1. Nr.2 ● martie 2008, anul II ● se distribuie gratuit
Revistă editată de şcoala generală „Vladimir Streinu”

2. Mesaje de suflet
pentru revista
«Muguri de Tei»
«Harnicilor şi talentaţilor colaboratori
ai revistei cu nume poetic, profesoarei
Corina Ciobanu, sufletul revistei pe care
o tipăresc, gânduri frumoase în prag de
sărbători cu zăpezi imaculate. În satul
argeşean renaşte spiritul poetic ca un
semn că celebrul înaintaş al elevilor de azi,
Vladimir Streinul, îi veghează tutelar din
înălţimi albastre. Să fie aproape de ochii
şi inima cititorilor acest nou număr dintr-
o publicatie care onorează şi şcoala şi
Mircea Micu
Bucureşti, noiembrie 2007 colaboratorii care au scos-o la lumina.»
Culegătorii de stele
g
Orologii, în cadenţă, tot străbat imensul haos,
Nu le-opreşte nici neantul, nici dorinţa de repaos,
Iară voi, în ritmul vieţii, străbateţi lumina cărţii
Să cunoaşteţi ce e viaţa şi să învingeţi pragul morţii.
Căpătâi, v-au pus părinţii, semnul viselor: o carte
Şi v-au îndreptat privirea către cer şi mai departe,
Cele mai frumoase amintiri Vatra voastră de plecare-s filele unei istorii,
ale mele sunt legate de şcoala Idealul: o lumină într-o viaţă de victorii.
noastră din Teiu. Am învăţat
pe băncile ei, am avut dascăli
minunaţi, de regăsit la Piteşti, Voi, croiţi urcuşul vieţii cu a voastră fantezie
precum dl. Vasile Fălcescu şi
dna Maria Ilie (română), Mia Adunând, în ritmul clipei, o imensă bogăţie,
Cană (matematică), dna Budună Braţul îl urcaţi spre-naltul cerului ce se deschide Nicolae Eremia
(rusă), dl. Nania (fizică), dl.
Plopeanu (istorie), dna Pătraşcu Ca simbol de cucerire a câmpiilor aride.
(geografie şi istorie), dnii Aceste versuri,
Toader şi Iriminoiu (sport) ş.a..
Pentru o scurtă perioadă am Azi păşiţi o nouă treaptă în frumoasa voastră viaţă, pentru revista
fost şi profesor aici. Dacă în Sădiţi arborele vieţii, construiţi o nouă viaţă.
anii de şcoală (precis în clasa Creanga de măslin o frângeţi la popasul dintre clipe,
„Muguri
a 7-a) a înmugurit vocaţia de Tei”,
literară, mai apoi, ca profesor Năzuiţi un zbor albastru, pânze purpurii, aripe.
aici, mi s-a cristalizat concepţia reprezintă
filosofică. Poate şi pentru că mesajul
treceam zilnic pe lângă casa Naviga-ve-ti peste vreme cu a succesului pecete
lui Vladimir Streinu, mergând Să învingeţi altă lume, ale gândului planete, meu către
acasă pe valea Mozacului.
Fiţi ambiţioşi, dragi copii, şi Iar când viaţa îşi descrie, curba, ca o roată a morii, elevii şcolii
mândri de comuna noastră! Voi, aminte să v-aduceţi de-un profetic glas al şcolii „Vladimir
Jean Dumitraşcu Streinu”.
• Muguri de tei
2

