Jan Van Helsing-Organizatii secrete
•
5 gefällt mir•1,960 views
Jan Van Helsing-Organizatii secrete
Empfohlen
Empfohlen
Weitere ähnliche Inhalte
Was ist angesagt?
Was ist angesagt? (20)
Ähnlich wie Jan Van Helsing-Organizatii secrete
Ähnlich wie Jan Van Helsing-Organizatii secrete (20)
Mehr von Robert Kocsis
Mehr von Robert Kocsis (15)
Jan Van Helsing-Organizatii secrete
- 1. Jan van Helsing ORGANIZA IILE SECRETEŢ ŞI PUTEREA LOR ÎN SECOLUL XX O C L UZ ÎN RE EAUA LOJILOR,Ă Ă Ă Ţ A ÎNALTEI FINAN E ŞI POLITICIŢ
- 2. 2
- 3. X-Man - Director X-Man - Coperta X-Man - Redactor X-Man - Corectura X-Man - Tehnoredactare Toate drepturile sunt rezervate Editurii X© . Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat f ră ă ă permisiunea scris a Editurii Xă © . Drepturile de distribu ie în str in tate apar in înţ ă ă ţ exclusivitate Editurii X© . Cartea prin poşt : @yahoo.comă © Copyright © Copyright pentru edi iaîn limba român Edituriiț ă X© . Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionaleț a României Viitor cu cap de mort/Radu Cinamar; ISBN: 978-6xx-xxxx-xx-x Tip rit la X-Man Factoryă © 3
- 4. Jan van Helsing ORGANIZA IILE SECRETEŢ ŞI PUTEREA LOR ÎN SECOLUL XX O C L UZ ÎN RE EAUA LOJILOR,Ă Ă Ă Ţ A ÎNALTEI FINAN E ŞI POLITICIŢ 2012 4
- 5. CUPRINS O c l uz în re eaua Lojilor,ă ă ă ţ a Înaltei Finan e şi Politiciţ ..............................1 O c l uz în re eaua Lojilor,ă ă ă ţ a Înaltei Finan e şi Politiciţ ..............................4 Cuprins.........................................................5 CAPITOLUL I..................................................7 Ce scop au r zboaiele pentru omenire?ă ............9 De la ce gânduri ne sustrage pe noi mass-media?......................................10 Câteva exemple (cu privire la putere): ..........12 Un alt exemplu (cu privire la bani):................13 Ce poate fi aceasta?.....................................17 Familia Rotschild..........................................31 Protocoalele În elep ilor Sionuluiţ ţ ...................33 Ilumina ii bavarezi ai lui Adam Weishauptţ ......39 B t lia de la Waterlooă ă ..................................48 Masoneria în America...................................50 Karl Marx.....................................................55 Planul pentru un guvern mondial...................56 Albert Pike şi Ku-Klux-Klanul.........................58 Traficul cu opium al casei regale engleze în secolul al XVIII-lea........................................63 Rotschild şi plutonul de execu ieţ ...................66 Cum se însceneaz un r zboi mondial?ă ă ..........68 Primul r zboi mondial din perspectivaă Ilumina ilorţ ..................................................70 Finan area revolu iei bolşeviceţ ţ .....................73 Declara ia Balfourţ ........................................74 Masa Rotundă..............................................78 Preg tirea celui de al doilea r zboi mondială ă ...81 Adolf Schicklgruber şi Organiza ia secret Thuleţ ă ..........................85 Care a fost pozi ia Americii?ţ ..........................91 Ce s-a ob inut prin cel de al doilea r zboiţ ă mondial?.....................................................97 R zboiul bio-psihologică ...............................106 UFO...........................................................110 Organiza ia VRILţ .........................................117 5
