Business

1. Anul XXI, Nr. 4/ Aprilie 2015
Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
PLANUL DE DEZVOLTARE
AL REGIUNII NORD-VEST 2014-2020
Planul de dezvoltare
regională (PDR) este
principalul document de
planificare elaborat la
nivel regional şi reflectă
politicile de dezvoltare
relevante la nivel naţio-
nal în raport cu nevoile
specifice la nivel de re-
giune, dar şi cu direcţiile
strategice de politică ale
celorlalţi principali finan-
ţatori ai programelor de
dezvoltare aferente regi-
unii respective.
Documentul poate reprezenta baza strategică
pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la nive-
lul regiunii şi poate să fie luat în considerare de
autorităţile naţionale pentru fundamentarea pro-
gramelor de finanţare pentru următoarea perioadă
de programare.
Planul de Dezvoltare Regională (PDR) al
Regiunii de Nord Vest 2014-2020 a fost recent
lansat de Agenția de Dezvoltare Regională
(ADR) Nord-Vest.
PDR NV porneşte de la analiza cantitativă şi ca-
litativă a condiţiilor existente şi a tendinţelor înre-
gistrate în perioada de programare trecută (2007-
2013) la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest
(Transilvania Nord) în domenii legate de: resur-
sele naturale, sistemul de aşezări, structura
socio-demografică a populaţiei, infrastructura,
mediul, economia, turismul, agricultura şi
dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna
guvernanţă.
Analiza situaţiei existente se încheie cu eviden-
ţierea potenţialului şi a nevoilor specifice regiunii,
prin intermediul analizei punctelor tari și slabe,
oportunităţilor și ameninţărilor (SWOT).
Pe baza acestor infor-
maţii, a viziunii de dez-
voltare pe termen lung,
precum şi a contextului
de planificare şi progra-
mare de la nivel naţional
şi european privind poli-
tica de coeziune pentru
perioada 2014-2020, au
fost formulate obiective,
priorităţi şi acţiuni spe-
cifice de dezvoltare ale
regiunii pentru exerciţiul
financiar 2014-2020.
PDR NV 2014-2020
conţine şi un portofoliu de proiecte prioritare stra-
tegice. Acest portofoliu de proiecte are rolul de a
contribui la creşterea absorbţiei şi impactului fon-
durilor la nivel regional.
Vă prezentăm pe scurt, un set de informații
relevante extrase din Planul de Dezvoltare al
Regiunii de Nord Vest:
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată
în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a
autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare
şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2,
reprezentând 14,3% din teritoriul României. Re-
giunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la
nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv pe
locul 29 între cele 273 regiuni ale UE.
În spaţiul naţional, Regiunea Nord-Vest (Tran-
silvania Nord) face parte din Macroregiunea 1
(NUTS1) şi se învecinează în sud cu Regiunea
Vest (Banat), în sud-est cu Regiunea Centru (Tran-
silvania Sud) şi în est cu Regiunea Nord-Est (Buco-
vina-Moldova Nord).
continuare în pag. 2

2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2015
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
În cadrul UE, regiunea are o poziţie geografică
periferică, la graniţa estică a UE învecinându-se
cu Ucraina. Poziţia este strategică, regiunea fiind
poartă de intrare în România dinspre Ungaria, re-
spectiv în exteriorul UE înspre Ucraina şi Moldova.
Regiunea este situată la intersecţia axelor
Nord-Sud şi Est-Vest ale Europei (centrul geo-
grafic al Europei fiind situat pe Tisa, în localitatea
Rahău la mică distanţă de orașul Sighetu Marmaţiei).
Datorită acestei poziţii geografice, prin procesul
de integrare europeană a unor ţări din spaţiul ex-
sovietic (în special prin semnarea Acordului de aso-
ciere şi a Acordului de liber schimb cu UE de către
Republica Moldova, Ucraina şi Georgia), regiunea
prezintă oportunităţi în ceea ce priveşte posi-
bilitatea trasării unor culoare europene ma-
jore de transport către est, dar şi în ceea ce
priveşte dezvoltarea economică.
Posibilitatea extinderii cooperării cu vecinii
din Ucraina s-a deschis în 2004, prin finanţarea
de către UE a programelor PHARE şi TACIS, care
au continuat în perioada 2007-2013 prin progra-
mul cvadrilateral ENPI Ungaria-Slovacia-România-
Ucraina. Deşi susţinută financiar, cooperarea suferă
din cauza numărului redus de treceri de frontieră la
graniţa cu Ucraina.
Vechile trasee europene pentru comerţ Sud-
Nord, care au făcut din Sighetul Marmaţiei un pu-
ternic centru de comerţ internaţional în perioada
antebelică, nu au fost refăcute (din cele 7 poduri
peste Tisa care existau înainte de război, a
mai rămas doar unul).