3. Câteva
repere
despre
satul
meu
natal
Comuna Teiu este
aşezată în sud - estul
judeţului Argeş, într-un
punct imaginar realizat
de intersecţia paralelei
450 din emisfera nordică
Ai carte, ai parte! cu est-meridianul 250,
la 9 Km de autostrada
C
Bucureşti – Piteşti,
âţi mai credem în să fie şi comunitatea care şi să intervenim la timp. socotiţi de la kilometrul
aceste vorbe? trebuie să asigure condiţii Greşeşte şi societatea 84, unde se află şi un
În societate de astăzi bune de studiu elevilor, care manifestă aparent indicator de circulaţie; de
când de cele mai multe ori o şcoală bine întreţinută grijă faţă de copii dar nu aici, pe o şosea asfaltată
„banul vorbeşte”, ai crede având în vedere că în le creează cele mai bune ce trece prin satele
că înveţi în zadar. mediul rural şcolile dispun condiţii de studiu, de trai Ciupa Mănciuleşti şi
Fiecare copil este o de mai puţine dotări faţă de decent şi nu intervine Ciupa Lagăr, se ajunge în
bucurie, o minune a vieţii şcolile din mediul urban. prudent acolo unde mediul localitatea Teiu. Comuna
atunci când vine pe lume, Familia are şi ea rolul familial atacă integritatea Teiu este alcătuită din
o rază de lumină şi speranţa ei foarte important în viaţa copilului. mai multe sate: 1 – satul
familiei. şcolarului. În familie copilul Trebuie să încercăm Teiu – Vale, 2. – satul
Teiu – Deal, 3. – satul
Vin apoi grijile părinţilor îşi petrece cea mai mare şi mai ales să reuşim să
Leşile.
– cu ce să-l hrănească , parte din timp. dezvoltăm copiilor atitudini
cum să-l ocrotească şi să- Împovăraţi de grijile pozitive faţă de semeni şi Comuna are o
l îndrume pentru a creşte cotidiene, părinţii uită faţă de ei-înşişi, toleranţă, suprafaţă de 44 de km
drept, cinstit şi corect. uneori să zâmbească, să responsabilitate, rigoare. pătraţi fiind astfel o
A mers la grădiniţă , a se bucure de realizările Trebuie să-i ajutăm să comună de dimensiune
făcut primii paşi în lumea copiilor. Părinţii trebuie să înţeleagă eficienţa unei vieţi medie.
organizată a cunoaşterii. se implice mai mult în viaţa sănătoase şi echilibrate. La ultimul
A venit la şcoală în clasa şcolii, în luarea deciziilor Să stimulăm potenţialul recensământ populaţia
I, a început drumul în viaţă importante ale unităţii de creativ al copilului! Să le comunei era de 1839 de
care, dacă este început bine, învăţământ, să vină cu modelăm sufletul şi mintea! locuitori dintre care 750
va duce la rezultate bune. sugestii în ceea ce priveşte Şi să nu uităm că, de pensionare ceea ce
Şcoala, familia, societatea îmbunătăţirea procesului învăţând, ne putem realiza însemnă un procent de
trebuie să-i trateze pe copii instructiv-educativ. idealurile în viaţă şi peste 40% populaţie inactivă.
aşa cum se cuvine, să le Avem copii minunaţi. ani, când ei îşi vor fi atins Din populaţia activă
ofere condiţii decente de Dar nu este de ajuns să-i visurile, vom putea afirma majoritatea se ocupă,
studiu, o viaţă familială hrănim şi să-i îmbrăcăm, cu mândrie „ Aceştia au cu agricultura,
frumoasă şi o atmosferă trebuie să avem permanent fost elevii noştri! Noi i-am deoarece relieful este
prietenească, de colaborare în vedere situaţia lor la învăţat să ajungă ceea ce predominant de câmpie,
şi afecţiune reciprocă. învăţătură şi la disciplină. sunt astăzi... Oameni!” aici cultivându-se grâu,
Ca dascăli avem misiunea Uneori, copiii greşesc Şi să sperăm că într- porumb, ovăz, floarea
de a face tot ceea ce este din teribilismul copilăriei. o bună zi „învăţătura” va soarelui, dar şi plante
posibil să-i îndrumăm pe Greşim şi noi, dascălii, deveni averea cea mai de furajere precum lucerna
sau trifoiul.
elevi să înveţe pentru a-şi când, uneori, nu ştim să preţ pentru fiecare.
croi drum bun în viaţă. pătrundem în sufletele lor, Micu Laurenţiu
Învăţătoare,
Alături de şcoală trebuie să le înţelegem problemele Florenţa Cîrstea
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
3

