1. Ventilarea complexului sportiv si de tratament din
or.Tiraspol
Sport
Ventilarea complexului sportiv si de tratament din
or.Tiraspol
1. Introducere
Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o influenta
complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub
aspectul productivitatii muncii.
Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea
parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului,
precum si prin alti factori ca: nivelul de iluminare, nivelul de
zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc.
Daca instalatiile de incalzire asigura pentru o categorie relativ restransa de
incinte in anotimpul rece, mentinerea temperaturii aerului interior la o anumita
valoare, datorita unor masuri suplimentare in general
constructive sau de conceptie se pot mentine si ceilalti parametrii ai
confortului termic ca umiditate relativa, temperatura medie de radiatie, in
limite acceptabile. Printr-o ventilare naturala, de regula intermitenta
(deschiderea usilor sau ferestrelor) se poate asigura si o primenire a
aerului interior.
Prezentul proiect are drept scop asigurarea si mentinerea unui mediu
optim pentru desfasurarea activitatii, apararea vietii, integritatii corporale si
sanatatii locatarilor si altor persoane participante in procesul de munca si
stabileste prevederile generale pentru organizarea activitatii de montare a
instalatiilor de ventilare care functioneaza in medii cu pericol potential de
formare a atmosferelor explozive si/sau toxice.
In contexul prezentei lucrari, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii:
a) atmosfera potential exploziva privind stabilirea conditiilor pentru
introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate
utilizarii in atmosfere potential explozive;
2. b) atmosfera toxica - amestecul cu aer, in conditii atmosferice, al substantelor
sub forma de gaze, vapori, ceata sau pulberi, care constituie pericol pentru
sanatatea lucratorilor;
c) zona afectata - aria de extindere a atmosferei toxice si/sau explozive;
d) instalatie de ventilare - ansamblul format dintr-unul sau mai multe
ventilatoare, conducte de vehiculare a aerului, sisteme de reglare, sisteme de
filtrare si guri de ventilare;
e) ventilator - echipament de munca care asigura aportul sau evacuarea aerului
in sau dintrun spatiu inchis;
f) conducta de ventilare - tubulatura rigida sau flexibila prin care se asigura
vehicularea aerului;
g) debit de aer - cantitatea de aer/unitate de timp care este vehiculata intr-un
spatiu inchis prin sectiunea transversala a conductei de ventilare, pentru
prevenirea formarii atmosferei explozive/toxice;
h) parametri functionali ai instalatiei de ventilare - indicatorii si marimile fizice
care definesc,din punct de vedere aerodinamic, instalatiile de ventilare (de
exemplu, viteza aerului,sectiunea conductei, debitul de aer, rezistenta
aerodinamica, coeficientul pierderilor de aer,lungimea conductei, tipul
ventilatiei);
i) parametri de stare ai aerului - marimile fizice care caracterizeaza conditiile
de
temperatura, umiditate, presiune, viteza si intensitate ale radiatiei calorice
dintr-un spatiuinchis;
j) reglare a debitului de aer - procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului
prin gurile de ventilare, pentru asigurarea debitului de aer prescris prin
proiectul instalatiei de ventilare;
k) gura de ventilare - orificiul prin care se realizeaza aspirarea sau refularea
debitului de aer necesar unei incinte;
l) dispozitiv de reglare - sistemul tehnic care asigura distributia debitului de aer
necesar, in functie de pozitie.
Instalatiile de ventilare destinate asigurarii unui mediu corespunzator
desfasurarii activitatii in conditii de securitate si sanatate a lucratorilor se
verifica de catre per 555c26f sonae autorizate sa faca verificari,determinari in
3. vederea stabilirii eficientei functionarii acestora si mentinerii parametrilor
declarati.
Verificarea instalatiilor de ventilare se realizeaza in scopul depistarii
modificarii
performantelor de ventilare in ceea ce priveste debitul de aer vehiculat, viteza
de curgere a aerului in conducte si in planul gurilor de ventilare, depasirea
concentratiilor in interiorul instalatiei, respectiv a perturbatiilor in functionarea
ventilatoarelor si a dispozitivelor de reglare. Verificarea implica determinarea
prin masuratori a parametrilor functionali realizati si/sau, dupa caz, a curbelor
caracteristice de functionare a ventilatoarelor,
Fara a aduce atingere prevederilor normelor, verificarea instalatiilor de
ventilare se realizeaza si in urmatoarele situatii:
a) dupa schimbari ale tehnologiei sau ale destinatiei incaperilor, care implica
transformari,modificari sau completari ale instalatiilor de ventilare;
b) dupa reparatii.
Operatorul economic trebuie sa detina, pentru orice instalatie de ventilare,
inregistrari referitoare la caracteristicile de baza (debit de aer, presiune,
depresiune, parametrii de stare ai aerului), observatii asupra functionarii si a
defectelor constatate, precum si orice modificari ale acesteia.
2. Caracteristica sistemului de ventilare
In zile noastre populatia tinde spre un consum cit mai mic de energie,dar
eficienta cit mai mare.In dependenta de aceste criterii proiectantii si
producatorii de instalatii de ventilare si climatizare produc sisteme si utilaje
care au un consum mic de energie si pierderi de presiune minim,dar dau un
randament maxim.
2.1 Etanseitatea sistemului
O sursa majora de pierdere a energiei o reprezinta neetanseitatea sistemelor
de ventilatie. Energie electrica consumata la ventilator. Pentru a se obtine
debitele de aer calculate la nivelul fiecarui difuzor sau grila, trebuie tinut cont
de pierderile de aer prin imbinari, in sensul compensarii acestora prin
supradimensionarea ventilatorului. Debitul de aer pierdut se va calcula foarte
usor cu ajutorul formulelor de calcul, in functie de clasa de etanseitate din care
face parte sistemul, dupa care ventilatorul va fi supradimensionat in consecinta.
Acesta implica atat un cost de investitie mai mare dar mai ales un cost de
4. exploatare mai ridicat prin consumul de energie electrica.Spre exemplu o
pierdere de aer de circa 6% din debitul total implica o supradimensionare a
puterii ventilatorului de 20% (uzual in practica, circa 15%).
2.2 Eficienta energetica a ventilatorului
Ventilatorul reprezinta forta motoare a intregului sistem. Puterea sa poate
varia drastic de la 0,5W la un debit de 1l/s pana la 3W pentru 1l/s in functie de
eficienta ventilatorului dar si de caracteristicile sistemului in care este integrat.
De aceea este important sa se utilizeze ventilatoare eficiente si mai ales sa se
dimensioneze, astfel incat punctul de functionare sa fie foarte aproape de
caracteristicile recomandate de producator. Nu este de neglijat nici atentia
acordata integrarii in sistem – conectarea cu mansoane care sa preia vibratii,
evitarea amplasarii fitingurilor (coturi, teuri, etc.) imediat dupa ventilator.
2.3 Controlul debitului, a temperaturii si umiditatii
Introducerea aerului proaspat intr-o cladire implica un consum de energie
pentru aducerea aerului de la parametri din exterior la cerintele din interiorul
cladirii. Astfel este important sa aducem cantitatea dorita de aer in locul
potrivit, la momentul potrivit si la parametri necesari asigurarii conditiilor de
confort fara sa neglijam pierderile din reteaua de distributie.
