Volum publicat in August 2009 in revista Stare de Urgenta la Chisinau

1. cuprins
I. Politica. spectacole
scurte istorii (mai, 2009) ............................................ 4
Relația poetică ............................................................ 6
II. Poetica. organizări
La fața locului (iunie, 2009) ..................................... 10
… de unde venim ...................................................... 11
… pe unde ne-am mai văzut ..................................... 12
… un manifest .......................................................... 13
III. Practica.
Poeți, cititori, vorbitori=locuitori.............................. 16
Scrie cu mâna noastră (martie, 2009) ...................... 17
hartaTApoetică (mai, 2009)...................................... 18
Timișoara de poezie (oct, 2008) ............................... 22
Poetici relaționale 1
Poemul meu ești tu (poemul grilă, 2008) ................. 23
cititorul si scriitorul de poezie .................................. 27

2. răzvan țupa
corpuri românești
practici poetice
Poetici relaționale 2
foto: george bodocan

3. I. Politica. Spectacole
a Relația poetică
Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20
de ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că
literatura poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai
cumpără din când în când gadgeturi la modă, însă tot în
apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine.
Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor.
b- Pornografia afectivă
E aproape un automatism să vorbești despre
generații pierdute, iluzii spulberate, trădarea idealurilor
etc. Nici nu ai putea să te gândești că, vreodată, te-ar
putea cuprinde o frenezie a contestării cine știe cărui
învins. Cum să dai în oameni aflați la podea?!
Nu e nici o dificultate să realizezi că de două sute de
ani nu mai există altceva decât oameni care au pierdut.
Cine a mai spus că a câștigat ceva de la Napoleon
încoace?! Doar dictatorii, și acolo era vorba numai
despre propagandă. Nici măcar revoluțiile nu mai sunt
formulate ca simboluri ale victoriei.
c. Divertisment cultural & Dadaism politic
Iluzia că vreun discurs ar fi fost vreodată altfel decât
Poetici relaționale 3
defect este tot mai evidentă din momentul în care
realizezi faptul că mașinăria media nu face decât să
preia rolul tradițional al artistului sau al artizanului
oralității și vizualului pentru a oferi o variantă de
consum a odelor lui Pindar (de exemplu).

4. Asertivitatea devine calitatea care face evenimentele
să fie suspecte.
Poetul nu produce nimic concret. În mod ironic, nici o
altă ocupație nu este într-o măsură atât de imaterială
precum cea a poetului. Cu o singură excepție: și aici
vine ironia: politicianul.
4. Organizarea poetică
Politicul își construiește puterea pe baza organizării
resurselor și a gestionării rețelelor stabilite în spatele
valorii sale simbolice. Ceea ce păstrează excenticitatea
poeziei este tocmai inversul puterii politice: izolarea,
discreditarea grupurilor și încurajarea lipsei de
responsabilitate. Și exact asta nu avem de ce să
acceptăm. De aici începe poezia.
Scurte istorii
mai, 2009
Ca o prefață la aniversarea celor 100 de întâlniri la
Poeticile cotidianului am pregătit o dezbatere privind
felul în care poezia este percepută și scrisă astăzi. Acest
text este o adaptare a conferinței concepute în perioada
ianuarie-mai, 2009 pentru spațiul de artă și cultură
Poetici relaționale 4
contemporană Pavilion Unicredit din București.
Față de arta contemporană, literatura (mai ales în limba
română) rămâne mult în surdină. Orice ieșire spre un

5. public larg este bănuită în mod automat de comercialism
ieftin. Surprinzător sau nu, mutațiile estetice semnalate
de Bourriaud în 2002 o dată cu lectura celebrei sale serii
de artiști contemporani pot să fie regăsite într-un text
fundamental din sec XIX, când erau descrise trăsăturile
romantismului (F. Schlegel).
Recuperând astfel o actualitate a conștiinței literare
rătăcite prin istorii vom încerca să formulăm câteva
elemente care privesc eficacitatea demersului poetic la
nivelul societății contemporane, dincolo de estetica
tradițională și de încăpățânarea cantonării în teritoriile
autonomiei esteticului.
Conferința își propune să urmărească o serie de
elemente genuin poetice, identificate ca funcționale la
nivelul diferitelor zone ale socialului și politicului de
azi.
Fie că este vorba despre resturi metaforizante ori despre
retorisme mai mult sau mai puțin ieftine, atestarea
modelelor economice, politice, media, se face tot pe
baza unor elemente și structuri poetice. Anarhia și
conservatorismul înțepenit își asumă, deopotrivă,
victimizarea ca proces fondator.
Poetici relaționale 5

