ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG APRILIE 2018

1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
85Anul
2018
Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
„Sportul rege” rămâne în continu-
are cel mai popular sport, nu doar
la nivel mondial, ci și în România,
un sport în care pasiunea este la ea
acasă, un sport al patimilor și or-
goliilor.
De aceea fotbalul este atât de fru-
mos, căci cere implicare nu doar din
partea jucătorilor, ci și din partea
suporterilor. Este un sport al bu-
curiilor extreme, dar și al tristeții
maxime, atunci când echipa favorită
este învinsă.
În acest număr al ziarului local, ne
aruncăm privirea și asupra evoluției
comunei noastre, ”Olimpia Bocsig”,
care a început partidele oficiale din
acest retur de campionat, neuitând
însă de suporterii înfocați ai echipei,
fără de care nici un meci de acasă nu
ar avea farmec.
Până în prezent, ”Olimpia Bocsig”
a disputat din acest retur de campio-
nat 6 partide oficiale.
Primul meci din acest retur a avut
loc acasă cu Unirea Gurahonț, scor
final 2-3.
.În urma acestor rezultate, echipa
noastră se situează pe locul X în cla-
samentul seriei A din liga a VI-a, cu
un cumul total de 8 puncte.
Ne-a plăcut faptul că încă de la pri-
mul meci al returului disputat acasă
la Bocsig, echipa a fost încurajată de
o mulțime de spectatori, ceea ce în-
seamnă că spiritul oamenilor de pe la
noi a rămas același, vulcanic, în unita-
te și loialitate față de echipă,
Salutăm suporterii echipei și ca de
fiecare dată, ne aruncăm privirea și
asupra celor de pe margină, căci fără
ei nu ar exista fotbal, un sport care
este recunoscut ca „sportul rege” toc-
mai datorită acestui duet care crează
spectacolul: echipă - suporteri.
Imaginile cu echipa sunt de la me-
ciul disputat ]n deplasare pe terenul
echipei din Țipar.
„Olimpia Bocsig” în focul returului
1 CRIŞUL ALB BUTENI 18 12 3 3 65-25 39
2 PODGORIA GHIOROC 18 10 4 4 57-43 34
3 CS BELIU 18 10 3 5 67-44 33
4 VIITORUL ŞEPREUŞ 18 9 5 4 61-52 32
5 UNIREA GURAHONT 18 9 1 8 54-40 28
6 OLIMPIA BOCSIG 18 8 2 8 52-55 26
7 VIITORUL SATU NOU 18 7 3 8 44-56 24
8 ZIMANDU NOU 18 7 2 9 44-38 23
9 AVÂNTUL TIRNOVA 18 6 4 8 50-40 22
10 CETATE DEZNA 18 6 4 8 44-58 22
11 FLACĂRA ŢIPAR 18 4 2 12 27-54 14
12 STEAUA GRĂNICERI 18 2 3 13 15-75 9
Clasament Liga a V-a Seria B

2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
Rusaliile sunt praznuite in fiecare an la
50 de zile de la sarbatoarea Sfintelor Pasti.
Anul acesta, Rusaliile vor cadea pe data de
27 mai.
Sarbatoarea de Rusalii este cunoscuta si
sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh
si reprezinta o sarbatoare extrem de impor-
tanta pentru toti crestinii. Aceasta sarbatoa-
re marcheaza coborarea Duhului Sfant asu-
pra ucenicilor Mantuitorului nostru Iisus
Hristos.
Conform scrierilor din Noul Testament,
acest eveniment s-a intamplat in ziua ru-
saliilor evreiesti, la 50 de zile de la Invierea
Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de
aceea aceasta sarbatoare crestina este cu-
noscuta in randul credinciosilor si sub nu-
mele de Cinzecime.
In Vechiul Testament, Rusaliile au repre-
zentat la inceput o sarbatoare agricola de
bucurie a evreilor in care se oferea parga
din roadele pamantului. Ulterior, aceasta
devine o aniversare a Legamantului, care a
fost incheiat la 50 de zile dupa iesirea din
Egipt.
De asemenea, si Rusaliile crestine au o
stransa legatura cu Legamantul, repre-
zentand o sarbatoare a incheierii Noului
Legamant al harului si al iubirii, odata cu
coborarea Sfantului Duh. Mai mult decat
atat, Rusaliile sunt si consacrarea solemna a
Bisericii pe care Mantuitorul a intemeiat-o.
Prin Pogorarea Sfantului Duh, Apos-
tolii au fost incredintati cu puterea de a
grai limbi pe care ei nu le cunosteau pana
atunci. Au reusit sa descopere atat invata-
tura Mantuitorului, dar si a altor neamuri
in mai multe limbi. Inceputul a fost chiar
in aceasta zi de Rusalii, cand toti iudeii din
Ierusalim si din intreg Orientul au inteles
mesajul pe care acestia il purtau. Pelerinii
care nu reuseau sa isi explice cum reusesc
Apostolii sa graiasca in mai multe limbi ii
acuza ca ar fi „plini de must”, si anume beti.
Atunci Sfantul Petru lua cuvantul pentru a
apara Apostolii dar si pentru a propovadui
minunile pe care Mantuitorul nostru le-a
facut.
Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimi-
terea Sfantului Duh in lume, ca despre un
act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui
Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai
opera Sfantului Duh. In realitate insa, Du-
hul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui
Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput
ca despartit de Hristos.
In ziua de Rusalii, crestinii obisnuiesc sa
vina la biserica si sa aduca frunze de nuc sau
de tei, simboluri ale limbile de foc, ca semne
ale coborarii Sfantului Duh. Acestea sunt bi-
necuvantate si impartite credinciosilor
Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe
21 mai pe Sfintii Imparati Constan-
tin si mama sa, Elena. Constantin
cel Mare s-a nascut in orasul Naissus
(Nis, Serbia) in jurul anului 274. A
devenit suveran al intregului Imperiu
Roman dupa invingerea lui Maxen-
tiu si a lui Liciniu. Potrivit marturi-
ilor lui Eusebiu si Lactantiu, in aju-
nul luptei cu Maxentiu, Constantin
a vazut pe cer ziua, in amiaza mare,
o cruce luminoasa deasupra soarelui
cu inscriptia: „in hoc signo vinces”
(prin acest semn vei birui).
Noaptea, in timpul somnului, i se
descopera Hristos, cerandu-i sa puna
semnul sfintei cruci pe steagurile
soldatilor. Dand ascultare poruncii
primite in vis, iese biruitor in lupta
cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al
lui Constantin, care se pastreaza la
Roma, se afla inscriptia: „instinctu
divinitatis” = „prin inspiratie divina”,
ce descopera cum a fost castigata vic-
toria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a impa-
ratului Constantin a fost Edictul de la
Milano (313), prin care crestinismul
ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa,
el va deveni religie de stat in timpul
lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, imparatul
scuteste Biserica de impozite, ii acor-
da dreptul de a primi donatii si le
da episcopilor dreptul sa judece pe
cei ce nu doreau sa fie judecati dupa
legile statului. Va inlatura din legile
penale pedepsele contrare spiritului
crestinismului, precum: rastignirea,
zdrobirea picioarelor, stigmatizarea
(arderea cu fierul rosu).
