Drept civil. unitatea iv

4. PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ
Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
• să identifici aspectele conceptuale ale prescripţiei extinctive;
• să descrii specificul suspendării, întreruperii şi repunerii în
termenul de prescripţie extinctivă;
• să precizezi modalitatea de calcul al începutului cursului
prescripţiei, precum şi momentul împlinirii acestui termen.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 7 ore
4.1. Noţiunea şi efectul prescripţiei extinctive 91
4.2. Domeniul prescripţiei extinctive 95
4.3. Termenele de prescripţie extinctivă 100
4.4. Începutul cursului prescripţiei extinctive 102
4.5 Suspendarea prescripţiei extinctive 105
4.6. Întreruperea prescripţie extinctive 108
4.7. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă 109
4.8. Împlinirea (calculul) prescripţiei extinctive 111
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 112
Teste de autoevaluare 112
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 113
Lucrare de verificare 113
Bibliografie minimală 113

Andy Puşcă
Drept civil. Partea generală
4.1. Noţiunea şi efectul prescrip
4.1.1. Noţiunea, reglementarea ş
Prescripţia extinctiv
sens material, neexercitat în termenul prev
Dreptul comun în aceast
la prescripţia extinctiv
ce cuprind reglement
această instituţie juridic
definirea prescripţ
Decretul nr. 167/1958, potrivit cu care
„Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescrip
exercitat în termenul stabilit de lege.”
În accepţiunea acestui text de lege, prescrip
dreptului de a obţ
proceda la executarea silit
în urma neexercită
denumit termen de pres
limitarea, în timp, a posibilit
constrângerii de stat.
Alte acte normative care reglementeaz
exemplificativ, Codul civil, Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ3
, Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ
comerciale, republicat
publicităţii imobiliare
României.6
În ceea ce prive
prescripţia extinctiv
o instituţie juridică
urmează a fi stabilit
1989, pg. 113-119)
4.1.2. Rolul şi funcţiile prescripţ
Instituţia prescripţ
drepturilor subiective, lipsindu
deplin justificată prin rolul
dreptului civil.7
Prescrip
1
Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiv
2
Unele din prevederile Decretului nr. 167
unităţi socialiste au devenit inaplicabile.
3
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004.
4
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.
5
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006.
6
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006.
7
În legătură cu aceasta, în literatura de specialitate, se arat
ai genului uman, prescripţia ar trebui să fie, la ce
efectul ei, o uzurpare se poate transforma în cel mai puternic dintre drepturi
i efectul prescripţiei extinctive
iunea, reglementarea şi natura juridică a prescripţiei extinctive
ia extinctivă poate fi definită ca fiind stingerea dreptului la ac
sens material, neexercitat în termenul prevăzut de lege. (Beleiu, 2000, p. 197)
Dreptul comun în această materie îl constituie Decretul nr. 167/1958
ia extinctivă.2
Nici Decretul nr. 167/1958 şi nici alte acte
ce cuprind reglementări legale cu privire la prescripţia extinctivă
ţie juridică. Cu toate acestea, în literatura de specialitate, în
definirea prescripţiei extinctive se au în vedere dispoziţiile art.1 alin. 1 din
1958, potrivit cu care:
iune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dac
exercitat în termenul stabilit de lege.”
iunea acestui text de lege, prescripţia extinctivă este pierderea
de a obţine o hotărâre judecătorească, în temeiul căreia s
proceda la executarea silită a obligaţiilor corespunzătoare unui drept subiectiv,
în urma neexercitării acţiunii în justiţie, într-un anumit timp, prevă
denumit termen de prescripţie. Esenţa prescripţiei extinctive const
limitarea, în timp, a posibilităţilor de apărare a drepturilor subiective pe calea
Alte acte normative care reglementează prescripţia extinctivă sunt, cu titlu
, Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ
comerciale, republicată4
, Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului
ii imobiliare5
, Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al
În ceea ce priveşte natura juridică a prescripţiei extinctive,
ia extinctivă e cunoscută de toate ramurile de drept şi se înf
ie juridică având un caracter complex. De aceea, natura sa juridic
a fi stabilită în cadrul fiecărei ramuri de drept. (Beleiu & Grama,
119)
iile prescripţiei extinctive
ia prescripţiei extinctive, deşi aparent destul de aspră
drepturilor subiective, lipsindu-i de ocrotirea firească a legii, totuş
deplin justificată prin rolul şi funcţiile pe care le îndeplineş
Prescripţia extinctivă îndeplineşte, în primul rând, o func
prescripţia extinctivă a fost modificat prin Decretul nr. 218/1960.
Unele din prevederile Decretului nr. 167/1958 prin care se reglementa prescripţia extinctivă în raporturile dintre fostele
torul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004.
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006.
nitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006.
cu aceasta, în literatura de specialitate, se arată că după ce este „calificată, în mod inspirat, cu termenii de patroni
ă fie, la cea dintâi privire, o instituţie odioasă şi reprobabilă, în mă
efectul ei, o uzurpare se poate transforma în cel mai puternic dintre drepturi - proprietatea - prin simplul fapt al trecerii
ţia extinctivă
91
dreptului la acţiune în
(Beleiu, 2000, p. 197)
19581
privitor
i nici alte acte normative
ia extinctivă nu definesc
. Cu toate acestea, în literatura de specialitate, în
iile art.1 alin. 1 din
ie dacă nu a fost
ă este pierderea
ăreia să se poată
toare unui drept subiectiv,
un anumit timp, prevăzut de lege,
iei extinctive constă, aşadar, în
rare a drepturilor subiective pe calea
ă sunt, cu titlu
, Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile
, Legea nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului şi a
0 aprilie 2006 privind Codul vamal al
ţiei extinctive,
şi se înfăţişează ca
tura sa juridică
(Beleiu & Grama,
destul de aspră cu titularii
a legii, totuşi ea este pe
iile pe care le îndeplineşte în cadrul
ând, o funcţie
în raporturile dintre fostele
, în mod inspirat, cu termenii de patroni
, în măsura în care, prin
prin simplul fapt al trecerii

Andy Puşcă
mobilizatoare, în sensul c
îndreptăţiţi să-şi apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege.
Pasivitatea creditorului este sanc
valorificării dreptului s
de valorificare nu s
posibilitatea de a fi aduse pe rolul instan
naştere a trecut mult
drepturilor pretinse sau contestate, datorit
Prescripţia înlătură
îndelungate de timp de neexecutare a dreptului de c
extinctivă are menirea de a asigura certitudine
civile, având un rol deosebit în limpezirea rela
a circuitului civil.
În raporturile dintre persoanele juridice
drepturilor de crean
consecinţe economice deosebite în ce prive
accelerarea vitezei de rota
neproductive.
4.1.3. Delimitarea prescripţiei extinctive
de decădere şi de termenul extinctiv.
a) Prescripţia extinctivă şi prescrip
Principalele asemă
următoarele: sunt sanc
inactivi; sunt concepte sau institu
În ceea ce priveş
extinctivă e reglementat
prescripţia achizitiv
extinctivă sunt mai scurte
prescripţia achizitiv
dreptul la acţiune (în sens material), iar prescrip
dobândirea unui drept real principal; fiecare prescrip
suspendare şi întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabil
prescripţiei extinctive.
b) Prescripţia extinctivă şi decă
Decăderea este acea sanc
subiectiv civil care nu a
Asemănările dintre prescrip
sancţiuni de drept civil; au efect extinctive; presupun termene.
timpului (uzucapiunea) şi tot prin ea se poate pier
adaugă că „O pluralitate de raţiuni justifică existen
mobilizatoare, în sensul că nu numai că-i îndeamnă, dar îi şi oblig
şi apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege.
Pasivitatea creditorului este sancţionată prin lipsirea acestuia de posibilitatea
rii dreptului său subiectiv pe calea constrângerii de stat, dac
de valorificare nu s-a făcut în termenele stabilite de lege. În acest fel se înl
posibilitatea de a fi aduse pe rolul instanţelor de judecată litigii de la a c
trecut multă vreme, ceea ce face aproape imposibil
drepturilor pretinse sau contestate, datorită dispariţiei probelor.
ătură dificultăţile de probă inerente trecerii unei perioade
îndelungate de timp de neexecutare a dreptului de creanţă
are menirea de a asigura certitudine şi siguranţă raporturilor juridice
civile, având un rol deosebit în limpezirea relaţiilor sociale şi buna desf
În raporturile dintre persoanele juridice - agenţi economici
drepturilor de creanţă în termenele de prescripţie stabilite de lege are
e economice deosebite în ce priveşte întărirea disciplinei financiare,
accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante şi reducerea cheltuiel
ţiei extinctive
ia extinctivă trebuie delimitată de prescripţia achizitivă (uzucapiunea),
i de termenul extinctiv.
i prescripţia achizitivă (uzucapiunea)
Principalele asemănări dintre prescripţia extinctivă şi cea achizitiv
toarele: sunt sancţiuni de drept pentru titularii drepturilor subiective civile
inactivi; sunt concepte sau instituţii de drept civil; presupun termene.
În ceea ce priveşte deosebirile pot fi enumerate următoarele: prescrip
e reglementată în principal în Decretul nr. 167/1958, în timp ce
ia achizitivă este reglementată în Codul civil; termenele de prescrip
sunt mai scurte şi mai numeroase, în timp ce termenele pentru
ia achizitivă sunt mai lungi şi mai puţine; prescripţia extinctiv
ţiune (în sens material), iar prescripţia achizitivă
dobândirea unui drept real principal; fiecare prescripţie are reguli
i întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabil
iei extinctive.
i decăderea
derea este acea sancţiune de drept civil care constă în stingerea dreptului
subiectiv civil care nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege.
rile dintre prescripţia extinctivă şi decădere sunt urmă
iuni de drept civil; au efect extinctive; presupun termene.
i tot prin ea se poate pierde un drept de creanţă, dobândit pe calea celor mai corecte mijloace” se
ă existenţa prescripţiei extinctive prin funcţiunile pe care ea le îndepline
ţia extinctivă
92
şi obligă pe cei
i apere în termene scurte, drepturile recunoscute de lege.
prin lipsirea acestuia de posibilitatea
u subiectiv pe calea constrângerii de stat, dacă o astfel
cut în termenele stabilite de lege. În acest fel se înlătură
litigii de la a căror
vreme, ceea ce face aproape imposibilă dovada
inerente trecerii unei perioade
reanţă. Prescripţia
raporturilor juridice
i buna desfăşurare
i economici - executarea
ie stabilite de lege are
rirea disciplinei financiare,
i reducerea cheltuielilor
ă (uzucapiunea),
i cea achizitivă sunt
iuni de drept pentru titularii drepturilor subiective civile
ii de drept civil; presupun termene.
toarele: prescripţia
în principal în Decretul nr. 167/1958, în timp ce
în Codul civil; termenele de prescripţie
n timp ce termenele pentru
ia extinctivă stinge
ia achizitivă conduce la
ie are reguli proprii de
i întrerupere, iar „repunerea în termen” este aplicabilă numai
în stingerea dreptului
zut de lege.
dere sunt următoarele: sunt
, dobândit pe calea celor mai corecte mijloace” se
e îndeplineşte.”

