2. Ce este toleranta?
Toleranță (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic și religios
aplicabil unei colectivități sau individ, care definește respectul libertății altuia,
al modului său de gândire și de comportare, precum și al opiniilor sale de
orice natură (politice, religioase etc.).
Toleranța poate fi înțeleasă în diferite moduri:
Poate fi adoptată în mod provizoriu sub forma unei concesii, ca manevră
tactică.
Poate reprezenta o acceptanță sau o permisiune, ca formă a unui
dezinteres.
Adevărata toleranță, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o
simplă "suportare" în sensul originar, ea presupune respectul opiniei
contrare și este strâns legată de libertatea persoanei. Prin toleranță se
respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de
gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Astfel, garantarea
necesității spiritului de toleranță depășește cu mult domeniul îngust al
politicii.
Alt punct de vedere spune că toleranța înseamnă a permite ceva ceea ce ar
3. Implicatii politice ale tolerantei
Constituțiile statelor democratice moderne garantează diverse forme ale
libertății individuale și de grup, ca, de exemplu, libertatea de opinie și cea
religioasă. Toleranța este inclusă în "Declarația Universală a Drepturilor
Omului" din 1948 a Organizației Națiunilor Unite. Deaceea, una din
caracteristicile societății moderne este pluralismul, precum și permanentul
dialog între diverse convingeri spirituale, morale și religioase, pentru realizarea
unei comunități în diversitate.
Toleranța are limitele sale în normele de drept, care reglementează
conviețuirea embrilor societății, pentru apărarea demnității și libertății
oamenilor.
4. Ce este asertivitatea?
Asertivitatea este un stil de comunicare. Acesta presupune abilitatea de a
exprima sentimente, gânduri, credinţe şi opinii în mod deschis, fără a încălca
dreptul altor persoane. Comportamentul asertiv reprezintă echilibrul dintre
comportamentul pasiv şi agresiv.
Provocarea pentru fiecare dintre noi este de a dezvolta şi de a ne menţine un
stil de comunicare sănătos, un stil de comunicare asertiv “eu sunt ok, tu eşti
ok”. Pentru a alege acest stil de comunicare e necesar să alegem să ne
respectăm pe noi înşine şi să ne dezvoltăm relaţii în care să existe respect
pentru ceilalţi şi pentru diferenţele dintre oameni.
5. Ce inseamna competente sociale?
Competenta sociala se refera la capacitatea unei persoane de a relationa intr-un
mod adecvat cu alte persoane, a avea capacitatea de a coopera si colabora
in cadrul unui grup, precum si de a se face placut de ceilalti. Cercetarile
realizate de-a lungul timpului au aratat ca sansele de a deveni un adult
competent social cresc daca varsta la care se incepe educatia din acest punct
de vedere este mai mica. Astfel, un copil de gradinita sau de nivel primar, cu
cat a reusit sa relationeze cu alte persoane, sa coopereze si sa colaboreze in
cadrul jocului, a unor activitati la grupa sau la clasa, se va descurca mai bine la
activitati similare, desfasurate in timpul scolii, la liceu, in grupul de prieteni, la
locul de munca si in societate.
Care sunt atributele si caracteristicile necesare a fi dezvoltate inca de la cele
mai mici varste? Iata ce inseamna a avea competente sociale:
Apropierea de alte persoane intr-un mod pozitiv si agreat
Exprimarea libera a dorintelor si a preferintelor precum si a tendintei de actiune
6. Capacitatea de a lua singur decizii si de a prezenta alegerea altor
oameni cu posibilitatea de a o modifica in situatia in care ceilalti
ofera sugestii foarte bune
A-si exprima sentimentele atat pozitive, cat si pe cele negative intr-o
maniera clara, fara insa a le directiona spre cineva (“a nu-si varsa
nervii pe altii”)
A castiga acces, a primi si a oferi invitatii de joaca impreuna cu alti
copii
A aduce contributii remarcabile la un proiect de grup, la o idee de
joaca sau activitate desfasurata impreuna cu altii
A manifesta interes pentru obtinerea de informatii, pentru a sti mai
multe, a afla aspecte cat mai noi, din domenii cat mai variate
Capacitatea de a lucra si a realiza o activitate intr-un grup care nu
este omogen din punct de vedere etnic, religios ori al varstei
Capacitatea de a se exprima din punct de vedere nonverbal (prin
intermediul gesturilor, al mimicii, al posturii)