Pentru ca toate acestea sa fie posibile, sistemul trebuie sa fie prevazut cu
elemente de masura si control (clapete de reglaj, senzori de viteza, temperatura
si umiditate, timere, regulatoare de turatie, etc.).
Asigurarea parametrilor optimi prin metode de masura si control reprezinta
cheia de a obtine conditiile de confort cerute dar si de a economisi energie. O
solutie foarte eficienta o reprezinta sistemul VAV- Variable Air
Volume.Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o
importanta cantitate de energie utilizata intr-o cladire. De aceea este foarte
important de cunoscut care sunt oportunitatile de a economisi energie si de a
lua masuri in aceasta directie, inca din faza de alegere a sistemului utilizat.
Procesul de proiectare implica responsabilitatea de a gasi intotdeauna optimul
tehnico-economic pentru beneficiarii proiectelor atat in faza de investitie cat si
pentru perioada de exploatare a obiectivului.
2.4 Recuperarea caldurii
Sistemele de ventilatie cu recuperare constau in facilitarea transferului de
caldura de la aerul evacuat la cel introdus pentru a indeplini anumite procese
de tratare, cum ar fi preincalzirea aerului proaspat si pentru a reduce consumul
5. de energie necesara realizarii acestor procese. Pentru ca acest sistem sa fie
implementat cu succes trebuie tinut seama de cateva aspecte:
•Energia electrica consumata la ventilator va creste datorita faptului ca vor
exista doua ventilatoare si pentru ca pierderea totala de sarcina din sistem va fi
mai mare.
•Sistemul nu trebuie scurt-circuitat iar cladirea trebuie sa fie etansa.
•Pierderile conductive si convective trebuie limitate. Spre exemplu, datorita
neetanseitatii sistemului de tubulatura sau a slabei izolari termice.
Luand in considerare acestea si costurile de investitie initiale, recuperarea de
caldura poate sa nu constituie un factor important in anumite tari cu
temperaturi moderate, din punctul de vedere al recuperarii de energie (<2500>
Poate fi insa important din punctul de vedere al distributiei aerului sau a
protectiei mediului.
2.5 Raportul laturilor (proportia)
Un aspect destul de important dar poate mai putin cunoscut in economia de
energie il constituie raportul laturilor pentru tubulatura rectangulara. Un tub cu
un raport al laturilor de 6:1 va creste cu 25% pierderile de caldura decat un tub
cu raportul de 3:1. Regula este valabila atat pentru situatia cand se transporta
aer cald pentru incalzire cat si pentru cazul in care se transporta aer rece pentru
racire. Un proiect eficient din acest punct de vedere nu ar trebui sa contina
elemente cu raportul laturilor mai mare de 1:3. Cu cat acest raport este mai
mic, cu atat sistemul este mai eficient, si nu doar pentru transferul termic dar
mai ales pentru pierderile de sarcina din sistem. Cu cat raportul laturilor tinde
sa se apropie mai mult de 1 :1 (patrat), cu atat mai mult se apropie de sectiunea
circulara.
De aceea in practica, tubulatura circulara pierde substantial mai putina
caldura si are o cadere mai mica de presiune decat sistemul rectangular.
2.6 Pierderea de sarcina (Caderea de presiune)
In sistemul de tubulatura presiunea poate fi privita ca si energie creata de
ventilator ce poate fi convertita in energie cinetica (debit de aer) sau ca
pierdere de sarcina datorata frictiunilor si turbulentelor. Aceasta pierdere
numita si cadere de presiune trebuie suplinita de catre ventilator in scopul de a
ajunge la difuzor debitul de aer dorit. Pierderea de sarcina „costa‟ si este direct
responsabila de energia consumata de ventilator.
6. Astfel, in faza de proiectare, pierderea de sarcina trebuie nu doar calculata ci
mai ales se impune incercarea de a reduce pe cat posibil valoarea acesteia.
Intotdeauna trebuie gasit raportul optim intre conditiile tehnice si cele
economice, intre costurile de investitie si cele de exploatare. Un sistem de
tubulatura in care s-a mers cu viteze mari ale aerului, va genera o pierdere de
sarcina mare, pe cand un sistem cu viteze mici va genera o pierdere de sarcina
mica insa dimensiuni mai mari pentru componentele sistemului. In anumite
situatii este aleasa (datorita spatiului) utilizarea unor tuburi cu dimensiunii mai
mici si un ventilator mai puternic, insa de cele mai multe ori este de preferat un
sistem cu dimensiuni mai mari si implicit viteze si pierderi de sarcina mai mici.
In aceasta situatie nu numai costul de investitie pentru ventilator va fi mai mic,
dar mai ales costurile de exploatare vor putea amortiza in timp investitia
initiala.
Atentie insa la corelarea cu punctul «4 » din acest material. O viteza prea
mica in tubulatura va amplifica transferul termic intre aerul transportat si
mediul in care se afla montat sistemul.
3.Tehnologia si organizarea proceselor de executie a lucrarilor
3.1 Montarea ventilatorului:
Caracteristica ventilatoarelor se determina pe bacul de proba sau la un
ventilator schimbindu-se rotile de curele pentru a putea da ventilatorului
diferite turatii.S e controleaza ca sensul rotatiei sa fie cel correct.Pentru
incercare se construesc diferite duze la gura de refulare a ventilatorului,avind
sectiuni egale cu cite o fractiune din deschiderea totala,inclusive o duza egala
cu deschiderea totala.Ventilatorul se echipeaza cu un motor electric
corespunzator,spre a putea functiona si la eventuale suprasarcini.
Pentru fiecare turatie si duza se noteaza pe o hirtie milimetrica, presiunea si
debitul masurat.Dupa aceasta se unesc punctele obtinute, trasindu-se curbele
montate in instalatie. Pe bancul de proba se monteaza ventilatorul de incercat,
pentru fiecare sectiune,conform duzei utilizate.Diagrama obtinuta constituie
curba caracteristica a ventilatorului respectiv.
La ventilatarele centrifuge precum si la cele axiale montate pe canal,se
masoara debitul de aer furnizat in situatia recordarii lor normale la instalatiile
si cu toate organelle de reglaj din instalatie fixate in pozitia normal de
functionare.Intre debitul de aer masurat sic el prevazut in proiect se admite o
diferenta de +5 %.
7. In cazul in care reglarea definitive a instalatiei nu a fost efectuata,se masoara
debitele de aer si presiunile corespunzatoare pentru trei pozitii diferite ale
dispozitivului de reglajul ventilatorului, determinindu-se trei puncte de
funtionare, care se astern pe diagram de functionare a ventilatorului. Se
compara pozitia lor fata de curba caracteristica debit – presiune a ventilatorului
ca media abaterilor de debit sa aiba o valoare maxima de +5 %.
Ventilatoarele axiale de perete si ventilatoarele de acoperis nu se masoara pe
pozitia de montaj receptia instalatiei se admit ca valabile, caracteristicele
certificate de intreprinderea producatoare.
In cazul unui ventilator montat in instalatia,pentru care nu se dispune de
curba caracteristica si nu poate fi demontat pentru a fi incercat la bancul de
proba,curba caracteristica se va construe in modul urmator:se masoara debitele
si presiunea cu toate gurile de refulare inchise,cu una ,doua ,trei guri deschise
sau cu toate gurile mici masurate,se calculeaza viteza si debitul.Rezultatele
obtinute se traseaza graphic,dupa care prin unirea punctelor se obtine curba
caracteristica a ventilatorului.
