la 1702, la ditta IntAiulul martir tefan,
este dedicat insusi acestut martir, la finele caret dedica0I
cetesc urmatorea frasa de mare insemnatate : (haixou c(6-rtttiv
'nip cropExv To; 1.17.tp6;-76v "itOv y.1.1 loyov too aE05, VA-
;L& Tip 7rpozoitiv you Eic; 17L1.741,11 'al, 1.s6t9E6tv, ;t4 vi mit-
-calAirn:coct 1;1 CYTCCI,JUI 11.0,J ei4 Ty.ip xoti. ;6Fotv too arc-Flow,-
Xptcrnii....) 7,R4ga pe insAll intelepciunea Parintelui, pe
Filul si Cuventul lui D (WI, pentru progresul mete la saint&
si inv'etatura, ca s'a" indrepte ocup4a mea spre cinstea si
mrtrirea MantuitoruluI Christos". Din acest citat sa con-
stair', a, fill' Domnului Constantin Brancoveanu eratt cu
multA ingrijire instruiV si educaVi $i ca et singuri aveati
dorul de a inveta cat mai mult si in care scop acesta
solicits ajutorina Santului Stefan, patronul sett. Cunosc
positiv, ca Constantin Brancoveanu a avut de profesorl
pentru flit lui pe eel mal distinsi 1111744 at Secululul
aceluia in aceste locuri, dintre emit citez pe Sevastos
Chimenitul (EEpl6-c64 C. huptevirrfr,), Ioan Comnen Doctor
(Pwiny); Km.v-rivO.-,) si pe Chrisant Notara (INTElpi; Xpigrscv0o0
care a fost Patriarch lerusalimului etc. etc. Al treilea
discurs panigiric din 1703 care -t pronuncat la Adormirea
MaiceT Dbmnulut, este dedicat mumeI sale, pe care o nu-
meste natima prea dulce (M-tyryp !./.01.) i-Auxu-crri); in fine al
patrulea discurs din 1704 este dedicat Patriarhului Dosi-
thelu al Ierusalimului. T6te aceste discursuri cum si de-
dicatiile sunt scrise de mana lui Stefan Brancoveanu si
pronuncate de fratele sed mai mic Radu Braneovanu, $i
care si acesta a fost decapitat de Turd tot atunci.
Fiind-c6, en nu am cunoscut $i nici am vedut Ora acum
aceste discursuri, afara de anal, acel la int'aiul martir
Stefan, ce ni l'a conservat Cesarie Dapote in Catalogul
sea istoric *i pe care l'am $i tradus in romaneste si im-
primat in scrierea mea Cronicarif Greco etc. ; de aceea
apreciand importanca for istorica, le-am tradus pe t6te
-dupe textul grec imprimat de Anthim Ivireanu, spre a se
putea- ceti de tetra iubitoril de literature, nationals si a
www.dacoromanica.ro

39. 326 PRECUVENTARE
trage din ele folOsele sufletesti si luminile istorice asupra
timpului lui Constantin Brancoveanu. Traducerea am fa-
cut'o cu cea mai mare ingrijire asa ca sa se pote intrebuinta
farA nici o indoiala textul roman m loeul textulul grecesc
original. Am observat ca discursurile lui Stefan Branco-
veanu sunt Acute dupe tote regulele retorice, at un exord,
o narare, confirmare si conclusie on epilog ; nu lipsesc si
figuri oratorice pe ici colea. Pentru ce nu le-a pronuntat
pe nici unul din ele autorul fnsasi, ci fratele set Radu
Brancoveanu ? la acesta intrebare nu pot respunde positiv.
Probabil ca Radu sa fi avut o verva oratoricA mai dis-
tinsa, o voce mai clara, pe cand fratele cela-lalt Stefan o
irnaginatie mai mare si o cunostintA mai intinsa. Probabil
iarasi ca se involati intre el ca frati de a participa ambit
la ocasil spre a face placere parintilor si a da un bun
exemplu societatei Bucurestene de pe acel timp.
Discursurile de sigur ca n'au fost de odatA editate, ci
ronduri ronduri. Acesta o confirma si Cesaria Daponte,
care lath cum se exprimA in Catalogul set', scris grece§te,
Despre Omenii marl din seculul al XVII-lea si XVIII in
Valahia si Orient 77
N'am putut sA me opresc de a nu
decopia acest discurs pentru douA considerente : 1) Pentru
ca este cuvent al unel Beizadele (fit de Dornn) ; si discurs
retoric, gi discursuri de ale Beizadelelor si intelepte, sunt
forte putine, pot a dice nici unul, de nu cum-va numal
acest unul, pentru CA eu altul n'am vegut ; 2) CA este
s "ris la dita santului Stefan, a cAruf ruga sa-i avem, pen-
tru ca si et il iubesc, respect si not cu totil si toti
Cresting si in special chiar Christos, pentru a carui lubire
si cinste s'a martirizat. Cu t6te ca s'a imprimat in Ellett-
restrla 1701 2) dar putini it at. S'a facut discursul si s'a
imprimat traind tatal set Domnitorul".