Imparatul Constantin a convocat
primul Sinod ecumenic la Niceea
(325), unde dupa lungi dezbateri,
invatatura lui Arie a fost condamna-
ta si s-a adoptat formula ca Fiul lui
Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si
deci, din veci cu El. La sinod au fost
alcatuite si primele 7 articole ale Sim-
bolului de credinta (Crezul), a fost
fixata data Pastilor (prima duminica
dupa luna plina, dupa echinoctiul de
primavara) si s-au dat 20 de canoane
referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfantul Constantin cel Mare a fost
botezat pe patul de moarte de catre
episcopul Eusebiu de Nicomidia. A
murit la scurt timp (337) in Nicomi-
dia si a fost inmormantat in biserica
Sfintii Apostoli din Constantinopol,
ctitorita de el.
Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in
provincia Bitinia. In anul 293, gen-
eralul roman Constantiu Chlorus,
la indemnul imparatului Diocle-
tian, divorteaza de imparateasa Ele-
na. Aceasta nu se recasatoreste, ci
traieste departe de atentia publica,
dar aproape de fiul sau. A reusit sa
descopere pe dealul Golgotei cru-
cea pe care a fost rastignit Hristos.
Potrivit traditiei, in urma sapaturilor
s-au gasit trei cruci. Pentru a se iden-
tifica crucea pe care a fost rastignit
Hristos, au atins cele trei cruci de un
mort. Acesta a inviat in momentul in
care a fost atins de Crucea Domnului.
Pe 14 septembrie 326, episcopul Ma-
carie I al Ierusalimului a luat crucea
si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de
14 septembrie a devenit sarbatoarea
Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul
crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica
Sfantului Mormant, Biserica din
Bethleem, pe cea din Nazaret si multe
alte sfinte locasuri.
Sărbătorile lunii mai
21 Mai- Sfintii Imparati Constantin si Elena
17 Mai- Înălțarea Domnului ( Ispasul )
Inaltarea Domnului este praz-
nuita la 40 de zile dupa Inviere,
in Joia din saptamana a VI-
a, dupa Pasti. Este cunoscuta
in popor si sub denumirea de
Ispas. In aceasta zi crestinii se
saluta cu „Hristos S-a inaltat!”
si „Adevarat S-a inaltat!”. IPS
Bartolomeu Anania afirma ca
noi folosim acest salut fie din
nestiinta, fie din exces de evla-
vie, deoarece el nu este atestat
de Biserica. Si marturiseste ca
noi sarbatorim Pastile cu aser-
tiunea „Hristos a inviat!”, la care
ni se raspunde cu confirmarea
„Adevarat, a inviat!”, pentru ca
Invierea nu a avut martori, ea a
fost receptata cu indoieli si ne-
credinta. In vreme ce Inaltarea
Domnului a avut martori, ea a
fost o despartire izvoritoare de
lumina, deoarece ucenicii s-au
intors in Ierusalim „cu bucurie
mare”. Din acest motiv in carti-
le noastre de slujba nu exista o
salutare similara cu aceea de la
Sfintele Pasti.
Hristos S-a inaltat la cer de pe
Muntele Maslinilor, in vazul
Apostolilor si a doi ingeri. In-
gerii le-au vorbit ucenicilor des-
pre a doua venire a lui Hristos,
ca acestia sa nu se lase coplesiti
de durerea despartirii.
Din Sfanta Scriptura aflam ca
Mantuitorul Si-a ridicat mai-
nile, binecuvantandu-i pe uce-
nici, iar pe cand ii binecuvanta
S-a inaltat la cer (Luca 24, 51),
in timp ce un nor L-a facut ne-
vazut pentru ochii lor (F.A. 1,9).
Adeseori Dumnezeu le-a vorbit
oamenilor din nor, fenomen
prin care se manifesta energi-
ile divine, menite sa reveleze
prezenta Divinitatii, dar sa o si
ascunda.
Cea mai veche mentiune des-
pre sarbatoarea Inaltarii Dom-
nului o gasim la Eusebiu din
Cezareea, in lucrarea „Despre
sarbatoarea Pastilor”, compusa
in anul 332. Din aceasta lucra-
re reiese ca Inaltarea Domnului
era sarbatorita in acea vreme
odata cu Rusaliile, la 50 de zile
de la Invierea lui Hristos. Spre
sfarsitul secolului al IV lea, in-
ceputul secolului V, sarbatoarea
Inaltarii s-a despartit de cea a
Pogorarii Sfantului Duh (Rusa-
liile), fiind praznuita in a 40-a zi
dupa Inviere, data care va rama-
ne stabilita pentru totdeauna in
calendarul bisericesc.
Inaltarea Domnului -
Ziua Eroilor
Prin hotararile Sfantului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Romane
din anii 1999 si 2001, sar-
batoarea Inaltarii Domnului a
fost consacrata ca Zi a Eroilor
si sarbatoare nationala biseri-
ceasca. In aceasta zi, in toate bi-
sericile din tara si strainatate se
face pomenirea tuturor eroilor
romani cazuti de-a lungul vea-
curilor pe toate campurile de
lupta pentru credinta, libertate,
dreptate si pentru apararea tarii
si intregirea neamului.
divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ta si s-a adoptat formula ca Fiul lui s-au gasit trei cruci. Pentru a se iden-
27 Mai- Rusaliile
VAND 35 BUCATI PUI DE CURCA DE O ZI .
LOCALITATEA BOCSIG
NR DE CONTACT : 0725519082

3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
1 IUNIE – Ziua SCOLII
(ziua copiilor si a cadrelor didac-
tice)
Educatia incotro ?
1.Educatia, de-alungul veacurilor,
a a avut de rezolvat doua probleme
mari:
a) educatia intelectuala cu etape-
le: cunostinte, pricepiri, deprinderi,
deprinderi , capacitate , competente,
performante masurate in coeficienti
de inteligenta IQ si considerate sem-
nificative daca trece de 100 si
b) celelalte forme ale educatiei (
morala, patriotica, estetica, fizica,
politehnica ) cu etapele :cunostin-
te, emotii, sentimente, deprinderi,
obisnuinte, empatie si masurate tot
in coeficienti de inteligenta, dar de
asta data, educative notate EQ si
semnificativa daca trece de 100.
2. Atunci si pedagocia are doua
parti si anume:
a) DIDACTICA, partea care se
ocupa cu educatia intelectuala cu-
prinzand: principia, metode, forme
de organizare, tehnici, materiale di-
dactice, programe si manuale
si b)TEORIA EDUCA-
TIEI cu cele 5 forme ale ei, cuprin-
zand : principii, metode, forme de
organizare si forme de manifestare.