Andy Puşcă Prescripţia extinctivă
Drept civil. Partea generală 93
Deosebirile mai importante sunt: prescripţia extinctivă stinge dreptul la acţiune
în sens material, în timp ce decăderea stinge însuşi dreptul subiectiv civil;
termenele de prescripţie extinctivă sunt mai numeroase şi mai lungi, iar
termenele de decădere sunt mai puţine şi mai scurte; suspendarea, întreruperea
şi repunerea în termen sunt schimbări proprii termenului de prescripţie,
termenul de decădere nefiind susceptibil de suspendare, întrerupere şi repunere
în termen.
c) Delimitarea prescripţiei extinctive faţă de termenul extinctiv
Asemănările dintre prescripţia extinctivă şi modalitatea actului juridic care este
termenul sunt următoarele: presupun efectul extinctiv; sunt concepte de drept
civil. Deosebirile dintre ele sunt, în principal, următoarele: termenele de
prescripţie pot fi numai legale, în timp ce termenele extinctive pot fi, după caz,
convenţionale, legale sau jurisdicţionale; prescripţia extinctivă este atât un mod
de transformare a conţinutului raportului juridic civil obligaţional, cât şi o
sancţiune, iar termenul extinctiv e o modalitate a actului juridic civil;
suspendarea, întreruperea şi repunerea în termen sunt schimbări proprii
termenului de prescripţie; prescripţia extinctivă stinge dreptul la acţiune, iar
termenul extinctiv stinge dreptul subiectiv civil şi obligaţia civilă corelativă.
4.1.4. Efectul prescripţiei extinctive
În doctrină nu există un punct de vedere unitar în legătură cu soluţionarea
problemei de a şti ce se stinge prin prescripţia extinctivă. Astfel, într-o primă
opinie, rămasă izolată, se susţine că prin prescripţie se stinge însuşi dreptul
subiectiv civil şi obligaţia civilă corelativă, deoarece este de neconceput
supravieţuirea dreptului subiectiv fără posibilitatea ocrotirii lui pe calea
Într-o altă opinie, susţinută de marea majoritate a autorilor care s-au referit la
această problemă, opinie pe care o considerăm ca fiind cea justă, se arată că
prin prescripţia extinctivă se stinge numai dreptul la acţiune în sens material,
nu şi dreptul subiectiv. Argumentarea acestei opinii se întemeiază, în principal,
pe dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 care în chiar art. 1 alin. 1 dispune că
prin prescripţie se stinge dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, dacă
nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, fără să utilizeze termenul de
drept subiectiv.
La acest argument de interpretare gramaticală mai poate fi adăugat un
argument de interpretare logică, per a contrario, în sensul că folosindu-se
expresia de drept la acţiune, se exclude posibilitatea referirii la dreptul
subiectiv.
De asemenea, un argument de interpretare logică a art. 19 alin. 1 din Decretul
nr. 167/1958 privind repunerea în termen conduce la aceeaşi concluzie. Într-
adevăr, dacă prin împlinirea termenului de prescripţie s-ar stinge însuşi dreptul
subiectiv, repunerea în termenul de prescripţie nu s-ar mai justifica.
La acestea se mai adaugă argumentul rezultând din interpretarea gramaticală a
dispoziţiilor art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit cărora

Andy Puşcă
„debitorul care a executat obligaţ
are dreptul să ceară înapoierea presta
prescripţiei era împlinit”.
Astfel, textul de lege folose
drept subiectiv, iar
împlinirea termenului de prescrip
extinctivă stinge numai dreptul la ac
Din concluzia potrivit c
la acţiune în sens material se desprind urm
a) supravieţuirea dreptului subiectiv civil
stingerea dreptului la ac
b) imprescriptibilitatea d
posibilităţii de a sesiza instan
Efectul prescripţiei extinctive este guvernat de dou
254), dintre care primul este prev
potrivit căruia:
„odată cu stingerea dreptului la ac
acţiune privind drepturile accesorii
Această prevedere legal
accesorium sequitur principa
din Decretul nr. 167/1958 care prevede c
„în cazul când un debitor este obligat la presta
din aceste prestaţiuni se stinge printr
Acest principiu se aplic
debitorul este obligat la presta
viageră etc.).
Consultă bibliografia minimal
realizează o compara
achizitivă.
1
Trib. Supr. Secţ. civ. dec. nr. 1889/1977 în C.D. 1977,
2
Trib. Supr. Secţ. civ. dec. nr. 1336/1981 în C.D. 1981, p. 121.
debitorul care a executat obligaţia după ce dreptul la acţiune al creditorului s-
înapoierea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu ştia c
Astfel, textul de lege foloseşte expresia dreptul la acţiune, nu şi pe aceea de
drept subiectiv, iar faptul că se recunoaşte valabilitatea plăţii f
împlinirea termenului de prescripţie, conduce la concluzia că
stinge numai dreptul la acţiune în sens material.
Din concluzia potrivit căreia prin prescripţia extinctivă se stinge numai dreptul
iune în sens material se desprind următoarele două consecinţe juridice:
uirea dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei civile corelative dup
stingerea dreptului la acţiune în sens material;
b) imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în sens procesual, adic
ii de a sesiza instanţa de judecată.
ţiei extinctive este guvernat de două principii (Beleiu, 2006, p.
, dintre care primul este prevăzut de art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1
cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge ş
iune privind drepturile accesorii”.
prevedere legală constituie, în esenţă, o aplicaţie a principiului
accesorium sequitur principale. Cel de al doilea principiu este înscris în art. 12
din Decretul nr. 167/1958 care prevede că:
în cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul cu privire la fiecare
iuni se stinge printr-o prescripţie deosebită”.
Acest principiu se aplică indiferent de izvorul obligaţiei ori de câte ori
debitorul este obligat la prestaţii succesive (chirii1
, dobânzi2
, rate de rent
Sarcina de lucru 1
bibliografia minimală de la finalul acestui capitol
ă o comparaţie între prescripţia extinctivă şi prescrip
. civ. dec. nr. 1889/1977 în C.D. 1977, p. 52.
. civ. dec. nr. 1336/1981 în C.D. 1981, p. 121.
ţia extinctivă
94
-a prescris, nu
ştia că termenul
iune, nu şi pe aceea de
ăţii făcute după
ie, conduce la concluzia că prescripţia
nge numai dreptul
consecinţe juridice:
iei civile corelative după
iune în sens procesual, adică a
(Beleiu, 2006, p.
ul nr. 167/1958
iune privind un drept principal se stinge şi dreptul la
ţie a principiului
Cel de al doilea principiu este înscris în art. 12
iuni succesive, dreptul cu privire la fiecare
iei ori de câte ori
, rate de rentă
de la finalul acestui capitol şi
i prescripţia

4.2. Domeniul prescripţiei extinctive
4.2.1. Noţiunea şi criteriile de determinare a domeniului prescripţiei extinctive
Prin domeniul prescripţiei extinctive se înţelege sfera drepturilor subiective
civile ale căror acţiuni cad sub incidenţa normelor ce reglementează instituţia
prescripţiei extinctive (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, 2006, p. 137).
Deosebirea drepturilor subiective civile ale căror drepturi la acţiune sunt
supuse prescripţiei extinctive, de drepturile subiective civile ale căror drepturi
la acţiune nu sunt supuse prescripţiei extinctive se face în funcţie de două
criterii. (Beleiu, 2006, p. 208)
Primul dintre aceste criterii priveşte natura drepturilor civile şi este prevăzut de
art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 care dispune că dreptul la acţiune, având
un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în
termenul stabilit de lege. Aceasta înseamnă că prescripţia extinctivă are ca
domeniu (numit în doctrină şi domeniu de aplicare) numai drepturile la acţiune
care au un obiect patrimonial, nefiind supuse prescripţiei extinctive dreptul la
acţiune în sens procesual, drepturile la acţiune privind drepturile personale
nepatrimoniale, precum şi apărările ce se realizează în cadrul procesului civil
pe calea excepţiei. Întrucât drepturile patrimoniale se împart în drepturi reale şi
drepturi de creanţă, urmează să fie examinate separat acţiunile prin care se
apără aceste drepturi.
Cel de al doilea criteriu de determinare a domeniului de aplicare a prescripţiei
extinctive este acela al actului normativ ce reglementează prescripţia
extinctivă. Din acest punct de vedere distingem, domeniul prescripţiei
extinctive, respectiv drepturile la acţiune, reglementate de Decretul nr.
167/1958 şi domeniul prescripţiei extinctive guvernat de alte acte normative
(Codul civil, Codul familiei etc.).
4.2.2. Prescripţia extinctivă şi drepturile de creanţă
Domeniul principal de aplicare a prescripţiei extinctive îl constituie drepturile
de creanţă, indiferent de izvorul lor. (Beleiu, 2006, p. 258) Aceasta rezultă din
prevederile art.1 alin.1 ale Decretului nr. 167/1958 coroborate cu cele ale art.
21 din acelaşi Decret, în care se face precizarea că dispoziţiile sale nu se aplică
dreptului la acţiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţie,
servitute şi superficie.
Cu alte cuvinte, drepturile de creanţă constituie principalele drepturi de natură
patrimonială ce alcătuiesc domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive. De la
principiul prescriptibilităţii drepturilor de creanţă există două excepţii.
Prima dintre acestea priveşte acţiunea în restituirea depunerilor la Casa de
Economii şi Consemnaţiuni care, potrivit art. 3 din Legea nr. 66/1996 privind
reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate
bancară pe acţiuni1
, este imprescriptibilă. Într-adevăr, potrivit textului
1
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999.