Ce coincidenta curi6sa, tefan Brancovenu stria asupra
martirului lui Stefan, arata lubirea si dorul de a suferi pentru
Christos si Religia luiceea ce i se IntamplA ad-literam, cad
este decapitat in fata parintelui set, ne voind a renunta la
Religia stramosasca, cand ar fi putut fi salvat, data se turcea.
Tata ce ne spune tot Dapoute in manuscriptul citat, des-
criind viata si mOrtea tragicA si martiricA a familiei Bran-
2) Nu este exact ca s'a imprimat la 1701, pentru ca in cartea
ce posed imprimatul pOrta data 1702.
]or
si-1
www.dacoromanica.ro

40. LA CEL2 PAARU DISCURSUIl 327
coveanu: ...In fine acesta a intrat in alianta cu Imperatul
Petru in contra Turcilor, cum am aratat mai sus apol dat
pe fata a fost adus in Constantinopol i s'a decapitat la
chiorul imperatesc de langa mare, impreuna cu cei patru
fit at lui, eterna fie arnintirea for ! Fata, find Imperatul,
obicinuesc Turcii ci &and este sa tae pe vre un crestin
it rlic sa se turcesca pentru scapa viata... Acosta au
facut'o aicea acum la Beizadele cu multa staruinta o
faceaii ca la nicte tineri de Domn. Tar parintele for
present fiind gi vedend ceea ce sa facea temendu-se
tremurand, ca nu cum-va sa se inspaimante vre-unul dintre
et de morte sa se turceasca. It ruga cu ferbintaia, be
spunea le striga sa se pAzasca i sä nu se faca de ris
tradandull santa for Credinta..." Toti flit lul Brancovenu
ark fost martirizati prin therea capetelor inaintea parintelul
lor, *i in urma a suferit *i el mai intal despotare, apol
mutilare *i In fine rnorte, *i tote acestea prin tradare
Acectia sunt adeverati martini at Romanilor pentru aca-
rora amintire not Inca pana acum n'am facut nici un
act crectin si national in favorea for ! Sa stie ca partea fe-
melasca a semintiei but: Domna, fileele *i nurorile, pentru
ca, dot din fiii set eel mai marl eraii insurati, ele
fost decapitate, ci exilate in o insula, fost
Inecate in mare. Intro causele mortel martirice a lui Con-
stantin Brancoveanu sa enume'rA, mai ales diploma Impe-
ratului Germaniel, prin care diploma 11 declara de Print
al Imperiului Germaniel, cum *i pentru averea sa consi-
derabila, pe care voiail a'io lua Tura Diploma a fost
ascunsa intr'o Mita, in Bucure*ti la Biserica Coltei, peste
care a dat succesorul sou, ci a trimis'o la Constantino-
pol, fiind-ca dupe cum dice Athanasie Comnen Ipsilant,
Brancovenu ar fi scapat de invinuirea aliantel cu Petru,
data nu i se gasea diploma ci nu era vadita Portel.8) Intre
schingluirile martirice Athanasie Comnen Ipsilant ne spune
ca a preces tiranisirea urmatore : ati fost aruncati intr'un
cuptor (po;:yvo;) al but Bostangi-bap pentru ca sa spuna,
undo sunt comorile avutiile for ! Sa *tie ca, averea In
3) Vecli: 'AGa VC/0%0'J Illf)X&VTOU, iXitATIO-LatITEZZ..V
WX TraLTEXCJV TWV ELL; ;(;)EEXaTi uETx Tip 6iA(.0o1.101 pag. 2037
216, 233, 264-369, 317, 562 §i 730.
a'st
si
si fit
F,4i
n'au
altii qic
Kov.vrivoti
Qi
pi si
1i
!
Qi
call
si
www.dacoromanica.ro

41. 328 PRECUVENTARE
bani a lui Brancoveanu era trimisa la banca din Venetia a
santului Marcu. 4)
Carticica in cestiune este de formatul 16, nenumerotate
paginile sunt legate la un loc tote aceste discursuri.
0 rating, sacrilege a taiat cite -va foi din dedicatia la dour
discursuri, de buna same pentru ca eraii notile importate
pe ele. Tot in acest imprimat la fine este legata, gi o altar
brosura intitulata : CYCOVAXX 7taXati.i..)v Ttvcov pu,ocrelwv, Tfi;
71TaAtx7)4 il4 T7110 iilLETCp7V &7071V 8E)EXTOV ILETC4Cppo-Ogv.ra xcti
iulaf3(64 aptywOlvTa Ti.f) Bo-E(3Eo-Tatcp ;tat `11/Xor&Tcp
xaL ellyER.Ovt rt&crric OUTypoPXazia4 Kupicp Kupicp
KcovaTavTivy MITot66stpap.7to,c Bo.s.P64, 'ApxtepaTEtsionoc, Toi.) CIx-
vtepwtaTO'J 1117po-rroAirou kupiou 'AvOiEkou Tot; flap/
Tou KUp 11.1&vou 'AiTocrai, oT..) xal TOD; etva?(;)!Iao-t vEoo-Ti iTu7r6-
0-rio-ocv iv TEpyoPucrTtcP, i'TEt &ITO Xpto-Toii 1,713.