3. La inceputuri, educatia se facea
in familie si se numea “cei 7 ani de
acasa” apoi in scoli si gradinite.
4.Se intelege, ca prioritate, pana
la sfarsitul sec. XX, a avea educatia
intelectuala care lupta sa atinga un
IQ = 100; dar nu se neglija nici EQ
– educatia pentru viata in societate
( cu emotii, sentimente, character,
vointa, curaj, empatie, disciplina so-
ciala) numita “maturitate” sau altfel
spus “ scoala vietii”
Mai simplu IQ si EQ nu se exclude
ci se completeaza reciproc si ambele
sunt necesare in viata de toate zilele
, in societate .
Asadar , putem spune , in acest ar-
ticol , ca :
Intelepciunea umana = IQ + EQ (
inteligenta intelectuala plus inteli-
genta emotionala, aflate la cote cat
mai mari .
II
5.PARADOXUL EDUCATIEI de
AZI :
In ultimul deceniu al secolului tre-
cut s-a observant ca marile Univer-
sitati ale lumii ca Harvard ( SUA),
Cambrige ( Anglia) si altele dau la
admitere teste pentru IQ de peste
110 iar la absolvire, pentru angajare
manageri dau teste de EQ peste 110.
Adica EQ inteligenta emotionala
cu tot ce, are ea mai bun: character,
vointa , sentimente, empatie , lucru
in echipa, creativitate, intrece pe pi-
ata muncii , IQ inteligenta intelectu-
ala, calificare, tehnici , informatii )
in proportie de 2 la 1 ( Unii autori
merg pana la 80% fata de 20% adica
de 4 ori e mai importanta fata de IQ
in campul muncii.)
Revolutia ( schimbarea) apare cand
ideile trecutului cu ideile viitorului
se ciocnesc.
Aici, simplificand, fara a face o
fractura logica, am zice ca: cei 7
ani de acasa si gradinita (adica
familia,mama si educatoarea) face
cat toti ceilalti ani de scoala la un loc
de la cls. I la invatatori, profesori si
profesori universitari).
De aceea programele scolilor din
Europa, Asia cele doua Americi,
Orientul Mijlociu s.a se modifica
puternic in acest sens.
6.Acest lucru se intampla tinand
cont de marile probleme ale lumii in
secolul acesta. Amintim cateva (din
cele 10 probleme semnificative):
-problema globalizarii ( pro-
blema comunicarii, a religiei, a tra-
ditiilor)
-problema vietii economice
si sociale ( cibernetica, socializarea,
automatizarea, problema locurilor
de munca, schimbarea a 3-4 meserii
intr-o viata activa…)
- problema mediului si a alimentatiei
- si altele
Deci vor fi schimbari mari motiva-
te, in educatia tineretului.
7. Schitam cateva dintre ele:
Se considera, la ora actuala, ca ar fi
10 trepte ale intelepciunii (EQ+IQ)
asa numita “scoala a vietii” care con-
tinua sa se dezvolte, la un nivel mult
mai inalt ce se face in familie , gra-
dinite, in scoala, in jocuri cu respec-
tarea unor reguli si a unor relatii, in
echipa , etc.
a) Omul sa fie proactiv ( adica ver-
bele “a face” si “a invata” vor fi ver-
bele destinului)
b) Sa inceapa orice actiune avand
in vedere finalul ei (ca pe parcurs
sunt multe piedici)
c) Sa pastreze echilibrul (masu-
ra) intre centrele de interes ale
personalitatii cum ar fi intre cen-
trul de interes axat pe familie ( so-
tie, copii,parinti) si centrul axat pe
munca (calificare , cantitatea muncii
, calitatea ei ) si centrul axat pe bani
si avere si centrul axat pe placeri ,
sport hobby-uri si altele.
d) Sa depuna o actiune sigura (caci
inteligenta echipei este mai mare de-
cat inteligenta unei singure persoa-
ne)
e) Sa dea prioritate prioritatilor (
adica sa faca
f) Sa castige ( nu doar castig pentru
el si pentru ceilalti)
g) Sa treaca de la eficienta la crea-
tivitate prin imaginative si de aici la
excelenta
h) Sa foloseasca pentru empatie re-
gula de aur din Biblie
i) Sa accept si o alta modalitate de
a invata: “in, prin si pentru echi-
pa” (adica sa trasforme pe “EU” in
“NOI”)
j) Sa isi reface fortele ( sa se relaxe-
ze din cand in cand)
Adica, nu trebuie didactiva dar si
educatie
In concluzie, ca urma o perioada,
pentru copiii nostri, de “alfabetiza-
re” pentru a invata cinstea si ome-
nia caci campul univers al muncii
inseamna cultivarea competentelor
emotionale.
Aceasta presupune regandirea ele-
mentelor de baza ale educatiei, de-
oarece inteligenta emotionala (EQ)
este tot atat de importanta pentru
viitorul copiilor nostril ca si studiile
universitare.(IQ)
Deci, sunt necesare si EQ si IQ la
nivel cat mai inalt.
Nota bene:
8.Sistemul nostrum educational
este orientat exclusive spre cul-
tivarea capacitatilor intelectua-
le……….. cand e vorba de insusirea
unor deprinderi de natura emotio-
nala se dovedeste lamentatia de la-
cunar.
Calitati precum empatia sau flexi-
bilitatea difera radical de capacita-
tile cognitive depinzand de cu totul
alte gene cerebrale.
Capacitatile strict intelectuale sunt
localizare in neocortex, creierul gan-
ditor : Iar in deprinderea aptitudini-
lor individuale si psihosociale in-
tervin si alte arii cerebrale, mai ales
circuitele care leaga centrii emotio-
nali – in special nucleul amigdalin
din centrul creierului – cu toti lobii
prefrontali, care este factorul execu-
tive al creierului .
Deoarece invatatul de tip intellec-
tual difera in mod fundamental de
schimbarile de comportament si
modalitatile de educare sunt catego-
ric diferite:
Daca pentru insusirea competente-
lor intelectuale se pare ca in clasa e
locul potrivit si lectura si ascultarea
pot fi eficiente pentru a intelege si a
practica, atunci pentru o modificare
a comportamentului viata insasi este
adevarata edevarata arena a educati-
ei cee ace presupune o practica ex-
tinsa sip e o lunga perioada de timp.
Intelegerea acestor diferente in
functionarea creierului are o impor-
tanta cruciala in arta alegerii me-
todelor de predare a competentelor
emotionale.
Aici, concluzia este o paradigma:
Daca, in lume, se cauta cinstea si
omenia ca ceva deosebit, cum este o
sarbatoare, atunci sa facem in asa fel,
ca in localitatea noastra, sa fie in fie-
care zi o astfel de sarbatoare si istoria
nu va scrie cu litere nici despre faptele
noastre.