Andy Puşcă
menţionat „drepturile de crean
câştigurilor sunt imprescriptibile
Cea de a doua excep
asigurările şi reasigur
sumele cuvenite din rezerva de prime ce se constituie la asigur
de persoane este imprescriptibil
4.2.3. Prescripţia extinctivă şi drepturile reale principale
În conformitate cu prevederile art. 21 din Decretul nr. 167
„dispoziţiile decretului de faţă nu se aplic
proprietate, uzufruct, uz, abitaţie, servitute
Faţă de aceste prevederi legale, în
judecătorească s-a ajuns la concluzia c
reale principale este imprescriptibil.
Sunt considerate ca fiind
- acţiunea în revendicare imobiliar
privată;
- acţiunea în revendicare mobiliar
proprietate publică
statul sau o unitate administrativ
- acţiunea de partaj (art. 728 C. civ.)
- acţiunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercit
pârât a unui dezmembr
- acţiunea confesorie prin care se
Cu toate acestea, exist
- acţiunea în revendicare mobiliar
(art. 1890 C. civ.;
- acţiunea în revendicar
potrivit căruia dacă
alipeşte la terenul altui proprietar, cel al c
revendica în termen de 1 an precum
în caz de vânzare silit
adjudecate poate fi f
executării ordonanţ
- acţiunea confesori
un drept de uz sau abita
civ.).
1
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995.
2
A se vedea art. 136 alin. 4 din Constituţie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia.
3
Acţiunea de partaj are ca obiect împărţirea bunurilor aflate în proprietate comun
drepturile de creanţă asupra sumelor depuse, dobânzilor
tigurilor sunt imprescriptibile.”
Cea de a doua excepţie este prevăzută de art. 40 din Legea nr. 136
i reasigurările în România1
, potrivit căruia acţiunea având ca obiect
sumele cuvenite din rezerva de prime ce se constituie la asigurările facultative
de persoane este imprescriptibilă.
şi drepturile reale principale
conformitate cu prevederile art. 21 din Decretul nr. 167/1958:
ţă nu se aplică dreptului la acţiune privitor la drepturile de
ţie, servitute şi superficie”.
de aceste prevederi legale, în literatura de specialitate
a ajuns la concluzia că dreptul la acţiune privind drepturile
reale principale este imprescriptibil.
Sunt considerate ca fiind imprescriptibile extinctiv următoarele acţ
iunea în revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate
iunea în revendicare mobiliară şi imobiliară, întemeiată pe dreptul de
proprietate publică, indiferent că titularul dreptului de proprietate public
itate administrativ-teritorială; 2
iunea de partaj (art. 728 C. civ.)3
;
iunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercită
pârât a unui dezmembrământ al dreptului de proprietate;
iunea confesorie prin care se urmăreşte apărarea unui drept de superficie.
Cu toate acestea, există şi unele acţiuni reale prescriptibile extinctiv
iunea în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privat
(art. 1890 C. civ.;
iunea în revendicare imobiliară în cazurile prevăzute de art. 498 C. civ.,
ruia dacă un râu sau fluviu navigabil rupe o bucată de p
te la terenul altui proprietar, cel al cărui pământ a fost desprins îl poate
revendica în termen de 1 an precum şi de art. 561 C. proc. civ., care prevede c
în caz de vânzare silită, dreptul la acţiunea în revendicare a imobilelor
adjudecate poate fi făcută de adevăratul proprietar în termen de 5 ani de la data
rii ordonanţei de adjudecare;
iunea confesorie prin care se apără un drept de uzufruct (art. 557 C. civ.),
un drept de uz sau abitaţie (art. 565 C. civ.) şi un drept de servitute (art. 639 C.
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995.
A se vedea art. 136 alin. 4 din Constituţie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
ţirea bunurilor aflate în proprietate comună.
ţia extinctivă
96
asupra sumelor depuse, dobânzilor şi
de art. 40 din Legea nr. 136/1995 privind
iunea având ca obiect
ările facultative
iune privitor la drepturile de
literatura de specialitate şi practica
iune privind drepturile
toarele acţiuni reale:
pe dreptul de proprietate
ă pe dreptul de
titularul dreptului de proprietate publică este
iunea negatorie prin care proprietarul cere încetarea exercitării de către
rarea unui drept de superficie.
prescriptibile extinctiv, şi anume:
pe dreptul de proprietate privată
zute de art. 498 C. civ.,
ă de pământ şi o
mânt a fost desprins îl poate
e art. 561 C. proc. civ., care prevede că
iunea în revendicare a imobilelor
ratul proprietar în termen de 5 ani de la data
un drept de uzufruct (art. 557 C. civ.),
i un drept de servitute (art. 639 C.
ie, art. 1844 C. civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea

Andy Puşcă
4.2.4. Principiul imprescriptibilit
În domeniul drepturilor
ceea ce înseamnă c
este limitată în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul
organelor de justiţie în ap
Existenţa acestui principiu este dedus
dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167
prin prescripţie dac
acţiune având un obiect patrimonial. Aceasta înseamn
având un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescrip
asemenea, existenţ
legea stabileşte, în mod expres, excep
principiul imprescriptibilit
caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizic
sau juridică1
.
De la principiul imprescriptibilit
excepţii, în sensul c
sunt supuse prescrip
acţiuni:
- dreptul la acţiunea în nulitate relativ
consimţământ (art. 21 C.fam.);
- dreptul la acţiune în t
- dreptul la acţiune în stabilirea paternit
4.2.5. Unele probleme speciale privind domeniul prescrip
Întrucât în legătură
prescripţiei extinctive, în literatura de specialitate nu exist
iar în practica judec
în mod succint, vom prezenta unele dintre aceste situa
a) Apărarea dreptului subiectiv civil pe calea excep
judecării unui proces pot fi ridicate dou
(procesuale) şi de fond (de drept substan
În legătură cu problema dac
dreptului civil subiectiv pe calea excep
exprimate două opinii diferite. Astfel, într
apărările pârâtului f
legea nu se referă decât la prescrip
invocării excepţiei de c
reclamantului care s
Într-o altă opinie, adoptat
problemă, s-a susţ
1
În legătură cu aceasta în practica judecătoreasc
de persoana omului, cum sunt dreptul la nume, la domiciliu etc. sunt drepturi perpetue
civ. dec. nr. 2/1965 în C.D. 1965, p. 141.)
Principiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale
În domeniul drepturilor nepatrimoniale se aplică regula imprescriptibilit
ceea ce înseamnă că protecţia acestor drepturi pe calea acţiunii în justi
în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul
organelor de justiţie în apărarea şi ocrotirea acestor drepturi.
a acestui principiu este dedusă din interpretarea per a contrario
iilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit cărora, se stinge
ie dacă n-a fost exercitat în termenul stabilit de lege,
iune având un obiect patrimonial. Aceasta înseamnă că dreptul la ac
având un obiect nepatrimonial nu se stinge prin prescripţia extinctiv
asemenea, existenţa acestui principiu mai poate fi dedusă şi din împrejurarea c
te, în mod expres, excepţiile de la acest principiu. Pe de alt
principiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale se întemeiaz
caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizic
cipiul imprescriptibilităţii drepturilor nepatrimoniale exist
, în sensul că deşi unele acţiuni au un obiect nepatrimonial, totu
sunt supuse prescripţiei extinctive. Fac parte din această categorie urm
acţiunea în nulitate relativă a căsătoriei pentru vicii de
mânt (art. 21 C.fam.);
ţiune în tăgada paternităţii (art. 55 alin. 1 C. fam.);
ţiune în stabilirea paternităţii (art. 60 alin. 1 C. fam.).
Unele probleme speciale privind domeniul prescripţiei extinctive
ătură cu unele situaţii juridice privind domeniul de aplicare al
iei extinctive, în literatura de specialitate nu există o unitate de vederi,
iar în practica judecătorească s-au pronunţat soluţii diferite, în cele ce urmeaz
succint, vom prezenta unele dintre aceste situaţii.
rarea dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei
rii unui proces pot fi ridicate două categorii de excepţii: de procedur
şi de fond (de drept substanţial).
cu problema dacă este prescriptibilă sau imprescriptibil
dreptului civil subiectiv pe calea excepţiei, în literatura de specialitate au fost
ă opinii diferite. Astfel, într-o primă opinie, se consider
rile pârâtului făcute pe cale de excepţie sunt imprescriptibile
legea nu se referă decât la prescripţia acţiunii, nu şi a excepţiei şi că
ţiei de către pârât nu depinde de el, ci de sus
reclamantului care s-a manifestat prin promovarea acţiunii.
opinie, adoptată de majoritatea autorilor care s-au referit la aceast
a susţinut că faţă de actuala reglementare a prescripţ
ătorească s-a decis că „Este de principiu că drepturile nepatrimoniale inseparabile
de persoana omului, cum sunt dreptul la nume, la domiciliu etc. sunt drepturi perpetue şi imprescriptibile.” (Trib. Supr., Col.
ţia extinctivă
97
regula imprescriptibilităţii,
iunii în justiţie nu
în timp, titularii acestor drepturi putând cere oricând sprijinul
per a contrario a
ărora, se stinge
a fost exercitat în termenul stabilit de lege, dreptul la
dreptul la acţiunea
ţia extinctivă. De
i din împrejurarea că
Pe de altă parte,
ii drepturilor nepatrimoniale se întemeiază pe
caracterul perpetuu al acestor drepturi ce sunt intim legate de persoana fizică
ii drepturilor nepatrimoniale există şi unele
iuni au un obiect nepatrimonial, totuşi ele
categorie următoarele
toriei pentru vicii de
ii (art. 60 alin. 1 C. fam.).
ii juridice privind domeniul de aplicare al
o unitate de vederi,
ii diferite, în cele ce urmează,
ţiei. Cu ocazia
ţii: de procedură
sau imprescriptibilă apărarea
iei, în literatura de specialitate au fost
opinie, se consideră că
ie sunt imprescriptibile, deoarece
şi că necesitatea
tre pârât nu depinde de el, ci de susţinerea
au referit la această
de actuala reglementare a prescripţiei extinctive
drepturile nepatrimoniale inseparabile
” (Trib. Supr., Col.

ce are caracter imperativ se impune următoarea soluţie: excepţia trebuie
considerată prescriptibilă dacă şi dreptul subiectiv civil este supus prescripţiei
extinctive şi, dimpotrivă, excepţia trebuie considerată imprescriptibilă dacă şi
ocrotirea dreptului civil subiectiv pe calea excepţiei este imprescriptibilă.
b) Acţiunea în constatare. În conformitate cu prevederile art. 111 C. proc. civ.,
acţiunea în constatare este acţiunea prin care reclamantul solicită instanţei de
judecată să constate existenţa sau inexistenţa unui drept subiectiv civil. O astfel
de acţiune nu poate fi primită dacă reclamantul poate cere realizarea dreptului.
Atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judecătorească s-a admis
soluţia imprescriptibilităţii acţiunii în constatare, soluţie ce se întemeiază pe
împrejurarea că dreptul la acţiunea în constatare nu are decât o accepţiune în
sens procesual care nu este supus prescripţiei extinctive.(Beleiu, 2006, p. 264)
c) Acţiunile mixte. Acţiunile mixte sunt acele acţiuni care au caracteristici de
acţiuni reale, personale ori în constatare. Exemplul tipic de o astfel de acţiune
este petiţia de ereditate. Caracterul prescriptibil sau imprescriptibil al unor
astfel de acţiuni se determină, în concret, de la caz la caz, în funcţie de
calificarea dată fiecărei acţiuni în parte, după scopul urmărit de parte la
intentarea acţiunii (acţiunea în nulitate absolută ori relativă, acţiunea de predare
a unui bun imobil sau mobil etc.).
d) Dualitatea de acţiuni. Prin dualitate de acţiuni se desemnează situaţia în care
titularul dreptului subiectiv poate intenta două acţiuni pentru valorificarea
dreptului său şi anume, o acţiune izvorâtă dintr-un contract care este supusă
prescripţiei extinctive, conform prevederilor Decretului nr. 167/1958, cât şi o
acţiune reală, în revendicare, prescriptibilă sau imprescriptibilă potrivit
distincţiilor stabilite de către Codul civil.
În legătură cu aceasta în practica judecătorească s-a decis că „…deponentul-
proprietar are împotriva depozitarului două acţiuni pentru restituirea lucrurilor
încredinţate spre păstrare, una personală, născută din contractul de depozit,
supusă prescripţiei, şi alta reală, în revendicare, bazată pe dreptul său de
proprietate, nesupusă prescripţiei”1
. În aceeaşi situaţie se află comodantul-
proprietar şi proprietarul bunului dat în gaj.
e) Acţiunea în repararea unei daune morale. Dreptul la acţiunea civilă pentru
repararea prejudiciului provenit din încălcarea unui drept nepatrimonial este
supus prevederilor Decretului nr. 167/1958 care guvernează prescripţia
extinctivă. O consacrare legislativă a prescriptibilităţii acţiunii în repararea unei
daune morale este cuprinsă în Legea nr.11/1991 privind combaterea
concurenţei neloiale. Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 9 alin.1 şi
art.12 din această lege, dacă urmare a unor fapte neloiale s-a produs un
prejudiciu patrimonial sau moral, victima are dreptul să se adreseze instanţei de
judecată în termen de un an de la data când a cunoscut sau ar fi trebuit să
cunoască dauna şi pe cel care a cauzat-o, dar nu mai târziu de 3 ani de la data
săvârşirii faptei, pentru repararea prejudiciului.
f) Dreptul la acţiune privind valorificarea unor drepturi secundare. În
literatura de specialitate prin drepturi secundare se înţeleg acele drepturi
1
Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 1369/1969 în C.D. 1969, p. 93.