- 6. Atentatul asupra lui Kennedy......................122 Vaticanul...................................................126 Fondul Monetar Interna ionalţ ......................131 Prin liberul schimb de m rfuri spre domina ieă ţ mondială...................................................133 Problema Serbiei........................................138 666...........................................................143 666 este semnul puterii banului evreiesc.........................................145 CAPITOLUL II.............................................147 Interogatoriul ambasadorului sovietic Cristian Jurevitsch Rakovski luat de c tre func ionarulă ţ GPU, Gabriel G. Kuzmin, la 26 ianuarie 1938, la Moscova.................................................147 INTRODUCERE............................................148 CAPITOLUL III.............................................220 DESPRE PERSOANA AUTORULUI...................220 UN ADEV RAT ACT DE ACUZAREĂ ÎMPOTRIVA EVREILOR.................................221 Un evreu d la iveal întreaga profunzime aă ă vinov iei luiăţ ..............................................221 UN MESAJ C TRE NEEVREIĂ ........................230 sfârsit........................................................246 6
- 8. Imagina i-v c sunte i un locuitor de pe o altţ ă ă ţ ă planet sau galaxie, a i str b tut cu navaă ţ ă ă dumneavoastr câ iva ani lumin şi v îndrepta iă ţ ă ă ţ c tre planeta noastr . Misiunea dumneavoastră ă ă este s cerceta i aceast planet , s lua iă ţ ă ă ă ţ contact cu locuitorii ei, s schimba i informa iiă ţ ţ ştiin ifice şi de orice alt natur . Dac totul seţ ă ă ă desf şoar pozitiv şi v-a i convins de sinceritateaă ă ţ şi caracterul paşnic al locuitorilor, atunci planeta noastr ar putea intra în comunitateaă intergalactic . Deci, s-ar putea lua contact cu al iă ţ locuitori ai altor planete pe baz deschis , ceeaă ă ce ar însemna un salt imens în conştiin aţ p mântenilor, dar şi în domeniul tehnologic şi ală societ ii.ăţ Când a i intrat pe orbitaţ P mântului,ă deschide i radioul s prinde i o lungime de und .ţ ă ţ ă A i prins întâmpl tor un canal ce transmite ştiri.ţ ă Constata i deodat c ave i de-a face cu oţ ă ă ţ planet r zboinic , ai c rei locuitori nu seă ă ă ă r zboiesc cu o alt planet , ci se omoar între ei.ă ă ă ă Constata i c la prima vedere nu exist oţ ă ă motiva ie la baza acestor r zboaie: unii se luptţ ă ă pentru credin a lor, al ii pentru probleme rasiale.ţ ţ Unii nu sunt mul umi i cu m rimea teritoriului lor,ţ ţ ă al ii se lupt pentru a supravie ui, sau pentru cţ ă ţ ă nu au ce mânca. Unii urm resc numai banii, dar to i au înă ţ vedere interesul propriu. V da i seama că ţ ă 8
- 9. aceast planet nu este în m sur s se ocupeă ă ă ă ă cu schimburi de informa ii sau tehnologii, pe careţ dumneavoastr a i vrea s i le oferi i. Indiferentă ţ ă ţ în ce ar v-a i duce, darurile dumneavoastr nuţ ă ţ ă vor fi date în folosin a binelui public, ciţ conduc torii acestor ri le vor folosi pentruă ţă interesele lor egoiste. V-a i pus vreodat întrebarea, de ce oameniiţ ă poart mereu r zboaie, unii contra altora?ă ă Jean Jacques Babel, om de ştiin elve ian, aţă ţ stabilit c în ultimii 5600 de ani omenirea aă purtat 14500 de r zboaie, în care au murit treiă miliarde şi jum tate de oameni. Aceast cifră ă ă reprezint jum tate din popula ia globului. Înă ă ţ 1991 s-au înregistrat, spre exemplu, 52 de r zboaie, respectiv, 52 de focare de r zboi peă ă acest p mânt.ă În secolul nostru putem num ra 104 ideologiiă contradictorii care se combat şi care justifică omorârea altor milioane de oameni. CE SCOP AU R ZBOAIELE PENTRUĂ OMENIRE? Cu aceast tem s-au ocupat de-a lungulă ă secolelor filozofii şi organiza iile pacifiste şi auţ constatat c , din când în când, aproape toateă vie uitoarele p mântului se lupt pentru hran şiţ ă ă ă pentru teritorii. Dar purtarea agresiv aă animalelor nu poate fi acceptat la oameni,ă aceştia din urm având inteligen , conştiin şiă ţă ţă etic .ă C luptele pot folosi ca amuzament, am v zută ă în antica Rom , unde gladiatorii erau puşi s seă ă 9