71
SentinV a unor vechi filosofi, traduse din Italieneste
in limba n6stra apla i cu umilinta afierosite prea Piosului
i prea Inaltatului Domn Egemon a OM Ungrovlahia,
Domnul, Domn Constantin Bassarab Voevod, pe tend
pstorea Preasfintitul Mitropolit Domnul Anthim din Ivir,
de Chir Manu Apostol cu a caruia cheltulala din nod
s'a tiparit in Targoviste, in anul de la Christos 1713".
Aceste sentinte sunt traduse tai imprimate in doua randuri
in romaneste, de aceea nu le-am mai tradus. Dedicatia
ins& avend un insemnat continut literar i istoric o volt."
publica in traducerea romana la finele discursurilor.
In interiorul pe copertele acestei cartis6re Bunt serise
in greceste deosebite insemnari, care aunt importate ea
date istorice si literare, pentru acea le dad publicitatel in
traducere rornana.
1) 1738 Mal 31, (Pim, Mercuri la 5 6re din 4i, pe
cand era Domn Constantin Voda, (Mavrocordat) s'a Rout
un cutremur nesuferit, in cat 6menii nu mai puteau sa tie
minte altul, asa ca a sfarimat clopotnita Bisericei si a
cacjut casele Monastirei Cotroceni tine sa nu se minu-
nem de aseminea cutremur, §i fie acesta spre aducerea
aminte". Mena scrisorei acestei notice pare a fi a unei
dame marl.
2) S'a cumparat cartea de fata de mine Gheorghe
4) Vecii Daponte, Catalogul citat, manuscriptul original in Bi-
llioteca mea.
'Ico4v9
E, '.1(3-11pwv.
ei
to
3i
si
Ii
Si
www.dacoromanica.ro

42. LA CELE PATRU DISCURSURT 329
Papa-Costa Sachelaru in Valahia, care am fost i secretar
i profesor, de loc din Zagora de fang, Ioanina, din satul
numit Cato-Sudenele, si am insemnat spre amintirea ur-
masilor. 1812 Ianuarie 1".
3) 1809 Iunie 10. Am intrat profesor la copiii lui Arlon
Paharnicul Ioan GA,nescu din Craiova, $i la 2 Septemvrie
fugind pe tale din causa Turcilor, tocmai la RAureni, mi
s'a intAmplat damla si sm r'ernas ftrA, partea stangl a cor-
pului. la 1810 Iunie 23, in qiva de Mercuri, am
avut pe al treilea fill al ma. Iancu la Rimnic, care s'a
botezat de Avraam Gunari. CAI am fost la Rimnic am
avut si patru poslusnici ; 'far la 1811 Octomvrie 26, am
venit la Ruciir si am intrat profesor la CucOna Elenca
Visterniceasa, cu care m'am dus si la Valenii de munte.
In acest an s'a intamplat o f6mete ne mai pornenitA, in
cat a ajuns phnea un letl, ocatra de porumb 24 de parale,
seeara 20 parale si majoritatea poporului mancati ciocalei
de porumb c6je de pe arbori. La 1812 am intrat pro-
fesor i secretar la monastirealarginenil pana, la 1813".
(eel ce a scris ac6stPt non este tot Gheorghie Papa-Costa).
4) Urmatorea not este scris'a in greceste i aplicata la
Criteni, dupe textul original a Epist. Sf. Apostol Pavel,
iar autorul a aplicat'o la Romani si a transcris'o cu litere
grecesti
Z-iicxvi (Imps Trjvs vtiv tpivcrtry; irpoopox cc), ?Op ePoup.rilvrti
Dis-ail 6re tine din trinsil prooroc al for Rumunii
7coUpoups 11.11vr-rivbc, cptps pas, TCOUYTET4 AbEeTE. Moupro)pix
pururea mincinosi, flare 7ele, pantece lenese. Marturia
WeifAUTM exsPoTZToc iarz,
acesta adevaratA este.
De o aplica Grecul la Criteni on la Greci, p6te mult mai
bine se potrivea. Cu tote acestea nota acesta arata cá Ro-
mani' nu prea se ultail cu ochi dulci la Greci c5, de
eke on puteati ii aretau despret, pentru c, prin ingerinti
necorecte ocupase tote serviciile Statului sub Fanarioti
Ian ei, boeril Romani se retriisese in majoritate la pro-
prietatile for si se ocupaii mai mult cu agricultura. Asa
se explicA, de ce erail flare re'le i mincinosi fat5, de Greci,
iar pentru c, RomAnii munceat i. pamentul aren-
-dasii Greci speculati producte!e, pentru care cuvent nu
mai voial s6, lucreze spre a imbogati numai pe streini.