3.2 Montarea bateriei de incalzire:
Debitul de caldura sau frig se determina prin masurari de temperature
effectuate simultan cu doua termometre din care unul montat imediat inaintea
bateriei si unul montat imediat dupa baterie. Difernta de temperature asfel
masurata va fi asociata in cazul bateriilor central cu debitul ventilatorului,iar in
cazul bateriilor montate pe ramificatii ale canalelor, cu debitul de aer masurat
in ramificatia respective.
Debitul de caldura masurat poate fi cu cel mult 5%mai mic sau cu cel mult
10% maiu mare decit debitul de caldura prevazut in proiect. Rezistenta la
trecerea aerului prin baterie se determina prin masurarea presiunilor inainte si
dupa baterie.
Pentru incalzirea aerului, bateriile sunt folosite ca si baterii de atenuare, de
preincalzire, reincalzire sau incalzitoare rapide. Aburul sau apa calda sunt de
obicei agentii termici folositi. Bateriile sunt de obicei folosite pentru racirea
aerului insotite sau nu de dezumidificare. O mare parte a echipamentului
bateriilor este proiectat pentru a suporta atat racirea sensibila cat si
dezumidificarea.
Ansamblul include de obicei modalitati de curatare a aerului pentru a proteja
bateria de acumularile de mizerie si pentru a tine praful si materiile straine
inafara spatiului unde are loc
8. conditionarea aerului. In sisteme de incalzire pentru confort sunt folosite numai
bateriile de temperature mica si de obicei nu au mai mult de unul sau doua
randuri de tevi.
Sunt posibile diverse trasee in circuitul agentului primar, depinzand de
metodele de reglare si
pompare folosite. Pierderea de presiune proiectata pe circuitul de apa care trece
prin
baterie in mod normal nu depaseste niciodata valoarea de 4 kPa intr-o retea de
conducte de presiune scazuta. In cazul unui echipament amplasat pe tubulatura,
inaintea bateriei exista o teava striata de un metru pentru a asigura o viteza
uniforma
pe suprafata frontala a bateriei. De asemenea trebuie evitate mariri si reduceri
bruste
de sectiune.Practica arata ca bateriile de racire si cele de incalzire se pot
imbacsi in timp.Dincolo de faptul ca aerul trimis in interiorul cladirii va avea o
calitate mult inferioara aerului tratat obtinut in momentul functionarii
corespunzatore, rezistenta pe traseul aeraulic va fi creste in mod semnificativ.
Evident, din aceasta cauza, pierderea de sarcina va creste si mai departe vor
exista deficiente de functionare atat prin scaderea debitului de aer cat si prin
cresterea energiei consumate la ventilator. Un alt aspect negativ este ca
transferul termic prin baterie va fi si el diminuat semnificativ ducand la
scaderea eficientei sistemului. Pentru a evita astfel de probleme trebuie
prevazute filtre inaintea bateriilor si mai ales trebuie intretinute si curatate
periodic atat filtrele cat si bateriile.
3.3 Montarea filtrelor:
Filtrul se compune dintr-o sectiune de retinere si o sectiune de ionizare.
In sectiunea de ionizare electrozi de dimensiuni mici incarcati pozitiv cu 6 si
25 kV
sunt suspendati echidistant intre placi. Incarcatura electrica din electrozi creaza
un
camp de ionizare pentru incarcarea electrica a particulelor. Ionii pozitivi creati
in
9. acest camp plutesc prin campul de aer si incarca pozitiv particulele de praf din
campul de aer. Particulele de praf astfel incarcate trec in sectiunea colectoare
formata din placi.
Sectiunea colectoare este formata dintr-un numar de placi paralele
pozitionate la o
distanta egala una de cealalta, incarcate pozitiv cu un curent de 4 - 10 kV .
Particulele de praf trecand in aceasta sectiune de colectare sunt impinse pe
placi de catre campul electric pozitiv cu care sunt incarcate in acest fel fiind
inlaturate din
curentul de aer si colectate de catre placi.
Celulele filtrelor electrice necesita o curatare periodica cu detergent si apa
calda.
Unele modele sunt prevazute cu dispozitiv automat de spalare iar altele
necesita
inlaturarea si curatarea celulelor filtrante.
Pentru determinarea caracteristicilor este necesar sa se cunoasca urmatoarele
-debitul de aer,purificat de filtru;
-gradul de eficacitate a filtrului de praf,prin masurarea concentratiilor de praf
inainte si dupa filtru;
-rezistenta filtrului si variatia rezistentei acestei pe masura incarcarii lui cu praf
.
La determinarea caracteristicilor filtrelor de praf este necesar a tine seama de
urmatoarele:
-regimul de functionare a filtrului in finctie de procesul tehnologic.Prin
schimbare aprocesului tehnologic se schimba si cantitate de prsf continuta in
aer,modificindu-se si eficacitatea filtrului.Din acest motiv este necesar ca
probele pentru determinarea continutului de praf sa se ia atit in perioada de
degajare maxima a prafului, cit si la degajarile minime;
10. -luarea probelor inaintea filtrului si dupa acesta trebuie sa se faca
concomitant,probele luate la interval diferite neputind da indicatii care sa
caracterizeze just eficacitate si modul de functionare a filtrului;
-rezistenta filtrelor, in special a celor fara mecanizm de curatire continua,
creste permanent,pe masura infundarii stratului filtrate cu praf.Din aceasta
cauza rezistenta filtrului si debitul lui trebuie determinate de cel putin doua ori
–inaintea curatirii si imediat dupa curatire;
-la incercarea filtrelor cu umezire se determina consumul de apa ,masurindu-se
eventual si presiunea acestuia (dupa constructia filtrului);
-la luarea probelor de aer dupa filtrele umede,se vor lua masuri ca apa sa nu
inunde tuburile de cauciuc.
3.4 Montarea canalelor:
Pentru transportul aerului in instalatiile de ventilare si de conditionare se
folosesc canale (conducte ) de aer.Sectiunea acestor canale de aer poate avea
urmatoarele forme:circulare,patrata sau dreptunghiulara,iar in unele cazuri
special ,cind situatia locala o cere ,alte forme geometrice.
Forma canalelor se allege in functie de gradul de estetica necesar ,de spatial
disponibil,de posibilitatea inglobarii lor in structura cladirii , de prezenta
particulelor transportate de aer, de consideratii economice,etc.
Canalele de aer se pot executa din diferite materiale ,alegerea acestora
facindu-se in functie de conditiile de exploatare,montaj,estetica,particularitati
ale constructiei in care sint montate ,cost etc. Ele trebuie sa indeplineasca in
general urmatoarele conditii: sa fie usoare ,durabile nehidroscopice ,
ignifuge,rezistente la coroziune,netede in interior ,etanse,usor de curatat si de
intretinut,ieftine si usor de executat.
Materialele din care se pot executa canalele de aer sint urmatoarele:
caramida ,beton,beton de zgura, placi de ipsos,rabit,azbociment,lemn,materiale
ceramice ,materiale plastice si special tabla de otel (neagra sau galvanizata).In
cazuri speciale se mai pot confectiona canale de aer din sticla armata,tabla din
metale (aluminiu,cupru etc.) otel inoxidabil placi din fibre minerale etc.