- 10. lupte pentru a distrage plebea de la problemele ei. Acelaşi principiu îl au ast zi televiziunea,ă video, fotbalul, pentru a-l distrage pe cet eanulăţ superficial de la gânduri legate de existen a luiţ f r sens.ă ă DE LA CE GÂNDURI NE SUSTRAGE PE NOI MASS-MEDIA? Ce ar putea omul s afle sau s descopere,ă ă dac n-ar fi încontinuu distras? Zicala vecheă „când doi se ceart , al treilea câştig “ esteă ă cunoscut . Dac o aplic m la persoane sau riă ă ă ţă de pe planeta noastr , vom vedea c acestă ă proverb este perfect aplicabil. De exemplu, un sistem bancar care a acordat un credit unei riţă ce poart r zboiul, este desigur foarte interesată ă ca r zboiul s nu se termine repede. Prin r zboiă ă ă şi situa ii care creeaz nelinişte, na iunile pot fiţ ă ţ aduse în situa ia s accepte, de exemplu,ţ ă intrarea în NATO, în ONU, lucru pe care nu l-ar fi f cut în condi ii normale, de linişte.ă ţ Pentru majoritatea celor neinteresa i deţ mersul istoriei, afar de cei mor i, nu este vizibilă ţ ă o coeren între ultimele r zboaie ale secoluluiţă ă nostru. Poate c r zboaiele, în afara industriei deă ă armament, aduc şi altcuiva un folos? Sunt într-adev r, numai motive ideologice aleă unor grupuri care dezl n uie conflicte, sau poateă ţ se afl altcineva în culise? Cine poate fi a treiaă persoan , sau al treilea grup? De unde provină imaginile duşm noase de care suntem asalta iă ţ prin intermediul religiei, c r ilor sau mass-ă ţ mediei? Cine poate profita de ura şi degenerarea 10
- 11. oamenilor? În aceast carte vom ar ta câtevaă ă persoane foarte reale. În anul 1773, la o adres de pe o stradă ă evreiasc din Frankfurt, s-au pl nuit în mareă ă secret trei r zboaie mondiale, care urmau să ă b t toreasc drumul c tre instaurarea unuiă ă ă ă guvern mondial, pân la sfârşitul anului 2000.ă Ideea de a instaura un guvern mondial nu este nou . Vaticanul a încercat, pân în zilele noastre,ă ă s fac din omenire o lume catolic , în acestă ă ă scop sacrificând milioane de oameni. Islamul şi-a fixat de asemenea acest el, iarţ prin faptul c are cea mai numeroas şi maiă ă fanatic religie din lume, are şi cele mai mariă şanse de succes. O alt forma iune este ceaă ţ panslavist , a c rei ideologie a fost fondat deă ă ă Petru cel Mare. elul ei era neutralizareaŢ Germaniei şi Austriei, dup înrobirea Europei,ă cucerirea Indiei şi a Persiei. Merit men ionat şiă ţ ă ideologia „Asia asiaticilor“, lucru cerut de Confedera ia statelor asiatice, în frunte cuţ Japonia. Apoi mai exist cea pangerman , careă ă tinde s controleze Europa, cu scopul de a seă extinde mai târziu. Dar persoanele despre care va fi vorba în aceast carte, sunt absolut independente deă orice religie şi nu apar in nici unei na iuni. Ei nuţ ţ sunt nici de dreapta şi nici de stânga, nici liberali, nici social-democra i, dar folosesc toateţ institu iile pentru scopurile lor. Sunt membri aiţ unei sau altei organiza ii, dar numai cu scopul deţ a îngreuna orice investiga ie, de a produceţ 11