Deşi dispune de centre urbane importante
precum Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu
Mare, Bistriţa, Zalău, cu rol polarizator, regiunea
are încă un profil preponderent rural, în condiţiile
în care mediul rural acoperă peste 85% din supra-
faţă şi găzduieşte peste 48% dintre locuitori.
Populaţia Regiunii Nord-Vest este, conform
datelor finale de la Recensământul din 2011, de
2.600.132 de locuitori, situându-se pe locul 3 în-
tre regiunile României (după Nord-Est şi Sud-
Muntenia). Procentual, populaţia regiunii repre-
zenta 12,92% din populaţia României (20.121.641
de locuitori).
Diversitatea etnică şi culturală marchează şi
din punct de vedere demografic regiunea, aici co-
abitând români (74,9%), maghiari (18,3%), romi
(4,6%), germani, ucraineni, slovaci ş.a.
Durata medie de viaţă în regiune este sub
media naţională. Durata medie de viaţă în anul
2011 era de 73,43 ani, sub media naţională (73,77
de ani). Judeţul Cluj are cea mai ridicată durată
medie de viaţă (75,24 ani), iar judeţul Satu Mare
cea mai mică (71,07 ani).
Starea de sănătate a populaţiei poate fi ilus-
trată prin: mortalitatea ridicată, nivelul scăzut al
speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă
(cu 13 ani mai scăzut decât cel al speranţei de
viaţă), rate ridicate de morbiditate şi mortalitate
infantilă.
Educație: În anul 2011 populaţia şcolară din
regiune era de 516.575 persoane (cu 10,4% mai
puţin decât în anul 2005 când era de 576.766 per-
soane), distribuită astfel: 359.860 în mediul urban
şi 156.715 în mediul rural.
Procentul numărului de studenţi din totalul
populaţiei în vârstă de 20-24 de ani este relativ
redus (51,3 % în 2012 în scădere faţă de 55,3% în
2008, conform Eurostat), ceea ce poate să afecte-
ze serios calitatea resurselor de muncă şi compe-
titivitatea regională pe termen lung.
Numărul persoanelor adulte cu vârstă între
25 şi 64 de ani care au participat la o formă de
instruire/formare conform ultimului sondaj al EU
Labour Force Survey din 2012 a fost de 1,4% faţă
de media europeană de 9% (mai mică de aproape
şase ori).
Conform Eurostat în 2009, 40,4% (cel mai mare
procent din UE) dintre elevii români în vârstă de 15
ani nu au competenţe de bază privind înţelegerea,
folosirea şi utilizarea unui text scris (prin aplicarea
testului PISA) în timp ce media europeană este de
19,6%.
Numărul de cadre didactice din regiune a scă-
zut cu 10% în perioada 2005-2011, cea mai mare
scădere fiind în învăţământul primar şi gimnazial
(-18,66%), urmat de ciclul 2 secundar (-8,75%).
continuare din pag. 1
continuare în pag. 3

3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2015
Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca
număr la nivelul preşcolar (cu 8,65%) şi universitar
(cu 4,18%).
Resursele de muncă
Conform Balanţei Forţei de Muncă, la 1 ianuarie
2011, 65% din populaţia totală a Regiunii Nord-
Vest era considerată resursă de muncă, aceasta
fiind şi media la nivel naţional.
În anul 2011, atât rata de activitate a resurse-
lor de muncă (68,0%) cât şi rata de ocupare a re-
surselor de muncă (65,0%) din regiune se situau
peste media naţională (62,8%, respectiv 59,6%)
plasându-ne pe locul II la nivel naţional după Re-
giunea Bucureşti-Ilfov.
Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică
o localizare a 26% în judeţul Cluj, urmat de jude-
ţul Bihor cu 21% şi de judeţul Maramureş cu 19%,
ponderea în judeţul Sălaj fiind sub 10% (o medie de
8,6% în ultimii 7 ani luaţi în calcul).
Rata de ocupare a populaţiei feminine este
mai mică decât cea a populaţiei masculine în ciuda
faptului că industriile grele (minerit, metalurgie etc.)
au fost înlocuite de altele cu valoare adăugată mică
care oferă locuri de muncă în special femeilor şi în
general persoanelor necalificate (vezi confecţii, com-
ponente electrice, auto, telecomunicaţii etc.) atât în
Regiunea Nord-Vest, cât şi pe plan naţional.
În ceea ce priveşte nivelul salariului în judeţele
regiunii în anul 2011, Clujul se remarcă drept judeţul
cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1.467 RON,
cu 21,5% peste media regională), iar judeţul Mara-
mureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1.043
RON, cu 7,5% sub media regională).
Rata şomajului a fost, în anul 2011, de 5,4%
pentru grupa de vârstă 15-64 de ani, fiind mai ridi-
continuare din pag. 2
cată în mediul urban decât în mediul rural, pe toată
perioada studiată, ceea ce se explică prin rata înaltă
de ocupare în agricultura de subzistenţă a populaţiei
rurale.