Andy Puşcă
subiective care nu dau na
constând în puterea de a da na
juridic ce afectează
în cazul unei obliga
contract”. Acţiunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate
imprescriptibile.
g) Acţiunea în restituirea presta
ulterior a fost anulat.
imprescriptibilă dup
nu trebuie confundat
restituirea prestaţiilor pe care le
desfiinţat (anulat).
civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibil
condiţii ca şi acţiunea întemeiat
h) Prescripţia extinctiv
succesorală este supus prescrip
civ., potrivit cărora
termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.”
acţiunea de ieşire din indiviziune este imprescriptibil
art. 728 C. civ., potrivit c
„un coerede poate cere oricând împ
prohibiţii contrare”1
.
Tot imprescriptibile
stabilirea masei succesorale, a calit
din succesiune, aceste ac
În ceea ce priveşte ac
privind raportul dona
judecătorească s-a admis c
prevăzute de Decretul nr. 167
Care este regimul ac
prescriptibilităţ
1
2
Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr.732/1986 în C.D. 1986, p. 86.
3
Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr.1663/1981 în C.D. 1981, p. 129.
subiective care nu dau naştere direct la un drept la acţiune, „acele preroga
constând în puterea de a da naştere prin act de formaţie unilateral
juridic ce afectează şi interesele unei alte persoane, precum dreptul de alegere,
în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de denunţare unilateral
ţiunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate
iunea în restituirea prestaţiilor executate în baza unui act juridic care
ulterior a fost anulat. Acţiunea în nulitate care poate fi prescriptibil
ă după cum este vorba de nulitatea relativă ori de cea absolut
nu trebuie confundată cu dreptul la acţiune al părţilor actului juridic civil la
restituirea prestaţiilor pe care le-au executat în temeiul actului ce a fost ulterior
at (anulat). Acţiunea în restituire ca urmare a anulării actului juridic
civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibilă
ţiunea întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză.
ia extinctivă în materie succesorală. Dreptul de op
este supus prescripţiei extinctive în condiţiile stabilite de art.700 C.
ărora „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr
termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.”
şire din indiviziune este imprescriptibilă, aşa cum se prevede în
art. 728 C. civ., potrivit căruia:
un coerede poate cere oricând împărţeala succesiunii, chiar când ar exista conven
Tot imprescriptibile urmează a fi considerate şi acţiunile prin care se solicit
stabilirea masei succesorale, a calităţii de moştenitor, precum şi a cotelor
din succesiune, aceste acţiuni fiind acţiuni în constatare.
În ceea ce priveşte acţiunea în reducţiunea liberalităţilor excesive
privind raportul donaţiilor,3
în literatura de specialitate, precum ş
a admis că ele sunt supuse termenelor de prescripţ
zute de Decretul nr. 167/1958.
Sarcina de lucru 2
este regimul acţiunii în revendicare imobiliară din punctul de vedere al de vedere al
prescriptibilităţii sub aspect extinctiv?
1983 în C.D. 1983, p. 87.
1986 în C.D. 1986, p. 86.
1981 în C.D. 1981, p. 129.
ţia extinctivă
99
acele prerogative
ie unilaterală unui efect
i interesele unei alte persoane, precum dreptul de alegere,
are unilaterală a unui
iunile pentru valorificarea drepturilor secundare sunt considerate
iilor executate în baza unui act juridic care
iunea în nulitate care poate fi prescriptibilă sau
ori de cea absolută
ilor actului juridic civil la
au executat în temeiul actului ce a fost ulterior
ării actului juridic
civil ce are un obiect patrimonial este întotdeauna prescriptibilă în aceleaşi
. Dreptul de opţiune
iile stabilite de art.700 C.
dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un
termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii.” Dimpotrivă,
a cum se prevede în
eala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau
iunile prin care se solicită
şi a cotelor-părţi
ilor excesive2
ca şi cea
în literatura de specialitate, precum şi în practica
ele sunt supuse termenelor de prescripţie extinctivă
din punctul de vedere al de vedere al

Andy Puşcă
4.3. Termenele de prescripţ
4.3.1. Noţiunea, caracterul şi clasificarea termenelor de prescrip
Prin termen de prescrip
lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la ac
sancţiunea pierderii acelui drept.
Problema principală
extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru c
dreptului la acţiune în sens material este consecin
drept, în termenul prev
de prescripţie extinctiv
data începerii prescrip
prin împlinirea termenului de prescrip
Termenul de prescrip
lui fiind numai legea.
în funcţie de următoarele criterii:
a) în funcţie de sfera lor de aplicare, termenele de prescrip
generale şi speciale;
b) în raport de actul normativ care le consacr
extinctivă prevăzute de Decretul nr. 167
extinctivă prevăzute de alte acte normative;
c) în funcţie de felul prescrip
acţiune în sens material
executarea silită.
4.3.2. Termene generale de prescrip
Termenele generale de prescrip
domeniul de aplicare a prescrip
În raport de principalele acte normative, Decretul nr
prin care se reglementeaz
distincţie între termenele generale de prescrip
personale care înso
prin care se urmăreş
Termenul general de prescrip
se urmăreşte valorificarea unui drept de crean
în art. 3 alin. 1 din Decretul nr.
prescripţie extinctiv
1
Acest caracter al termenului de prescripţie rezult
care dispun că „Dreptul la acţiune, având un obiect
termenul stabilit de lege”. Pe cale de consecin
prescripţie şi nici să modifice termenele de prescrip
legală a prescripţiei este nulă”, prevede alin. 3 al art. 1 din Decretul nr. 167
ermenele de prescripţie extinctivă
şi clasificarea termenelor de prescripţie extinctivă
Prin termen de prescripţie extinctivă se înţelege intervalul de timp stabilit de
ăruia trebuie exercitat dreptul la acţiune în sens material, sub
rii acelui drept. (Beleiu, 2006, p. 268)
Problema principală în materia prescripţiei, în genere, şi deci şi a prescrip
extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru c
ţiune în sens material este consecinţa inacţiunii titularului acestui
drept, în termenul prevăzut de lege, denumit termen de prescripţ
ie extinctivă, ca oricare alt termen, are un început, determinat de
data începerii prescripţiei, o anumită durată în timp şi un sfârşit ce se determin
prin împlinirea termenului de prescripţie.
Termenul de prescripţie extinctivă este un termen esenţialmente legal, izvorul
lui fiind numai legea.1
Clasificarea termenelor de prescripţie extinctiv
ătoarele criterii:
ie de sfera lor de aplicare, termenele de prescripţie extinctiv
i speciale;
b) în raport de actul normativ care le consacră, deosebim termene de prescrip
ăzute de Decretul nr. 167/1958 şi termene de prescrip
ăzute de alte acte normative;
ie de felul prescripţiei deosebim termene de prescripţie a dreptului la
iune în sens material şi termene de prescripţie a dreptului de a cere
Termene generale de prescripţie extinctivă
Termenele generale de prescripţie sunt acelea care se aplică ori de câte ori în
domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive nu există un termen special.
În raport de principalele acte normative, Decretul nr. 167/1958 ş
prin care se reglementează, în dreptul nostru, prescripţia extinctiv
ie între termenele generale de prescripţie extinctivă pentru ac
personale care însoţesc drepturi subiective de creanţă şi pentru ac
ăreşte ocrotirea unui drept real.
Termenul general de prescripţie extinctivă pentru acţiunile personale prin care
te valorificarea unui drept de creanţă este de 3 ani şi este prev
în art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. El este un termen general de
ie extinctivă deoarece se aplică tuturor acţiunilor personale întemeiate
ţie rezultă din ultima parte a prevederilor art. 1 alin. 1 ale Decretului nr. 167
iune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în
. Pe cale de consecinţă, prin acte juridice, părţile nu pot nici să stabilească
modifice termenele de prescripţie stabilite de lege. „Orice clauză care se abate de la reglementarea
, prevede alin. 3 al art. 1 din Decretul nr. 167/1958.
ţia extinctivă
100
ie extinctivă
elege intervalul de timp stabilit de
iune în sens material, sub
şi a prescripţiei
extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru că pierderea
iunii titularului acestui
zut de lege, denumit termen de prescripţie. Termenul
, ca oricare alt termen, are un început, determinat de
ce se determină
ialmente legal, izvorul
ie extinctivă se face
ie extinctivă pot fi,
, deosebim termene de prescripţie
i termene de prescripţie
ţie a dreptului la
ie a dreptului de a cere
ori de câte ori în
un termen special.
1958 şi Codul civil
ia extinctivă, se face
ă pentru acţiunile
i pentru acţiunile reale
iunile personale prin care
şi este prevăzut
1958. El este un termen general de
iunilor personale întemeiate
din ultima parte a prevederilor art. 1 alin. 1 ale Decretului nr. 167/1958
nu a fost exercitat în
stabilească alte termene de
care se abate de la reglementarea