Canale de tabla
Materialul care satisface in cea mai mare masura conditiile cerute canalelor
de aer este tabla de otel,sub forma de tabla zincata sau tabla neagra.
11. Pentru canale montate in medii curate si care vehiculeaza aer curat se
foloseste in general tabla zincata.
Pentru canale de aer in interiorul carora se vehiculeaza aer incarcat cu
particule solide in suspensie se foloseste tabla neagra.Tot din tabla neagra se
executa si canale in care aer cu temperaturi de peste 100 .
Instalatiile de ventilare industriala, cu exceptia celor in care este pericol de
condensare a particulelor de apa din aer pe peretii canalelor se executa din
tabla neagra.
Grosimea tablei (tabla zincata,neagra,otel inoxidabil si tabla de aluminiu)
pentru canale ce vehiculeaza aer curat sau incarcat cu gaze,vapori sau fum,se
alege intre 0.50 si 1.50 mm,in functie de diametrul sau latura mare a sectiunii
canalului si presiunea din instalatie.
Grosimile de tabla pentru canalele de aer cu particule solide in suspensie, se
aleg intre 0.75 mm si 2.00 mm,in functie de diametrul canalului ,de natura
materialelor transportate (abrazive sau neabrazive) si de concentratia
acestora.Pentru piesele speciale,cu schimbare de directie (coturi,curbe,etaje
etc),tabla se alege cu o grosime cu o treapta in plus,fata de grosimea tablei
pentru tronsoane drepte.
Canalele din tabla zincata montate in medii curate si care vhiculeaza aer
curat se vopsesc la exterior numai in cazuri cerute de conditii de
estetica.Canalele montate in medii agresive vor fi acoperite la exterior cu
vopsea de protectie.In celelalte cazuri canalele din tabla zincata nu vor fi
vopsite.
Canalele din table neagra se vopsesc in toate cazurile
La folosirea tablei negre ,inainte de prelucrare ,aceasta trebuie sa fie vopsita
pe ambele fete cu miniu de plumb,dindu-se o atentie deosebita suprafetelor din
care urmeaza a fi formate falturile sau care urmeaza sa se suprapuna in cazul
imbinarii cu nituri.
La executarea canalelor prin sudare,foile de table nu se gruntuiesc anterior.
In cazul vehicularii aerului cu continut de vapori sau gaze acide,cu concentratia
mai redusa, se poate folosi table neagr protejata corespunzator (vopsita cu
solutie de bitum sau cu lacuri special anticorazive).
12. Daca starea aerului vehiculat in interiorul canalelor din table este afectata
defavorabil de temperature canalelor si impiedicind condensarea vaporilor pe
pereti canalelor.
Izolarea termica a canalelor se realizeaza cu material
neconbustibile,neputrescibile si care isi pastreza nealternate in timp
proprietatile isolate.
Canalele de aer din table se executa cu sectiunea rectangulara sau circular.
La canalele cu sectiunea rectangulara raportul laturilor este recomandabil sa nu
depaseasca valoarea de 4:1,evitindu-se adoptarea unor rapoarte mai mari de
8:1.
Canalele de aer confectionate din tabla de otel se fac la dimensiuni
tipizate,stabilite prin acte normative,astfel incit sa se obtina rezultatele
dorite,ca maximum de economie de energie,material si spatiu.
Canalele de aer din table se compun din tronsoane drepte si piese special.
Piesele special servesc pentru schimbari de directive ,schimbari de
sectiune,racordari cu elementele accesorii ale instalatiilor.
La confectionarea canalelor de aer imbinarile longitudinale ale tabelelor din
otel si aluminiu se realizeaza in urmatoarele moduri:
-prin falturi,pentru tablele din otel negru si zincat cu grosimea pina la 1,25mm
inclusive;
-prin sudura cu flacara,fara material de adaos pentru table negre cu grosimea
mai mare de 1.5 mm;
-prin nituire,pentru table zincate ale caror grosimi nu permit imbinarea prin
falt,precum si pentru table din otel inoxidabil (cu folosirea niturilor din
aluminiu);
Falturile longitudinale pentru asamblarea foliilor de table se executa in felul
urmator:
-falturi duble, pentru grosimi ale tablelor pin in 0.75 mm inclusive:
-falturi simple ,pentru grosimi de 1 mm si mai mari;
-falturi de colt,pentru grosimi de 0.75 mm inclusive,la incheierea canalelor cu
sectiunea retangulara;
13. -falturi combinate constind din falturi duble sau simple intrate cu nituri sau cu
sudura pentru formarea canalelor cu latura mai mare de 1 m;
In cazul sudarii prin puncte acestea dispunindu-se alternant pe doua siruri,pasul
dintre doua puncte consecutive ale aceluias sir fiind de 10 mm, iar distanta
dintre siruri de 7mm.
Falturile duble sau simple se executa bine etansate, presate uniform si fara
ondulatii.
Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda,falturile se preseaza numai pe
exterior.
Pentru executarea falturilor simple la croirea tablelor se lasa margini cu
latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura.
Pentru falturile duble acestea sunt de 28 mmsi respecti 15 mm.
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se realizeaza prin indoirea in
plan perpendicular a muchiilor foilor de table care se asambleaza,pe o inaltime
egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor astfel indoite,fara
material de adaos. Latime cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va
depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate
Tronsoanele fixe se confectioneaza in functie de perimetrul sectiunii,pe
lungimea sau latimea foii de table ,cu conditia celei mai bune utilizari a
suprafetei acesteia.
Lungimea tronsoanelor drepte se stabileste in functie de dimensiunilo foilor de
table,de conditiile de transport si de montaj,urmindu-se realizarea unor
tronsoane cu .ungimea maxima posibila.
La executarea tronsoanelor drepte cu sectiunea retangulara (in functie de
dimensiunile laturilor sectiunii si de modul de confectionare,pe lungime sau pe
latime).
Imbinarea longitudionala se executa cu un singur falt pe colt,cu doua falturi de
colt dispuse la ambele capete ale laturii mari,cu doua falturi de colt dispuse in
diagonal sau cu patru falturi de colt,cite unu la fiecare muchie.
Executarea canalelor incepe cu intocmirea “hartilor” cu lungimea si latimea
necesara pentru trasarea piesei respective. In functie de dimensiunile canalului
una sau multe table legate intre ele prin incheieturi cu falturi formeaza o
harta.Aceasta trebuie sa aiba marime suficienta ca sa permita trasarea
14. desfasurata a piesei ce trbuie confectionata,inclusive latimile necesare pentru
falturi.
Hartile se intocmesc astfel incit operatia de taiere sa rezulte cit mai putine
resturi,iar numarul de incheieturi prin falt sa fie cit mai mic.
Imbinarile transversal pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte
si a pieselor speciale se realizeaza prin: falturi,eclise mobile sau flanse.
-imbinarile transversal prin falturi se admit numai in cazurile in care pot fi
realizate prin mijloace mecanizate si cind exista asigurate mijloace de
sustinere:
-a tubulaturii ,orizontale astfel incit intre doua imbinari transversal e
consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare;
-a tulburarii verticale, astfel incit prin modul de montare imbinarea transversal
sa nu fie solicitata la nici-un effort.
