muschii

1. Sistemulmuscular
Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:- muschii
scheletici (muschii striati) se fixeaza peschelet, sunt controlati de
creier si, impreuna cuoasele pe care se ataseaza cu tendoane,
suntresponsabili de orice miscare- muschii netezi, rolul lor fiind
realizarea miscarilorinvoluntare ale organelor interne- muschiul
cardiac.Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc inintregul
corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din
fibre musculare, alcatuitela randul lor din filamente; fibrele
musculare segrupeaza in manunchiuri mai mari numitemiofibrile.
Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorulunui tendon. Capacitatea
noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este datorata
interactiuniibune dintre muschii scheletici si schelet.Sistemul
muscular este format din muschi striati(sau somatici) si muschi
netezi, primii fiind cei carestau la baza tuturor miscarilor corpului
nostru, prinproprietatea lor fundamenatala - contractilitatea.Cei
peste 560 de muschi au forme variatesubimpartindu-se in:-
muschi lungi (predominand in structuramembrelor)- muschi scurti
(intra in alcatuirea peretilortrunchiului si se afla intre coastele si
vertebreleinvecinate si muschii lati). Alaturi de schelet,
musculatura contribuie hotaratorla determinarea si influentarea
formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu
dezvoltareascheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le
efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:- flexia
(apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie,
micsorandu-se unghiul dintre ele)- extensia (miscarea contrara
flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade sau
chiar maimult- abductia (indeparteaza un segment sau membrul
in intregime de corp)- adductia (apropie aceleasi elemente de
trunchi)- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se
roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical)- rotatia externa
(miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul
aceluiasi ax).
In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta
numele de pronatie cand palmele suntorientate in jos, si respectiv
supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este
dispusa, ca sioasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc

2. corpul uman: trunchi, membre superioare si inferioare.Muschii
trunchiuluiMuschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat
mare sau anterior, subclavicular, intercostal, interni
siexterni.Muschii regiunii abdominale: peretele abdominal este
alcatuit din 5 perechi de muschi (muschii dreptiabdominali,
piramidalii abdominali, oblicii abdominali externi si interni,
muschii transversi aiabdomenului).Muschii regiunii spinarii:
muschii superficiali (trapez, muschiul dorsal mare, muschii
romboizi, muschiulridicator al spatelui, muschiul dintat postero-
interiori, muschiul dintat postero-exteriori) Muschii profunziai
spinarii (tractul median si tractul lateral).Muschii membrelor
superioareMuschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos,
rotund mic, rotund mare, subscapular.Muschii bratului: biceps,
muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii).Muschii
antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul
brachio radial.Muschii palmeiMuschii membrelor inferioareMuschii
soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului,
muschii glutei mari, medii si mici,muschii piramidal, muschiul
obturator intern si extern si muschii regiunii laterale a soldului,
muschiuladductor mare, mediu si mic.Muschii coapsei: muschii
regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul quadriceps,
muschiiregiunii dorsale a coapsei, muschiul biceps femural,
muschiul semitendinos, muschiul semimembranos.Muschii
gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial
ventral (anterior), muschiul extensorpropriu al halucelui,
muschiul extensor comun al degetelor, muschiul fibular ventral,
muschii regiuniilaterale a gambei, muschiul fibular lung si scurt,
muschii regiunii dorsale a gambei, muschiul triceps sural,muschiul
plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor,
muschiul tibial posterior, muschiulflexor lung al halucelului,
muschiul popliteu.Muschii labei piciorului.Muschii corpului uman
se grupeaza in trei clase:- muschii scheletici (muschii striati) se
fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu
oaselepe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice
miscare- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor
involuntare ale organelor interne- muschiul cardiac.Muschii
scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din
crestet pana in picioare. Acestiasunt compusi din fibre musculare,

3. alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se
grupeaza inmanunchiuri mai mari numite miofibrile. Muschii se
fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitateanoastra de a
ne misca, de a sta stabil in picioare este datorata interactiunii
bune dintre muschii scheleticisi schelet.Sistemul muscular este
format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii
fiind cei care staula baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin
proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea. Cei peste560 de
muschi au forme variate subimpartindu-se in:- muschi lungi
(predominand in structura membrelor)- muschi scurti (intra in
alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele si
vertebrele invecinate simuschii lati). Alaturi de schelet,
musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea
formei corpului,diferentierea ei fiind in stransa legatura cu
dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le
efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:- flexia
(apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie,
micsorandu-se unghiul dintre ele)- extensia (miscarea contrara
flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade sau
chiar mai mult- abductia (indeparteaza un segment sau membrul
in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)- rotatia interna
(un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul
axului sau vertical)- rotatia externa (miscarea inversa prin care
membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax).In cazul
antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de
pronatie cand palmele suntorientate in jos, si respectiv supinatie
in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si
oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman:
trunchi, membre superioare si inferioare.Muschii trunchiului,
muschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat mare sau
anterior, subclavicular, intercostal, interni si externi.Muschii
regiunii abdominale: peretele abdominal este alcatuit din 5
perechi de muschi (muschii drepti abdominali, piramidalii
abdominali, oblicii abdominali externi si interni, muschii transversi
ai abdomenului).Muschii regiunii spinarii: muschii superficiali
(trapez, muschiul dorsal mare, muschii romboizi, muschiul
ridicator al spatelui, muschiul dintat postero-interior, muschiul

4. dintat postero-exterior) Muschii profunzi ai spinarii (tractul
median si tractul lateral).Muschii membrelor superioare, muschii
umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund
mare, subscapular.Muschii bratului: biceps, muschiul brahial,
triceps brahial (triceps brachii).Muschii antebratului: muschii
regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio radial.Muschii
palmeiMuschii membrelor inferioareMuschii soldului: muschii
regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii glutei mari,
medii si mici,muschii piramidal, muschiul obturator intern si
extern si muschii regiunii laterale a soldului, muschiuladductor
mare, mediu si mic.Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a
coapsei, muschiul croitor, muschiul quadriceps, muschiiregiunii
dorsale a coapsei, muschiul biceps femural, muschiul
semitendinos, muschiul semimembranos.Muschii gambei: muschii
regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral (anterior),
muschiul extensorpropriu al halucelui, muschiul extensor comun
al degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiuniilaterale a
gambei, muschiul fibular lung si scurt, muschii regiunii dorsale a
gambei, muschiul triceps sural,muschiul plantar subtire, muschiul
flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial posterior,
muschiulflexor lung al halucelului, muschiul popliteu.Muschii labei
piciorului.
Fibrele pot traversa longitudinal întreg muşchiul, sau se pot opri
undeva în masa acestuia, efilându-se. Îngeneral, circa 98% din
fibre sunt inervate de o singură placă neuro-musculară, situată la
mijoculacestora, dar sunt şi cazuri când o placă neuro-musculară
inervează mai multe fibre.Fibra musculară este alcătuită din:
membrană, numită sarcolemă, citoplasmă (sarcoplasma), şi
aparatfibrilar. Sarcolema este o membrană aproape continuă, ce
prezintă un orificiu de intrare a fibrei nervoase.Se constituie
dintr-un complex elastic, subţire, bistratificat; stratul intern, mai
subţire (circa 70 Ångstromi), se numeşte membrană plasmatică,
iar cel extern, mai gros (de circa 300 – 500 Ångstromi),numit
membrană externă, are o elasticitate foarte mare.Sarcolema se
continuă cu ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare, iar în
interior se conectează cumembranele Z ale miofibrilelor.
Funcţional, sarcolema stabileşte legătura dintre interiorul şi
exteriorulcelulei, prin intermediul sistemului de canalicule T,