- 12. derut printre cei "curioşi" şi a-i aduce pe oă filier greşit . Ei se folosesc de creştini ca şi deă ă evrei, de fascişti ca şi de comunişti, de sionişti ca şi de mormoni, de atei ca şi de satanişti, de cei boga i ca şi de cei s raci ... DE TO I!ţ ă Ţ Aceşti oameni mai sunt numi i în cercurile lorţ „Ilumina i“, „big Brother“, ”guvern din umbr “,ţ ă ”eminen a cenuşie“, ”guvern shadow“, "guvernţ secret". Activitatea acestor „Ilumina i“ a început încţ ă demult în Mesopotamia sub numele de ”Fr iaăţ şarpelui“. Dac vrem s integr m undevaă ă ă sistemul lor de activitate şi gândire, atunci cel mai potrivit ar fi în machiavelism, o politic ce nuă respect normele etice: o politic f r scrupule.ă ă ă ă CÂTEVA EXEMPLE (CU PRIVIRE LA PUTERE): Sunte i noul rege al unei ri şi vre i s vţ ţă ţ ă ă asigura i pentru totdeauna tronul.ţ În acest scop, chema i la dumneavoastr dou persoane,ţ ă ă independente una de alta, persoane de care sunte i sigur c vor face ceea ce le cere i. Pe unaţ ă ţ o orienta i spre stânga şi o finan a i s formezeţ ţ ţ ă un partid, pe cealalt o finan a i de asemeneaă ţ ţ şi, o sprijini i s formeze un partid de dreapta.ţ ă Acum ave i dou partide în opozi ie:ţ ă ţ dumneavoastr finan a i propaganda, alegerile,ă ţ ţ ac iunile şi sunte i cel mai bine informat asupraţ ţ planurilor lor. Ceea ce înseamn c le controla iă ă ţ pe amândou . Dori i ca unul dintre partide să ţ ă aib mai mari şanse, îi aloca i deci sume maiă ţ mari de bani decât celuilalt partid. Ambele 12
- 13. partide sunt convinse c dumneavoastr sunte iă ă ţ de partea lor. Poporul se afl atât de prins înă acest joc "stânga sau dreapta" şi invers, încât niciodat nu-şi va da seama c dumneavoastră ă ă sunte i cauza neîn elegerii dintre aceste partide.ţ ţ Dimpotriv , poporul v va chema în ajutor şi vă ă ă va cere sfatul. UN ALT EXEMPLU (CU PRIVIRE LA BANI): În r zboiul de secesiune american (1861-1865)ă au luptat statele din nord (care erau împotriva sclaviei) contra statelor din sud (care erau pentru sclavagism). Înainte de r zboi, agen ii familieiă ţ Rotschild au dus o mare propagand pentruă "Uniune" în statele din Nord. În acelaşi timp, al iţ agen i ai aceleiaşi familii Rotschild duceau oţ campanie contra "Uniunii" în statele din Sud. La izbucnirea r zboiului, Banca Rotschild din Londraă a finan at r zboiul în statele din Nord, iar Bancaţ ă Rotschild din Paris a finan at statele din Sud.ţ Singurii care au câştigat r zboiul au fost numaiă membrii familiei Rotschild. Expun mai jos principiile sistemului, pe scurt: 1.A crea conflicte în care oamenii lupt uniiă contra altora şi nu contra adev ratei cauzeă a conflictului. 2.A nu ap rea la vedere ca autor ală conflictului. 3.A sus ine cu bani toate p r ile beligerante.ţ ă ţ 4.A ap rea ca o instan împ ciuitoare, careă ţă ă doreşte terminarea conflictului. 13
- 14. "Ilumina ii" doresc st pânirea lumii şi atunciţ ă trebuie s provoace cât mai mult neîn elegereă ă ţ între popoare, acestea fiind cât mai încurcate în plasa dezinform rii. Mijloacele cele mai puterniceă prin care Ilumina ii r spândesc neîn elegereaţ ă ţ între oameni sunt aceste "organiza ii secreteţ interna ionale".ţ Şi aici ni se dezv luie Planul. Instan aă ţ "împ ciuitoare" va fi chemat s aplanezeă ă ă conflictul şi cine este pe aceast planetă ă "Instan a Împ ciuitoare"? ONU!ţ ă Trebuie s privim cine st în spatele ONU.ă ă Ilumina ii nu sunt oameni de rând, ei sunt cei maiţ boga i oameni de pe p mânt. Nu apar nici laţ ă televiziune, nici în mass-media, ei sunt cei care controleaz aceste foruri. În cazul c vreodat seă ă ă pomeneşte vreo vorb despre ei, atunci aceastaă se face numai absolut neutral sau pozitiv. Cea mai mare parte a omenirii nici nu a auzit de numele lor. Cei care au descoperit maşina iile lorţ şi le-au publicat, nu au devenit celebri, cu toate c ar fi meritat premiul Nobel. S se întreprindă ă ă ceva împotriva Ilumina ilor ar fi foarte bine, darţ cum s întreprind ceva şase miliarde deă ă oameni, împotriva cuiva despre a c rui existenă ţă nu a auzit nimic? Este un fapt cert c aproape to i oamenii suntă ţ atât de prinşi în "problemele lor personale", încât nu au v zut sau nu mai v d ce se întâmpl înă ă ă jurul lor. Cea mai mare parte a civiliza iei noastreţ sufer de boala numit "apolitica", şi nu vor să ă ă aib de-a face cu politica. Din lips de timp, dină ă 14