6. Relația poetică
Dacă ne uităm la vitalitatea cu care arta ultimilor 20 de
ani și-a reformulat obiectul, ne dăm seama că literatura
poate să pară o bătrânică fistichie, care își mai cumpără
din când în când gadgeturi la modă, însă tot în
apartamentul ei cu danteluțe se simte cel mai bine.
Câteodată o bănuiești că nici nu se uită la televizor.
În singura carte (Douămiismul poetic românesc, Editura
Pontica, 2007) dedicată de un critic literar în ultimii ani
posibilelor schimbări de paradigmă intervenite la nivelul
poeziei contemporane din România, Ștefania Mincu
notează un aspect care ne proiectează în mijlocul unei
dezbateri pe care critica literară a preferat până acum să
o țină în surdină: inabilitatea formulării unui limbaj
critic capabil să surprindă dinamica poeziei scrise azi.
Tot ceea ce știam despre figuri de stil, forme fixe ori
concepte ca univers poetic, sentiment liric le poți găsi
invocate în cronici ori în manualele școlare care au
selectat poezii publicate în ultimii 10 ani, dar aplicarea
acestor elemente nu poate să mai funcționeze.
De unde mă uit eu, din zona privitorului simplu, fără
nici un fel de pretenții de critic de artă, sare în ochi
estetica relațională ca una dintre cele mai importante
încercări de teoretizare a recuperării demersului artistic
Poetici relaționale 6
în amplitudinea socială originară.
Ceea ce m-am întrebat de multe ori a fost cum de un
domeniu specializat în forjarea liniilor de forță ale
cuvântului nu a mai oferit în ultima jumătate de secol

7. nici o formulare teoretică pe care să o poți compara cu
rupturile conceptuale din zona artei sau a muzicii.
Putem totuși să vorbim despre surpriza pe care o are cel
care încearcă să găsească anumite corespondențe între
formulările din zona teoriei artei care au schimbat în
mod esențial perspectiva asupra actului artistic de astăzi
și felurile în care actul poetic a fost identificat în mod
diferit în timp.
Una dintre problemele cele mai mari pentru un cititor de
astăzi ține de inexactitatea formulărilor sintetice reținute
de istoria literară. De obicei, elementele specifice listate
în dreptul mișcărilor literare sunt numai câteva trăsături
care pot furniza argumente într-un demers de
diferențiere între momente istorice.
Atunci când poeziei medievale occidentale îi sunt
remarcate tendințele de renunțare la calitatea de creator
a poetului și concentrarea asupra cântecului, a versului
ca artizanat verbal, aceasta nu este decât o simplificare a
realității.
Studiile asupra poeticilor medievale (și acceastă trecere
de la poezie la singular la poetici este poate cel mai bine
ilustrată de acest moment- W.T.H. Jackson Medieval
literature: A History and a Guide) inistă asupra întâlnirii
dintre poezia latină scolastică redactată în epocă în
Poetici relaționale 7
relație obligatorie cu viziunea creștină și poezia
vernaculară. Totuși, atunci când citești versuri ca:
Scoicari, pedeştri la Ruel, Coţcari cu mierla în caftan,

8. Vă cîntă mandea pitpalacu’: Dă mandea glas: mergînd
pe blat,
Ici hoitu’ vi-l lăsaţi…Cărel! Nu pierdeţi piele şi ciolan!
Colin Scoicaru-l puse dracu’ Colin Scoicaru’ a cîntat,
La mahări să-şi dăşerte sacu’, De-a roata, la-ntrebări
luat:
Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît,
Dar ceapă nu beli săracu’: Da-n vrăji nasoale încurcat,
Gealatu’ i-a venit de hac. Ştrengaru-i rupse-un os în gît.
(A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) trad Romulus
Vulpescu-Deocheatele lui François Villon. Poeme coţcăreşti
de-a v-aţi ascuns dintr-un Paris al Evului de Mijloc la obşte
desluşite cu dichis, cu schépsis date-n stampă de Romulus
Vulpescu, 2005, Editura Semne”.
... înțelegi că vitalitatea limbajului poetic depășește cu
mult intențiile teoriilor poetice. Același lucru se
întâmplă în cazul oricărui curent poetic pe care îl alegi.
Textele originale care au fundamentat mișcări literare
sunt mult mai nuanțate decât simplificările istorizante.
Poetici relaționale 8
Abia în momentul în care am găsit formulările teoretice
semnate de Friedrich Schlegel (1772-1829) am putut să
înțeleg faptul că, în mod ironic, ceea ce privirea istorică
pierde din vedere este tocmai vitalitatea și legătura
strânsă pe care o formulare poetică o are cu timpul său.