4. Pregătirea diplomatică a Marii Uniri
i
zbucnirea Primului conducerea politică a din străinătate. În USA se naţionalităţilor, tratativele ce
Război Mondial a românilor din monarhia constituise Liga Naţională a s-au purtat eşuează. Imediat
însemnat pentru lupta în Austro-ungară si-a diversificat românilor sub conducerea se hotărăşte convocarea la
vederea desăvârşirii idealului acţiunile . profesorului Vasile Stoica. Alba Iulia a Marii Adunări
nostru naţional, intrarea sa în Iuliu Maniu conducea Această organizaţie, pentru ziua de 1 decembrie,
ultimă fază, România, având în Transilvania acţiunea împreună cu altele formează iar doi delegaţi Gh. Crişan
interese naţionale atât peste politică de cunoaştere a uniunea Medio europeană şi TH. Rocsin pleacă la Iaşi
Prut cât şi peste Carpaţi. revendicărilor româneşti, ai cărei reprezentanţi sunt pentru a lua legătura cu
Împlinirea măreţului ideal Isopescu - Grecul acţiona în primiţi în 15 septembrie guvernul României.
n
depăşea orice previziune, Parlamentul de la Viena în 1918 de către preşedintele u trebuie
aderarea României la una acelaşi scop, iar Alexandru american. În urma acestor uitată acţiunea
dintre taberele beligerante Vaida Voievod şi Aurel întâlniri preşedintele Wilson conducătorilor
însemna abandonarea uneia Popovici au stabilit în Elveţia semnează mesajul din 18 bucovineni. Grupul
sau alteia dintre provincii. legătura cu subsecretarul oct. 1918. parlamentar român în
Între românii ardeleni german de externe contele Prăbuşirea frontului Parlamentul de la Viena
şi Regatul României existau Zimmermann. La cauza puterilor centrale determină a protestat împotriva
permanente legături românească a fost câştigat pe Iuliu Maniu să plece la nelegiuirilor maghiare, iar
politice şi culturale, pe când contele Matzan şi Erzberger, Viena unde i-a comanda la 4 oct. 1918 proclamă
legăturile cu românii de pe influenţi oameni politici unităţilor româneşti din dreptul la autodeterminare
malul stâng al Prutului erau germani. armata austro-ungară a românilor bucovineni.
g
mai slabe, Rusia, ţinând în ermania îşi Al. Vaida şi TH Mihaly La 22 nov. este prezentată
izolare şi ignoranţă totală dădea seama iau iniţiativa convocării în Parlamentul de la Viena
Basarabia. că trebuia Consiliului Naţional Român declaraţia Consiliului
Atitudinea de neutralitate soluţionată problema La 12 oct. 1918 un grup Naţional ce proclamă
a României din primii 2 românilor din monarhie. În de fruntaşi politici români emanciparea provinciei
ani de război a fost adusă acest context are loc întâlnirea adunaţi în casa lui Aurel româneşti. Marii patrioţi
la cunoştinţa românilor din aprilie 1915 de la Viena Lazăr din Oradea, hotărăsc Iancu Flondor şi Gh.
ardeleni printr-o notă scrisă dintre Iuliu Maniu, Vasile ca de la această dată organul Popovici organizează Marea
adresată lui Alexandru Vaida Goldiş. Aurel Popovici din naţional al românilor nu Adunare a românilor din
Voievod, delegat în guvernul partea românilor şi Erzberger mai este Parlamentul de la Bucovina, ce hotărăşte la
Ungariei şi fruntaş unionist. reprezentantul Germaniei. Budapesta ci reprezentaţii 27 noiembrie 1918 unirea
În primăvara anului Cererile fundamentate de aleşi de propria adunare Bucovinei cu România
191 se iniţiază discuţii români au exasperat pe naţională. Este primul pas Era deci a doua provincie
privind intrarea României primul ministru maghiar, spre adunarea de la Alba unită cu România, după
în război de partea Antantei care nu înţelegea să facă Iulia . alipirea Basarabiei la patria
l
iar Constantin Diamandy nici o concesie problemei a 18 oct. 1918, mamă în 27 martie 1918,
pleacă la Petrograd cu naţionalităţilor. Al. Vaida citeşte subiect asupra căruia vom
o hartă ce cuprindea În ultimă instanţă lui în Parlamentul reveni într-un număr viitor.
aspiraţiile teritoriale Maniu i se propunea ca maghiar declaraţia Se îndeplinea astfel,
româneşti, considerate drept în schimbul soluţionării Consiliului Naţional al profitând de o situaţie
„exagerate” de către ministrul cauzei româneşti să subscrie Românilor din Transilvania. externă favorabilă, şi, datorită
de externe rus, evidenţiate printr-o oarecare declaraţie In aceeaşi seară are lor o unor politicieni patrioţi de
prin telegrama nr. 2040 din la scopurile de război ale întâlnire cu reprezentanţii excepţie, visul de veacuri
aprilie 1915. Puterilor Centrale. Afirmând maghiari contele Karoly şi al românilor, unirea tuturor
Situaţia militară de că o asemenea decizie Oscar Iaszi, partea maghiară provinciilor într-un singur
la finele anului 1915 era aparţinea Bucureşti-ului este susţinând ideea unui stat – românesc
favorabilă Puterilor Centrale, trimis pe front. plebiscit
Germania fiind de această O activitate intensă în Intransigenţa CNRC Colonel in rezervă
dată arbitrul situaţiei. In direcţia înfăptuirii idealului determină trimiterea la Arad Viman Ion
perioada de neutralitate naţional o desfăşoară românii a ministrului maghiar al
• Muguri de tei
4

5. Mausoleul de la
Biserici Mateiaş
Mausoleul eroilor din
din comuna Valea – Mare
– Pravăţ, jud. Argeş este
cunoscut şi sub numele de
Mausoleul de la Mateiaş”,
situat pe dealul cu acelaşi
Comuna nume, este dedicat eroilor
din Războiul de Întregire
Naţională dintre 1916-
1918.
Teiu Ridicat
1928-1935,
între
de
constructorul De Nicolo,
după proiectul arhitectului
Dumitru Ionescu Berechet,
anii
către
impozantul mausoleu,
realizat în principal
din calcar de Albeşti
este compus din două
corpuri: primul orizontal,
adăposteşte osuarul, pe
pereţii căruia sunt montate
plăci de marmură cu numele
militarilor căzuţi la datorie;
al doilea, vertical, are forma
unui turn cu foişor spre care
duce o scară în spirală. În
mausoleu sunt depuse, în
31 de cripte, oseminte a pe
2300 de militari români.
În anii 80, acesta a fost
supus unui amplu proces
de renovare şi modernizare,
căpătând înfăţişarea
unui original complex
monumental.
În apropierea
mausoleului s-a construit
un muzeu, în cadrul căruia
sunt expuse mărturii ale
luptelor desfăşurate în zonă
în toamna anului 1916.
La intrarea în mausoleu
se află înscrise cu litere
aurite, într-un ancadrament
marcat cu frunze de stejar şi
laur, două texte ce glorifică
sacrificiul eroilor şi amintesc
generaţiilor viitoare
că, ei s-au jertfit pentru
libertatea, independenţa
şi suveranitatea României.
Mausoleul de la Mateiaş
reprezintă unul dintre
obiectivele de atracţie
turistică din judeţul nostru
şi pe care toţi argeşenii ar
trebui să-l viziteze.
Nădrag Cristina
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
5