SCRISA
DE DOMNUL PROFESOR
LAPUGEAN PETRU
CETATEAN DE ONOARE
AL COMUNEI BOCSIG
OPINII
VÂND RASADURI -
ROSII ,
ARDEI , VARZA , VINETE
LA SUCAN
SINU SI LIVIA.
MOBIL:
0746364548
FIX :
0257325163
-Desfundă-ți podețul;
-Curăță-ți șanțul și spațiul din fața casei;
-Curăță și văruiește pomii din dreptul gospodăriei;
-Nu arunca gunoaie pe spațiul public, pe marginea
drumurilor, a localităților, pe cursurile de apă sau pe
pășune;
-Nu lăsa animalele domestice și păsările de curte libe-
re pe străzi.
Noi, ceilalți, îți mulțumim!
Conform HCL Bocsig nr. 42/2014, cu modificările și
completările ulterioare, constituie contravenție și se
sancționează cu amendă, următoarele fapte:
1.Neîndeplinirea obligației de a îngriji spațiul din fața
casei, a pomilor, de a curăța șanțurile și de a desfunda
podețele – amendă de la 700 la 1000 de lei;
2.Aruncarea gunoaielor și a deșeurilor spațiul public,
pe marginea drumurilor, a localităților, pe cursurile de
apă sau pe pășune – amendă de la 1501 la 2000 de lei;
3.Lăsarea animalelor domestice și a păsărilor de curte
libere pe străzi și pe domeniul public – amendă de la
100 la 500 de lei.
Primăria Comunei Bocsig
ÎȚI IUBEȘTI COMUNA? VREI SĂ FIE MEREU CURATĂ ȘI FRUMOASĂ?
FII UN CETĂȚEAN RESPONSABIL!

4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
„Paștile morților” la cimitirul din Bocsig
Prima duminică de după Învierea Domnu-
lui reprezintă, potrivit rânduielilor ortodox-
iei, o sărbătoare dedicată Apostolului Toma.
Cu acelaşi prilej se celebrează Paștile Mici
sau ale Morților, tradiție a comunității
creștin ortodoxe, lucru me mare însemnătate
pentru fiecare familie.
Și la noi la Bocsig, după datina străbună,
de Paştile Morţilor s-a mers la cimitir, s-au
aprins lumânări la crucile răposaţilor, s-au
dau de pomană ouă fărbuite în culori mai
sobre, roşul tradiţional fiind înlocuit acum
cu verde sau albastru. S-au împărțit colăcei,
iar mormintele au fost primenite şi împodo-
bite cu flori, astfel încât şi cei din lumea fără
dor să se împărtăşească din bucuria Învierii.
Vă prezntăm și noi câteva imagini de la
cimitirul ortodox, imagini ce ne arată co-
munitatea frumoasă bocsigană, care, alături
de preotul paroh, au sărbătorit așa cum se
cuvine amintirea răposaților.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei
plecați dintre noi!
S-a început modernizarea zonei
Bisericii Ortodoxe din Bocsig
În această zonă din Bocsig se va amena-
ja un perimetru deschis, pavat, urmând a fi
montate și băncuțe pentru recreere.
Lucrările au început deja, fiind demolat zi-
dul înconjurător al bisericii, totul fiind gân-
dit pentru a fi în ton cu centrul civic, urmând
a avea aici la Bocsig o zonă de recreere, este-
tică, în Judrul Bisericii Ortodoxe.
Totodată, proiectul cuprinde și schimbarea
ușilor bisericii, precum și relocarea troiței,
totul desfășurându-se sub atenta suprave-
ghere a preotului paroh, care a muncit cot
la cot cu enoriașii pentru bunul mers al lu-
crărilor.
Un centru civic
pe placul tuturor
Centul civic din Bocsig este unul dintre cele mai frumoa-
se, raportat la celelate comune din județul Arad. Trotuare
pavate, fântână arteziană, arbuști ornamentali, spații verzi
îngrijite etc.
Printre lucrările întreprinse luna aceasta de către
administrația locală s-au numărat și plantarea de flori în
scuarurile anume pregătite, montarea de coșuri de gu-
noi, precum și a pergolelor din centru, anume pentru
îmbunătățirea aspectului centrului civic din Bocsig. Așadar,
noi lucrări pentru a avea un centru civic reprezentativ, pe
placul tuturor.
Transmitem
un sincer și călduros
La Mulți Ani
tuturor celor care
pe data de 21 mai
sărbătoresc
ziua de nume-
Constantin și Elena!
Primar, viceprimar,
Consiliul Local!

5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
ART. 7
(1) Exercitarea activităţilor de co-
merţ cu ridicata sau comerţ cu amă-
nuntul a produselor agricole obţinu-
te în ferma/gospodăria proprie de
către producătorii agricoli persoane
fizice care deţin atestat de producă-
tor se realizează în baza carnetului de
comercializare a produselor din sec-
torul agricol.
(2) Se interzice vânzarea produse-
lor cumpărate de la terţe persoane în
baza carnetului de comercializare.
ART. 8
(3) Carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol se
eliberează la cerere solicitantului
de către primarul pe a cărui rază de
competenţă se află terenul/ferma/
gospodăria în care se obţin produsele
estimate a fi destinate comercializă-
rii, în termen de 5 zile lucrătoare de
la data solicitării, după verificarea
existenţei atestatului de producător
și după verificarea faptică în teren a
existenţei produsului/produselor su-
puse comercializării.
(5) Carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol se
utilizează exclusiv pentru produse
vegetale, produse zootehnice, pre-
cum și pentru produse apicole.
ART. 10
(1) Regimul de utilizare a filelor din
carnetul de comercializare a produ-
selor din sectorul agricol este urmă-
torul:
a) primul exemplar se înmâ-
nează cumpărătorului;
b) al doilea exemplar se păs-
trează de vânzător;
c) al treilea exemplar se păs-
trează la carnet.
(2) Carnetele utilizate, conţi-
nând al treilea exemplar al filelor, se
restituie la primăriile care au emis
carnetul, în termen de 15 zile lucră-
toare de la data utilizării ultimei file
a acestora.
(3) Prevederile alin. (1) se
aplică pentru orice fel de vânzare de
produse agricole, în orice cantitate și
structură sortimentală, indiferent de
calitatea cumpărătorului, respectiv
persoana fizică sau persoana juridi-
că, cu excepţia exercitării actului de
comerţ cu amănuntul în pieţe agroa-
limentare, târguri și pieţe ambulante,
pentru care se aplică prevederile art.
15.
ART. 11
(1) Pe durata transportului produ-
selor achiziţionate de la producători
agricoli pe baza carnetului de co-
mercializare, cumpărătorul trebuie
să deţină fila din carnet care justifi-
că provenienţa mărfii, cu excepţia
achiziţiei acestor produse din pieţe
agroalimentare, târguri și pieţe am-
bulante.