Andy Puşcă
pe drepturi de crean
termene speciale.
Termenul general de prescrip
extinctiv este de 30 de ani
Termenul de prescrip
însoţesc drepturi reale principale prescriptibile se aplic
prevede vreun termen special. Practic, termenul de prescrip
de ani se aplică ac
întemeiată pe dreptul de proprietate privat
contestă un drept
acţiunii confesorii.
4.3.3. Termene speciale de prescrip
Termenele speciale de prescrip
la termenul general
fie în legi civile ulterioare adopt
dacă termenele de prescrip
Decretul nr. 167/1958
O primă categorie de termene speciale de prescrip
Codul familiei şi se aplic
Aceste termene sunt:
- termenul de un an aplicabil ac
afara căsătoriei (art. 60
- termenul de 6 luni ce se aplic
vicierea consimţământului (art. 21 alin. 2 C. fam.);
- termenul de 3 ani
căsătorie (art. 55 C.
Cea de a doua categorie de termene speciale prive
întemeiate pe drepturi de crean
către Codul nostru civil, precum
Decretul nr. 167/1958 cuprinde urm
- termenul de 6 luni privind dreptul la ac
lucru transmis sau ale unei lucr
viclenie, caz în care se aplic
- termenul de 2 ani aplicabil dreptului la ac
din asigurare (art. 3 alin. 2);
- termenul de 3 ani pentru dreptul la ac
sau depuse la bănci, institu
pe seama statului sau a organiza
1
În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 21 din Decretul nr. 167
acţiune privitor la dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abita
2
În legătură cu acest ultim aspect al termenelor speciale, în art. 26 al Decretului nr. 167
în vigoare a decretului de faţă, se abrogă orice dispozi
termen de prescripţie mai scurt decât termenul corespunz
pe drepturi de creanţă, cu excepţia celor pentru care legea prevede expres
Termenul general de prescripţie aplicabil acţiunilor reale prescriptibile
extinctiv este de 30 de ani şi este prevăzut în art. 1890 Cod civil.1
Termenul de prescripţie extinctivă de 30 de ani pentru acţiunile reale care
esc drepturi reale principale prescriptibile se aplică ori de câte ori l
prevede vreun termen special. Practic, termenul de prescripţie extinctiv
de ani se aplică acţiunii în revendicare având ca obiect bunuri mobile,
pe dreptul de proprietate privată, acţiunii negatorii prin care se
un drept de uzufruct sau de uz cu privire la bunuri mobile, precum
iunii confesorii. (Boroi, 2008, p. 223)
Termene speciale de prescripţie extinctivă
Termenele speciale de prescripţie extinctivă sunt acele termene care derog
la termenul general de prescripţie şi sunt cuprinse, fie în Decretul nr. 167
fie în legi civile ulterioare adoptării acestui act normativ, fie în legi anterioare,
termenele de prescripţie extinctivă sunt mai scurte decât cele cuprinse în
19582
.
categorie de termene speciale de prescripţie extinctivă sunt cuprinse în
şi se aplică acţiunilor nepatrimoniale.
Aceste termene sunt:
termenul de un an aplicabil acţiunii de stabilire a paternităţii copilului din
rt. 60 alin. 1 C. fam.);
termenul de 6 luni ce se aplică acţiunii în anularea căsătoriei încheiate cu
ţământului (art. 21 alin. 2 C. fam.);
3 ani pentru acţiunea de tăgadă a paternităţii copilului din
torie (art. 55 C. fam.).
Cea de a doua categorie de termene speciale priveşte acţiunile personale
întemeiate pe drepturi de creanţă şi sunt prevăzute de Decretul nr. 167
tre Codul nostru civil, precum şi de alte acte normative.
1958 cuprinde următoarele termene speciale:
termenul de 6 luni privind dreptul la acţiune pentru viciile ascunse ale unui
lucru transmis sau ale unei lucrări executate, dacă viciile nu au fost ascunse cu
, caz în care se aplică termenul general de prescripţie (art.
termenul de 2 ani aplicabil dreptului la acţiune privind raporturile ce izvor
din asigurare (art. 3 alin. 2);
termenul de 3 ani pentru dreptul la acţiune privind sume de bani consemnate
ănci, instituţii de credit şi economii sau la orice alte organiza
pe seama statului sau a organizaţiilor de stat (art. 23);
i prevederile art. 21 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia dispoziţiile sale „nu se aplic
iune privitor la dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abitaţie, servitute şi superficie”.
cu acest ultim aspect al termenelor speciale, în art. 26 al Decretului nr. 167/1958 se prevede că
, se abrogă orice dispoziţii contrare prezentului Decret, în afară de cele care stabilesc un
ie mai scurt decât termenul corespunzător prevăzut prin Decretul de faţă”.
ţia extinctivă
101
ia celor pentru care legea prevede expres
iunilor reale prescriptibile
ţiunile reale care
ori de câte ori legea nu
ie extinctivă de 30
iunii în revendicare având ca obiect bunuri mobile,
iunii negatorii prin care se
de uzufruct sau de uz cu privire la bunuri mobile, precum şi
sunt acele termene care derogă de
i sunt cuprinse, fie în Decretul nr. 167/1958,
rii acestui act normativ, fie în legi anterioare,
sunt mai scurte decât cele cuprinse în
ă sunt cuprinse în
ăţii copilului din
toriei încheiate cu
ăţii copilului din
ţiunile personale
zute de Decretul nr. 167/1958, de
iune pentru viciile ascunse ale unui
viciile nu au fost ascunse cu
5);
iune privind raporturile ce izvorăsc
iune privind sume de bani consemnate
au la orice alte organizaţii,
e aplică dreptului la
1958 se prevede că „Pe data intrării
de cele care stabilesc un

Andy Puşcă
- termenul de 60 de zile pentru dreptul la ac
încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc.
24)
Codul civil, la rândul s
- termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, prev
- termenul de 1 an, prev
vânzătorului pentru complinirea pre
preţului;
- termenul de 6 luni prev
acţiune pentru unele ser
Termene speciale de prescrip
normative, cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1
din Legea nr. 554
anulării unui act administrativ sau termenul de 3 ani, prev
Legea nr. 31/1990 pentru restituirea dividendelor pl
prevederilor legale.
Care este termenul în care se prescrie o ac
În ce termen se prescrie ac
Dar în stabilirea paternit
4.4. Începutul cursului prescrip
4.4.1. Regula generală privind începutul cursului prescrip
acţiune. Această regul
este consacrată în art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167
„Prescripţia începe s
Din acest text de lege rezult
odată cu naşterea dreptului la ac
de câte ori nu se aplic
întâlnesc în practic
1
De asemenea, art. 1886 din Codul civil consacr
nu poate începe a curge mai înainte de a se na
termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind sumele de bani
încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc.
, la rândul său, prevede următoarele termene speciale:
termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, prevăzut de art. 700 C. civ.;
an, prevăzut de art. 1334 C. civ., privind dreptul la ac
torului pentru complinirea preţului şi al cumpărătorului pentru sc
termenul de 6 luni prevăzut în art. 1903 şi 1904 C. civ. privind dreptul la
iune pentru unele servicii prestate şi mărfuri vândute.
Termene speciale de prescripţie extinctivă sunt prevăzute în
, cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1
din Legea nr. 554/2004 pentru sesizarea instanţei de judecată
rii unui act administrativ sau termenul de 3 ani, prevăzut de art. 67 din
1990 pentru restituirea dividendelor plătite cu înc
prevederilor legale.
Sarcina de lucru 3
Care este termenul în care se prescrie o acţiune personală, în general?
În ce termen se prescrie acţiunea în tăgada paternităţii?
Dar în stabilirea paternităţii?
nceputul cursului prescripţiei extinctive
privind începutul cursului prescripţiei extinctive
ia extinctivă începe să curgă de la data când se naş
ă regulă generală cu privire la începutul cursului prescrip
ă în art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit c
ia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţ
Din acest text de lege rezultă, aşadar, că prescripţia extinctivă îşi începe cursul
terea dreptului la acţiune. Această regulă îşi găseşte aplicarea ori
de câte ori nu se aplică o regulă specială care în funcţie de diferite situa
întâlnesc în practică să stabilească un alt moment al începerii cursului
iei extinctive.
De asemenea, art. 1886 din Codul civil consacră aceeaşi regulă, însă într-o altă formulare, dispunând că „
nu poate începe a curge mai înainte de a se naşte acţiunea supusă acestui mod de stingere”.
ţia extinctivă
102
iune privind sumele de bani
încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. (art.
zut de art. 700 C. civ.;
zut de art. 1334 C. civ., privind dreptul la acţiune al
torului pentru scăderea
i 1904 C. civ. privind dreptul la
zute în alte acte
, cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit în art. 11 alin. 1
ei de judecată în vederea
zut de art. 67 din
tite cu încălcarea
, în general?
de la data când se naşte dreptul la
cu privire la începutul cursului prescripţiei
1958 potrivit căruia
te dreptul la acţiune…”1
ă îşi începe cursul
şte aplicarea ori
ie de diferite situaţii ce se
un alt moment al începerii cursului
„Nici o prescripţie

Andy Puşcă
4.4.2. Reguli speciale privind începutul cursului prescrip
Dacă, principial, începerea
momentul naşterii dreptului la ac
dreptului la acţiune este întotdeauna determinat
care cunoaşterea raportului juridic
oarecare timp, deoarece na
ori condiţie suspensiv
lucrări sau construc
perioade de timp.
Decretul nr. 167/1958
privind începutul cursului prescrip
Situaţiile pentru care au fost stab
prescripţiei extinctive sunt urm
a) Pentru dreptul subiectiv pur
de la data naşterii raportului juridic civil.
Această regulă special
juridic civil, momentul începerii cursului prescrip
încheierii actului. Printr
prescripţiei extinctive, deoarece legarea
prescripţiei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitat
termenului prescrip
b) Pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv în favoarea
debitorului sau de o condi
când s-a împlinit condi
Dacă părţile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive,
succesive şi independente, la expirarea fiec
termen de prescripţ
c) În cazul acţiunii în r
prescripţia dreptului la ac
cunoscut sau trebuia s
(art. 8 din Decretul nr. 167
Această regulă special
extinctive se aplică
contractuală (Beleiu, 2006, p. 228)
acţiunilor asimilate acestei din urm
acţiunea revocatorie (paulian
d) Prescripţia dreptului la ac
unui lucru transmis ori ale unei luc
11 din Decretul nr. 167
târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucr
1
Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167
creditorului, precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescrip
raportului de drept.”
2
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167
împlinit condiţia sau a expirat termenul”.
3
Reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei extinctive
, principial, începerea cursului prescripţiei extinctive coincide cu
şterii dreptului la acţiune, aceasta nu înseamnă că data na
ţiune este întotdeauna determinată. Într-adevăr, exist
terea raportului juridic şi a subiectului pasiv necesită
oarecare timp, deoarece naşterea dreptului subiectiv este afectată de un termen
ie suspensivă sau descoperirea viciilor unui lucru transmis ori a unei
ri sau construcţii executate presupun în mod necesar trecerea
perioade de timp. Pentru acest fel de situaţii şi altele asemă
1958 şi alte acte normative au fost stabilite reguli speciale
privind începutul cursului prescripţiei extinctive.
iile pentru care au fost stabilite reguli speciale privind începutul cursului
iei extinctive sunt următoarele:
a) Pentru dreptul subiectiv pur şi simplu prescripţia extinctivă începe s
terii raportului juridic civil.1
ă specială se aplică acelor raporturi juridice care au ca izvor actul
juridic civil, momentul începerii cursului prescripţiei extinctive fiind chiar data
încheierii actului. Printr-o astfel de soluţie se asigură finalitatea institu
iei extinctive, deoarece legarea momentului începerii cursului
iei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitat
termenului prescripţiei extinctive.
debitorului sau de o condiţie suspensivă, prescripţia începe să curg
a împlinit condiţia sau a expirat termenul.2
ile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive,
i independente, la expirarea fiecăruia, va începe să curg
prescripţie.3
ţiunii în răspundere pentru paguba cauzată prin fapte ilicite,
ia dreptului la acţiune începe să curgă de la data când p
cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba, cât şi cel care ră
n Decretul nr. 167/1958).
ă specială cu privire la momentul începerii cursului prescrip
extinctive se aplică şi dreptului la acţiune întemeiat pe răspunderea civil
(Beleiu, 2006, p. 228), îmbogăţirea fără just temei, precum
iunilor asimilate acestei din urmă acţiuni cum ar fi, gestiunea de afaceri,
iunea revocatorie (pauliană) şi plata nedatorată.
ia dreptului la acţiune în cazul răspunderii pentru viciile ascunse ale
unui lucru transmis ori ale unei lucrări executate începe să curgă
11 din Decretul nr. 167/1958 „de la data descoperirii viciilor, îns
târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării
iilor art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, „în obligaţiile care urmează să se execute la cererea
ror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data na
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, „prescripţia începe să curgă de la data când s
1970 în C.D. 1970, p. 157.
ţia extinctivă
103
iei extinctive coincide cu
ă că data naşterii
r, există situaţii în
i pasiv necesită, uneori, un
terea dreptului subiectiv este afectată de un termen
sau descoperirea viciilor unui lucru transmis ori a unei
ii executate presupun în mod necesar trecerea unei anumite
i altele asemănătoare, prin
i alte acte normative au fost stabilite reguli speciale
ilite reguli speciale privind începutul cursului
ă începe să curgă
acelor raporturi juridice care au ca izvor actul
iei extinctive fiind chiar data
finalitatea instituţiei
momentului începerii cursului
iei de data cererii creditorului ar fi dus la prelungirea nelimitată a
ă curgă de la data
ile prin actul juridic au stabilit mai multe termene suspensive,
ă curgă un nou
prin fapte ilicite,
de la data când păgubitul a
i cel care răspunde de ea
cu privire la momentul începerii cursului prescripţiei
ăspunderea civilă
just temei, precum şi
iuni cum ar fi, gestiunea de afaceri,
spunderii pentru viciile ascunse ale
curgă, prevede art.
de la data descoperirii viciilor, însă cel mai
ării”.
se execute la cererea
ă de la data naşterii
de la data când s-a