Falturile pentru imbinarile transversale se executa simple,culcate,la orice
grosime de tabla.
-la canalele cu diametru sau latura mare peste 500 mm,falturile se intaresc cu
nituri sau puncte de sudura electrica situate la o distanta de 250 mm.
Imbinarile transversal prin falturi se preseaza catre exterior asfel incit
suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda.
Cind aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contin vavori care se
pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se etanseaza la exterior
prin lipire cu aliaj de cositor.
Imbinarile transversal cu exlipse mobile se aplica la tubulare de ventilare
executata din tabla neagra sau zincata,cu sectiunea retangulara avind latura
mare pina la 600 mm.Imbinarea cu eclipse mobile se recomanda la
confectionarea tubularii in ateliere cu dotare corespunzatoare(masini cu role
pentru executarea falturilor sau abkant).
aceasta imbinare se feleseste pentru asamblarea tronsoanelor drpte si pieselor
special ale tuturor tipurilor de indtslstii de ventilare, cu exceptia urmatoarelor
cazuri:
-la imbinari supuse la solicitari mecanice;
-la racortarea tubularii la masini si aparate de ventilare(baterii,filter,
15. ventilatoare,aggregate de conditionare,organe de reglaj), precum si la utilaje
tehnologice.
-la instalatii de desfasurare in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talaj
etc.;
-la tubularele parcurse de aer cald cu temperature mai mare de 70 C.
Tubularele imbinate cu falturi sau cu eclipse mobile trebue sa aiba din loc in
loc si imbinari cu flanse, pentru posibilitati de demontare.
Imbinarile cu f;anse se folosesc in cazurile cind trebue realizata conditii de
rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulatorii de aer, precum si pentru
canale cu diametrul sau cu latura mare mai mare de 600 mm.
Flanse se executa din otel corniere sau din otel lat, fiind prevazute cu
garniture, ele se fixeaza pe canale pri puncte de sudura sau nituri asezate la
distanta de 100 mm unu fata de altu.Pentru realizarea etanseitatii intre canal si
rama, capatul canalului pe o inaltime pina sub gaurile pentru surub din flanse,
trebue barduit prin batere cu ciocanul de lemn astfel incit sa fie perfect plan si
sa poata stringe bine garnitura.
Diametrul interior, respective interioare ale laturilor flansei se fac 2mm mai
mari decit dimensiunile exterioare ale canalului de aer.Pentru realizarea
etansietatii intre tronsoanele canalelor se folosesc in mod obsnuit garniture de
carton bituminat de 5mm grosime, dupa care prin montare in pozitie a
canalului si stringerea surubului se aplica peste inteaga imbinare 1-2 straturi de
miniu de plumb.
Pentru presiuni mari se folosesc garniture de cauciuc, iar pentru aer cu
temperature ridicate se monteaza garniture de clingherit sau azbest. Toate
piulitile suruburilor se dispun pe aceeasi parte a imbinarii cu flanse, iar la
canalele monate vertical piulitile se dispun pe partea inferioara a imbinarii.
Flansele se monteaza pe canalul de aer astfel incit planul lor sa fie
perpendicular pe axa canalului. Garniturile dintre flanse se taie si sa monteaza
astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Falturile
de colt asigura si ele rigidizarea a canalului de aer motiv pentru care la cele
longitudionale nu se aseaza in prelungire ci alternative.
Tronsoanele drepte se rigidizeaza in functie de forma si dimensiunile
sectiunii prin rame montate pe perimetrul canalelor, la exterior si executate in
general din profiluri metalice fixate prin nituire.imbinarile
transvertransversalanse se considera si ele ca elemente de rigiditate. Piesele
16. speciale( curbe ,piese cu schimbarea de sectiune,ramificatii etc) nu se
rigidizeaza.
3.5 Montarea pieselor special (coturi,teuri):
Piesele special confectionate din table se folosesc in instalatie de ventilare ca
elemente de legatura intre tronsoanele canalelor de aer si intre acestea si
aparatele si elementele accesorii ale instalatiilor de ventilare.Ele se construiesc
astfel incit rezistenta pe care o opun si perturbarea curgerii aerului pe care o
provoaca sa fie minima. Dupa rolul pe care il indeplinesc in asamblu traseirlor
canalelor de aer si dupa forma lor constructive, piesele special formeaza o
gama foarte variata de subansamluri. Piesele specilae se pot clasifica in
urmatoarele categorii: cotari, etaje,reductii,ramificatii,bifurcatii,trifurcatii.
Confectionarea lor este similara celei indicate pentru tronsoanele drepte, cu
difurcatii mai mari la trasarea si croirea tablelor unde este necesar a se construe
desfasurata diferitelor elemente ale pieselor (pereti laterali, pereti superiori si
inferiori, segmente)
Incheieturlle tablelor la piesele special se executa in general cu falturi iar
uneori in cazuri deosebita cu elipse .
Imbinarea cap la cap a pieselor special cu tronsoanel;e drepte si cu celelalte
elemente ale instalatiilor se executa la fel ca la tronsoanele drepte in special,
insa cu flanse.
Coturile sint piese special folosite pentru schimbarea directiei canalelor de aer,
ele pot fi:cu sectiune circular, cu sectiune rectangulara, cu palate.
Cotul cu sectiune rectangulara este piesa de legatura pentru schimbarea
directiei canalelor de aer de sectiune rectabgulara.
Acesre piese se compun din 2 pereti frontali (s1), un perete superior(S2) , un
perete inferior(S3).
Elementele caracteristice ale acestei piese sint dimensiunile laturilor sectiunii
rectangulare,unghiul pe care il formeaza cotul intre planurile flanselor si raza
de curbura a cotului, Raza de curbura R a catului se ia intre ( 1-2 ) h (fiind
latura sectiunii canalului aflata in planul in care se curbeaza axa canalului ).
Peretii frontali se traseaza identic cu trasarea vederii laterale a
curbei,adaugindu-se latimea falturilor pentru imbinare si pentru flanse.
17. Desfasurarea peretelui superior are o lungime egala cu 1.57 ori raza exterioara
, plus adaosul pentru falturi si flanse si o latime egala cu latura canalului
normal pe planul in care se face curbarea axei canalului.
In mod analog este desfasurarea peretelui inferior,lungimea referindu-se la raza
interioara.Toate elementele acestui cot se imbina prin falturi de colt,care se
culca pe peretii frontali.
Reductiile sint piese special pentru schimbarea sectiunii canalelor de aer
circularea sau rectangulare cu mentinerea formei sectiunii,ca difuzor,sau
confuzor sau piese special pentru schimbarea formei canalelor de aer,circulare
in canale rectangularea ca difuzor sau confuzor.
Exista urmatoarele tipuri de reductii: simetrica cu sectiune circular; dreapta cu
sectiune circular; simetrica cu sectiune rectangulara;simetrica cu schimbarea
formei sectiunii.
Reductiile se copnfectioneaza la fel ca si colturile desfasurate pentru trasare
rezultind din figurile ce le reprezinta. Ele au forma unor trunchiuri de con ,la
cele cu sectiune circular si a unui trunchi de piramida,la cele cu sectiune
rectangulara.