Alin. (1) al art. 11 a fost modificat
de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 87
din 3 mai 2016 publicată în MONI-
TORUL OFICIAL nr. 345 din 5 mai
2016.
(2) În cazul transportului de
produse agricole efectuat de către
producătorii agricoli persoane fizice
de la locul de deţinere la locul de co-
mercializare, aceștia completează o
filă din carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol, co-
respunzător cantităţilor transportate
de producătorul agricol și structurii
sortimentelor transportate.
(3) Fila prevăzută la alin. (2)
constituie documentul justificativ
pe timpul transportului, al desface-
rii mărfii, precum și al eventualelor
retururi ale produselor necomercia-
lizate.
(4) Prevederile alin. (2) nu se
aplică transportului produselor agri-
cole proprii de la locul de producţie/
recoltare/procesare la domiciliul/lo-
cul de depozitare. În acest caz, pro-
ducătorii agricoli trebuie să deţină
documentul de identitate și atestatul
de producător.
ART. 14
(1) Comercializarea produselor din
sectorul agricol obţinute din gospo-
dăria/ferma proprie de către produ-
cătorii agricoli persoane fizice se face
pe baza documentului de identitate,
a atestatului de producător și a carne-
tului de comercializare a produselor
din sectorul agricol.
(2) Producătorii agricoli, cetăţeni ai
altor state membre ale Uniunii Euro-
pene, care comercializează produsele
agricole proprii în spaţiile publice din
România, sunt exceptaţi de la preve-
derile alin. (1). Aceștia își desfășoa-
ră activitatea în baza documentaţiei
legale din statul membru de origine.
(3) Producătorii agricoli au
obligaţia afișării la locul de vânzare
a etichetei de produs, care conţine
informaţii cu privire la denumirea
produsului, localitatea de origine,
data obţinerii produsului și preţul de
vânzare.
ART. 15
Pentru vânzările zilnice cu amănun-
tul efectuate în pieţe agroalimentare,
târguri și pieţe ambulante, producă-
torii agricoli au obligaţia să înscrie
la sfârșitul fiecărei zile/perioade, în
fila din carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol pre-
văzută la art. 11 alin. (2), produsele
agricole și cantităţile totale vândute
în ziua/perioada respectivă.
Contravenţii și sancţiuni
ART. 16
Constituie contravenţii următoare-
le fapte și se sancţionează după cum
urmează:
a) utilizarea carnetului de co-
mercializare a produselor din secto-
rul agricol cu nerespectarea prevede-
rilor art. 10, cu amendă de la 200 lei
la 1.000 lei, pentru persoane fizice;
b) transportul produselor
achiziţionate de la producători agri-
coli, cu nerespectarea prevederilor
art. 11 alin. (1), cu amendă de la 200
lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice,
și cu amendă de la 6.000 lei la 10.000
lei și confiscarea cantităţilor de pro-
duse din sectorul agricol transporta-
te, pentru persoane juridice;
c) transportul de produse agri-
cole efectuat de către producătorii
agricoli persoane fizice de la locul de
deţinere la locul de comercializare,
cu nerespectarea prevederilor art. 11
alin. (2), cu amendă de la 3.000 lei la
4.000 lei;
d) organizarea de spaţii de vân-
zare în cadrul structurilor de vânzare
cu amănuntul din zonele publice, cu
nerespectarea de către administrato-
rii pieţelor a prevederilor art. 13 alin.
(1) și (2), cu amendă de la 12.000 lei
la 37.500 lei;
e) neafișarea etichetei de pro-
dus, prevăzute la art. 14 alin. (3), cu
amendă de la 100 lei la 300 lei;
f) desfășurarea activităţilor
de valorificare a produselor agricole
proprii și de exercitare a comerţului
cu aceste produse de către persoa-
nele fizice care nu deţin un atestat
de producător valabil, respectiv un
carnet de comercializare a produse-
lor din sectorul agricol valabil, și care
nu sunt produse în ferma proprie, cu
amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;
g) eliberarea de către primar
a atestatului de producător și/sau a
carnetului de comercializare a pro-
duselor din sectorul agricol, cu încăl-
carea dispoziţiilor prezentei legi, cu
amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;
h) vânzarea unor produse agri-
cole, altele decât cele din producţie
proprie, în baza carnetului de comer-
cializare a produselor din sectorul
agricol eliberat potrivit prevederilor
prezentei legi, cu amendă de la 7.500
lei la 15.000 lei.
ART. 17
Constatarea contravenţiilor și apli-
carea sancţiunilor prevăzute la art. 16
se realizează de persoanele împuter-
nicite de către Ministerul Agricultu-
rii și Dezvoltării Rurale, Ministerul
Finanţelor Publice, prin Agenţia Na-
ţională de Administrare Fiscală, și de
agenţii și ofiţerii de poliţie din cadrul
Poliţiei Române, de către poliţia lo-
cală și de către persoanele împuter-
nicite de primar.
Primăria Bocsig
Spre Informare Reguli de piață
Extras din LEGEA nr. 145 din 21
octombrie 2014 pentru stabilirea
unor măsuri de reglementare a pieţei
produselor din sectorul agricol
ART. 3
(1) Atestatul de producător cuprin-
de informaţii și date privind:
a) numele și prenumele pro-
ducătorului agricol;
b) denumirea produselor și
suprafaţa de teren exploatată, respec-
tiv efectivele de animale, care sunt
înregistrate în registrul agricol or-
ganizat de autorităţile administraţiei
publice locale pe a căror rază se află
terenul/ferma/gospodăria.
(2) Valabilitatea atestatului de pro-
ducător este de un an de la data emi-
terii. Formularele tipărite și aflate în
stoc își menţin valabilitatea până la
epuizarea stocului.”
(3) Atestatul de producător se eli-
berează, la cerere, persoanelor fizi-
ce care optează pentru desfășurarea
unei activităţi economice în sectorul
agricol, după verificarea cu privire la
existenţa suprafeţelor de teren, re-
spectiv a efectivelor de animale pen-
tru care se solicită eliberarea atesta-
tului de producător.
(4) Verificările prevăzute la alin. (3)
se fac în condiţiile legii, atât pe baza
datelor din registrul agricol, cât și în
teren, la fermele/gospodăriile agri-
cole deţinute de solicitanţi, de către
reprezentanţi împuterniciţi, prin dis-
poziţie a primarului comunei, ora-
șului, municipiului, sectorului mu-
nicipiului București, după caz, și de
către reprezentaţi ai oricărora dintre
entităţile prevăzute la art. 4.
(5) În cazul verificărilor efectuate
de entităţile prevăzute la art. 4 alin.
(1), rezultatul acestora se consem-
nează în cadrul unui aviz consultativ,
care se eliberează gratuit, indiferent
dacă solicitantul este membru sau nu
al acestora, prin care se propune pri-
marului emiterea atestatului de pro-
ducător sau respingerea solicitării.