9. Toată arta a fost la un moment dat contemporană scrie
la intrarea în Muzeul Artei Antice de la Berlin. Tocmai
calitatea pe care o au poeticile de a fi contemporane, în
relație cu principiile vitale ale vremii lor o pierdem din
vedere în abordările de manual.
Poezia romantică este o poezie militantă, universală.
Scopul său este să reunească toate speciile poeziei care
au fost separate și să pună poezia în legătură cu
filozofia și retorica. Încearcă și reușește să amestece și
să unifice poezia și proza, inspirația și critica, poezia
artei și poezia naturii, și face poezia vie și socială, iar
viața și societatea le face poetice. Poetizează spiritul și
umple formele artei cu învățăminte serioase, le
înviorează prin pulsația umorului.
Nu știu când v-ați gândit ultima dată la poetica
romantică dar aproape sigur nu ați inclus umorul și
întâlnirea dintre societate și estetic. Și totuși este vorba
despre un citat semnat de F.Schlegel și unul dintre
actele de naștere ale romantismului.
Pentru a încheia introducerea noastră trebuie să notăm
indicația pe care criticul de artă francez o oferă pentru a
stabili mutația orizontului în care este citită arta în cheia
esteticii relaționale ca țintind mai degrabă sfera
interacţiunilor umane şi contextul său social decât
Poetici relaționale 9
afirmarea unui spaţiu simbolic autonom şi
privat (Nicolas Bourriaud- Estetica Relațională (1998) -
ediția românească Estetica Relațională Postproducția,
Editura Ideea, 2005)

10. Dacă adăugăm și faptul că formulările teoretice
din Estetica relațională au fost determinate de lipsa de
eficacitate a conceptelor impuse în critica de artă a
anilor 60 și de căutarea unor criterii funcționale de
abordare a demersurilor artistice contemporane vom
recunoaște același moment în care spuneam că se
găsește blocată astăzi critica de poezie.
II. Poetica
iunie, 2009
Am început evenimentele de poetică relațională, cu un
poem grila pe care îl includem în selecția de față (vezi
pagina 23). După ce am repetat experiența poemului
grilă la Constanța ca o prefață pentru atelierul de acolo,
mi-am dat seama că s-au strâns destul de multe
evenimente în zona asta și cred că e momentul să vedem
cum stau acestea împreună.
Imediat dupa poemul grilă am pus în scenă
experimentul de la Bratislava, unde, din fiecare dintre
cele 5 poeme pe care le-am citit, publicul a ales câte o
litera iar la final, toate literele au fost dictate pentru a fi
Poetici relaționale 10
scrise într-un șotron: basen (poem). Sigur, poetica
relațională este tot (sau poate să fie). și totuși…

11. … de unde venim
Ca sa scăpăm de o grijă, nu are nimeni pretenția că
inventează roata. Am mai auzit despre poetici
relaționale. Într-un număr din 2005 al
publicației Fascicle, Alan Gilbert își încheie dialogul cu
Dale Smith vorbind chiar despre ideea de poetică
relațională, ” a sensitivity to relationship and context, an
understanding of language and even consciousness as
ongoing negotiation, an emphasis on listening, all of
which are accompanied by the inevitable failures you
mention, are at the heart of my sense of an aesthetics
and an ethics that are neither an aesthetics nor an ethics,
but are part of a larger critical and creative reevaluation
of these categories.”
Încă din 1990 Edouard Glissant și-a strâns eseurile
despre poezie în volumul “Poetique de la relation”
(Gallimard). Ceva mai târziu conferenția despre
conceptul său împreună cu poeta tunisiană Amina Said.
Conceptul său pornește de la probleme specifice
poetizărilor din Antile (de unde Glissant este originar,
de altfel) și accentuează probleme legate de identitate
individuală, lingvistică și societate.
Eu unul aș fi chiar mai radical, pentru că formele
poeziei, schimbându-se, au atras și schimbări ale
Poetici relaționale 11
concepției legate de rolul poeziei, dar în esență ceva a
persistat. Și nu este vorba despre text scris sau rime, nici
despre ritm sau metru…
După cum știu cei care au mai citit Homer ori Pindar,
nici măcar mult călăritul eu al poetului nu e nelipsit în