Apol
i
si
c
lene9st,
www.dacoromanica.ro

43. 330 PRECUVENTARE LA CELE PATRU DISCURSUR1
5) 1802 Octombrie 14, Pia Marti, in qilla SanteI Pa-
rascheva la 7 bre din di s'a facut cutremur mare, in cal
aft cAdut monAstiri i s'aft ruinat case, a crapat pAmentul
§i a ie§it apa cu catran amestecat. Atunci s'a ruinat tli
Biserica din Margineni qi tote casele §i s'aft ucis qi do!
Omani, un preot al Bisericei anume Sofronie §i un .tigan
Camaraq cu numele Anastasia, pe timpul Domniei lui
Constantin Ipsilant Voevod. 1,i pe and era Egumen sf. sa
Arhimandritul Chir Meletie Sinaitul din Creta, §i s'a in-
semnat spre aducere aminte de mine. Iscalit : Mihail Pos-
telnicul, din Haridacul Crete!.
6) CAnd Dumne;leit ajutA n'are putere invidia, §i frtrA
ajutorul lui D-deft tbta ostenela in zadar.
AIM sentinta.
InfrAnarea limbel, temperanca in mAncari i abstinenta de
gusturi r'ele aunt tAria cea mai mare a prudenteL .Naum_
v@=gCqc-ogkz-
-wW;9--ti
C. Erbiceanu.
www.dacoromanica.ro

44. SFANTA EPISCOPIE A RIMNICULUI NOUL SEYERIN,
Biserica din Craiova, cu hramul sfintulut Ierarh Nicolae
si sfintul Than Botezatoriul, supranumita a Ganescului
apoi Metohul Episcopief.
DOCUMENTELE BISERICEI. ")
Metohu Ganescu din Craiova.
NOSIA PREJOI 18).
I.
Adic5, eu Diicul sin Mate Zatrenul, suit' adeverez
cu acestA a mea scris6re la mina nepotamieit Raducanu,
al fratinemieu lui Ilie, pentru ca find vola lui Dumnelet
27) Aceste documente se pastreza fn arhiva Episcopiei de Minnie..
Ele sint copii de pe originale, din care cele mai multe perdute, iar
cele remase sint copiate in anul 1786 Fevruarie 10 de catra Dio-
nisie, Eclisiarhul S -te' Episcopii de Rimnic, din indemnul §i sub
privigherea P. S. Episcop al timpului Filaret, $i autentificate in
acelaqi an la Fevruarie 29 de catra Mitropolitul Ungro-Valahiei
Grigorie. Documentele aceste sint cerise in condica intitulata a
Metoa§elor, carea cuprinde 520 foi scrise qi nescrise, iar acelea ce
au a fi reproduse aici, ocupa foile de la 497-508.
78) Acest document este scris pe fa.taintaia a fowl 497.
si
gi
www.dacoromanica.ro

45. 332 SANTA EPISCOP.It
de ail murit fiimieti Raducanu, si aflandume ett in slabi-
ciunea batrftnetilor, am socotit dintre toti nepotil raki, si
am luat pe acest numit nepot ce se numeste Raducan si
'1 -am facut fiiu in locul fiu mien, ca sam fie acesta fecior
deacum iriainte si mostenitor pe toata agonisita mea si pe
toata partea parintesca ce am avut eu de mostenire, de
skimbu, de cumparatoare, de la mult pana la putin, cu
casile din Fauresti, cu moara, cu vie, cu tot coprinsul si
cu tigani si mosia, atat tigani de cumparatoare, cat si de
mostenire. Mosia de la Balacestl i din Prejoi, mosiia Kin-
testi' i Babicesti, ce sint cumparate de mine, toate acestea
ce semi mai sus i le las. Asajderea si dintr'ale casil art-
muri, dobitoace, zapise de datoril ce asi avea, pe la unit
Nimenea sa nu alba trait la nimic, ci tot filul men
Raducanu, pentru ca, eti toate le las lui. Numai si el sa
alba a me cauta si a me asculta pang la sfar§itul vietii
mele. i ca pe tin parinte si steptln, ce sint la toate aces-
tea, sa me asculte, pentru ca et' 'Ana la sfarsitul vietii
mele cant sam kivernisesc viata dintru ale mele. Iar dupe
mdrte sa mixt ale stepAni el, si sa'nal fact toate pomeniriJe
pan la trei an!. lei si inainte dupe obicend fiilor, pentru
acela 1-am Mout ca sit nu mi se strice pomenirea. Iar ne-
purtand grija, ca sam fact pomenirea dupe obicein, Sit
alba asi da seama cu pecatele mele inaintea lui Hs. Dum-
ne(leti. i din bunt voia mea cand am facut acesta scri-
soare au fost si alai been marturie, cari se vor iserdi
maI jos.
Ghenarie 1, 1762.