- 15. lips de interes, din lips de spirit critic, dină ă cauza lipsei de informa ii de specialitate, seţ ajunge la aceast absen din via a politic . Prină ţă ţ ă absen nu se ob ine nimic. Dimpotriv , fiecareţă ţ ă individ care se resemneaz , îi ajut pe Ilumina iă ă ţ s -şi ating scopul. De aceea, primul pas este deă ă a se oferi cât mai multe informa ii despre acestţ domeniu. "C uta i adev rul, deoarece adev rul v vaă ţ ă ă ă aduce libertatea!" Putem împ r i oamenii în trei categorii:ă ţ 1. Cei ce au posibilitate de ac iune.ţ 2. Cei ce privesc pasivi evenimentele. 3.Cei ce se mir numai, de cele ce seă întâmplă (de ceea ce v d).ă Aceast carte este o contribu ie la elucidareaă ţ unor fapte, o încercare de a face cunoscute fapte ce sunt inute secrete de oamenii care tragţ sforile. Poate c , în urma lecturii c r ii, unii dintreă ă ţ cititorii din categoria a treia vor trece în categoria a doua, sau poate chiar în prima. Am dori ca informa iile s nu fie înghi ite ca nişteţ ă ţ poveşti ce ne sunt zilnic prezentate de mass- media. Oamenii care ac ioneaz superficial şiţ ă sunt mul umi i de starea lucrurilor, ar face maiţ ţ bine s închid cartea aceasta.ă ă Se poate întâmpla ca unii oameni s nu maiă poat ieşi din dogmele odat însuşite, având oă ă imagine deja format asupra acestei lumi, eiă nemaiputând asimila informa ii noi, având spiritulţ 15
- 16. blocat şi nemaiavând loc pentru un alt adev r.ă Pe aceştia îi rug m s fie deschişi şi s lase,ă ă ă pentru un timp, la o parte ideile preconcepute, să fac apel la intui ie, la sensibilitatea proprie şi să ţ ă judece dac informa iile date corespund cuă ţ realitatea, sprijinindu-se numai pe fapte istorice care sunt în bun parte cunoscute. Realitateaă istoric se desf şoar pe dou planuri. Un plană ă ă ă este general, aşa-zisa opinie public , adusă ă nou , marelui public, la cunoştin de c treă ţă ă mass-media şi, mai târziu, de persoane care consemneaz aceste informa ii sub numele deă ţ "istorie". Pe alt plan se afl evenimentele ce nuă se aduc la cunoştin a opiniei publice.ţ Aceasta este lumea în care îşi duc activitatea lojile secrete, asocia iile secrete, marele capital,ţ politica, economia, religiile, toate împletite între ele. De la acest nivel se creeaz na iuni, seă ţ provoac conflicte, se numesc preşedin i, iar înă ţ cazul c nu func ioneaz , tot de aici suntă ţ ă eliminate. Dar mai ales cet eanul care-şi formeazăţ ă imaginea lumii şi p rerile de la televiziune şiă radio, din ziare, de la şcoal şi din literaturaă curent , este cel mai pu in informat despreă ţ faptele pe care le voi descrie mai jos. Este de la sine în eles c secretele sauţ ă activitatea unei loji secrete îşi îndeplinesc scopul, dac r mân, într-adev r, secrete. Existen a uneiă ă ă ţ loji secrete demonstreaz c exist ceva care liă ă ă se pare "fra ilor masoni" destul de importantţ pentru a fi inut secret fa de restul oamenilor.ţ ţă 16