6. Melancolie
A venit iarna, m-a găsit
Singură... Tu m-ai părăsit.
Totul e trist, e prea târziu Seară, dulce seară
Totu-i o lacrimă, e pustiu!
Fulgii au atins pământul,
Seară, dulce seară
Aşa cum m-atingeai cândva Privesc păsările cum zboară
Cuvinte nu mai am iar gândul Timpul parcă s-a oprit
Fuge-n trecut, departe... Luna iat-o: a răsărit
undeva. Stele scânteiază-n zare
Institutor,
Iar culori pe cer încep să zboare.
Vişinescu Simona Copaci cu ramuri groase
Parcă mă prind în vraja lor
Şi-or să mă ţină acolo
Până am să mor.
Noaptea
Noaptea şi-a aşternut mantia
Privesc acum pe cer,
neagră Văd păsări călătoare
De mătase, iară, Care prin sumbra noapte
Înţepând bolta, Se duc în altă zare.
Stelele încep s-apară. Aşa-i frumoasă viaţa
Luna e ca o regină
Aşa-i frumos şi timpul...
Printre mii de slujitori Când printre nopţi adânci
Care stau şi ne veghează Priveşti încet, încet ...răsăritul.
Doar până în zori.
Stoian Isabela, clasa a VI-a
Acum văd o mică stea
Ce pe boltă-ncet apare
Şi aş vrea să urc la ea
Să văd totul până în zare.
Îngeri să aud cum zboară,
Veghindu-ne atent somnul
Stelele în geam să bată
Luminându-l clar pe Domnul.
Să aud în zare, freamăt
De fântâne şi de ape
Să aflu ale lumii taine
Şi dorinţele uitate.
Chiar de aş fi cea mai mică
Vine ploaia!
Cu putere inima mi-ar bate
Precum zboară o turturea,
Visând la ... vară
Şi aş străluci ca un Luceafăr
Ploaia în grădina mea Deschizând ochii, o rază de lumină
Într-o înstelată noapte.
Iute, iute a venit îmi pătrundea în suflet şi în casă. Era o
Florile le-a veselit. frumoasă zi de vară.
Acum stau şi mă gândesc,
A fost pe jumătate vis, Pretutindeni era verdeaţă, ciripit de
Grădiniţe mea frumoasă păsărele şi zgomotul copiilor jucându-se.
Din cioburi nu mai pot reface
Vrabia de lângă casă, Grădina se întindea leneşă la soare, iar
Melancolia de nedescris.
Pe toate le-ai veselit macul râdea cu capul pe spate.
Ploaie, tu, când ai venit. În pădure păsărelele se întreceau în triluri.
Aş vrea să mai stau o noapte,
Să văd iară luna plină Greieraşii îşi etalau glasurile.
Tare mult te-am aşteptat Unde eşti, tu, vară, cu farmecul tău?
Şi să simt a nopţii taină
Flori, copaci tu ai udat,
Luminând a mea grădină.
Grânelor din câmpul mare
Mijoiu Georgeta- Alexandra,
Marinică Oana Le-ai dat zi de sărbătoare. clasa a III-a
Ruse Dragoş - Clasa a III-a
• Muguri de tei
6

7. Săniuţa
Cântecul iernii
Aşteptând cu nerăbdare
Veniţi să-mpodobiţi fereastra Anotimpul cel mai tare
Flori de gheaţă argintii Aşteptând cu sufletul la gură
Fulgi de nea plutesc în aer Săniuţa, câte-o tură.
Jucăuşi ca nişte miei
Zburând veseli pe câmpii. Iarna vine uite-aşa
Ca o mantie de nea
Gerul pune ţurţurii de gheaţă Uite, vine, uite, pleacă
La streşini vechi de casă. Şi copiii toţi se joacă.
Crivăţul spulberă zăpada
De la deal la câmpie Babarogu Marius-Adrian,
Iar crengile copacilor clasa a IV-a
uşor se-ndoaie.
Săniuţa iute coboară la vale
Pârtia i+a ieşit în cale
Zăpada netedă, strălucitoare
Iarna
Pare un diamant ce scârţâie
Iarăşi iarna a sosit
sub picioare.
Şi pe noi ne-a veselit
Mazilescu Daniel, Ea zăpadă ne-a adus
clasa a III-a Ca să facem tot mai sus
Un om mare de zăpadă
Şi toată lumea să-l vadă.
Iarna-i bună şi gingaşă
Moş Crăciun Şi pe toţi ea ne învaţă
Să călătorim prin lume
Ho! Ho! Ho! Să-nvăţăm rele şi bune.
Voi auziţi, copii
Vine Moş Crăciun. Dobre Bianca,
clasa a VI-a
Să mergem afară
Scrisoare către Uitaţi-l! El chiar vine
Moş Crăciun Moş Crăciun
Am atâtea întrebări să-i pun.
Prima mea scrisoare
Pe care o compun Micu Bianca,
E adresată ţie, clasa a III-a
Bătrâne Moş Crăciun.
Acum sunt şcolăriţă
Citesc, scriu, socotesc.
Păpuşi, dulciuri, rochiţă
Aş vrea ca să primesc
Preda Carmen,
clasa a II-a
IARNA
A sosit din nou toamna, focul arde mocnit, iar eu stau
si mă uit la dansul fulgilor de nea. Fulgii veneau cu
miile si s-a aşternut un strat gros de zăpada. Dintr-o data,
ieşit afara, am făcut bulgari de zăpada si m-am jucat cu
prietena mea. Ne-am dat cu sania, apoi am intrat in casa si
m-am încălzit la focul ce ardea mocnit. Mi-am dat seama ca
anotimpul iarna este cel mai frumos anotimp.
Ciobanu Silvia – Elena,
cls. a VI-a
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
7