D. Zatrenu. B. Zatrenu biv. vel. Stolnic 29). F. Vlado-
29) Barbu Zatrenu este filul lun Petra Zatrenu, martorul acestui
act, ver al lui Radu Zatrenu, §i nepot al lui Di Ica Zeitrenu, care
a avut de frati pe Ilie §i Petra Zatrenu. Dupre inseriptia, publi-
cate, prin rdiarul Viitorul, No 5.. an. I, si gasitg intre clardmAturile
Bisericei, Barbu Zatrenu se (Tice ctitorul, care a zidit Biserica din
temelie in anul 1757. Ca dovade, ca Biserica este ziditl de mat
multi ctitori si coajuth.tori, §i in anul 1752, sa se vada pomelni-
cele lui Barba Ganescu si ale altor ctitori, sub No. VI, VII si
VIII, care zidesc Biserica §i o gi inzestreze, cu odore §i moqii. Tot
ce Foote, cb, a fecut Barbu Zatrenu la aceste. Biserica, pot fi adau-
sele la averea Bisericei ; dar nice acesta nu ni-o probezA docu-
mentele. Afirmem inca odate., ca." Barbu Ganescu este etitorul acestei
Biserici pe baza pomelnicului, pe basa documeutelor urmAtore,
emanate kiar de la Radu Zatrenu, §i dupre inseriptia de pre petra,
insuv Barbu Zatrenu ne spune pe adeveratii qi principalii ctitori,
carte sint J upan Tudor sapunaru §i Barbu dasealu".
altir.
www.dacoromanica.ro

46. A RtNINICULti NOUL SLVERIN 333
ianu biv. vel. medelnicer. Vladut vel medelnicer, martor.
Preda Vladescu biv vel. Klucer, Zaar. martor. Maria Ote-
telesian. Petru Z itr6nu martor 31). Popa Rafail ieromonah,
martor. Popa Dumitrasco ot Faure3ti martor. Popa Nico-
dim ot Zatreni, martor.
Acestft copie Taste asemenea dupa acea adevarata=-Ni-
colaie Vlan(escu) Pitar martor. Popa Radu Protop(op)
martor, Amvrosie vekilu BLICOVRO, martor.
II.
Adicft cu Radu Zatraul fiiul r6posatului Ilie Z ttr4nul
biv vel Setrar, care mai jos m6 vo'il iscali, datani incre
dintat zapisul mien la mAna Dumneftg neni: Vladutulut
Gitnescul, biv. vel. medelnicer, ctitorul sfintel biserici ce
iaste facuta de Dumne!ut tata Barbul biv. vel. Stolnic, Baj
precum sit s6 tie eft r6maind etl clironom pe casa unki-
mieti Dilcul Zatrenu, care ne avend copii mau facut pe
mine fecior de suflet, miati dat toatft casa dunin6lui mie,
eii ca un clironom ce sint, am dat mosia din Prejoi
danie sfintei bisericf, ce se" praznuieste hramul Sfintului
marelui Nicolae si a Sfintului Prooroc B3tezatorului Ioan,
3°) Acest Vladt4 este Ganescu i marturisit de insusi Radu.
Zatrenu, ca ctitor at Bisericei se'ntelege, ca prin Barbu Ganescu.
Documentul urtnator ne va dovedi, ea Biserica este zidita de
Barbu Ganescu, care se declara," de catra Zatrenu, eatnta", adeca
un feliu de bunic, Vlaclut este Vlad din pomelnicul B. Ganescu,.
adeea fiiul .aeestula.
31) Petru Zatrenu este parintele lui Barbu Zatrenu, rare are de
ver pe Radu Zatrenu, mostenitarul lui Diicu Zatrenu. Acest Radu,
$i nu Barbu Zatrenu, este ctitorul Bisericei prin dania, ce a facut,
In rnosia Prejoi, dupre cum se vede din documentul urmator. Noi
credem, ca ctitoria de pe petra-,, eitata mai sus, este o mistifieare,
faeuta de catra Barbu Zatrenu cu credinta, ca si el, ca ver cu
Barbu Zatrenu, are drept in aeest titlu. Este 'fuse positiv cunos-
noscut, ea despre Barbu Zatrenu uu poineneste nisi pomelnieul si
nice documentele, ca avend un asetnenea drept.
32) Acest document limpedeste forte bine ctitoria Bisericei, au-
pranumita Episcopia din Craiova. Ea este zidita, se intelege cu
ajutorul altora, de catra: tata Barbu biv. vel Stolnic" Ganescu,
dupre cum o marturiseste insusi Radu Zatrenu, eelinfimt de catra
Diieu Zatrenu, si dania o face lui Vladut Ganescu, care este fiiu
al lui Barbu Ganescu, gi nene sau unkiu lui R. Zatrenu dupa
mama, si tot-o-data ctitorul sfintet Biserici" cum it marturiseste-
documentul, o mai repetim, prin Barbu Ganescu.