12. poem. Așa că ne rămane să formulăm exact acest fel
specific „de a fi împreună”, cum spunea Constantin
Acosmei, în filmul documentar poezie.puterea, ” cu
oameni din locuri diferite, din timpuri diferite”. Iar de
acolo…
…pe unde ne-am mai văzut
Primul atelier de poetică relațională pe care am fost
invitat să îl susțin a fost la Timișoara, în cadrul
zilelor Salvați Casa Studenților. Ceea ce a ieșit a fost
o hartă spectaculoasă, editată de Ana Toma într-un
volum unicat. În locul străzilor, regula a fost să numim
poeți și citate legate de Timișoara. (Vezi pag 22)
Tot la Timisoara a fost organizată și prima întâlnire de
poetică relațională pentru public. La proiectul Scrie cu
mâna noastră ceainaria Cărtureștiului din Timișoara a
schimbat rânduri-rânduri de cititori dornici să își scrie
poemul cu poeții invitați. De data aceasta, poeții au
vorbit, pe rând cu câte un cititor și au scris poemul sau
proza pornită de la ceea ce li s-a spus.
Seria de ateliere de la Timișoara s-a încheiat cu Harta
Poetici relaționale 12
Ta Poetică, la Libraria Cartea de Nisip. De data aceasta,
atelierul a constat în completarea unei serii de 5 pagini,
de către fiecare participant, fiecare pagină reprezentând
aspecte legate de percepția poetică a participantului.

13. Apoi, proiectul a fost dezvoltat la Constanța. Și acolo
încă mai sunt de editat lucruri legate de Harta Poetică.
Nu că ar avea mare greutate, dar pentru a mai introduce
niște termeni în discuție…
…un manifest
Anul trecut (2008), Ian Irvine a lansat chiar
un manifest al poeticilor transpersonal-relaționale
mutând accentul de pe teoria poetică pe dezvoltarea
unui limbaj non-opresiv. Toată teoria face apel la aluzii
la experimente cu formele de limbaj alienate și mută
toată povestea într-o zona socială.
Este totuși un prilej pentru a puncta câteva repere
istorico-teoretice: Oulipean techniques associated with
„Constraints Based‟ writing (though with minimal
emphasis on mathematical concepts) , various
„Language‟ poetry techniques, non-Western
techniques related to anti-colonialist/ethnopoetic
insights, as well as a range of revised and up-dated 20th
century avant garde techniques/concepts e.g.: „writing
Poetici relaționale 13
as process‟ , „chance operations‟, „deconstructive
appropriation‟ etc. Certain TRP techniques might also
be described as original. The interactivity (and
process/relational possibilities) offered by the WWW is
also under exploration by TPR writers. Another area of
interest is creativity in relation to personal healing and
political activism. In this sense some concepts drawn

14. from „narrative therapy‟ are also relevant to a TRP
perspective and praxis.”.
Atunci când teoretiza textualismul românesc al anilor
80, Marin Mincu insista asupra felului în care autorul
tăia realitatea pentru a oferi textul ei. Poetica relațională
este o invitație de a înregistra tăieturile pe care autorii și
cititorii o preferă pentru aceste poeme partial netextuale
pe care le numim în mod curent viață.
Poetici relaționale 14

15. Poetici relaționale 15

16. III. Practica. poeți, cititori, vorbitori= locuitori
De la jumătatea lui 2008, o serie de evenimente
organizate la București, Timișoara, Constanța,
Bratislava, Praga și Paris au transpus în practică
considerațiile din acest fascicol privind folosirea
poezie ca instrument de comunicare, documentare
și reacție la cotidianul imediat. Dacă pentru Praga
și Paris, proiectele pentru care am colaborat cu
Claudiu Komartin și Ana Maria Sandu s-au
desfășurat până acum exclusiv în mediul virtual,
pentru toate celelalte evenimente au fost elaborate
documentații care pot reface destul de exact etapele
Poetici relaționale 16
și desfășurarea atelierelor.
Am adăugat câteva note legate de întâlnirile
Poeticile cotidianului, care, din 2005, au fost un
exercițiu continuu de relaționare cu și din literatură.