8. DORUL DE COPILĂRIE
As vrea sa dau timpul înapoi
Sa adorm la pieptul mamei,
Sa alerg desculţa prin zăvoi
Sa nu am griji si nici nevoi
Sa aştept iarna sa sosească,
Sa admir cum cad fulgii, la fereastra,
Scrisori sa-i scriu lui Moş Crăciun,
Sa aştept cu drag seara de ajun.
Bradul sa-l împodobesc,
Sa cant colinde, sa zâmbesc;
Sa fiu copil, eu iar as vrea,
As vrea, dar nu se poate.
Acum o-nvat pe fata mea
Cum sa-si trăiască copilăria
Institutor,
Roşu Irina
At the Zoo!
Look at the hippos!
It’s like the watter
I like the monkey
In the green trees.
In the watter
Are many fishes and frogs
Toamna Look at the penguins!
They lives in the snow.
Toamnă, toamnă dintre vie Look at the snakesin the sand!
Noi ştiam că vei veni Look at the elephantwith longs trunks!
Şi de-o vreme te-aşteptăm Look at the parrots in the trees!
Stând la uşă şi la geam. I like verry much
the bears in the caves.
Şi ştiam c-o să ne-aduci Wake up, Alexandra!
Mere şi gutui şi nuci It’s time to go at the zoo!
Iar acum că ne-ai venit Fructe de toamnă No, mother. I was there.
Toamnă, dragă, Bun venit!
În panere împletite
Micu Amira, Stau acuma rânduite Vişinescu Alexandra,
clasa a II-a clasa a IV-a
Mere roşii, pere dulci,
Gutui galbene şi nuci.
Toamna le-a adus în dar
Celor care nu-n zadar
Au trudit întreaga vară
De cu zori şi până-n seară.
Coman Valerică,
clasa a IV-a
• Muguri de tei
8

9. Nerecunoştinţa
Într-un dulap dărăpănat , acoperit de anii ce-au trecut , de tăcere si de praful neşters ce
creştea pe zi ce trece , lângă o tabla plina de creta si praf , se afla o carte , printre multe alte cărţi.
Era o carte veche, uitata de mulţi oameni, dar mai ales, erau uitate vorbele de înţelepciune
ce erau scrise in ea. Pentru ca tăcerea acoperea acea încăpere de mulţi ani, decât suspinul cărţilor
si şuieratul vântului se mai auzeau.
Erau conştiente de valoarea lor si de munca cu care au fost create si nu ştiau cu ce au greşit
ca sa aibă acea cruda soarta .
Cartea cea mai veche, anume, abecedarul era cea mai trista. Vroia neapărat o schimbare,
indiferent de era buna sau rea .
Lângă un copac din apropiere se afla un ciuline , care era de gând sa-si adune rădăcinile si
sa plece, fiind plictisit, o întrebă pe carte:
De ce eşti nefericita ? Ai o viata liniştita , un acoperiş deasupra capului si ar trebui sa fi mai
fericita. Uita-te, doar, la mine: sunt călcat in picioare, ud, înfrigurat si cel mai rău e ca sunt doar un
vechi si banal ciuline .
- Nu înţelegi? Eu sunt mult mai bătrâna decât tine si nu avem nimic in comun , căci tu nu
ştii ce viata am avut .
- Te inseli . Provin dintr-un neam nobil de ciulini , am avut o viata …de ciuline , iar daca
avem ceva in comun este faptul ca deşi am avut o viata plina de succes , acum e cu totul altceva
- Trăim din amintiri ( daca aceasta se mai poate numi viata ) .
- Nu timpul mă deranjează , ci ignorarea . N-am mai fost deschisa de multi ani . Eu sunt
un abecedar care a învăţat multe generaţii de copii . Eram iubita si apreciata , insa acum e cu totul
altceva…
- Cum e?
- Nu vezi ? Merit mult mai mult decât aceasta biblioteca prăfuita .
- Nu te supăra … Doar sunt un ciuline , iar tu trebuie sa accepţi realitatea si sa vezi partea
plina a paharului .
- Care-i ?
- Pai … mai rău de atât nu se poate !
- As prefera sa fiu roasa de şoareci , arsa , rupta sau reciclata , decât sa stau aici aşteptând o
minune .
- Daca tot eşti aşa plictisita , mai bine povesteşte-mi ce-ai trăit !
- Buna idee ! Îmi amintesc cel mai bine momentul când am fost editata si trimisa la aceasta
Scoala.
- Erai alba si miroseai a tuş ?
- Exact . Am cunoscut si am format o mulţime de copii deosebiţi , am fost iubita ,
îngrijita…
- Cred ca ai fost foarte fericita !
- Chiar aşa ! Dar cu toate acestea , nimic nu se compara cu fericirea copiilor . Si nu doar atât
! Etapele maturizării , bucuriile , supărările depăşite cu capul sus – copilăria .
- Acum înţeleg de ce te simţi atât de râu …
- Da… Stai ! nu mă mai simt rău .Acum înţeleg ca totul are un început si un sfârşit . Acum
am iertat chiar si nerecunoştinţa cu care-am fost obligata sa trăiesc . Acum mă bucur de viata…
comunicarea e soluţia tuturor problemelor !
- Te-ai trezit la viata !
- Eu , dar nu si surorile mele . Treziţi-va cărţilor , căci nu merita sa „dormim” , căci suntem
eterne si poate ca mai exista cineva in aceasta lume care nu ne-a uitat si nu ne va uita niciodată ,
pentru care suntem mai mult decât nişte cărţi ! Bucuraţi-va de viata !
Atunci , toate cărţile s-au trezit din tăcere si amorţeala . Au început sa vorbească si au trecut peste
nefericire .S-au dat seama ca in viata trebuie sa lupţi ca sa obţii ceea ce-ti doreşti , nu sa te plângi
I-au mulţumit ciulinelui si au legat o frumoasa si strânsa prietenie
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
9