$i
si
gi
Jut
www.dacoromanica.ro

47. .334 SANTA EP1SCOPIE
.ca sa fie in veci statatoare la acesta sfinta biserica, ca as
ne pomenim not si parintii nostri si tot amul, si am dat
i zapisile, ce ail cumparat unkimieti Ditcul si am dat
cartea acea de danie, am iscalit pentru mai adeverata cre-
dincrt cu mana, ca sits creada, fiind si alct boieri faca,
care se vor iscali 83).
Radu ZItr6nu adeverez. Costandin Zitr4nu martor 34)
De la Divanul
Pumneta biv vel Vistier Ionita Oteteli ane, i Damn 4ta
Grigorie Lacustene biv. lag. za. Vistierie, cu acesta fa-
cem Dumn4v6stra stire, ca prea sfintiasa parintele Epis-
copu Rimnicultn Kiriu Kir Filaret, arata la Divan o carte a
reposiaulul R iducanului Z itrenu, fitul reposatuluT The Z are-
nu atrar, in care se yacht iscalit martor fratesed Costandin
Zatrenu, cu care atieroseste la manastirea Ganescului de
aici din Craiova ce iaste metoh al sfintei Episcopii, 85)
mosia din Prejoiu a unkiseu Diicului Zatrenu, cArtna arata
ca ati remas mostenitor i fector de suflet, i intrebAnd prea
Sfintiasa pe oamenif cases de stepanirea monastiril, la mat
sus numita mosie, and an lost, n'ar fi stint niminea sa
33) Documentul acesta nu are data, i el nu pot° fi facut mai
nainte de anal 1762, and Radu Zatrenu ajunge stepannl Prejo-
iulut prin infierea lui de catra Diicu Zatrenu, qi nici mai tarcliu
de anul 1778, eand C. Pop prin documentul XXVII recun4te pe
reposatul Vladut Gauescu de ctitor at Bisericei. Dar not ne intrebam
acum pe cursul anilor : Cum se impaca ctitoria lui Barba Zatrenu
de la 1757 cu acea a families ntrenilor in genera, care nu se
rite urea pre treptele timpului mai sus de anal 1762 ? Sa nu se
clica, ca. Barbu a intrat la ctitoria Bisericei cu alte daruri; fiind
ca nici pomelnicul, nici documentele nu spun nimic despre acesta.
Ctitorii Bisericei slot Barba Ganescu apoi VI:taut Ganescu,
dupre cum ni-o spune apriat acegt document, tar Zatrenii prin
Radu numai ajung ctitori cu dauia Prejoiului.
30 Constantin Zatrenu este frate cu Radu. Zatrenu, fit' at Dii-
calm Zatrenu §i amandoi veri cu Barbu Zatrenu, eel cu ctitoria
de la 1757 din inseriptia Bisericei, gasita in dargmaturile el.
36) La 1781 Biserica Sf. Nicolas a Sf. Joan Botezatorul era
cunoscuta cu numirea de a Ganescului §i Metohul Episcopiel;
fiind-ca a Ganescului s'a numit dupe anal 1762, tar Metoh al E.-
piscopiei a ajuus a fi dupe anal 1775, and Biserica Obed.enului
s'a transformat in seminar.
qi
Craiovii.
ci
si
si
www.dacoromanica.ro

48. A RNNICULUI NOUL SEVERIN 335
arate, fiind fost mat sus numita carte de danie la nein-
demana. 56) Deci maear, de nu va fi i stepanit monastirea
pan acum, dar dania se vede buna, mai virtos adeverita
§i fratele celul ce alt afierusit, carele traie§ite, ci fiind
mo§ia aciasta acolo aproape de Dumnevostra, uncle dum-
neta Vist.... Ioanita h §ti si tot hotarul, Inca scrison in-
telesem, ca al de cad, stepanire all avat fiestecare Intracel
Prejoi. Pentru aceia iatit de la Divan ye oranduiti sa mer-
geti sa cereetaV, numat cats, parte are Diicul Zatrenu
§i tine o stepaneste, Inca de va fi cu pntintfi sa mesuratT
acesta parte si cu stanjinu, ca sas van eaV sint, dupe
cum ye veti pliroforisi sa, dati Inscris gi spre seyarsire
oranduit acest umbasir. 1781 Mart 23.
Macar eft dimpreuna cu Dumn4lui Vistier Ioanica sit
oranduise logofetul Grigorie Lacustenul, dar intiintandune
la urma, eil, leste tata jupanesei repos. Raducanu, fiind
banuIala, .37) lath to oranduie§ti In locul Dum biv. vel
Armas radule babene, ci dar mergend vel face urmare, dupe
cum se cuprinde mai sus. 1780 Fevr. 20. 88)
Grigorie Radu Clucer, Hagi Stan Jianu biv vel Paharnic.
Barba tirbei Sardar. loan Brailoiu Sluger.
IV.
Pentru locuri din Craiova, 89)
Adica en Panait capit. Dambovicenu, dimpreuna cu sotia
mea Dumitrana cu frateseu Barbul, fat% ci feciorul repos.
