RETROPERITONEAL LEIOMYOMA : REPORT OF A CASE Uterine leiomyomas affect 20%–30% of women older than 35 years, may occur in a variety of anatomic locations. We report a 31 years old female that presented with abdominal pain and palpable mass. The most useful modalities for detecting uterine leiomyomas are ultrasonography, computed tomography, and magnetic resonance imaging. Imaging abdominal ultrasound, showed a solid tumor located in the retroperitoneum. The patient was operated on excising the tumor. Pathological examination of the surgical piece disclosed a retroperitoneal uterine leiomyomas. Postoperative evolution of the patient was uneventful and she was discharged 3 days after the surgical procedure. The radiologist’s recognition of this and other characteristic features may help steer the clinician toward timely, appropriate management and away from unnecessary, potentially harmful treatment.

1. LEOMIOM UTERIN
CU LOCALIZARE
RETROPERITONIALĂ
DIFICULTĂŢI DE DIAGNOSTIC (caz clinic).
SPITALUL MUNICIPAL NR 1 CHIŞINĂU
Republica Moldova
Cătălin Cauş et al.

2.  suntcunoscute ca fibroame, mioame sau
fibromioame
 tumori benigne proliferative, bine
circumscrise, pseudocapsulate, alcătuite
din fibre musculare şi elemente de ţesut
conjunctiv fibros.

3.  Esteuna din cele mai des întâlnite tumori ale
organelor genitale feminine,

4. Incidenţa veridică a acestei patologii
- probabile depăşeşte considerabil
frecvenţa înregistrată.
 Incidenţa maximă este după 35 de ani, fiind
foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani.

5. Macroscopic
 reprezintăo formă de masă dură,
 mai mult sau mai puţin rotundă,
 de volum variabil.
 În 70 % fiind multiple
 în 90% din cazuri localizată uterin

6. Etiologia nu este cunoscută!
 Rolul favorizant al estrogenului în
dezvoltarea fibromului uterin este susţinută
de unele constatări: apar şi se dezvoltă în
perioada activă genitală a femeii.
 În sarcină se produce o creştere a nodulilor
de fibrom, frecvenţa mai mare la femeile cu
cicluri anovulatorii, după menopauză are loc
descreşterea lui .

7. Factorii de risc
 sunt factori rasiali unde la negrese frecvenţa
creşte de 3-5 ori
 factori genetici adesea prezentă la rudele de
gradul 1-2
O varietate de anomalii cromozomiale care
implică câţiva cromozomi şi în special
cromozomul 12, sugerând un rol genetic în
patogeneza acestei tumori

8. Clasificarea conform localizării topice
a nodulilor miomatoşi:
Forme tipice (localizate în corpul uterin)
 subseros,
 interstiţial(intramural),
 submucos (intracavitar).

9. Forme atipice
 retrocervicală,
 retroperitoneală,
 antecervicală,
 subperitoneală,
 paracervicală, intraligamentară, etc.
Formele atipice se întâlnesc foarte rar, de
regulă nodulii situaţi atipic sunt imobili.

10. Simptomatologia
leiomioamelor
 variazăfoarte mult, depinzând de mărime,
număr şi localizare
 caracteristică fiind apariţia mai frecventă a
dereglărilor funcţiei organelor învecinate

11. Ecografia
 este recomandată în toatele cazurile de fibrom
uterin.
 Stabileşte apartenenţa tumorii la uter şi
localizarea acesteia, numărul, dimensiunile etc
 exclude diagnosticul de sarcină.

12.  Sono-histerografia permite diagnosticul
ecografic al nodulilor submucoşi.
 Histeroscopia permite vizualizarea directă a
nodulilor mici, intracavitari, etc.
 Histerosalpingografia permite evidenţierea
fibroamelor intracavitari
 Computer tomografie permite diagnosticul şi
diagnosticul diferenţial, dar şi evaluarea unor
mase pelviene concomitente
 RMN-ul furnizează informaţii precise dar nu
este accesibil tuturor unităţilor de
ginecologie.

13. Indicaţiile pentru tratamentul
chirurgical
 sunt dimensiuni mari,
 creştere rapidă,
 hemoragiile uterine,
 comprimarea vezicii,
 comprimarea rectului,
 torsiune, necrobioză, gangrenă,
 fibroame complicate cu diverse
degenerescenţe,
 sterilitate sau avort repetat date de prezenţa
miomului şi alte.

14. Metodele chirurgicale utilizate
în chirurgia fibromiomului uterin sunt :
 Miomectomia
 Miometrectomia
 Histerectomia.

15. Laparoscopia
- permite un diagnostic diferenţial
- util pentru mioamele pediculate, intra murale
de dimensiuni mici şi medii cu localizare
uterină mai rar cu localizare atipică.
- Utilizat cât diagnostic şi chirurgical

16. Complicaţii posibile:
 hemoragice
 mecanice
 infecţioase
 degenerescenţă malignă
 necroză aseptică
 obstetricale
 infertilitate,etc

17. CAZ CLINIC

18. Pacienta C.G , în vârstă de
31ani
Simptomatologia prezentată :
 creşterea rapidă a abdomenului,
 micţiune frecventă,
 constipaţii,
 dureri abdominale ce iradiază lombar la efort fizic,
 dispariunie şi greutate abdominală percepută tot mai
accentuată

19. Antecedente:
 ATCD medicale neagă
 ATCD chirurgicale neagă
 ATCD ginecologice neagă
 ATCD obstetricale: G2N1, în 2008 un avort
spontan la termenul de 7 săptămâni.