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale
unei construcţii, aceasta începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel
mai târziu de la împlinirea unui termen de 3 ani de la predare. Prin aceste
dispoziţii legale nu se aduce însă nici o atingere termenelor de garanţie legale
sau convenţionale stabilite de părţi. (Beleiu, 2006, p. 285)
Şi în această situaţie, prin lege sunt stabilite două momente alternative ale
începutului cursului prescripţiei extinctive şi anume, un moment subiectiv, data
descoperirii viciilor şi un altul obiectiv, constând în data expirării termenului
de predare de un an pentru lucruri şi lucrări şi de 3 ani pentru construcţii.
e) Prescripţia acţiunii în nulitate relativă începe să curgă, potrivit dispoziţiilor
art. 9 din Decretul nr. 167/1958 din momente diferite, în funcţie de cauza de
nulitate.
Astfel, prescripţia dreptului la acţiunea în anulare a unui act juridic civil pentru
violenţă începe să curgă de la data când violenţa a încetat, fiindcă numai din
acest moment victima poate să acţioneze.
În caz de viclenie ori eroare, precum şi în celelalte cazuri de anulare a actului
juridic civil, prescripţia începe să curgă „de la data când cel îndreptăţit,
reprezentantul său legal ori persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele a
cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data
încheierii actului” (art. 9 din Decretul nr. 167/1958). Din aceste prevederi
legale rezultă că în cazul violenţei, prescripţia are un singur moment al
începerii cursului şi anume, încetarea violenţei, pe când în cazul celorlalte
cauze de nulitate relativă sunt stabilite două momente alternative ale începerii
cursului prescripţiei extinctive, respectiv, un moment subiectiv, al cunoaşterii
cauzei de anulare şi un altul obiectiv, al expirării celor 18 luni de la încheierea
actului juridic civil.
f) Alte reguli speciale privind începutul prescripţiei extinctive. (Beleiu, 2006,
p. 287) (Boroi & Stănciulescu, Drept civil, 2006, p. 157)
Atât Decretul nr. 167/1958, cât şi alte acte normative cuprind prevederi prin
care se stabilesc reguli speciale privind începutul cursului prescripţiei
extinctive, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
- regula specială prevăzută de art. 23 din Decretul nr. 167/1958 potrivit
căreia prescripţia dreptului la acţiune privitoare la sume de bani
consemnate sau depuse la bănci, instituţii de credit sau de economii pe
seama statului ori a organizaţiilor de stat începe să curgă de la data
consemnării ori depunerii, iar dacă eliberarea sumelor este condiţionată
de un act al instanţei de judecată ori al altui organ de stat, prescripţia
începe să curgă de la data când se poate cere restituirea pe baza actului
organului de stat;
- prescripţia dreptului la acţiune privind sume de bani încasate din
vânzarea biletelor pentru spectacole ce nu au mai avut loc începe să
curgă, prevede art. 24 din Decretul nr. 167/1958, de la data când urma să
aibă loc spectacolul;
- prescripţia dreptului la acţiune în tăgada paternităţii, începe să curgă de la
data când tatăl a cunoscut naşterea copilului (art. 55 C. fam.);

- prescripţia dreptului la opţiune succesorală începe să curgă, potrivit
art.700 C. civ., de la data deschiderii succesiunii;
- prescripţia acţiunilor posesorii, prevăzută de art. 674 alin.1 C. proc. civ.,
începe să curgă de la data primului act de tulburare a posesiei.
Sarcina de lucru 4
La 17.04.1998, reclamantul M.N. a solicitat instanţei să se constate că
nu el este tatăl copilului născut la 29 octombrie 1986. În fapt,
reclamantul a arătat că a aflat că nu el este tatăl copilului născut la 3
luni şi 7 zile de la încheierea căsătoriei cu pârâta abia în urmă cu 2 luni,
când, cu ocazia despărţirii în fapt de acesta, i-a comunicat numele
tatălui adevărat al minorei.
Este introdusă în termen acţiunea?
4.5. Suspendarea prescripţiei extinctive
În perioada termenului de prescripţie se pot ivi anumite situaţii ori împrejurări
de natură să-l pună în imposibilitate pe titularul dreptului să-şi valorifice, fie
personal, fie prin reprezentare, dreptul la acţiune în sens material în termenul
stabilit de lege. Pentru a asigura titularului dreptului integralitatea termenelor
de prescripţie, legiuitorul a reglementat suspendarea prescripţiei extinctive.
Suspendarea prescripţiei extinctive constă în oprirea, de drept, a curgerii
termenului de prescripţie, pe timpul cât durează situaţiile ori împrejurările,
limitativ prevăzute de lege, care îl pun în imposibilitatea de a acţiona pe
titularul dreptului la acţiune (Beleiu, 2006, p. 289) (Boroi & Stănciulescu,
Drept civil, 2006, p. 158).
Cauzele de suspendare a cursului prescripţiei extinctive sunt expres şi limitativ
prevăzute în art. 13 şi 14 din Decretul nr. 167/1958. Ele sunt de strictă
interpretare şi aplicare şi produc efecte de drept (ope legis), instanţa de
judecată putând doar să constate producerea lor.
În conformitate cu prevederile art. 13 din Decretul nr. 167/1958, cursul
prescripţiei se suspendă:
a) cât timp cel împotriva căruia curge este împiedicat de un caz de forţă
majoră să facă acte de întrerupere;
b) pe timpul când creditorul sau debitorul face parte din forţele armate ale
României, iar acestea sunt puse pe picior de război;

Andy Puşcă
c) până la rezolvarea reclama
privire la restituiri sau desp
de prestare a serviciilor de po
expirarea unui termen de
(Beleiu, 2006, p. 290)
În legătură cu aceste cauze de suspendare se impun a fi f
Astfel, forţa majoră
cum ar fi un cutremur
suspendare a prescrip
dreptului la acţiune, împiedicându
judecată. Cât prive
priveşte atât pe creditor, cât
forţelor armate, iar acestea s
Reclamaţia administrativ
trebuie să îndeplineasc
despăgubiri şi restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a
serviciilor de poştă
de 3 luni de la înregistrarea reclama
înainte de împlinirea termenului de 3 luni, prescrip
până la data primirii r
În literatura de specialitate s
Decretul nr. 167/1958 se aplic
art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554
deosebire că prescrip
judecătorească2
s-
nr. 167/1958 reprezint
prealabile date de autoritatea tutelar
numele minorului de c
129 din Codul familiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Decretul nr. 167
„Între părinţi sau tutori şi cei ce se afl
reprezintă, precum şi între orice alte persoane care, în temeiul legii sau al hot
judecătoreşti, administrează bunurile altora
prescripţia nu curge cât timp socotelile nu au fost date
Prescripţia nu curge împotriva
reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate restrâns
încuviinţeze actele. Prescripţia nu curge între so
Din aceste prevederi legale re
a) între ocrotitor (p
judecătoresc şi persoana ocrotit
administrarea bunurilor celor ocroti
1
Trib. Supr., Secţ. civi., dec. nr. 1860/1986 în C.D. 1986, p. 47.
2
rezolvarea reclamaţiei administrative făcute de cel îndrept
privire la restituiri sau despăgubiri, în temeiul unui contract de transport sau
de prestare a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii, însă cel mai târziu pân
expirarea unui termen de 3 luni socotit de la înregistrarea reclama
(Beleiu, 2006, p. 290)
cu aceste cauze de suspendare se impun a fi făcute unele preciz
a majoră se admite a fi un eveniment imprevizibil şi insurmontabil,
cum ar fi un cutremur de pământ, o inundaţie etc.1
Pentru a fi o cauz
suspendare a prescripţiei extinctive, forţa majoră trebuie să se refere la titularul
ţiune, împiedicându-l să formuleze cerere de chemare în
Cât priveşte cea de a doua cauză de suspendare a prescrip
te atât pe creditor, cât şi pe debitor care trebuie să se afle în rândul
elor armate, iar acestea să fie puse pe picior de război.
ia administrativă pentru a duce la suspendarea prescripţ
îndeplinească, cumulativ, următoarele două cerinţe: să aib
i restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a
ştă şi telecomunicaţii şi, în al doilea rând, să nu treac
înregistrarea reclamaţiei. Dacă răspunsul la reclama
înainte de împlinirea termenului de 3 luni, prescripţia este suspendat
la data primirii răspunsului.
În literatura de specialitate s-a considerat că dispoziţiile art. 13 lit. c
1958 se aplică şi reclamaţiei administrative reglementat
art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu
prescripţia este suspendată pe 30 de zile, iar în practica
-a decis că cele 3 luni prevăzute în art. 13 lit. c din Decretul
1958 reprezintă durata demersurilor necesare obţinerii încuviin
prealabile date de autoritatea tutelară pentru acceptarea unei mo
numele minorului de către reprezentantul său legal, în condiţiile stabilite de art.
129 din Codul familiei.
ţiilor art. 14 din Decretul nr. 167/1958:
i cei ce se află sub ocrotirea lor, între curatori şi acei pe care
rice alte persoane care, în temeiul legii sau al hot
bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate,
ia nu curge cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate.
ia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu cât timp nu are
i nici împotriva celui cu capacitate restrânsă cât timp nu are cine s
ia nu curge între soţi în timpul căsătoriei”.
Din aceste prevederi legale rezultă că prescripţia este suspendată:
a) între ocrotitor (părinte, tutore, curator) şi ocrotit (minor, interzisul
şi persoana ocrotită prin curatelă) pe timpul cât socotelile privind
administrarea bunurilor celor ocrotiţi nu au fost date şi aprobate;
1986 în C.D. 1986, p. 47.
1986 în C.D. 1986, p. 82.
ţia extinctivă
106
cute de cel îndreptăţit cu
gubiri, în temeiul unui contract de transport sau
cel mai târziu până la
3 luni socotit de la înregistrarea reclamaţiei”.
cute unele precizări.
şi insurmontabil,
Pentru a fi o cauză de
se refere la titularul
formuleze cerere de chemare în
spendare a prescripţiei, ea
se afle în rândul
pentru a duce la suspendarea prescripţiei extinctive
ă aibă ca obiect
i restituiri întemeiate pe un contract de transport sau de prestare a
nu treacă mai mult
spunsul la reclamaţie este dat
ia este suspendată numai
iile art. 13 lit. c din
iei administrative reglementată de
2004 privind contenciosul administrativ, cu
pe 30 de zile, iar în practica
zute în art. 13 lit. c din Decretul
inerii încuviinţării
pentru acceptarea unei moşteniri în
iile stabilite de art.
şi acei pe care-i
rice alte persoane care, în temeiul legii sau al hotărârilor
ror bunuri sunt astfel administrate,
iu cât timp nu are
cât timp nu are cine să-i
ă:
i ocrotit (minor, interzisul
) pe timpul cât socotelile privind

b) cât timp cel lipsit de capacitatea de exerciţiu nu are reprezentant legal,
precum şi pe timpul cât minorul cu capacitate de exerciţiu nu are ocrotitor legal
care să-i încuviinţeze actele juridice;
c) pe timpul căsătoriei între soţi, indiferent dacă soţii convieţuiesc sau sunt
despărţiţi în fapt.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958:
„după încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de
suspendare”.
Aceasta înseamnă că suspendarea prescripţiei are ca efect general înlăturarea
din termenul de prescripţie a perioadei de timp cât a durat cauza de suspendare.
După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia extinctivă îşi reia cursul,
socotindu-se în termenul de prescripţie şi perioada de timp scursă înainte de
intervenirea cauzei de suspendare. Cu alte cuvinte, suspendarea prescripţiei
extinctive produce ca efect general oprirea cursului prescripţiei pe toată
perioada cât a durat cauza de suspendare. Această perioadă de timp nu este
luată în calculul termenului de prescripţie.
Pentru ca titularului dreptului la acţiune să i se dea posibilitatea să aibă la
îndemână timpul necesar pentru introducerea acţiunii şi procurării dovezilor de
care înţelege să se folosească pentru dovedirea dreptului său, în art. 15 alin. 2
din Decretul nr. 167/1958 s-a prevăzut că:
„Prescripţia nu se va împlini totuşi înainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la
data încetării cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se
vor împlini decât după expirarea unui termen de 1 lună de la suspendare”.
Acest efect al suspendării prescripţiei extinctive a fost denumit în literatura de
specialitate ca efect special, el producându-se numai în cazurile prevăzute
expres de textul de lege.
Efectul special al suspendării prescripţiei constă, în realitate, în prelungirea
termenului de prescripţie cu 6 luni pentru prescripţiile mai mari de 6 luni dacă
a apărut cauza de suspendare în ultimele 6 luni ale termenului de prescripţie.
Aşa, spre exemplu, dacă termenul de prescripţie este de un an şi până la
intervenirea cauzei de suspendare s-au scurs 11 luni, prescripţia nu se va
împlini decât după trecerea unui termen de 5 luni de la încetarea cauzei de
suspendare. Pentru prescripţiile mai mici de 6 luni, termenul de prescripţie se
prelungeşte cu o lună, indiferent când a intervenit cauza de suspendare.
Sarcina de lucru 5
Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive?