39 Care &a fi fost ore neindamana" cartel pentru acesta danie ?
.Nota de mai jos pare a ne descurea nedumerirea. Grigorie Lacus-
tenu era tata at sotiel lui Radu Zatrenu, tar Radu facend dania,
nu a dat se vede §i cartea de danie lui Vladut Ganescu nici
Bisericei ; §i ast-feliu fiind, mo0a Prejoi a remas pana la 1781 tot
in stepanirea sotiei lui Radu Zatrenu, seu a lui Constantin Zatrenu,
fratele lui Raducanu, care acum a dat documental Episcopuluf
de Rimnic Filaret. Tot aim este §i cauza, ca Radu Zatrenu nu
este trecut in pomelnicul Bisericei.
81) Din aceste vorbe se vede, ca mo§ia era Inca in stepanirea
familiei lui Radu Zatrenu ; de aceia se §i revoca din cercetare
Grigorie Lacustenu §i tot-o-data se esplica pentru ce Zatrenii nu
sint trecuti in pomelnic.
as) Actul divanului Craiovei este de la 1781 Mart 23, iar acesta
nota, prin care se revoca Lacustenu, este de la 1780 Fevruar 20;
adea, cu un an 0 o lima mai in urma. Se vede, ca este grepla ;
i 'Ate in be de 1780 sa fie 1782.
39) Documentele care urmezd, privesc tot Ia Metohul Episcopiet
si
si
sad
ti
si
gi
si
si
si
www.dacoromanica.ro

49. 336 SANTA EPISCOPIE
Manolake Clucerul, datam incredintat zapisul nostru la prea
cinstita mana Prea Sfintii sale Parintelui Kiriu Kir Ke-
sarie Episcopul Rimnicului, precum sasi stie ea dintra uds-
tra buna vole si ne siliti de nimenea am vendut Prea.
Sfintiei sale un bac cu casele ce sint aid in Craiova in
mahalaua. berindei 40) in taleri opt-sled, adica 80 tocmai,
care loc au fost cumparat de socrumeti i de tam' nostru
del popa Mares, 41) si se hotArii§te acest loc Cu locul bi-
sericei Sfintului Spiridon iii cu al m.rs. Hurezu cu al
Bradestilor, tai sa aibA Prea Sfintia sa a stepani cu buna
pace daspre tot neamul yi rudele mele. Si pentru ade-
verata credinta Imam iscalit, si am pus si pecetea ca sits
cread.A. Si and s'ati facut acest zapis fost multi oameni
vrednici de credut, care mai jos sint
Noemvrie 2, 1777,
71
Eti Panait Ciipit. Damboviceanu ginere repos. Clucer
Mano lake vinzetor. Ea Dumitrana fata repos. Clucer Ma
nolake vendatoare. Eti Barbul feciorn repos. Clucer Ma-
noleke venqetor. Si am scris eti Ioakim lerodiaconu, cu
qisa celor mar sus numi venc,letori.
V.
Adica eti Radu Kojocaru, sin repos. Popa Stoica. of
mahalaua Sfeti Gheorghie dirupreuna cu sotia mea
i cu copii miet aniline, care se vor iscali, datam acest
incredintat zapis al nostru la ?Ana Prea Sfintiei sale Pa-
§i in particular la loeul, pre care s'a zidit Biserica, precum gi
alte locurl din crag, seu 1mprejurimele Craiovei, ce au compus mai
in urma averea Bisericei.
40) Suburbia, sea mahalaoa Craiovei, care mai pre urma s'a
nuinit a lui S.ti Nicolai, de la Biserica cu acest hram, in vekime
se nurnia mahalaoa Berindei" set a lui Berindei".
41) In pomelnicul preutilor de la Biserica Metohul Episcopiet
din Craiova gasim un preut, gi Inca din eel intai, care porta nu-
mele tie Mareg. Oare acesta sa fi fost primul proprietar al locului
din mahalaoa Berindei, pre care mai pe urma it cumpara Clucer_
Manolake, dandul gi acesta de zestre fiicei sale Dumitrana ? Dupre
tota probabilitatea pare, ca persona este aceiagi, fiind preut la
Biserica Ganescului qi avend gi loc de casa in inahalaoa Bisericei
gi !Ate kiar aprope de Biserica.
42) Bine dice pomelnicul Bisericei, ca P. S. Kesarie, eel cu
eruditele precuventari de la Mineele de Rimnic, a fost ctitorul
Bisericei gi a avut ravna spre acest sf. locag. Documentul acesta
gi cele urmatorc au sa dovedesca acesta cu prisos.
42)
iscAliti:
Calita,
si
ail
www.dacoromanica.ro

50. A RIMNICULIA AOUL SEVERIN 337
rintehn Kesarie Episcopu Rimniku, precum sae stie, 0, a-
vend not putintel be langa repos. Capit. Manole, din gardul
Hurezulut pana in drumul despre Fota Vladoianul
la bisericai D-luT, care loc taste cumparat de nol del popa
Mares, si strammandu-ne not la Banat aii lemas local
neingradit, cumparand Prea Sfintia Sa local Capitanulut
Manole, am vendut si not partea noastra Prea Sfintiel Sale
in bant gata talert cincI. lees tocroaT, sa atba, sal st6pan6sea
cu buna pace, pentru ca mitt dat tots banii deplin. Tar
sculandu-se cine-va a nu ingadui, sa avem sa respundem
not, pentru credinta neam mat jos si neam pus
degitile in loc de pecete ca sas cr4da.