10. PEŞTERA
DÂMBOVICIOARA
P I
eştera Dâmbovicioara este situata in partea nteriorul peşterii oferă condiţii optime de
sudica a Masivului Piatra – Craiului, zona vizitare – simţi aici un uşor curent de aer care
Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet. demonstrează existenta unei comunicări cu
Dambovicioara se caracterizează printr-un relief exteriorul. Temperatura oscilează in jurul valorilor
carstic variat. de 10-12 grade C, iar umiditatea este potrivita. Fauna
Peştera Dâmbovicioara, lunga de 250 m., are caracteristica unor asemenea forme caracteristice se
aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul său fiind arata relativ săraca.
puţin ascendent. Localnicii o cunosc înainte de 1579, Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarului
an in care Dâmbovicioara este atestata documentar, de către apele pârâului. „Peştera” care acum işi poarta
de pe vremea lui Mihnea Turcitul. undele in apropiere, pe lângă intrare.
Deşi nu întruneşte superlative speologice (multe
„ Exista lacuri reci, subpământene, dintre formaţiunile de stalactite si stalagmite, care
Ce n-au deasupra lor nici cer, nici vânt, făceau cândva, podoaba acestui autentic „muzeu al
Nici brazi care sa pipăie-n antene naturii” fiind distruse de vizitatorii rău intenţionaţi)
Ecoul universului, răsfrânt. Rememorând aforismul cărturarului George
Călinescu „Turism înseamnă cultura si cultura si
Doar amintirea unor ere stinse
cunoaştere” va dorim călătorie plăcuta pe plaiurile de
Le tulbura cu-n cer multicolor legenda si de istorie ale Argeşului.
Din care-o stea de aur se desprinde
Iluminând, un timp, nămolul lor .” Nădrag Cristina,
cls. a VIII –a
• Muguri de tei
10

11. Secretele
matematicii
1.Proprietăţile curioase ale cifrei 8
9*9+7= 88
98*9+6=888
987*9+5= 8888
9876*9+4= 88888
98765*9+3=888888
987654*9+2= 8888888
9876543*9+1= 88888888 În pădure, la izvor,
98765432*9+0= 888888888 Ghicitori Au venit stoluri în zbor:
Vara, ea se coace, Douăzeci de rândunele,
2.Calcule ciudate Roşie-n obraz se face Zece grauri printre ele,
1*9+2= 11 O mănânci şi-i tare bună Vrăbii în total sunt cinci,
31*9+33= 222 Şi îi zice chiar... Câte păsări sunt, ia ghici...
321*9+444= 3333 (căpşună) Vişinescu Alexandra,
4321*9+5555= 44444 clasa a IV-a
54321*9+66666= 555555
654321*9+777777= 6666666
7654321*9+8888888= 77777777 TEST DE CUNOŞTINŢE
87654321*9+99999999=888888888
1.Ce sărbători sunt iarna ?
Culese de a)Ziua naţionala a României
Soare Elena, clasa a VIII-a b)Anul Nou
c)Sărbătorile de Paste
2.Ce animal hibernează iarna ?
a)ursul
b)vulpea
c)căprioara
3.Cum poţi să te joci intr-o zi de iarna ?
a)sa faci un om de zăpada
b)sa plantezi un pom
c)sa te joci in nisip
4.Ce cadou poţi să faci unui copil, căruia îi place
zăpada ?
a)o bicicleta
b)o minge de plaja
c)o sanie
5.Ce băutura ai alege să te încălzească într-o zi de
iarna ?
a)ceai
b)suc de portocale
c)suc acidulat
Vişinescu Alexandru,
cls. a IV-a
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
11