In sensul de miscare al aerului dupa felul cum este realizata schimbarea de
sectiune,de la mare la mic sau de la mic la mare,aceste reductii au rolul de
confuzor su difuzor.
Se recomanda ca unghiul la virf al difuzorului sa fie intre 15-30
grade,maximum admis 45 de grade,iar al confuzoarelor sa fie de preferinta sub
45 de grade,maximimum admis 60 de grade.
Pe linga reductiile indicate (simetrice sau drepte) se realizeaza uneori cind
conditiile locale ale instalatiei o impugn si reductiile oblice,a caror trasare si
desfasurata este mai dificila.
Ramificatiile sint piese de legatura pentru racordarea unui canal de aer cu
doua tronsoane, unul continua in linie dreapta fara schimbarea sectiunii,iar
celalalt isi schimba directia si in unele cazuri chiar sectiunea.
Ramificatia cu sectiunea rectangulara este piesa de legaturapentru
racordarea unui canal de aer rectangular cu doua tronsoane de canale
rectangulare.
Bifurcatiile sint piese de legatura pentru recordarea unui canal de aer cu doua
tronsoane, care isi schimba directia.
18. 4.Calculul volumelor de lucru
Lista detaliilor de completare a schemei tehnologice de montare
Tabelul 4
Dimensiunilesuprafetei Aria in m 2 nota
Cantitatea in bucati
Denumireadetaliei
Nr. detaliului
Nr.de ordine
transversale
Lunginea
Unghiul
mm
La Hb La o totala
bucata
de1
m2
L1 1980 A 7 0.5 6.93 A-
L2 980 A 2 0.5 0.98 20.85
Canal
1 L3 100x150 750 A 1 0.5 0.38
de aer
L4 400 A 1 0.5 0.20
L5 230 A 1 0.5 0.13
L6 1980 A 9 0.6 10.7
Canal
2 L7 100x200 540 A 3 0.6 0.97
de aer
L7 310 A 3 0.6 0.56
L8 Canal 1980 B 1 0.7 1.39 B-
3 100x250
L9 de aer 800 B 1 0.7 0.56 66.22
L10 Canal 980 B 18 0.7 12.35
4 150x200
L11 de aer 380 B 1 0.7 0.27
L12 Canal 980 B 2 0.8 1.57
5 200x200
L13 de aer 450 B 1 0.8 0.36
L14 1980 B 5 0.9 8.9
Canal
6 L15 200x250 730 B 1 0.9 0.66
de aer
L16 120 B 1 0.9 0.11
L17 1980 B 2 1 3.96
L18 Canal 980 B 8 1 7.84
7 200x300
L19 de aer 540 B 2 1 1.10
L20 700 B 1 1 0.70
L21 Canal 540 B 1 1.2 0.69
8 200x400
L22 de aer 460 B 1 1.2 0.55
L23 Canal 1980 B 2 1.3 5.15
9 250x400
L24 de aer 920 B 1 1.3 1.20
L25 Canal 980 B 7 1.5 10.3
10 250x500
L26 de aer 450 B 1 1.5 0.68
L27 Canal 1980 B 3 1.4 8.30
11 300x400
L28 de aer 690 B 1 1.4 0.97
L29 1980 C 6 1.6 16.13 C-
Canal
12 L30 300x500 660 C 1 1.6 1.10 73.19
de aer
L31 210 C 1 1.6 0.34
19. L32 Canal 1.8 0.40
13 400x500 540 C 4
de aer
L33 1980 C 9 2 35.64
L34 Canal 600 C 2 2 2.40
14 400x600
L35 de aer 420 C 1 2 0.84
L36 220 C 1 2 0.44
L37 1980 C 2 2.2 8.71
Canal
15 L38 500x600 980 C 2 2.2 4.31
de aer
L39 600 C 2 2.2 2.64
L40 Canal 2.6 6.24 D-6.24
16 500x800 1200 D 2
de aer
17 C1 Cot 150x200 H 6 0.34 2.04
18 C2 Cot 100x150 G 4 0.21 0.84
19 C3 Cot 100x200 G 4 0.25 1.00 G-1.84
20 C4 Cot 200x200 H 2 0.39 0.78 H-5.14
21 C5 Cot 200x250 H 1 0.44 0.44
22 C6 Cot 200x300 H 1 0.49 0.49
23 C7 Cot 400x600 I 3 1.3 3.9 I-7.1
24 C8 Cot 500x600 I 1 1.6 1.6
25 C9 Cot 300x500 I 2 0.8 1.6
26 C10 Cot 200x400 H 1 0.59 0.59
27 C11 Cot 250X500 H 1 0.8 0.8
28 T1 Teu 600x500x500 I 2 1.65 3.30 I-16.91
29 T2 Teu 500x500x200 I 2 1.3 2.44
30 T3 Teu 500x400x300 I 3 1.22 3.66
31 T4 Teu 400x200x200 H 1 0.7 0.7
32 T5 Teu 300x200x200 H 1 0.36 0.36
33 T6 Teu 150x150x150 G 2 0.17 0.34 G-0.34
34 T7 Teu 200x150x150 H 1 0.21 0.21 H-4.51
35 T8 Teu 250x200x150 H 2 0.31 0.62
36 T9 Teu 250x250x150 H 2 0.36 0.72
37 T10 Teu 400x400x400 I 1 0.89 1.78
38 T11 Teu 600x600x150 I 3 1.91 5.73
39 T12 Teu 800x600x600 J 1 1.98 1.98 J-1.98
40 T13 Teu 400x300x250 H 2 0.82 1.64
41 T14 Teu 200x200x150 H 1 0.26 0.26
5.Cerintele de calitate si receptia lucrarilor
Instalatiile de ventilare sint puse in functiune simultan cu inceperea
lucrului in atelierele cu degajari nocive slabe. De regula se pornesc initial
instalatiile de refulare si apoi cele de absorbtie. In atelierele in care au loc
degajarile nocive puternice instalatiile de ventilare se pornesc inainte de
inceperea procesului de productie cu circa 10 – 15 min, punindu-se in
functiune initial instalatiile de evacuare si apoi cele de refulare. In locurile in
care ventilarea este combinata cu incalzirea cu ajutorul aerului cald si in
incaperile conditionate, instalatiile se pornesc inainte de ocuparea incaperilor
20. cu o perioada de timp necesara realizarii conditiilor interioare de temperatura si
umiditate.
Instalatiile se pornesc numai dupa ce, in prealabil, au fost verificate;
- etanseitatea gurilor de vizitare si control;
- asezarea si intinderea curelelor pe saibe;
- strangerea buloanelor de postament;
- lipsa de corpuri straine in agregate etc.
Responsabilul instalatiei este obligat sa urmareasca ca persoanele straine
de instalatie sa nu intervina in functionarea acesteia , de exemplu: sa nu astupe
gurile de aspiratie, de refulare, fantele etc. Si sa nu manevreze diverse organe
de inchidere si reglaj.