5. importantă cale pentru schimburile de substanţe culichidul
intercelular. De asemenea, sistemul T deţine rolul primordial de
transmisie a impulsului nervos dela placa neuro-musculară la
miofibrile.
Sarcoplasma este citoplasma celulară, formată din miofibrile şi
citoplasmă necontractilă. Miofibrileleformează ionoplasma. Ele
ocupă cam 60 – 80% din masa şi volumul fibrei, prezentându-se
ca filamentede 1 – 3 micrometri diametru şi de lungime egală cu
a fibrei. Miofibrilele nu posedă membrană proprie.Spaţiul dintre
ele este ocupat de citoplasmă, mitocondrii şi reticul
endoplasmatic. Într-o fibră se găsesc în jur de 1000 – 1100 de
miofibrile, care se dispun paralel pe axul lung al acesteia. Astfel,
fibra capătă unaspect striat longitudinal.Structura lor este
consecinţa succesiunii de discuri formate din material proteic cu
indice de refracţiediferit (luminos sau întunecat) de-a lungul
fibrelor, ceea ce le conferă aspectul striat transversal.
Discurilesau benzile luminoase, clare, izotrope, monorefringente
în lumină polarizată sunt mai subţiri şi poartădenumirea de benzi
I, iar cele anizotrope, întunecate, birefringente, mai groase, se
numesc benzi A.Benzile A sunt împărţite în două segmente egale
de o bandă clară, H (Hensen), iar cele I de banda întunecată Z
(Zwischenscheibe, numită şi Stria Amici); aceasta traversează
toate miofibrilele, ataşându-sela sarcolemă. Rolul său este de a
menţine raporturile interfibrilare. În timpul relaxării exagerate
afibrilelor, în centrul striei H, clare, apare membrana M,
întunecată, unde se prind filamentele de miozină.De-o parte şi de
alta se găsesc două arii mai luminoase, numite liniile L.Între două
membrane Z (între centrii zonelor luminoase I) se găseşte un
sarcomer; el este unitateamorfo-histo-funcţională a miofibrilelor.
În general, lungimea sarcomerilor ajunge până la 2,5
microni.Într-o fibră sunt cam 10 – 20 de milioane de astfel de
unităţi.Filamentele de miozină participă la formarea discului
întunecat A, având în mijloc o umflătură (membranaM). Au cam
140 – 160 de Ångstromi în diametru şi lungimi de 1,6 microni.
Sunt constituite din câte 200de molecule de miozină, aranjate
într-o reţea hexagonală, densă.Filamentele de actină formează
discul clar I, inserându-se cu un capăt pe membrana Z, iar cu
celălaltintercalându-se printre filamentele de miozină, oprindu-se

6. în apropiera zonei H. Diametrul lor ajungepână la 50 – 70 de
Ångstromi, iar lungimea la 2,05 microni. Sunt mai puţin dense
decât filamentele demiozină. Per sarcomer, se găsesc circa 1200
molecule, provenind din două filamente.Fiecare miofibrilă are în
componenţă aproape 1500 de filamente de miozină şi 3000 de
filamente deactină, fiecare filament de miozină având în juru-i 6
filamente de actină, iar unul de actină 3 de miozină.Raportul
numeric este de 1/2, iar cel molar de 4 actină la 1 mizină. Cu
excepţia zonei H, discul A esteconstituit din filamente groase de
miozină şi subţiri de actină. Zona clară H constituie elementul
elastic almiofilamentului, unde are loc extensia acestuia. Este
formată din filamente de miozină şi unul extensibil,proteic, S, ce
pare a uni filamentele de actină între ele.Discul A este mai bogat
în substanţe minerale comparativ cu discul I; astfel, primul
conţine în special Ca++, Mg++, K+, iar cel de-al doilea
Creatinfosfat (CP, CF), Acid Adenozintrifosforic (ATP),
Acid Adenozindifosforic (ADP), lipoide etc. Glicogenul, principala
substanţă de conversie energetică amuşchiului, atinge
concentraţii considerabile în sarcoplasmă şi discul A, care, se
pare, exercită o acţiune ATP-azică (de descompunere asupra
ATP), generând energia necesară contracţiei.Proteinele se găsesc
în proporţie de 54 în discul A, 36 în discul I, 3 în substanţa S şi 6
în membrana Z.Sarcoplasma nediferenţiată se prezintă sub forma
unui gel amorf, roşu. Biochimic, constituie un amestecde ioni:
K+, Na+, Ca++, Mg++, PO4–––, dizolvaţi în apă, substanţe
organice, necesare metabolismuluicelular: enzime proteice şi
mitocondrii, aflate în strânsă legătură cu filamentele de actină (au
rol înutilizarea ATP). Sarcoplasma nediferenţiată ocupă cam 20 –
30% din masa celulară. Ea cuprinde douăfracţiuni:- sarcoplasma
interfibrilară, bogată în organite celulare (mitocondrii, fragmente
de reticul endoplasmatic,incluziuni organice: proteine, aminoacizi
liberi, acizi graşi liberi, miogen, globuline, glicogen, enzime etc.)-
sarcoplasma periferică, unde se găsesc mitocondrii, nucleu,
aparat Golgi, reticul endoplasmatic,lizozomi, glicogen,
lipopigmenţi, ATP etc. Reticulul endoplasmatic are doi
componenţi: reticululsarcoplasmatic (RS), identic cu al celorlalte
celule, şi sistemul T, tubular transvers, ca o continuare a
membranei şi a spaţiului intercelular înăuntrul celulei.