- 17. CE POATE FI ACEASTA? Vom ar ta mai departe c mul i fra i masoni aiă ă ţ ţ diverselor organiza ii secrete, ocup pozi iiţ ă ţ despre care numai în vis ne putem închipui, o asemenea pozi ie "de vis" având-o una din celeţ mai importante organiza ii din America, Theţ Council of Foreign Relations. Aceast organiza ieă ţ semisecret este condus de Sindicatulă ă Rockefeller şi de c tre o organiza ie europeană ţ ă cu numele de "Comitetul celor 300". Printre membrii Comitetului celor 300 se afl şi sir Johnă J. Louden. El este reprezentantul B ncii N.M.ă Rotschild din Londra, ocupând şi pozi iile de:ţ preşedinte al B ncii "Chase Manhattan" a luiă Rockefeller, preşedinte al "Royal Dutch Petroleum", director al "Shell Petroleum Company" şi administrator al "Funda iei Ford".ţ Acestea demonstreaz puterea extraordinară ă şi influen a unei singure persoane. Dar cum aţ ajuns în asemenea pozi ie? Acest lucru este înţ leg tur cu organiza iile secrete, în acest cază ă ţ "Comitetul celor 300". În Comitet sunt 300 persoane de acest calibru, iar el nu este cu siguran , cel mai influent.ţă V pute i închipui c deciziile, hot rârile,ă ţ ă ă decretele ce se adopt când se întrunesc aceştiă oameni, au o influen hot râtoare asupraţă ă mersului lucrurilor pe plan mondial. Aceşti oameni de in secrete ce nu se spun în afar . Eiţ ă cunosc ceea ce noi nu cunoaştem, de aceea ei, cei "Ilumina i", sunt atât de puternici. A i vrea sţ ţ ă afla i despre ce secrete este vorba?ţ 17
- 18. Aceste secrete au mai toate de-a face cu trecutul planetei noastre, cu apari ia specieiţ umane, cu naşterea omului, chiar cu aşa- numitele farfurii zbur toare UFO (obiecteă zbur toare neidentificate).ă Ne închipuim c la cuvântul UFO mul i nuă ţ reac ioneaz cu pl cere. De aceea, este extremţ ă ă de important s ne ocup m de ceva "nou". Deşiă ă tema nu este nou , fiecare a auzit despre acesteă obiecte formate din dou discuri metalice ce seă rotesc în sens invers, formând dou câmpuriă magnetice de natur terestr şi extraterestr .ă ă ă Dar, oamenii în Europa sunt la fel de dezinforma i ca şi ceilal i din lumea întreag şiţ ţ ă acest lucru are de-a face cu Ilumina ii careţ controleaz mass-media.ă A existat în cel de al treilea Reich o societate numit VRIL, care s-a ocupat exclusiv deă construirea acestor obiecte zbur toare. Din eaă f ceau parte printre al ii: inginerul Viktoră ţ Schanberger, dr. W.O. Schumann, Schriewer, Habermohl, Miethe, Belluzo, de care înc -şiă amintesc desigur, pilo ii americani şi englezi aiţ celebrelor "Foo-Fighters". Construirea lor a fost extrem de rapid for at dup ce o farfurieţ ă ă zbur toare de natur extraterestr c zuse înă ă ă ă Europa în 1936, şi care, în c dere nu s-a avariat.ă Dup ce s-a studiat acest obiect zbur tor,ă ă coordonat cu cele cunoscute în domeniul imploziei şi al antigravita iei, s-a trecut laţ construirea unui prototip. Richard Miethe a construit V7 (a nu se confunda cu V1 sau V2). 18
- 19. Acest V7, echipat cu 12 turboagregate BMW 028, a f cut un zbor de încercare pe data de 14ă februarie 1944 la Peenemünde, la o în l ime deă ţ 24.000 de metri, cu o vitez la zbor orizontal deă 2.200 km pe or . La sfârşitul anului 1942 s-auă construit mai multe exemplare de avioane în form de disc numite RFZ 6 "Hanebu II".ă Aveau un diametru de 32 m, o în l ime la axaă ţ mijlocie de 11 m şi zburau cu o vitez de 6.000ă km/h. Puteau zbura 55 de ore încontinuu, cu start vertical, puteau s zboare orizontal, vertical şi înă unghi drept, tipic pentru farfuriile zbur toare. Înă 1945 s-a reuşit un înconjur al p mântului înă câteva ore. Mul i se vor întreba, de ce Hitler nu a câştigatţ r zboiul, dac a posedat o asemenea tehnologie?