Numărul locurilor de muncă vacante a scă-
zut drastic ca efect al crizei economice: în anul
2008 în Regiunea Nord-Vest s-au înregistrat 8.554
locuri de muncă vacante, faţă de doar 3.059 în
2009, 2.170 în 2010 şi 3.145 în 2011.
Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă
vacante în perioada 2008-2011 s-au înregistrat în sec-
toarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 93,19%) şi
Administraţie publică (cu 91,90%), dar reducerea
cu 42,90% a locurilor de muncă vacante din Indus-
tria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere
numerică (cu 1.442 persoane).
Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă
vacante în anul 2011 au fost: industria prelucră-
toare (61,24% din total), construcţii (7,66%), co-
merţ (6,20%), transport şi depozitare (6,20%),
informaţii şi comunicare (3,31%), iar cele mai pu-
ţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în
sectorul tranzacţii imobiliare (0,06%).
Formarea profesională continuă (FPC)
Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ca-
lificări au fost identificate, în Regiunea Nord-Vest, un
număr total de 988 centre de formare profesio-
nale care au deţinut acreditare în anul 2012.
Cele mai multe centre de formare funcţionează
în judeţul Cluj (262), urmate de Maramureş (243),
iar cele mai puţine în judeţul Bistriţa-Năsăud (69).
Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furni-
zori sunt cele de bucătar, lucrător în comerţ, ope-
rator introducere-validare date, agent de pază şi
ordine, ospătar şi formator.
O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi fur-
nizori doar în unele judeţe, cum ar fi competenţe
informatice (Bistriţa-Năsăud), dulgher – tâmplar
- parchetar (Sălaj), inspector de specialitate pro-
tecţia muncii (Satu Mare), expert accesare fonduri
structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sis-
temului de management al calităţii (Maramureş).
Durata medie a cursurilor de FPC/participant la
nivelul Regiunii Nord-Vest în perioada 2005-2011
se încadrează între 283-540 ore, ceea ce înseam-
nă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat
persoanelor care nu au absolvit învăţământul obli-
gatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai învăţă-
mântului obligatoriu).
continuare în pag. 4

4. Centrul Europe Direct Maramureş
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org.
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene;
transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.
Program cu publicul: 9.00-16.00
Fundaţia CDIMM Maramureş
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
Maramureş
Colectivul de redacţie
Margareta CĂPÎLNEAN
Radu BIG
Mirel MIHALI
ISSN - 1454 -7007
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
continuare din pag. 3
Aproximativ 26.000 de persoane au absolvit
cursuri FPC, atât în anul 2009 cât şi în 2010.
Majoritatea programelor de formare profe-
sională continuă au avut ca obiectiv calificarea-
recalificarea cursanţilor în diferite meserii, mai puţine
fiind acelea care au vizat iniţierea, specializarea sau
perfecţionarea lor pentru o anumită calificare.
Printre calificările cu cel mai mare număr de
absolvenţi se remarcă: agent de pază şi ordine,
lucrător în comerţ, bucătar, ospătar, stivuitorist,
operator introducere/validare/prelucrare date, zi-
dar/pietrar/tencuitor, coafor, instalator, lucrătorii
în structuri pentru construcţii, lucrător în creşterea
animalelor.
Cele mai problematice competenţe sunt abilităţile
practice de specialitate (57,99%) şi responsabilita-
tea (53,16%), abilităţile practice generale (48,7%),
cunoştinţele teoretice de specialitate (43,87%) şi
capacitatea de muncă în echipă (41,26%).
O problemă majoră o constituie formarea pro-
fesională în mediul rural. Oferta de locuri de
muncă se concentrează cu preponderenţă în me-
diul urban, şomerii din mediul rural neavând la
dispoziţie o arie mare de locuri de muncă, meserii
şi domenii de activitate.
Economia regiunii de NV
În interiorul regiunii, judeţul Cluj contribuie în
proporţia cea mai mare la formarea PIB-ului regio-
nal, (cu o medie de aproape 35%), urmat de jude-
ţele Bihor (peste 22,5%) şi Maramureş (cca 14%).
Dezvoltare antreprenorială
În anul 2011, în Regiunea Nord-Vest erau active
64.185 unităţi locale (locul II la nivel naţional, după
Bucureşti-Ilfov) reprezentând 13,8% din numărul
unităţilor locale înregistrate în România.
Ponderea cea mai mare este deţinută de micro-
întreprinderi (86,09%), întreprinderile mici (10-49
angajaţi) reprezintă 11,77% din totalul întreprinde-
rilor active, întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi)
reprezintă 1,82%, iar cele mari au pondere foarte
mică în totalul unităţilor active, de doar 0,3%.
Extras din PDR NV 2014-2020, elaborat de ADR NV.
Întregul Document îl găsiți pe website-ul Centrului Europe Direct Maramureș: http://europedirect.cdimm.org/