12. Pe linia cu raster veţi descoperi numele comunei noastre
1.Persoană ce urmăreşte o emisiune la televizor
2.Obţinerea unor operaţii matematice
3.Vorbeşte despre trecutul nostru
4.Îmbrăcăminte pentru elevi
Vişinescu Alexandra,
clasa a IV-a
Pe linia cu raster veţi descoperi
un regn studiat la biologie
1.PISICĂ SĂLBATICĂ
2.DIN FAMILIA PRIMATELOR
3.UN ANIMAL MIC DAR TARE IUTE
4.STĂPÎNUL ANIMALELOR
Pe linia cu raster veţi descoperi
5.MĂNCĂ ALUNE numele unei materii studiate în şcoală
6.AMINAL CU TROPMPĂ
Nania Irina
1. CONGLOMERAT DE POPOARE
2. INSULA CEA MAI APROPIATĂ DE ITALIA
3. CUCEROTIORUL DACIEI
4. IMPERIUL BOLNAV AL EUROPEI LA UN MOMENT DAT
5. CONDUCĂTOR AL UNUI REGAT
6. IZVOARE SCRISE
7. CONTINENTUL VECHII GRECII
• Muguri de tei
12

13. Pe linia cu raster veţi descoperi locul preferat de copii
1.MATERIE CARE NE MENŢINE TINERI
2.ŞTIINŢĂ CARE STUDIAZĂ COMPOZIŢIA, STRUCTURA ŞI
PROPRIETĂŢILE SUBSTANŢELOR
3.STUDIAZĂ VIAŢA PLANTELOR ŞI ANIMALELOR
4.DISCIPLINĂ CU SCĂDERI ŞI ADUNĂRI
5.MATERIE PENTRU SUFLET
6.LIMBA NOASTRĂ
Pe linia cu raster veţi descoperi:
I Les jous de la semaine
Savez-vous…?
1.Quelle est la capitale de la France?
2.La langue parlee en France est…
3.Le symbole de La France est…?!
4.Quel est le fleuve le plus connu de La France?
5.L’auteur du “Petit Prince”?
Enseignante,
Corina Ciobanu
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
13

14. Ghici,
ghicitoarea mea!
Ce vă trec prin mâini, Este un prieten bun,
Fără de-a le fi stăpâni; El mă duce unde-i spun
Se păstrează-n sân şi-n Cu căpăstru şi cu şa
ladă, Iarna-mi plimbă sania.
Fără ei nu faceţi treabă? (calul)
(banii)
N-are mâini şi totuşi bate,
Iarna-n frig, vara la soare, Bate-ntruna zi şi noapte.
Neschimbat e la culoare! Şade oriunde l-ai pune
(bradul) De-l priveşti timpul îţi
spune.
Sus pe coama munţilor, (ceasul)
Munţilor, cărunţilor,
Stă voinicul cel ţepos Bucăţică de cărbune,
Veşnic verde şi frumos. Cu veşmânt de lemn,
(bradul) Pe hârtie lasă urme
Scriind orice semn.
Sus tună, (creionul)
Jos răsună,
Cetele s-adună. Nu sunt carte, dar am foi
(biserica) Pregătite pentru voi
Cu linii sau pătrăţele
Am o raţă Să puteţi scrie pe ele.
•Mititelu-ntr-o ureche •Are zeci de ace groase Fără viaţă, (caietul)
Face nouă haina veche. Dar nu ţese nici nu coase. Trece apa cât de mare,
(acul) (ariciul) Ba te duce şi-n spinare.
(barca)
•Sunt rotundă sau pătrată •Omul strânge cât trăieşte
Ascut creionul îndată. Şi la ea el se gândeşte
(ascuţitoarea) Pentru ea el pătimeşte
(averea)
•Urechi are, dar n-aude,
E micuţ şi tot împunge. •N-are culoare,
(acul) N-are miros;
Dar la toţi
•A lăsat-o Dumnezeu E de folos
Ca s-o bei şi tu şi eu. (aerul)
(apa)
•Petale de flori micuţe,
•Oglinda cerului Aşezate-n cutiuţe,
În adăpostul pământului. Să putem picta cu ele
(apa din fântână) Oameni, case, floricele.
•La cap limbă cu miere, •Am doi fraţi
La coadă limbă cu venin. Cu sfori legaţi
(albina) Şi-n picioare încălţaţi.
(bocancii)
•Are-un ac micuţ şi fin,
Zboară lin din floare-n floare, •În pădure mersei,
Acul este cu venin Al treilea picior ajunsei.
Iar polenu-i pe picioare. (bastonul)
(albina)
• Muguri de tei
14