La punerea in functiune a unei instalatii de ventilare si de conditionare
trebuie sa se inceapa cu urmatoarele operatii:
- se deschid ventilele de pe conducte ce alimenteaza bateriile de incalzire
sau racire si se lasa sa se realizeze in timp de 5 – 20 min incalzirea sau racirea
acesteia;
- se pune in functiune instalatia de alimentare cu apa a diverselor circuite
(umidificator, filtre umede, racire etc.);
- se pun in functiune instalatiile anexe servind la ozonizarea sau
sterilizarea aerului ce se refuleaza, neutralizarea si purificarea aerului evacuat;
- fixarea organelor de obturare din tubulatura instalatiei (jaluzele, clape,
sibere etc.) in pozitia necesara.
La pornirea ventilatorului se tine seama de tipul acestuia si de felul
actionarii. La 10 – 15 min dupa pornire se controleaza daca instalatia
functioneaza in conditii bune.
Oprirea instalatiei de ventilare are loc:
- dupa 5 – 10 min de la scoaterea din functiune a utilajului tehnologic pe
care il deserveste;
21. - dupa minimum 15 – 20 min de la incetarea lucrului in atelierele cu
degajari nocive sau dupa o perioada de timp ce se apreciaza in functie de
natura si intensitatea degajarilor.
Operatia de oprire a unei instalatii de ventilare are loc in urmatoarele
succesiuni:
- se deconecteaza motorul electric de antrenare a ventilatorului:
- se inchid jaluzelele de pe canalul de actiunile a aerului proaspat in
cazul instalatiilor de refulare sau clapeta de pe canalul de evacuare in cazul
instalatiilor de aspiratie;
- se opreste instalatia de alimentare cu apa a diverselor circuite;
- se opreste alimentarea cu agent termic a bateriilor de incalzire,
respectiv cu cel frigorific a celor de racire;
- se scot din functiune instalatiile anexe si se verifica de catre
responsabilul instalatiei daca exista sau nu defectiuni ale vreunui element.
5.1 Reguli privind supravegherea functionarii instalatiilor
Instalatiile de ventilare si de conditionarea aerului pot functiona in felul
urmator:
- continuu sau in conformitate cu graficul de lucru sau cu programul
de functionare al incaperilor ce le deservesc;
- simultan cu utilajul tehnologic deservit (uscatorii, cuptoare, aspiratii
locale, dusuri de aer etc.).
Mentinerea permanenta a conditiilor de microclimat de catre
instalatie, se realizeaza prin:supravegherea periodica a aparatelor de control si
masura sau a instalatiei de automatizare in cazul reglajului automat si actionare
asupra dispozitivelor de reglare manuala.
Supravegherea instalatiilor de ventilare si conditionare in timpul
functionarii lor revine responsabilului instalatiei si are ca scop mentinerea cit
mai constanta, in timp, a factorilor de microclimat din incaperi ti functionarea
linistita, fara defectiuni.
Supravegherea instalatiilor consta in:
22. - mentinerea in pozitie fixa a organelor de reglaj (jaluzele,clapete, palete
de reglaj etc.);
- observarea functionarii normale a elementelor instalatiei (ventilator,
baterie de incalzire, sisteme de filtrare etc.);
- observarea indicatiilor aparatelor de masurat si inregistrate
(manometre, termometre, psihrometre, umidostate etc.), montate in instalatie si
in incaperile deservite.
Functionarea instalatiilor este controlata de catre responsabilul
instalatiei, urmarindu-se functionarea in timp prin analizarea inregistrarilor
aparatelor (termografe, higrografe etc.).
Controlul functionarii este necesar sa se efectueze in special acolo unde
nu exista automatizarea instalatiilor, verificindu-se urmatorii factori:
- temperatura, umiditatea si viteza aerului;
- consumul de agent termic, energie electrica, apa si agent frigorific.
Variatiile in timp ale acestor factori in functie de conditiile atmosferice
exterioare si ale procesului tehnologic trebuie sa fie urmarite in scopul
adaptarii instalatiei la conditiile variabile.
5.2 Reguli pentru intretinerea instalatiilor
Intretinerea elementelor instalatiilor de ventilare si conditionare consta
din urmatoarele operatii:
- ungerea elementelor in miscare (legate, rulmenti etc.);
- ungerea elementelor de actionare (parghii de comanda ale jaluzelelor si
clapetelor, role, cabluri etc.);
- descarcarea si curatarea unor elemente din sistemul de filtrare a aerului
(celule filtrate, cicloane, filtre cu saci, camere de decantare etc.);
- curatarea de praf a unor elemente ale instalatiei (jaluzele, gratare, plase
de sirma etc.);
- spalarea si desfundarea circuitelor de apa si abur.
Termenele pentru efectuarea operatilor care compun intretinerea
diverselor elemente se stabilesc in functie de specificul instalatiei si de tipul de
23. functionare al acesteia. Responsabilul instalatiei de ventilare-conditionare
trebuie sa aiba grija ca reviziile si reparatiile planificate sa fie efectuate la
termenele stabilite si sa ia parte la receptia efectuata dupa repararea diverselor
elemente si sa raspunda de calitatea executiei.
5.3 Repararea instalatiilor
Prin repararea instalatiilor de ventilare si conditionare se urmareste sa se
reduca acestea la conditiile si calitatile initiale de functionare sau cit mai
aproape de datele din fisa tehnica, pentru a se asigura conditiile de microclimat
in incaperi sau la locurile de munca, desfasurarea normala a proceselor de
productie legate de functionarea instalatiilor de ventilare si marirea duratei de
functionare a instalatiilor.
Sistemul reparatiilor si reviziilor periodice planificate este singurul
sistem eficace, deoarece permite:
- planificarea reparatilor pe un interval de timp mai indelungat ;
- pregatirea reparatiilor din timp, reducindu-se astfel timpul de
nefunctionare a instalatiei;
- limitarea scoaterii din functiune a instalatiei din cauza avariilor;
- reducerea cheltuielilor de reparare.
Planificarea reparatiilor periodice trebuie astfel intocmita, incit sa nu
impiedice desfasurarea normala a procesului tehnologic in incaperile deservite
de instalatiile de ventilare respective.
Se recomanda ca reviziile periodice si reparatiile elementelor
instalatiilor de ventilare sa se faca concomitent cu ale utilajului tehnologic pe
care il deservesc sau in perioadele de timp cind eventual se poate asigura
folosirea incaperilor respective si fara functionarea totala sau partiala a
instalatiei.
Se va evita sistemul reparatiilor neplanificate, deoarece conduce la uzura
pronuntata a instalatiilor, la perturbari ale procesului de productie sau ale
gradului de folosire a incaperilor deservite si la cheltuielilor de reparare.
24. Pentru a se realiza conditiile necesare efectuarii lucrarilor de reparatii, se
va avea in vedere:
- stabilirea continutului si complexitatii lucrarilor de reparatii;
- aprecierea timpului necesar pentru efectuarea lucrarilor de reparatii a
timpului de nefunctionare a instalatiei de ventilare ; a consumului de materiale;
a rezervei necesare de piese de schimb si a costului reparatilor;
- stabilirea ciclului de reparatii;
- organizarea echipelor necesare efectuarii lucrarilor de reparatii;
- organizarea evidentei exploatarii si repararii instalatilor de ventilare;
- controlul calitatii exploatarii si repararii instalatiilor de ventilare.
Sistemul reparatiilor preventive planificate cuprinde urmatoarele grupe
de lucrari:
- reparatii de serviciu;
- reparatii periodice;
- reparatii periodice curente;
- reparatii periodice mijlocii;
- reparatii periodice capitale.