17. Poetici relaționale 17
regulamentul atelierului Scrie cu mâinile noastre
(Timișoara, martie, 2009)

18. hartaTApoetică
(Timișoara, mai 2009)
Pentru fiecare dintre noi lumea arată altfel. Librăria
Cartea de nisip te invită la Poeticile cotidianului pentru
o cartografiere a lumii tale. Răzvan Țupa și Moni
Stănilă vor pregăti instrumentele de scriere pentru
fiecare dintre cei care doresc să participe la acest atelier.
DURATA ATELIERULUI: 80-120 min
DESFĂȘURARE:
-Fiecare participant va avea 5 (cinci) pagini A4 și
instrumente de scris.
Numele Hărții tale poetice este numele tău.
- Alege un semn care să te reprezinte și pe care să îl
folosești pe fiecare pagină a atelierului. Pune semnul pe
fiecare dintre cele cinci pagini.
- Este important ca fiecare participant să folosească
fiecare dintre cele cinci pagini în ordinea pe care o va
indica cel care coordonează atelierul.
Poetici relaționale 18
- Atelierul are cinci etape (cate una pentru ficare din
cele cinci pagini pe care participantii le au la dispozitie)
-La finalul fiecărei etape, foaia dumneavoastră este
fotografiată.

19. -Finalul atelierului este marcat prin alcătuirea unei
imagini din toate planșele scrise în doua moduri:
1: prin alăturarea tuturor planșelor cu același număr
(toate 1 apoi toate 2 etc) pentru prezentarea unei hărți
orizontale.
2: prin alăturarea tuturor prezentărilor complete (de la 1
la 5 de fiecare dată) și repetarea prezentării complete
pentru fiecare participant.
Tu
În fața ta este lumea
În spatele tău este lumea
În stanga ta este lumea
În dreapta ta este lumea
Deasupra ta este lumea
Dedesubtul tău este lumea
Înaintea ta este lumea și
După tine este lumea
În timpul tău este lumea
Desfășurător:
Pagina 1
Poetici relaționale 19
1: Gânditi-vă la cea mai puternica senzație:- 5 min
descrierea ei ține de Gust- suprafața creierului
(cortex cerebral) /scri in marginea foii

20. Miros- sistemul limbic (in
centrul creierului) scriu in centrul foii
Tactil- cortex senzorial -
jumătatea din stânga a foii
Auz- lob temporal - jumătatea
din dreapta a foii
2: Ce te-ar face fericit(ă):- 5 min
3: Când terminați, cineva cere să citească
Pagina 2
4: Locuri: de care ești legat (în centrul paginii) 6 min
Geografice sau afective
5: elemente specifice pentru tine din aceste locuri
(sunete, persoane, clădiri) 4 min
6: Când terminați cineva cere sa citească
Poetici relaționale 20
Pagina 3
7: Cum îi vezi pe ceilalți - scrii despre ei- 5 min

21. 8: Cum te văd ceilalți- le dai foaia ta să scrie despre
tine- 5 min
9: Cand terminați cineva cere să citească
Pagina 4
10: vis povestit/desenat – 10 minute
11: alegi o alta persoană din sală și, daca tu ai povestit
visul tău, o rogi să ți-l deseneze pe foaia ta. Dacă tu ți-ai
desenat visul, îl rogi pe cel ales din sală să povestească
în scris pe foaia ta ceea ce tu ai desenat. 5 min
Pagina 5
12: Cuvinte- șiruri- ordine- cuvintele cu care faci ordine-
-- etichetele tale: în ce împarți lumea- 10 min
Final
Fiecare participant primește propriile pagini legate cu o
Poetici relaționale 21
copertă, ca o carte-manuscris în exemplar unicat.