ă ă Pentru c aceste obiecte zbur toare nu puteau fiă ă întrebuin ate în scopuri militare. Câmpulţ magnetic nu permite lansarea de pe nav aă proiectilelor şi nici m car folosirea armeloră conven ionale.ţ Un alt motiv este c lumea nu cunoaşte până ă azi cine a fost Hitler, care a fost scopul lui adev rat, unde a fost recrutat, de cine a fostă finan at, cum a ajuns în pozi ia pe care a avut-o,ţ ţ în ce loj a fost membru şi care au fost motiveleă celui de al doilea r zboi mondial. De aceea, toateă c r ile, toate scrierile, toate documentele careă ţ con ineau date despre aceste lucruri, au fostţ foarte repede confiscate, îndep rtate de alia i, cuă ţ scopul de a manipula mai departe omenirea. Toate planurile şi mul i oameni de ştiin caţ ţă 19
- 20. Werner von Braun, în opera ia "Paperclip", auţ trecut în mâna americanilor (a se vedea rolul lui Maxwell). Dezvoltarea obiectelor zbur toare în form deă ă disc, constituie un secret de categoria I în America. Acesta a fost unul din motivele pentru care a trebuit s moar Kennedy. Mai sunt multeă ă fapte r mase secrete, de care nimeni nu a auzită nimic. De exemplu, despre înfiin area unui statţ german în Antarctica, de c tre Hitler, în timpulă celui de al Doilea R zboi Mondial.ă De ce a trebuit amiralul E. Byrd în 1947 s fac o expedi ieă ă ţ armat cu 4.000 de solda i, portavioane şiă ţ armament în acest inut, de unde s-au întorsţ numai câteva sute? Multe întreb ri f r r spuns.ă ă ă ă Tema farfuriilor zbur toare este mai incitantă ă şi mai real decât îşi închipuie mul i oameni.ă ţ Degradarea acestui fapt pân la ridicol de c treă ă "Establishment-ul" anglo-american, a costat până acum miliarde, pentru ca mass-media s nu oă popularizeze, ci s o ridiculizezeă 1 . V imagina i ceă ţ ar însemna pentru omenire aceast nou energieă ă f r cablu, f r benzin , f r poluare, f ră ă ă ă ă ă ă ă ă reactoare atomice şi care nu cost nimic?ă Oamenii pot fi controla i şi st pâni i prinţ ă ţ energie, prin hran şi prin dezinformare. Una dină legile unei loji secrete este faptul de a nu ap reaă în public. Chiar pronun area numelui unui frateţ din loj este pedepsit cu moartea, de exempluă ă în loja 99 a. În antichitate pronun areaţ 1 Vezi serialul "Dosarele X". 20
- 21. "octogonului" din teoria lui Pythagora era pedepsit cu moartea. Octogonul este cheiaă pentru a în elege "Merkabah" (este denumireaţ câmpului magnetic al omului). Mer-ka-bah = dou câmpuri luminoase ce seă rotesc invers, transportând spirit şi materie. Secretul este o for . El d posibilitatea de aţă ă conduce opera iuni f r adversari. Date ştiin ificeţ ă ă ţ de mare importan r mân numai în cercţă ă restrâns. Activitatea Ilumina ilor a început înc dinţ ă epoca sumerian . Este de ajuns s studiemă ă ultimii trei sute de ani, deoarece, chiar dacă numele şi institu iile se schimb de-a lungulţ ă istoriei, puterea care st în spatele lor esteă aceeaşi. Merit s fie men ionat îns , o scenă ă ţ ă ă ă din piesa lui Umberto Eco: De ce este atât de periculos dac oamenii râdă şi se amuz ? C lug rul orb îi r spunde luiă ă ă ă Baskerville: "Râsul ucide frica, f r fric nu există ă ă ă credin . Cine nu se teme de Diavol, nu areţă nevoie nici de Dumnezeu". Masoneria este una din cele mai vechi organiza ii care exist pân în zilele noastre. Foiţ ă ă de papirus g site în Libia cu ocazia unor s p turiă ă ă din 1888 men ioneaz date despre întruniriţ ă secrete înainte de Cristos, în anul 2000. Masonii organiza i în bresle au luat parte şi la construireaţ templului lui Solomon şi aveau menirea sindicatelor noastre de ast zi. Alte indica ii seă ţ g sesc în scrieri necrologice din Egipt, mareleă maestru fiind zeul Toth. 21