ART. 4
(1) Atestatul de producător se elibe-
rează de către primarie în termen de 5
zile lucrătoare de la data solicitării, cu
avizul consultativ emis de către una
dintre structurile asociative profesio-
nale/patronale/sindicale din agricul-
tură, după caz, constituite conform
legii și organizate la nivel local/zonal/
judeţean/regional/naţional, care se în-
registrează la primăriile comunelor,
orașelor, municipiilor sau sectoarelor
municipiului București și care nomi-
nalizează cel puţin un reprezentant în
acest scop, sau de către entităţile terito-
riale din subordine sau în coordonare,
stabilite în condiţiile legii, în acest scop.
Primăria Bocsig
Procedura de obţinere
a atestatului de producător

6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
Lupta
pentru apărarea sănătății
În trecut, existau diferite boli care
decimau mai ales populația de la
țară. Între cele mai însemnate boli
se numără holera, ciuma, tuber-
culoza, variola, etc. O asistență
medicală lipsea cu desăvârșire. Ba-
bele și descântătoarele erau sin-
gurele care se ocupau de tratarea și
combaterea lor. Abia în 1902, apar
doi doctori particulari la Ineu: Csilag
Ignacz și Kaldy Gyula, iar la Beliu
Goro Moricz. Mortalitatea infantilă
era înspăimântătoare. Mai mult de
jumătate dintre nou născuți mureau.
Cea mai înspăimântătoare boală
era holera, în urma căreia satele
rămâneau pustii. Când se anunța
apariția holerei, bisericile gemeau
de credincioși care se spovedeau
și se împărtășeau tânguindu-se și
așteptând cu groază să treacă peste ei
flagelul holerei. Neamurile din alte
sate își luau rămas bun de la cei dragi
plângând. Moșierii își părăseau și ei
conacele și trăiau izolați în păduri și
munți. În răstimp de 42 de ani, holera
a bântuit peste Bocsig de trei ori. În
1831 și 1855 și 1872-73. După 1874
dispare pentru totdeauna.
La 6 martie 1789, episcopul Pavel
Avacumovici, printr-o circulară
anunță apariția boii numită ostăciune
/= ciumă/ care fiind foarte molip-
sitoare, autoritățile de stat dispun
ca trupul unui astfel de mort să nu
fie purtat prin ulițe în copârșeu de-
scoperit... ci închis până la locul de
îngropăciune... nici rudeniile celui
mort să nu-l sărute. Pentru aceia,
scrie episcopul, întru aceste vremi
întristate întâmplări ne învață ca tru-
purile celor morți până la gropă să
nu se petreacă, nici sărutarea mortu-
lui să nu se facă, de vreme ce prin
sărutarea aceea oamenii își otrăvesc
sănătatea lor.
La17mai1806vițișpanulvarmeghiei
Arad, în baza dispozițiilor consiliului
crăiesc din Buda, anunță înmulțirea
bolii corbut, adică putrejune și că oa-
menii în credința lor deșartă în stri-
goi, au dezgropat trupurile morților.
La 16 ianuarie 1812, episcopul
Pavel Avacumovici, revine asupra
dispoziției de a duce morții la groapă
acoperiți, comunicând că pentru
acest scop la fiecare înmormântare
va fi un polițai care va supraveghea
ducerea morților la groapă acoperiți.
Această măsură o jstifică cu îm-
prejurarea că: boala se capătă mai
vârtos în locul unde suflă și răsuflă
mulți oameni precum se vede în
Țara Turcească /= Țara Românească
unde oamenii nebăgând în seamă la
ciumă, se amestecă unii cu alții și
de ciună mor. Dimpotrivă, în părțile
noastre unde oamenii nu se amestecă
unii cu alții, ciuma înceată curând. În
vremea veche, scrie episcopul, oa-
menii nu au știut de bolile lipitoare
/= molipsitoare cum este lungorea,
boală de inimă și altele cum se pot
căpăta unul de la altul.
La23novembrie1828cumplitaboală
a holerei își face apariția la Brașov.
Cu această ocazie autoritățile admin-
istrative interzic primirea în sălaș a
unui strein din Țara Românească sau
hainele sau marfa lui. Nici cu astfel
de oameni la olaltă să nu petreacă.
Preoții să nu îndrăznească a îngropa
pe cei răposați de moarte grabnică
fără viziitația cherurgului.
În vara anului 1831, holera pustiește
toată Ungaria. La 26 iulie, Bitto
Adalbert vițișpanul județului Arad,
ia cele mai aspre măsuri pentru sta-
bilirea și înconjurarea lipitoarei și
pustiitoarei boli a neamului omenesc
cu numele colera. Toate poruncile și
orânduielile în treaba aceasta care se
vor da de stăpânirea mrenească, cât
mai deplin să se țină, findcă numai de
păzirea acestor porunci atârnă mân-
tuirea de boală nu numai a țăranilor,
ci și a toată crăimea... ivindu-se
această boală într-o casă... minton să
se anunțe cuvioasa stăpânire. Să se
facă curățenia trupească a oameni-
lor și să se facă curățenia și a caselor
dinăuntru. Traiul vieții să se facă cu
trezvie, că adică rachiu și vin foarte
cu măsură /puțin/ să întrebuințeze...
că dintru prihanele/păcatele acestea
să naște otravă și pustiitoarea boală
a neamului omenesc colera.
La 4 august holera își face apariția și
în Bocsig. Primul carei căzu victimă
a fost Pascu Hălmăgean de 18 ani. În
matricola răposaților din anul acesta
1831 la cauza morții este scris: beteag
de o zi, a murit de coleră, sau beteag
de 10 ceasuri sau chiar trei ceasuri.
În prima săptămână au căzut victime
holerei 18 persoane între 12 și 60 de
ani. La fiecare sfârșit de săptămână
preotul raporta la vermeghie /=județ/
numărul și numele celor răposați de
holeră cu aceste cuvinte: până aici
am dat sseamă la vermenghie. Într-o
lună au răposat de holeră 36 de per-
soane. După încetarea holerei, o altă
boală care a decimat populația sate-
lor a fost tuberculoza. Din familia
lui Fandor Constantin în decurs de
patru zile au răposat două fete, una
Ana de 5 ani la 29 oct. 1831 și alta
Lina la 3 nov. același an. La cauza
bolii, aceeași matriculă a răposaților
consemnează: a murit de tusă.
Medicamentelelipsindcudesăvârșire,
pentru masele de iobagi, prefectul
jud. Arad, Laurențiu Orziu, la 30 iulie
1831 s-a milostivit a porunci că mod-
ul de a te vindeca de primejdioasa
boală colera, poporului românesc să i
se facă cunoscut pe limba lui.