Reparatia de serviciu consta in inlaturarea micilor defectiuni ivite in
timpul functionarii si se executa de catre responsabilul instalatiei de ventilare,
in timpul schimbului sau.
Revizia periodica se executa de catre personalul instalatiei de ventilare
dupa grafice intocmite. Se poate efectua revizia periodica atunci cind instalatia
nu functioneaza sau in timpul functionarii acesteia daca nu exista pericol de
accidentare. Revizia periodica urmareste sa stabileasca starea tehnica a
elementului instalatiei de ventilare si sa descopere defectiunile ce trebuie
remediate.
Dupa efectuarea reviziei periodice se intocmeste un extras al
defectiunilor constatate, in care se specifica partile instalatiei care au nevoie de
reparatia sau intocmirea, precum si materiale necesare.
25. Reparatia periodica curenta consta in: inlaturarea defectiunilor si
stricaciunilor, inlocuirea pieselor uzate, curatarea elementelor instalatiei si
restabilirea functionarii normale a diverselor agregate si mecanisme. Reparatia
periodica curenta se executa la locul de amplasare a instalatiei, de catre
mecanicul unitatii sau din cadrul unei unitati de specialitate.
Reparatia periodica mijlocie se deosebeste de reparatia curenta prin
faptul ca are un volum mai mare de lucrari, un numar mare de piese schimbate
si o verificare completa a caracteristicilor tehnice ale instalatiei.
Reparatia periodica capitala consta din:
- demontarea instalatiei de ventilare si a anexelor acesteia;
- verificarea si repararea tuturor pieselor instalatiei (conducte de aer, de
apa, de abur, filtre etc.);
- schimbarea pieselor uzate ale agregatelor (ventilator, pompa, motor
electric etc.);
- verificarea completa a eficacitatii instalatiei.
Reparatia periodica capitala se executa de catre o echipa de reparatii, in
atelierul de reparatii.
In caz de reconstructie sau modificare a unei instalatii de ventilare se vor
intocmi proiectele respective. Nici o lucrare de executie sau montaj nu se va
executa in scopul modificarii sau reconstructiei unei instalatii de ventilare, fara
avizul conducatorului tehnic al unitatii, in sarcina caruia revine si urmarirea
acestora.
Dupa executarea unei lucrari de reparatii capitale, de modificare sau de
reconstructie a unei instalatii de ventilare, se va receptiona lucrarea in
conformitate cu STAS 5 184 – 69 ,,Instalatii de ventilare. Conditiile de
receptie‟‟, si a prevederilor din Normativul pentru proiectare si instalatiilor de
ventilare – INCERC 1973.
5.4 Organizarea exploatarii
O exploatare corecta a instalatiilor de ventilare implica urmatoarele:
- existenta unor servicii de exploatare si in special a unui personal care
sa raspunda de exploatare;
- instalatiile sa fie luate in primire la timp cu forme legate; sa se
intocmeasca fisa lor tehnica si sa se completeze jurnale de exploatare;
26. - capacitatea instalatiilor de alimentare cu energie termica, electrica si cu
frig sa corespunda cerintelor;
- existenta aparatelor de masura si control necesare, fara de care nu se
poate urmari functionarea corecta a instalatiei.
Pentru fiecare instalatie noua sau reparata capital trebuie sa se
intocmeasca o documentatie tehnica alcatuita din:
- certificat de functionare (fisa tehnica);
- jurnal de exploatare si reparatii;
- instructiuni speciale de exploatare.
Certificatul de functionare (fisa tehnica) se intocmeste la luarea in primire a
instalatiei pentru exploatare. In certificat se trec toate caracteristicile tehnice si
de functionare ale instalatiei (canale de aer, agregate, aparate etc.), incaperile si
utilajele pe care de deserveste, rezultatele incercarilor etc. Se indica gradul de
tratare a aerului refulat: in cazul recirculatiei se arata procentual cantitatea ce
se recircula din debitul total de aer. Se specifica elaboratorul proiectului
instalatiei, precum si intreprinderea care a executat lucrarea, data la care s-a
facut incercarea tehnica a instalatiei si data la care aceasta a fost pusa in
exploatare.
Fisa tehnica se completeaza in doua etape:
-in prima etapa se completeaza fisa pe baza datelor din proiect si a instalatiilor
executate;
-in etapa a doua (la receptia instalatiei) se completeaza datele reale obtinute in
urma incercarilor tehnice si a masurilor efectuate.
Jurnalul de exploatare se intocmeste pentru fiecare instalatie de ventilare si
se introduce o data cu inceperea exploatarii acestei instalatii. La jurnalul
de exploatare se anexeaza schema instalatiei respective, in care se mentioneaza
dispozitivele de reglare prevazute, aparatele de masurat si control care se
folosesc, precum si locul de asezare al acestora.
In jurnalul de exploatare se inregistreaza toate perturbarile care intervin,
in functionarea instalatiei, ca: opriri accidentale, defecte de exploatare, lipsuri
de exploatare, aratandu-se cauzele lor si lucrarile de reparatii efectuate pentru
remediere, data opririi si data repunerii in functiune a instalatiei etc. In cazul
unei exploatari normale si a functionarii continue a instalatiilor, prin
27. respectarea stricta a instructiunilor de exploatare, in jurnal nu se fac nici un fel
de inregistrari.
Instructiunile speciale pentru exploatare se intocmesc de proiectant si in ele
se dau indicatii caracteristice fiecarei instalatii. Se dau indicatii precise cu
privire la regimurile de functionare pe care trebuie sa le asigure instalatia, se
enumera operatiile care trebuie efectuata asupra fiecarui element al instalatiei
pentru asigurarea regimurilor de functionare respective, se arata modul cum
trebuie executate pornirea si oprirea instalatiei, modul cum trebuie efectuate
supravegherea, controlul, repararea si intretinerea instalatiilor si termenele la
care trebuie facute reviziile si reparatiile diferitelor elemente componente.
6.Calculul consumului de timp de munca
Determinarea consumului de timp de munca,de timp de utilaj si a salariului
muncitorilor
Tabelul 6
Tarife Consumul de Salariul
Denumireaprocesului
Norma de
Unitatea de masura
timp de
Volum de lucru
Fundamentarea
timp
Lei/bani munca muncitorilor
Mun Mas Mun Mas Mun Mas
Lei,bani Lei,b
Om/h Ut/h Om/h Ut/h Om/h Ut/h
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Montarea ventiatorului VC01A buc 1 16,88 1,8 329,33 35,2 16.88 1.8 329.33 35.
Montarea bateriilor de incalzire VC29 buc 2 9,92 0,4 193,54 7,8 19.84 0.8 387.08 15
Montarea filtrelor de aer VC11 buc 2 13,65 0,4 266,31 7,8 27.30 0.8 532.62 15
Montarea prizei de aerproaspat VB23 buc 17 2,76 0,24 53,85 4,7 46.92 4.08 915.45 79
VA02A 20.85 3,44 0,05 67,12 0,98 71.73 1.04 1399.45 20.
Confectionarea si montarea
VA02B 66.22 2,46 0,07 47,99 1,37 162.9 4.64 3177.9 90
canalelor de aer din table zincata
VA02C 73.19 3,28 0,13 63.99 2,54 166.9 9.5 3256.9 185