4.6. Întreruperea prescripţie extinctive
Cursul prescripţiei extinctive poate fi modificat nu numai prin suspendare, ci şi
prin întrerupere.
Prin întreruperea prescripţiei se înţelege înlăturarea din termenul de
prescripţie a perioadei scurse până la intervenirea cauzei de întrerupere.
(Beleiu, 2006, p. 296)
Întreruperea prescripţiei extinctive se justifică, aşa cum rezultă din cauzele de
întrerupere, pe împrejurări care ţin de încetarea stării de pasivitate a titularului
dreptului la acţiune, precum şi pe încetarea împotrivirii debitorului, împrejurări
ce au loc în cursul prescripţiei.
Cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive sunt prevăzute în alin.1 al
art.16 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia prescripţia se întrerupe:
a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de cel în
folosul căruia curge prescripţia;
b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, chiar
dacă cererea a fost introdusă la o instanţă judecătorească necompetentă.
Aceste prevederi legale impun unele precizări privind cauzele de întrerupere a
Pentru a produce efectele întreruperii prescripţiei prevăzute de lege,
recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie trebuie să fie neechivocă.
Recunoaşterea obligaţiei de către debitor nu este supusă nici unei formalităţi,
ea putând fi făcută expres (o scrisoare, o cerere etc.) sau tacit (plata dobânzilor
care semnifică existenţa datoriei). Chemarea în judecată a debitorului de către
creditor are ca efect întreruperea prescripţiei numai dacă este vorba de o
acţiune efectivă, adică făcută în scopul de a fi admisă, iar cererea să fie admisă
printr-o hotărâre definitivă, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 16 alin. final
din Decretul 167/1958.
Efectele întreruperii prescripţiei extinctive sunt prevăzute în art.17 din
Decretul 167/1958 potrivit căruia:
„întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se ivi împrejurarea care a întrerupt-o.
După întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie”.
Din aceste prevederi legale rezultă că întreruperea prescripţiei are ca efect, în
primul rând, că timpul ce s-a scurs de la începerea cursului prescripţiei şi până
la intervenirea cauzei de întrerupere nu intră în calculul termenului de
prescripţie şi, în al doilea rând, după încetarea cauzei de întrerupere începe să
curgă un nou termen de prescripţie, fie din ziua următoare datei recunoaşterii,
fie de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
Noua prescripţie care începe să curgă după încetarea cauzei de întrerupere este
de aceeaşi natură ca cea anterioară, adică de aceeaşi durată.
Prescripţia nu se va întrerupe, prevede art. 16 alin. final din Decretul nr.
167/1958:

„dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată sau
executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel ce a făcut-o a renunţat
la ea”.
4.7. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă
În conformitate cu prevederile art. 19 din Decretul nr. 167/1958:
„Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind
temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, să dispună
chiar şi din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită.
Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea
cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie”.
Din aceste prevederi legale rezultă că repunerea în termenul de prescripţie se
înfăţişează ca fiind beneficiul pe care legea îl acordă titularului dreptului la
acţiune care, din motive temeinic justificate, nu a putut formula acţiune în
justiţie în termenul de prescripţie, astfel că instanţa de judecată este îndreptăţită
să soluţioneze în fond, cererea de chemare în judecată, deşi a fost introdusă
după împlinirea termenului de prescripţie. (Beleiu, 2006, p. 302)
În lege sunt prevăzute uneori cazuri speciale de repunere în termenul de
prescripţie.
Astfel în art. 13 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar1
s-a prevăzut că:
„moştenitorii care nu îşi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în
circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se
cuvine din terenurile ce au aparţinut autorilor lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat
moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei”.
Tot astfel, prin art. 5 alin. 4 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea
situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea
statului2
s-a dispus că:
„moştenitorii, în sensul prezentei legi, sunt socotiţi de drept acceptanţii succesiunii de la data
depunerii cererii prevăzute în art. 14”
pentru restituirea în natură a apartamentelor intrate în proprietatea statului ca
efect al naţionalizării ori în alt mod sau, după caz, acordarea de despăgubiri.
Spre deosebire de suspendarea sau întreruperea prescripţiei, unde prin lege sunt
expres şi limitativ prevăzute cazurile în care acestea intervin, la repunerea în
termenul de prescripţie asemenea situaţii nu sunt prevăzute de lege, ele fiind
lăsate la aprecierea instanţelor de judecată care, de la caz la caz, pot să dispună
repunerea în termenul de prescripţie dacă apreciază că sunt motive temeinic
justificate pentru aceasta.
În literatura de specialitate şi practica judecătorească1
s-a considerat că
repunerea în termenul de prescripţie exclude forţa majoră care constituie cauză
1
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
2
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995.

Andy Puşcă
de suspendare, precum
pentru depăşirea termenului de prescrip
formulare sintetică
termen este o noţiune care exclude
unde încetează culpa iar aceasta
În practica judecă
următoarele cauze ce justific
- existenţa unor împrejur
în străinătate), care l
la care era chemat2
- spitalizarea repetat
organele de urmărire penal
- părăsirea minorului
Potrivit dispoziţiilor alin. 2 al art. 19 din Decretul nr. 167
repunere în termen va putea fi f
cauzei care justifică
pentru repunerea în termen se refer
şi la acordarea din oficiu a repunerii în termenul de prescrip
lege nu menţioneaz
o lună trebuie solu
introdusă şi cererea de chemare în judecat
(Beleiu, 2006, p. 346)
sau separat. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se
soluţionează cererea de repunere în termenul de prescrip
aceea se trece, dacă
de repunere în termen nu înseamn
Repunerea în termenul de prescrip
socotită neîmplinită
2006, p. 169)
Admiterea cererii de repunere în termen necesit
trebuie să fie motivat
controlului judiciar.
prevăzute de Legile nr. 18
fie necesară o hotă
1
2
Plen. Trib. Supr., Dec. de îndrumare nr. 7/1963 în C.D. 1963, p. 15.
3
Trib. Supr., Secţ. civ., dec. nr. 1465/1968 în RRD nr. 3
de suspendare, precum şi orice culpă din partea titularului dreptului la ac
ea termenului de prescripţie. În literatura de specialitate, într
formulare sintetică, dar suficient de sugestivă s-a arătat că „Repunerea în
ţiune care exclude şi forţa majoră şi culpa. Domeniul ei începe
culpa iar aceasta încetează unde începe forţa major
În practica judecătorească au fost considerate ca fiind temeinic justificate,
cauze ce justifică repunerea în termenul de prescripţie
a unor împrejurări speciale în care s-a găsit moştenitorul
tate), care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei succesiuni
2
;
spitalizarea repetată ori îndelungată; cunoaşterea unor fapte stabilite de
ărire penală, după împlinirea termenului de prescrip
sirea minorului3
etc.
ţiilor alin. 2 al art. 19 din Decretul nr. 167/1958 cererea de
repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea
cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie. Termenul de o lun
pentru repunerea în termen se referă nu numai repunerea în termen la cerere, ci
i la acordarea din oficiu a repunerii în termenul de prescripţie. De
ionează, în literatura de specialitate s-a precizat că în ter
trebuie soluţionată cererea de repunere în termenul de prescrip
i cererea de chemare în judecată pentru judecarea în fond a pricinii.
(Beleiu, 2006, p. 346) Ambele pretenţii pot fi formulate într-o singur
t. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se
cererea de repunere în termenul de prescripţie şi numai dup
aceea se trece, dacă este cazul, la judecarea în fond a pricinii. Admiterea cererii
de repunere în termen nu înseamnă şi admiterea în fond a acţiunii.
Repunerea în termenul de prescripţie are ca principal efect că prescrip
neîmplinită deşi termenul a expirat. (Boroi & Stănciulescu, Drept civil,
cererii de repunere în termen necesită o hotărâre judec
fie motivată deoarece admiterea sau respingerea cererii este supus
controlului judiciar. Repunerea în termenul de prescripţie în condi
zute de Legile nr. 18/1991 şi 112/1995 au operat de plin drept, f
o hotărâre judecătorească în acest sens.
1973 în C.D. 1973, p. 181.
/1963 în C.D. 1963, p. 15.
1968 în RRD nr. 3/1969, p. 170.
ţia extinctivă
110
din partea titularului dreptului la acţiune
ie. În literatura de specialitate, într-o
Repunerea în
i culpa. Domeniul ei începe
a majoră”.
au fost considerate ca fiind temeinic justificate,
repunerea în termenul de prescripţie:
tenitorul (era stabilit
afle despre deschiderea unei succesiuni
terea unor fapte stabilite de
scripţie;
1958 cererea de
ă de la încetarea
. Termenul de o lună
nu numai repunerea în termen la cerere, ci
Deşi textul de
ă în termenul de
cererea de repunere în termenul de prescripţie şi
pentru judecarea în fond a pricinii.
o singură cerere
t. Indiferent cum sunt formulate aceste cereri mai întâi se
ie şi numai după
este cazul, la judecarea în fond a pricinii. Admiterea cererii
iunii.
ă prescripţia este
nciulescu, Drept civil,
râre judecătorească ce
deoarece admiterea sau respingerea cererii este supusă
ţie în condiţiile
1995 au operat de plin drept, fără să mai