Bolnavul suferind de holeră, îndată
să se culce în pat cald și așa bine
să se acopere cu bunda și alte haine
încălzitoare cât numai nasul să i
se lase afară. Capul să fie acoperit.
Vânt sau răceală să nu-l ajungă...
Oamenii care sunt pe lângă el să-i
facă legătură caldă din aceste ierbri,
tăindu-le mărunt și acoperindu-le la
olaltă și anume: din lemnul Dom-
nului, busuiocel, ... nalbă albă, care
crește pe lângă drumuri, apoi să le
opărească cu apă.
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
Bocsigul și Marea Unire
La Marea Adunare de la Alba Iulia
din 1 decembrie 1918, au participat
și bocsiganii: Bulzan Avacum, Robu
Nicolae și Tigan Pavel, iar la intrarea
trupelor române eliberatoare în ziua
de Paști anul 1919, acelaș Bulzan
Avacum, împreună cu preotul Traian
Papp, înfruntând urgia maghiară, au
condus trupele române fiind călăuze.
Mare a fost bucuria bocsiganilor
când au primit trupele române elib-
eratoare. La capătul comunei dinspre
Mînerău,întreagasuflareromânească
le-a ieșit întru întâmpinare cu cozon-
aci, ouă roșii, îmbrăcați de Paști.
Preotul Nistor Dumitru a rostit un
cuvânt de bun venit, spunând între
altele că după 1000 de ani, visul de
aur al românilor, pentru care s-au
jertfit Mihai Viteazul și sute de mii
de români, acum s-a împlinit. Toți cei
prezenți, inclusiv trupele, plângeau
de bucurie. A răspuns un colonel, co-
mandantul regimentului 10 vânători
de munte, spunând: Trupele române
eliberatoare au sfârmat pentru tot-
deauna jugul robiei pe care l-ați pur-
tat 1000 de ani. De astăzi încolo vă
veți bucura și veți cunoaște și voi,
împreună cu tot poporul, aevărata
libertate națională. Veți fi stăpâni
pe ogoarele voastre stropite cu su-
dorile și sângele străbunilor voștri.
Fiecare român va fi împroprietărit și
îndeosebi voluntarii care s-au înrolat
sub drapelul românesc. La despărțire
preotul Nistor Dumitru a mai
adăugat pentru credincioșii români
din Bocsig: Aceasta este ziua pe care
a făcut-o Domnul să ne bucurăm și
să ne veselim întrânsa, împreună cu
toată suflarea românească fraților!
Cuvinte și grai omenesc nu sunt cu
putință să exprime marea bucurie a
românilor din ziua Paștilor 1919.
Alături de cântecul creștinesc Hris-
tos a înviat, tineretul și bătrânii
plângând, stând în jurul bisericilor,
au cântat fără teamă cântecele lor
naționale învățate de la străbunii lor.
Aceasta a fost ziua cea mai veselă
pe care au gustat-o străbunii acestei
comune după veacuri de impilare. Și
ziua aceasta au răsplătit cu prisosință
veacurile de impilare streină.
Cu aceeași caldă însuflețire, au par-
ticipat apoi în 1922 bocsiganii la în-
coronarea de la Alba Iulia. Pe tabloul
făcut cu acea ocazie în București, se
poate vedea grupul numeros de boc-
sigani, femei și bărbați îmbrăcați în
frumoasele lor costume.
Casă veche din Bocsig
> pag.7
Delegațiile satelor Bocsig, Ineu și Șicula
în frunte cu Vasile Goldiș și Ioan Suciu
la Adunarea de la Alba Iulia - 1 decembrie 1918

7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
Lupta
pentru apărarea sănătății
După aceea să le
pună într-un săculeț și o latură a
săculețului să o opărească cu vin
înfierbântat și cu gral să se pună
săculețul pe rânza beteagului.
Aceste îndeplinindu-se, să se opă-
rească crețișoare sau flori de soc,
sau flori de romaniță sau iarba cim-
brului, care destulă se află pe câm-
puri, și cu zeama aceia caldă adese-
ori să se adape bolnavul.
Dacă bolnavul începe a sălta /=tre-
mura, are frisoane, să se fiarbă orz și
să i se deie să bea zamă de orz, iară
dacă flămânzește să i se dea zeamă
de carne de vacă. Apă beteagul până
ce va asuda, să nu i se dea să beie.
După ce a trecut peste beteag
fiebințelile cele puternice ale boalei,
care a îndepărtat primejdia morții,
nici deloc să nu cuteze a se desco-
peri, ci și după aceea câtva timp să
se țină la căldură sub acoperământul
rânduit.
Lâncezul /= hainele ude de sudori/
adeseori să se schimbe cu altele
curate și uscate. Nici atunci când
beteagul se simte mai bine, nu este
îngăduit a lua de pe el păliturile/ și
săculețul de pe el.
Ba dimpotrivă, deseori trebuie
schimbat cu altele calde și cu două
lipideie să se acopere până la gru-
maz. Acela e semn bun când pătimi-
torul sub lipideia asudă într-una. În
ziua dintâi să nu se scoale din pat. A
doua zi și a treia zi, sculându-se să
se îmbrace cu haine de iarnă. Apoi
dacă mânâncă zamă caldă de vacă,
să i se dea puțintel vin.
Sunt unii care căzând în boala
aceasta așa de tare răcesc, încât prin
leacurile acestea numite, mai sus,
nici de cum nu se încălzesc.
Unii dintre aceștia, numai prin abu-
rare și prin scaldă fierbinte se pot
mântui de boală.
Aburarea se face așa: Omul bol-
nav se bagă într-un cuibăr, în care
șezând pe un scăunel se acoperă
așa de bine cu bonda sau dricala
încât numai capul îi rămâne afară.
După aceea se bagă două cărămizi
fierbinți în cuibăr, apoi atâta oțet,
cât și răchie tare, care se amestecă
și se toarnă pe acele cărămizi.
Lucrarea aceasta se repetă cu alte și
alte cărămizi, pe care se varsă oțet
și răchie, până când bolnavul începe
să asude.
După ce a asudat bine, se scoate afa-
ră, se șterge și de îndată se îmbracă
în haine curate, se pune în pat și i se
pune pe inimă săculețul cel cald cu
vin stropit și din buruienile mai sus
numite.
Aburarea se mai poate face și al-
tfel: Se taie crengi de acaț, adică de
pănar/=salcâm/ și se fierb în apă și
așa calde să se pună într-un vas. În
vasul acela să fie două scaune, unul
mai mare pe care să șadă bolnavul,
și altul mai mic, pe care să pună pi-
cioarele ca să nu ajungă în apă. Tre-
buie ca beteagul să fie bine acoperit
ca de aburii aceștia să asude bine...
Dacă pe bolnav îl apucă zgârciurile,
să se amestece atâta oțet cu camfor
câtă și răchie, și cu acestea să se fre-
ce mâinile și picioarele bolnavului.