Mai 22, 1779.
Radu Cojocaru impreuna cu sotia mea Calita cu fiiul
mien Gheorghe am vendut. Barbul Dascalu am scris
martor. 43).
VI.
Adica eil. Panait Capitan Damboviceanu dinpreuna cu
sotia mea Dumitrana, cu cumnatamieti Barbul, lector repos.
Man lake Clucer, datam acest incredintat zapis al nostru,
ca sa, fie de mare credinta la cinstita walla Prea Sfintiet
Sale Parintelui Episcop Rimnicu Kesarie, precum sas stie,
ca, avend nol trebuinta de bant, neam rugat de Prea
Sfintia Sa de am pus un loc de casa zalog, ce Taste in ma-
halaua Berendei, care be Taste cumparat de socramieti cu
zapis, acum miati dat Prea Sfintia Sa take 21, Inse
talert doue-deci si unu tocmai. De mum cu soroc pana la
Sfeti Gheorghe, ti atunci sa aibu at da Prea Santiel Sale
banii cu cinste cu multa,mita, pentru acela am dat za-
pisul nostru neam isc slit ca sas crea46.
Dekemvrie 24, 1777.
Panait Capit. Damboviceanu, Dumitrana sotia, mea. Bar -
bul am scris cu ;Lisa for martor.
VII.
Scrisoarea mea la mana D-luT Cuscrulul Fotif Balacescl ,
precum sas stie, ca mam tocmit cu Dual/main'', de lam
43) Eca Dascalul Barbu aicl scriitor de veniturl", dupre cum
it numeste pomelnecul sea.
Biserica Ortodoxa Romani.
4.
D-lut
isenlit
Qi
$i
Dascalul
si
el
si
si
si
3I
www.dacoromanica.ro

51. 338 SANTA EPISCOPIE
vendut un Joe de pament, ce lam fost cumparat si eil del
Gheorghie vataselul, i de la so0a but Ivana din mahalaoa
lui Berendet, in talerl 14, precum zapisul vencletorulut
scrie, ce i lam dat la mans Dumnealui. Si find ca pan
la aciasta vreme eil lam stepanit cu buna pace, despre
toff mahalagii. Jar acum facendul veOetor, $i gasinduse
Dumnealut al cumpara, find alaturea pamentul acesta pe
langa casele ce are, si alaturea cu pamentul ce lau fost
luat del Fota fantanaru. Iam vendut, vi ett acest Joe to sa
stepaneasca Dumnealut si coconil Dumnealut cu buna pace
despre toate rudeniile mele, si pentru credinta main iscalit
mat jos sas creazii.
Ghenarie 12, 1761.
Ditcul Zatreanul ven;letor. 44) Costad. Dobriceanu mar-
tor, Matet Stubeanu martor.
VIII.
Adica not calif mat jos ne vom iscali, incredintam cu a-
cest zapis al nostru la cinstita si blagoslovitoare dr6pta prea
sfintiel sale parintelut Kirin Kir Filaret, Episcopu Sfintei
Episcopit Rimnicu, cum sa se stie, ca avend not loc de
mostenire remas del parintit nostril care si parintit nostri
tarast de mostenire avendul, si de cumparitoare del Ditcul
Z ttreanul, ce taste alaturea cu locul ^e ni mail dat matusa
noastra Maria Damboviceanca Vi3tereasa in mahalaoa but
berindet. Si stepanind not aceste locurt papa acum cu
bunit pace. Ac int nedandune vremea indeman.t ale mat
.cinea, aflandu-ne not cu sederert afara la mosia nOstra,
learn flout vencletoare. Deci de cat tote vecinit de pri pie-
jur mat mull protimisinduse prea sfintia sa print le Epts-
copu, avend si alte locurt alaturea cutnparate, am veudut
prea Sfintiei sale in barn gala talert 105, adica o suta
cin I; ins6 aceste locurt in lung merge de d t cu capul spre
res lit pAna n d um 11 eel vekill, tar spre apu9 merge
p'sn't in ulicioara ce Taste pe lamp lo ul caselor repos.
P. h rnic Pot' VI.tdoianu, ce merge la hiserica Sfintulut
Sim 'don si slut stanjint lungul acesta, stanjint case -cleci
4 La 1761, adeca cu un an ina'ntea infierei 1 ii Radu Zatrenu,
Di cu Zutienu vin be locum din mahalaoa lui Berin lei, a been din
mahalaoa Biserieei mistre, hn Fotea Balacescu; §i pr'n urmare nic
un dor i nici o vorba despre etioria Zatrenilor.
www.dacoromanica.ro