15. Să mai şi
glumim!
“Radu o intreaba pe mama sa:
-Mama,eu cand voi fi mare?
-Cand vei implini 18 ani.
-De ce trebuie sa astept pana
atunci?
-Ca pana aunci esti minor.
-Dar de ce sunt minor?
-Dute si intreaba legea.”
“-Tata... Ai fost la scoala?? romana si 5 la algebra”
-Da, băiete,ce este? Da.
-De ce oameni poarta haine? Si pe mine unde ma lasai? “ ••
-Ca sa nu semanam cu “De ce Regele Artur avea o
animalele.” •• masa rotunda?
“Un copil isi intreaba tatal la Pentru a nu fi trimis la colt!”
••
“Un apel telefonic la o
un concurs de alergare:
-Tati,de ce alearga oamenii ••
Redacţia
agentie bde turism: aceia asa de repede? “Culmea sahului: sa faci o
-Faceti excursii in Egipt? -Primul care ajunge la finis tura cu calul” Redactor-şef - înv.
-Da,de sigur... primeste un premiu. Ionela Ivaşcu
-Spuneti-mi,va rog, ce -Pai atunci de ce mai alearga ••
statiuni banale sunt acolo? si ceilalti?!” “Un rege ii spune sclavului: Redactori:
-Sharm-eli,HurgadaTaba,Nu -Te rog frumos sa-mi aduci prof. Corina Ciobanu
veiba... •• pianul! înv. Elena Viman
-Stop...Nuveiba.Nuveiba e “Culmea uscatului: -Sigur. Vreti sa cantati?
Secretar redacţie:
bine! Sa se usuce o sirena in -Nu. Vreau sa imi iau tigarile
-Cand doriti sa plecati? - ocean.” de pe el.” Dana Voicu
A,nu,nu plecam.Noi doar Membri redacţiei:
rezolvam integrame...” •• •• Alina Babarogu
“Culmea minciunei: “Un snur se uita in oglinda:
Isabela Stoian
•• Sa dai vina pe o musca!” -Vai, ce siret sunt”
“Pe banca, in parc, un copil Alina Doandă
manca intr-o disperare dintr- •• Robert Dogaru
o cutie cu bomboane. O “Culmea cutremurului: Culegere texte:
batrana il vede si ii spune: urci cu liftul si cobori cu
-Nu trebuie sa mananci apartamentul”
Pandrea Voicu
atatea bomboane, te poti Colaboratori:
inbolnavi! •• Biblioteca Locală -
-Dar dumneavoastra stiti cat “Ce-au facut prima data Teiu, Argeş
a trait bunicul meu?105 ani! oltenii cand au vazut un
-Si manca atat de multe vapor?
Primăria Comunei Teiu
bomboane? Au bagat capul sub apa sa Telefon/fax:
-Nu, DAR ISI VEDEA DE vada unde sunt rotile” 0248/698.645;
TREABA LUI! “ 0751/505.329
••
•• “Ce face un oltean cand Email:
“Bula zice: vede un avion? scoalateiuarges@gmail.
-Tata,stii sa semnezi cu Fuge dupa el ca sa vada com
lumina stinsa? unde e cuibul”
-Da, Bula. Adresa redacţiei:
-Bine!Stai sa aduc carnetul •• Şcoala Generală
de note.” “Bunico,bunico!! Am luat „Vladimir Streinu”,
10! Localitatea Teiu,
•• Bravo, dragul bunicii!
Judeţul Argeş
“Mama,tu ai fost fetita?? La ce, puiut?
Da! 2 la matematica, 3 la
Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •
15

16. Avem nevoie de schimbare
O
ricine a predat într-o şcoală din mediul rural, a putut
vedea cu ce mari probleme se confruntă aceasta, dar
prea puţini s-au întrebat care este cauza blocajelor şi a
disfuncţionalităţilor, şi şi mai puţini şi-au propus să schimbe ceva.
Şcolile din mediul rural sunt caracterizate de izolare, sărăcie şi
lipsa oportunităţilor de succes profesional pentru absolvenţi săi -
oricum lipsiţi de posibilităţi materiale şi mai ales de interes. Pentru
remedierea acestor probleme, managerii şi cadrele didactice
trebuie să înţeleagă că fiecare dintre ei devine agentul schimbării
şi împreună să stimuleze schimbarea de mentalitate la nivelul
şcolii.
Elementele cheie pentru producerea unei reale schimbări ar
consta în dezvoltarea de programe, de pe urma cărora şcolile
să-şi îmbunătăţească baza materială, de la infrastructură până
la materiale didactice moderne, participarea la programe
educaţionale în urma cărora să se adopte o modalitate de predare-
învăţare interactivă, modernă, bazată pe elev, care să devină din
obiect - subiect al demersului didactic şi mai ales, implicarea familiei
şi a comunităţii în viaţa şcolii prin participarea la diverse activităţi
iniţiate de către aceasta, cu urmări benefice în îmbunătăţirea
relaţiilor şcoală - comunitatea –familie.
Multe şcoli cu efective reduse de elevi şi personal se plâng de
problemele cu care se confruntă, dar in acelaşi timp, nu folosesc
energiile şi resursele prezente la nivelul comunităţii, fie ele cât
de mici. S-a demonstrat că în şcolile rurale, care au participat sub
orice formă la implementarea de proiecte, schimbarea a început
să se facă simţită. S-a îmbunătăţit baza materială, s-a îmbunătăţit
comunicarea şcoală-comunitate, elevii şi cadrele au devenit mai
responsabile şi mai conştiente de rolul lor. Într-un cuvânt s-a
produs schimbarea de care era nevoie.
În concluzie, putem spune că pentru schimbare şi pentru un
management educaţional de succes în mediul rural trebuie să
învăţăm trei cuvinte: inovare, implicare, parteneriat.
Prof. Pandrea Mirela
ISSN: 1842-6328