Dacă este tare slăbit să i se dea
teie/ceai/crețișoară și așa să se facă
până se oprește scursoarea/diareea
și până înceată sila spre vomitare.
Dacă bolnavul toarnă afară ceaiul
de crețișoară, să nu se înspăimânte,
că o dată ce se încălzește mult nu
mai vomitează.
Oamenii sănătoși ca să nu-i apuce
boala, dimineața să frinșăticheze
ceva/= să mănânce ceva și să facă
să asude în pat. Ziua când asudă ci-
nava să se schimbe... și să mănânce
cu cumpăt, mai vârtos să se ferească
de răcirea rânzei și să nu se tragă su-
dorile înapoi în trup.
Foarte de mare folos sunt și aceste
lucruri: Un mesel de spirituș tare de
vin sau de răchie; jumătate mesel de
oțet bun de vin și un lot de camfur
un lot de făină de rapiță, jumătate
de lot de piper pisat - ... preț de o
lingură de cafă... un sfert de lot praf
de cantarice/ ungurește: ciucuri li
bogaport.
Toate acestea să se pună într-o sticlă
și să se scuture și 12 ceasuri să se
țină la soare sau în alt loc cald și în
vremea aceia de mai multe ori să se
clătească cu leacurile acestea, fiind
în pat bolnavul acoperit peste tot și
peste cap.
Atâta trebuie bolnavul frecat sub
dricală până ce a apucat a asuda.
Însă în timpul frecăturii să i se dea
bolnavului să bea ceai de flori de
romaniță și din crețișoară.
După jumătate de ceas trebuie să
asude. Pe rânză să i se pună pălituri
de nisip sau de cenușă sau de ovăz
până când înceată durerile.
În gropița inimii să i se pună aluat
din făină de rapiță cu oțet acrobotit
sau să i se pună hrean mărunțat pe
care să-l țină până când se înroșește
locul.
Bolnavul două sau trei ceasuri să
se țină în sudori și să nu fie lăsat să
doarmă.
După aceea se iau de pe el acoperă-
mintele cele grele și se lasă să doar-
mă 7-8 ceasuri. Când se deșteaptă e
înafară de primejdie: Apă rece să nu
beie ci numai zeamă de baltă albă.
Pentru prevenirea contajiunii se in-
terzice a săruta morții fie bărbat, fie
soție, prunci sau alte neamuri.
Cei ce l-au pus în copârșeu să se
spele cu oțet și să-și schimbe haine-
le.
Trupul celui mort de holeră în cel
mult 10 ore să fie îngropat.
Caza și camera în care a zăcut și a
murit mortul să se afume cu jnea-
păn sau să se văruiască și 5 zile să
nu mai intre în ea. Pomană la boala
aceasta să nu se facă. Înmormânta-
rea să se facă dimineața sau seara la
orele 6 și 7.
Oamenii în car cu mortul să nu
șadă. Petrecătorii la groapă să stea
departe de mort, la o distanță de 25
de pași. Oamenii care-l iau și-l în-
groapă să se spele cu oțet. Clopotele
numai o dată pe zi să se tragă și nu-
mai 5 minute.
La 26 iulie 1831 Înaltul Consiliu
Crăiesc prin circulara nr. 20769
constată că boala colerii orientală
s-a întins în mai multe părți ale țării,
de care mor mai ales oamenii cei
mai proști, care de-ar ajuta munca
celor mai mari/ a doctorilor/ boala
ar înceta.
Interesantă este concepția maselor
de iobagi despre această boală nă-
praznică.
Ei credeau că boala este adusă de
strigoi.
Aceștia ies noaptea din groapă și
câte degete pun pe ușa casei cuiva,
atâția membri ai casei vor muri.
La 24 august 1831, prefectul var-
meghiei Arad, baronul Orziu
Laurențiu, comunică Episcopiei
Arad, cum că în partea Mureșului
în satul Julița și în ținutul Zăran-
dului în Chereluș și Vădas, oame-
nii de legea greco-neunită, câte un
trup mort îngropat l-au scos afară
din pământ... și pe acela într-u su-
dalme și batjocuri l-au tăiat și dără-
buit sub acel chip, cum că ar fi stri-
goi, nefolosind la nimica opreliștea
tinerilor și prin aceasta mai tare s-a
statornicit boala aceasta năpraznică
de moarte aducătoare și pustiitoare
a neamului omenesc.
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
> pag.7

8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Învățământul,
calea succesului
în viață
Născută din ideea de a asigura un viitor mai bun
generațiilor viitoare, școala bocsigană este o instituție
de bază, fundamentală a comunității, asigurând nu
doar pregătirea tinerilor, dar implicându-se activ în
viața socială și culturală.
Vedem, cu bucuria respectului lucrului bine făcut,
o preocupare constantă a cadrelor didactice de a se
implica în organizarea unor evenimente deosebite, în
a iniția activități extracuriculare, activități prin care,
împreună cu elevii, dau un suflu aparte, dinamic, plin
de prospețime, sistemului de învățământ al comunei
Bocsig.
Cu privire la rezultatele notabile obținute de-a
lungul anilor, acestea s-au concretizat în proiecte
educaționale câștigate, în participări meritorii la
olimpiadele și concursurile școlare.
În acest număr al ziarului local, avem plăcerea de
a vă prezenta elevii care anul acesta au reprezentat
comuna la olimpiadele și concursurile școlare.
Putem doar concluziona, că avem la Bocsig o
viață educativă activă, îndreptată spre formarea
profesională a tinerilor, punându-se însă și un accent
deosebit pe formarea caracterelor, personalităților
elevilor.
Participantii la Olimpiada
de Religie Ortodoxa,
faza locala si judeteana
Clasa a VI-a
Ardelean Andreea-mențiune
Bodea Sebastian- mențiune
Damaschin Sonia- mențiune
Clasa a VII-a
Ardelean Anastasia- Premiul II
Covaciu Sebastian- mențiune
Concursul de matematica si sport ,,
Teodor Jurca”, Ineu
editia a VI-a 13 aprilei 2018
Ardelean Anastasia
(cls a VII-a)- Premiul II
Covaciu Sebastian
(cls a VII-a)- - Premiul III
Bodea Sebastian
(cls a VI-a)- - Premiul III
Damaschin Sonia
(cls a VI-a)- - Mențiune
Dragoș Alicia (cls a V-a)- Mențiune
Primar
AbrudeanTeodora
Duminică 27 mai, de Rusalii, cu începere de la ora 16:30, vă invit la
„Festivalul Dansului Călușeresc” de la Bocsig, festival devenit tradiție a comunei noastre.
Pentru acest an avem pregătit un spectacol folcloric de excepție,
cu ansambluri și artiști cunoscuți, urmând ca seara să continuăm cu balul de Rusalii.
Vom încheia ziua de sărbătoare a comunei noastre cu un grandios foc de artificii!
Primar Abrudean Teodora