22. Poetici relaționale 22
Harta poetică a Timișoarei (octombrie, 2008)

23. corpuri româneşti
poemul grilă
(2008)
Poemul meu ești tu
1. Povesteste un vis (max 10 randuri)
2. Nume/prenume (optional)
3. Loc/tara/oras
4. 3 cuvinte despre (1) tara (2) orasul (3) tine
5. 2 cuvinte preferate
6. 1 cuvant pe care il detesti
7. SALUT
Poetici relaționale 23
Rezolvare
5.+Dincolo
3.+și repet
spunem +
îmi spui+
2.+Acum
putem să
4.+și aici
oprim:+
formula
numai+
de asta
sunt să
ca pe o
sacră+
1 + Eu
6.+7.
Poemul mști tu
ne

24. Poemul meu ești tu
Alexandra
Dragă A
Acum îmi spui
îmi murise sufletul/ știam asta, a murit EA/ îmi e dor și/
o aștept între perne/ să îmi încălzească picioarele reci//
și să deschidă ochii/ și să se uite la mine/ căci de asta o
strig. NU-I AȘA?//
repet ca pe o formulă sacră
tine / trist / vesel/debusolat
și aici putem să ne oprim:
/ cumva / așa
Dincolo de asta numai
Poetici relaționale 24
eu
hei

25. Poemul meu ești tu
Andrei
tot peisajul alb. un fel de alee albă, în mijlocul unui
câmp de trandafiri albi. de fapt o combinație între
tranfafiri și lalele. tulpinile albe. petalele albe. cerul alb.
nimic decât alb, iar diferențierea se făcea prin nuanțe. eu
aveam un corp alb. întindeam mâinile deasupra florilor
și din mâna mea ieșeau raze. când razele atingeau
florile, acestea se deschideau. într-un alb strălucitor.
atât.
eu sunt să spunem logat
Acum îmi spui
un parc / irlanda / dublin
și repet ca pe o formulă sacră
praf eu orașul
Poetici relaționale 25
și aici putem să ne oprim: banana, viciu
Dincolo de asta numai picior
ce mai faci, răzvan?

26. POETICA RELAȚIONALĂ
cititorul și scriitorul de poezie
fac lucruri din cuvinte
Poetica relațională este doar o întâlnire între poetici și
poezii, între feluri de a vedea poezia și, mai ales între
feluri de a afirma prezența unei dimensiuni reale a
poeziei.
Poetica relațională nu este o descoperire.
Poetica relațională nu este o invenție.
Poetica relațională este o întâlnire și, mai mult, sensul în
care se dezvoltă această întâlnire la care deja participi.
Ce faci cu poezia
Pe de o parte este vorba despre ceea ce faci cu poezia.
Ce face poezia cu tine
E punctul în care trebuie să dăm cărțile pe față. Ne
interesează dacă e poezie sau dacă e ceva de zis în
forma aia de expresie. Ba și mai mult: E bine ca poezia
Poetici relaționale 26
să fie redusă la poezie?!
Ce avem in comun
Daca poezia este un mediu, o zonă în care se întâmplă
ceva, care sunt reperele pe care le căutăm?

27. Cine zice
tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu tu
Chestionar poeticile cotidianului
2005-2009
105 ediții
1. Care a fost cea mai neașteptata reacție pe care ai
avut-o de la un cititor?
2. Cum ai vrea sa nu fie interpretat scrisul tău?
3. Cu ce scriitor nu ai vrea sub nici o formă sa fii
confundat? De ce?
4. Unde crezi că este cel mai bine să fie citit ceea
ce scrii?
5. Dacă ai fi doar un cititor, ce ai crede despre
ceea ce scrii tu?
6. Ce s-a schimbat la scrisul tău de la prima
publicare la cele ulterioare? Ce a provocat
schimbările acestea?
7. Ce s-ar schimba la scrisul tău dacă ai trăi în altă
Poetici relaționale 27
parte? (unde și de ce?)
8. Care este relația ta cu diferitele genuri literare?
9. Dacă ai alege un singur fragment din ceea ce ai
scris care ar fi acela?
10. Cine te-a influențat cel mai mult? în ce fel?