Sarcina de lucru 6
Ce înţelegeţi prin «cauze temeinic justificate» care ar putea antrena
repunerea în termenul de prescripţie?
4.8. Împlinirea (calculul) prescripţiei extinctive
Împlinirea prescripţiei înseamnă determinarea momentului la care expiră
termenul de prescripţie extinctivă.
Pentru stabilirea acestui moment, de regulă, este necesar să se facă un calcul ce
presupune cunoaşterea următoarelor elemente:
a) termenul de prescripţie extinctivă aplicabil în cazul dat;
b) începutul acestui termen;
c) dacă în cursul prescripţiei a intervenit ori nu, vreo cauză de întrerupere sau
suspendare a prescripţiei;
d) regulile de calcul a termenului de prescripţie.
Regulile de calcul al termenului de prescripţie extinctivă sunt cuprinse în
Decretul nr. 167/1958, în Codul civil şi în Codul de procedură civilă.
În Decretul nr. 67/1958 sunt menţionate doar reguli care privesc începutul
termenului de prescripţie, Codul civil cuprinde, şi el, o reglementare
fragmentară a regulilor de calcul a termenului de prescripţie, iar la aceste
dispoziţii legale privind regulile referitoare la începutul şi calculul termenelor
de prescripţie se adaugă dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Modul de calcul al termenului de prescripţie extinctivă stabilit în ani şi luni se
face potrivit dispoziţiilor art. 100 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă.
Astfel, termenul de prescripţie stabilit în ani şi luni se va împlini în ziua
corespunzătoare zilei în care a început să curgă din ultimul an sau din ultima
lună (spre exemplu, termenul de 3 ani început la 21 ianuarie 1994 se va împlini
la 21 ianuarie 1997).
Dacă termenul de prescripţie este stabilit în zile se vor aplica dispoziţiile art.
1887 C. civ. potrivit căruia:
„Termenul de prescripţie se calculează pe zile şi nu pe ore. Prin urmare ziua în cursul căreia
prescripţia începe nu intră în acel calcul”. De asemenea, în art. 1889 se prevede că
„Prescripţia nu se socoteşte câştigată decât după împlinirea celei de pe urmă zile a
termenului definit de lege”.
Acest sistem de calcul stabilit de către Codul civil poartă denumirea de sistem
de calcul intermediar, deoarece spre deosebire de sistemul termenului exclusiv,
calculat pe zile libere, care nu ia în calcul nici prima şi nici ultima zi ale

Andy Puşcă
termenului de prescrip
pline, în care intră
prescripţie, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescrip
dar ia în calculul termenului de prescrip
Drept civil, 2006, p. 170)
Teste de autoevaluare
1) Normele care reglementeaz
a) au caracter imperativ;
b) pot fi înlăturate prin dispozi
juridic civil;
c) pot fi invocate de p
către instanţă
2) Termenul de prescrip
a) de la data primului act prin care posesia a fost tulburat
b) de la data ultimului act prin care posesia a fost tulburat
c) de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia s
pe cel care ră
Rezumat
sens material, neexercitat în termenul prev
aplicare a prescrip
de izvorul lor. Prin termen de prescrip
timp stabilit de lege în
material, sub sancţ
înţelege înlăturarea din termenul de prescrip
intervenirea cauzei de întrerupere. Suspendarea prescrip
în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescrip
situaţiile ori împrejur
imposibilitatea de a ac
termenul de prescrip
acordă titularului dreptului la ac
a putut formula ac
de judecată este îndrept
judecată, deşi a fost introdus
Împlinirea prescrip
termenul de prescrip
termenului de prescripţie şi de sistemul termenului inclusiv, calculat pe zile
pline, în care intră în calcul atât prima cât şi ultima zi ale termenului de
e, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescrip
dar ia în calculul termenului de prescripţie ultima zi. (Boroi & St
Drept civil, 2006, p. 170).
este de autoevaluare
Normele care reglementează prescripţia extinctivă:
au caracter imperativ;
ăturate prin dispoziţii de voinţă contrare ale părţilor
juridic civil;
pot fi invocate de părţile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de
tre instanţă.
Termenul de prescripţie pentru acţiunile posesorii începe să curg
de la data primului act prin care posesia a fost tulburată;
ultimului act prin care posesia a fost tulburată;
de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia să cunoască
pe cel care răspunde de ea.
ia extinctivă poate fi definită ca fiind stingerea dreptului la ac
sens material, neexercitat în termenul prevăzut de lege. Domeniul principal de
aplicare a prescripţiei extinctive îl constituie drepturile de creanţă
de izvorul lor. Prin termen de prescripţie extinctivă se înţelege intervalul de
timp stabilit de lege înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la ac
material, sub sancţiunea pierderii acelui drept. Prin întreruperea prescrip
turarea din termenul de prescripţie a perioadei scurse pân
intervenirea cauzei de întrerupere. Suspendarea prescripţiei extinctive const
în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripţie, pe timpul cât dureaz
iile ori împrejurările, limitativ prevăzute de lege, care îl
imposibilitatea de a acţiona pe titularul dreptului la acţiune. Repunerea în
termenul de prescripţie se înfăţişează ca fiind beneficiul pe care legea îl
titularului dreptului la acţiune care, din motive temeinic justificate, nu
a acţiune în justiţie în termenul de prescripţie, astfel c
este îndreptăţită să soluţioneze în fond, cererea de chemare în
şi a fost introdusă după împlinirea termenului de prescrip
Împlinirea prescripţiei înseamnă determinarea momentului la care expir
termenul de prescripţie extinctivă.
ţia extinctivă
112
i de sistemul termenului inclusiv, calculat pe zile
i ultima zi ale termenului de
e, sistemul intermediar nu ia în calcul ziua în care începe prescripţia,
(Boroi & Stănciulescu,
ţilor actului
ile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de
ă curgă:
cunoască tulburarea şi
ca fiind stingerea dreptului la acţiune în
zut de lege. Domeniul principal de
iei extinctive îl constituie drepturile de creanţă, indiferent
elege intervalul de
ruia trebuie exercitat dreptul la acţiune în sens
iunea pierderii acelui drept. Prin întreruperea prescripţiei se
a perioadei scurse până la
iei extinctive constă
ie, pe timpul cât durează
zute de lege, care îl pun în
iune. Repunerea în
ca fiind beneficiul pe care legea îl
iune care, din motive temeinic justificate, nu
ie, astfel că instanţa
ioneze în fond, cererea de chemare în
împlinirea termenului de prescripţie.
erminarea momentului la care expiră

Andy Puşcă
3) Cursul prescripţ
a) prin introducerea unei cereri de chemare în judecat
b) între soţi în t
c) cât timp persoana cu capacitate de exerci
legal.
4) Termenul de prescrip
a) de la data primului act prin care posesia a fost tulburat
b) de la data ultimului act prin
c) de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia s
pe cel care ră
5) Efectul repunerii în termen const
a) reluarea cursului prescrip
b) soluţionarea ac
c) socotirea prescrip
Răspunsuri la întreb
1. a; 2. a; 3. b; 4. a
Lucrare de verificare aferent
1. Eroarea – viciu de consim
2. Defineşte prescrip
prescripţie extinctiv
Nota bene. Lucrarea va fi transmis
anunţului de executare a ei, iar rezultatul evalu
acesta sau prin platforma eLearning.
Bibliografie minimal
Beleiu, Gheorghe (2003).
Subiectele dreptului civil.
236-310.
Boroi, Gabriel (2008).
revizuită şi adăugită
Lupulescu, D. (2000).
183-214.
Cursul prescripţiei se suspendă:
prin introducerea unei cereri de chemare în judecată;
ţi în timpul căsătoriei;
cât timp persoana cu capacitate de exerciţiu deplină are reprezentant
Termenul de prescripţie pentru acţiunile posesorii începe să curg
de la data primului act prin care posesia a fost tulburată;
de la data ultimului act prin care posesia a fost tulburată;
de la data când posesorul a cunoscut sau trebuia să cunoască
pe cel care răspunde de ea.
Efectul repunerii în termen constă în:
reluarea cursului prescripţiei;
ionarea acţiunii pe fond, deşi termenul de prescripţie a expirat;
socotirea prescripţiei ca neîmplinită.
spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
a, 5. c.
Lucrare de verificare aferentă capitolelor 1 şi 2
viciu de consimţământ.
te prescripţia extinctivă şi prezintă termenele generale ş
ie extinctivă.
Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data
ului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin
latforma eLearning.
Bibliografie minimală
Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
Subiectele dreptului civil. Ediţia a VIII-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp.
Boroi, Gabriel (2008). Drept civil. Partea generală. Persoanele.
ăugită, Bucureşti: Hamangiu, pp. 341-408.
Lupulescu, D. (2000). Drept civil. Introducere în dreptul civil. Gala
ţia extinctivă
113
are reprezentant
ă curgă:
cunoască tulburarea şi
ţie a expirat;
rile din testele de autoevaluare
termenele generale şi speciale de
tutorelui în termen de 7 zile de la data
i va fi comunicat prin
Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
ti: Universul Juridic, pp.
. Persoanele. Ediţia a III-a
Galaţi: s.e., pp.

Bibliografie de elaborare a cursului
Andrei, P. P., & Apetrei, I. (1998). Drept civil Partea generală. Persoanele. Iaşi: Editura
Ankarom.
Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului
civil. Ediţia a VIII-a. Bucureşti: Universul Juridic.
Beleiu, Gheorghe (2006). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului
civil. Ediţia a X-a, revăzută şi adăugită de Marian Nicolae şi Petrică Truşcă. Bucureşti:
Universul Juridic.
Boroi, Gabriel (2003). Drept civil. Partea generală. Persoanele. Bucureşti: All Beck.
Boroi, Gabriel (2008). Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a III-a revizuită şi
adăugită, Bucureşti: Hamangiu.
Boroi, G.; Stănciulescu, L.; Almăşaa, A.; Pădurariu, I. (2008). Drept civil. Curs selectiv
pentru licenţă. Teste grilă. Ediţia a IV-a revizuită şi actualizată. Bucureşti: Hamangiu.
Chelaru, Eugen (2007). Drept civil. Partea generală. Bucureşti: C. H. Beck.
Dogaru, Ion; Sevastian, Cercel (2007). Drept civil. Partea generală. Bucureşti: C. H. Beck.
Dogaru, I.; Popa, Nicolae et all. (2008). Bazele dreptului civil. Vol. I. Teoria generală.
Bucureşti: C.H. Beck.
Hamangiu, C.; Rosetti–Bălănescu, I.; Băicoianu, Al. (1996). Tratat de drept civil român, vol.
I, Bucureşti: All Beck.
Lupulescu, D. (1973). Dreptul de proprietate comună pe cote-părţi şi aplicaţiile sale practice.
Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
Micescu, Istrate (2000). Curs de drept civil, Bucureşti: All Beck.
Nicolae, Marian (2004). Prescripţia extinctivă. Bucureşti: Rosetti.
Pop, T. (1994). Drept civil român. Bucureşti: Lumina Lex.
Puşcă, Andy (2006). Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Bucureşti: Didactică şi
Pedagogică.
Stătescu, Constantin; Bârsan, Corneliu (1998). Tratat de drept civil. Teoria generală a
obligaţiilor. Bucureşti: All Educational.
Turianu, C. (2005). Curs de drept civil. Partea generală. Bucureşti: Editura Universitară.
Ungureanu, Ovidiu (2007). Drept civil. Introducere. Ediţia a 8-a. Bucureşti: C.H. Beck.
Ungureanu, O., & Jugastru, C. (2003). Drept civil. Persoanele. Bucureşti: Rosetti.
Urs, Iosif R. (2001). Drept civil român. Teoria generală. Bucureşti: Oscar Print.
Zlătescu, Victor Dan (2000). Tratat elementar de drept civil român, Teoria generală. Vol. I.
Bucureşti: Editura Calistrat Hogaş.

Drept civil. unitatea iv

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Andere mochten auch (13)

Ähnlich wie Drept civil. unitatea iv

Ähnlich wie Drept civil. unitatea iv (16)

Mehr von bc82gad

Mehr von bc82gad (13)

Drept civil. unitatea iv