20. Istoricul bolii:
 În 2010 la ecografiei s-a stabilit diagnosticul de sarcina
uterină evolutivă ce corespunde la 7 săptămâni de
amenoree + 1 zi, anomalie de dezvoltare a uterului
(uter dublu cu un singur col).
 Tactica obstetricală preconizată pentru naştere prin
operaţie cezariană în mod planic, luând în consideraţie
anomalie de dezvoltare uterină care frecvent decurge
cu un travaliu patologic de tip eutocic.
 Pacienta se internează la naştere cu dorinţa de a
naşte pe cale naturală cu termenul de gestaţie de 39
săptămâni+4 zile.

21.  Pe parcursul travaliului monitorizată prin partogramă, s-a
dezvoltat un travaliu fiziologic cu naşterea unui făt de 3600g,
sănătos.
 Placenta s-a decolat complet fără particularităţi.
 Perioada de lăuzie precoce a decurs fiziologic,
 Perioadă de lăuzie tardivă a decurs cu eliminări
sangvinolente timp de 8 săptămâni postpartum.
 Alăptarea naturală timp de 6 luni , menstruaţia a revenit la 7
luni după naştere.

22. Peste 9 luni după naştere:
 se adresează cu acuze la determinarea în cavitatea
abdominala a unei formaţiuni asemănătoare unei sarcini.

23. La palparea abdomenului:
 sedetermina o formaţiune mobilă, consistenţă
dură pe alocuri moale, indoloră cu 2 cm mai
jos de ombilic.

24. Examenul cu valve:
 conţinutulvaginal obişnuit
 Mucoasa vaginului, colului nemodificată,
 Col uterin unic, deviat

25. La tuşeu vaginal:
 uterulde dimensiuni normale, anexa pe
dreapta fără particularităţi, pe stânga
anterolateral se palpează o formaţiune mobilă
de consistenţă moale de dimensiuni mari de
17 cm, mai jos cu 2 cm de ombilic ce continuă
în spaţiu Douglas.

26. Ecografia efectuată
de mai mulţi doctori.

27. Medic X :
 uterdublu, corpul uterin drept cu aspect
normal, uterul stâng mărit pe contul unui
miom difuz, ovarele fără modificări

28. Medic Y:
 uterdublu cu fibromatoză difuză a uterului
stâng.

29. Medic Z :

30. uter piriform ,anteroflexie ,anteroversie cu miometru omogen, cu
endometru secretor, omogen, cavitatea uterină nu este dilatată,
trompele non vizibile, ovarele cu volum şi aspect normal, colul uterin cu
volum obişnuit cu chisturi simple

31. în proiecţia anexei din stângă se vizualizează o formaţiune solidă enormă
de 112 mm bine delimitată cu contur regulat, mobilă fără semne de invazie
în ţesuturile vecine

32. structura uşor neomogenă, cu lacune transonice, vascularizare prezentă,
tip centralizat, moderat, tip 1-2.
Miom uterin subseros cu potenţial malign?

33. în proiecţia anexei din stângă se vizualizează o formaţiune solidă enormă de 111 mm
bine delimitată cu contur regulat, mobilă fără semne de invazie în ţesuturile vecine,

34. Intervenţia chirurgicală :
Laparotomie tip Pfannensteil.
Miomectomie conservatorie a unui leomiom
solitar localizat retroperitoneal pe stânga în
zona istmică a uterului.

35. V OD
U
OS
la inspecţia organelor bazinului mic: uterul de dimensiuni şi formă obişnuită,
trompele uterine cu aspect macroscopic nemodificat, ovarele cu aspect obişnuit.
În regiune antero-laterală pe stânga o formaţiune retro-peritoneală de dimensiuni
mari care crea impresia prezenţei unei tumori al vezicii urinare.

36. S-a deschis plica vezico- uterină,

37. T V
s-a separat anterior vezica urinară

38. după care s-a constat că este o tumoare a uterului

39. T
U
o tumoare a uterului cu originea din zona istmică a uterului

40. T
U
s-a vizualizat baza tumorii unde s-a plasat o pensă chirurgicală şi s-a înlăturat.

41. Tumoarea s-a separat complet după o hemostază corespunzătoare

42. L V U
În loja tumorii s-a plasat o placa hemostatică,

43. după care s-a suturat

44. L U
V
OD
OS

45. U
T
V
OD
OS

46. Macroscopic: tumoare de masă dură cu formă rotundă şi pseudocapsula
bine demarcată. Deoarece vascularizarea este localizată la periferie,
partea centrală a tumorii cu modificările degenerative

47. În secţiune tumorile fiind netedă, solidă cu coloraţie roz albicioasă.
Suprafaţa cu un aspect caracteristic trabeculat.
La examen histologic fiind descris ca leomiom.

48.  Peretele abdominal suturat pe staruri.
 Pe piele sutură intradermală.
 Drenare nu s-a efectuat.
 Pierdere de sânge a constituit 300 ml.
Durata intervenţiei 25 minute.
 Perioada postoperatorie fără particularităţi.
 Externată la 3 zi după intervenţie.

50. Discuţii:
 Naşterea care s-a declanşat fiziologic a pus l-
a îndoială prezenţa unei anomalii de
dezvoltare uterină.
 Leomioame cu localizare atipică se întâlnesc
rar, fapt ce duce la erori şi dificultăţi de
diagnostic.

51. Concluzie
 Prima concluzie ecografică i-a dus pe toţi ceilalţi medici
implicaţi în conduita pacientei întru-un lanţ de erori.
 Pentru a stabili un diagnostic corect şi a evita erorile,
este necesar ca medicii să conlucreze şi să contacteze
experţii în domeniu direct, dar nu prin intermediul
concluziilor investigaţiilor paraclinice

52. Vedem doar ceea ce cunoaştem!
Găsim nu doar ceea ce căutăm !!!