28. CE sunt POETICILE COTIDIANULUI
Lansarea seriei de întâlniri „poeticile cotidianului” este
un demers literar si cinematografic dedicat inițial
literaturii celor mai recenți debutanti in literatura
romana. Muzica live, recitaluri și discuții cu autorii
catalogați drept „Generatia 2000” au fost prilejul
familiarizarii cu individualitățile conturate la linia de
start a literaturii din ultimii ani.
Fiecare ediție a „poeticilor cotidianului” organizată
până acum în Club A a avut ca invitați scriitori care și-au
pus în scenă propriile scrieri și pozițiile pe care le
adoptă față de cea mai concretă actualitate.
În timp, la poetici au fost invitați și scriitori care au
debutat cu decenii în urmă dar care au influențat
diferite direcții ale scrisului de astăzi.
2005 - 16 editii de poeticile cotidianului (I-XVI)
Primul sezon de întâlniri a presupus câte un scriitor și o
Poetici relaționale 28
trupă muzicală pe scenă, performance și interviu live
despre literatură și atitudini.
Această primă serie de întâlniri a fost privită ca un
eveniment adresat publicului larg, format mai puțin din

29. specialiști sau scriitori. Publicul acestor întâlniri a
cuprins mai puțin scriitori și mai mult cititori.
Din 2005, Poeticile cotidianului au devenit o prezență
obișnuită a scenei literare bucureștene.
2006 - 26 de ediții poeticile cotidianului (XVII-XLII)
De data aceasta Poeticile Cotidianului au dezvoltat
conceptul din primul sezon incluzând proiecte vizuale,
experimente și puneri în scenă care au adus un plus de
dinamism întâlnirilor din Club A.
Cele două sezoane din 2006 au adus în club a și scriitori
care nu erau din București transformând Poeticile
Cotidianului într-un punct de întâlnire pentru ceea ce
înseamnă literatura de ultimă oră.
2007 - 15 editii poeticile cotidianului (XLIII-LVII)
În 2007 întâlnirile din Club A au încercat să aducă
scriitori care nu erau în prim-planul premiilor și
grupurilor literare ale zilei. Treptat, accentul poeticilor a
trecut de la prezentarea dinamică a literaturii spre
Poetici relaționale 29
dezbatere și prezentarea pe larg a invitaților și a cărților
care implicau publicul în dezbatere.
Sezonul 5 (primăvară) și 6 (toamnă) al întâlnirilor din
Club A a reușit să prezinte în Club A scriitori din

30. Timișoara, Cluj, Chișinău acoperind o zonă foarte largă
a vieții literare românești de astăzi.
2008- 27 de ediții poeticile cotidianului (LVIII- LXXXIV)
Sezoanele 7 și 8 ale poeticilor au adus în Club A invitați
care erau deja cunoscuți ca scriitori sau manageri de
proiecte culturale. Întâlnirile au folosit într-un mod
organic diferite mijloace tehnice sau artistice pentru a
prezenta o imagine elocventă a literaturii
contemporane.
În 2008, O dată cu împlinirea a trei ani de poeticile
cotidianului întâlnirile din Club A au oferit publicului
ocazia să arate ce știe. Cu zece minute înainte de ora
18.00 a poeticilor cotidianului s-au lansat înscrieri
pentru cinci minute de prezentare în cadrul Poeticilor
cotidianului.
2009- 21 ediții (LXXXV-CV)
După aproape patru ani de când funcționează
săptămânal în spațiul din Club A, Poeticile cotidianului a
transformat efortul inițial de promovare a literaturii
Poetici relaționale 30
contmporane într-o scenă de dezbateri și prezentare a
proiectelor dinamice. Scriitorii contemporani sunt
supuși întrebărilor publicului și prezintă nu doar
propriile lor creații ci sunt invitați să vorbească despre
cei care le-au influențat.

31. Noua formulă a întâlnirilor prezentate de Răzvan Țupa
include o secțiune de microfon deschis pentru cei care
vor să performeze poezia personală sau textele care i-
au marcat în fața unui public.
Înaintea fiecărei întâlniri, cu zece minute înainte de ora
18.00 a Poeticilor cotidianului se fac înscrieri pentru
toți cei care doresc să miște publicul.
RĂZVAN ȚUPA s-a născut la Brăila în 1975. Primul său
volum publicat în 2001, fetis, a fost distins cu Premiul
national pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoșani,
în ianuarie 2002. În 2003, fetis – o carte romaneasca a
placerii a facut obiectul unei a doua ediții revăzute și
adăugite la Editura Vinea. În 2005, editura Cartea
Românească a publicat volumul Corpuri românești care
este al doilea volum de poezie semnat Răzvan Țupa
Poetici relaționale 31
Din 2006 a citit poezie la festivaluri și proiecte din
Berlin (2008), Bratislava (2008), New York(2008),
Praga(2008), Paris(2006, 2009) și Roma(2007).
Web: http://poetica.rocultura.ro

32. Poetici relaționale 32