- 22. Masonii foloseau simboluri pentru a comunica unii cu al ii, cifre (3, 7, 13, 33), embleme. Cel maiţ important simbol a fost un şor scurt, care a fostţ înlocuit cu o bl ni alb de miel în timpulă ţă ă preo ilor din Melchisedec în anul 2000 î.Ch. şiţ ast zi se foloseşte acest şor de blan . În Egiptulă ţ ă antic zeii erau picta i cum zboar în nişte naveţ ă aeriene (UFO) şi purtau şi ei şor uri. Înc din anulţ ă 3400 î.Ch. cei din "Fr ia şarpelui" purtau şor uri,ăţ ţ iar zeii lor erau ar ta i cum coboar din cer peă ţ ă ro i zbur toare.ţ ă La începutul sec. XIV s-a format o organiza ieţ împotriva lumii musulmane: Ordinul Cavalerilor Templieri. În urm cu 150 de ani, acest ordin ală templierilor a fost înv luit într-un secret,ă deoarece anumite cercuri au dorit acest lucru. Templierii au intrat în conflict cu Vechiul Testament. La început a fost un grup mic sub conducerea lui Geoffroy de Saint Omer şi Hugo de Payn, care s-a hot rât în anul 1117, deă Cr ciun s fac de paz în Ierusalim, pentruă ă ă ă ap rarea pelerinilor.ă În prim var ei s-au prezentat patriarhului dină ă Ierusalim şi regelui Balduin I, care i-au l udat şiă le-au permis s -şi construiasc acolo o cazarmă ă ă proprie. Istoria templierilor ar fi decurs desigur altfel, dac în ruinele din Ierusalim nu s-ar fiă f cut o descoperire.ă S-au g sit vechi scrieriă ebraice cu care, la început, templierii nu prea au ştiut ce s fac . Aceste scrieri au fost dateă ă înv atului din Provence, Etienne Harding, careăţ le-a tradus. S-a constatat c aceste fragmente deă 22
- 23. hârtie con ineau rapoartele evreilor Essaiminţ (spioni), puşi de rabinii de atunci, rapoarte în care ei aduceau la cunoştin activitateaţă blestematului Mamzer (fiu de curv ) Iisus, careă incita împotriva dumnezeului evreilor, Jahwe. Acolo se spune c Isus Cristos l-a asem nat peă ă Jahwe cu Satana, din cauza înv turilor lui. Oăţă dovad clar despre acest lucru se poate citi înă ă Evanghelia dup Ioan (Ioan, 8, 44), unde Iisus leă spune evreilor: "Voi v-a i ales ca Dumnezeu peţ Diavol". A avut loc deci o falsificare puternic aă înv turii adev rate a lui Iisus! Templierii auăţă ă avut un şoc când au aflat c adev rataă ă înv tur a lui Cristos şi Vechiul Testament erauăţă ă în total contradic ie. El îi înv a s combată ţ ăţ ă ă vechiul Dumnezeu ca pe Satana, ordinul templierilor sub Bernhard de Clarivaux având deja un "secret" şi o voin : s cunoascţă ă ă adev rul. Bernhard îns i-a sf tuit s nuă ă ă ă cerceteze aceste lucruri, deoarece îşi vor face duşmani; astfel, secretul a început s fie uitat şi,ă în anii urm tori, templierii s-au ocupat deă probleme militare. Via a din Orient le l sa pu in timp s se ocupeţ ă ţ ă de acest "secret". Dar în contact cu lumea islamic , au descoperit nişte scrisori ale lui Abuă Thalile (Imamul Ali) din Damasc. În aceste scrisori, Ali dezv luie c atât Coranul cât şiă ă Evanghelia lui Cristos au fost falsificate. Aceste scrisori au stârnit vâlv şi au fostă trimise în Fran a. De aceast dat , cercet rile nuţ ă ă ă 23
- 24. au mai putut fi oprite. Comandamentului ordinului templierilor i-a c zut în mân ună ă document al cartaginezilor. Acest document era o evanghelie str veche a lui Ioan, transcris deă ă ereticul Marcion în anul 94 d.Ch. Documentul con ine şi o biografie a lui Marcion. Acesta, întreţ anii 90-130 d.Ch. a înfiin at o mişcare creştin aţ ă lui Iisus, fiind în contact strâns cu apostolul Ioan. Dup omorârea lui, aceast mişcare s-a distrus.ă ă Iisus le-a propov duit oamenilor c fiecare poateă ă s se mântuiasc prin el însuşi, având nevoieă ă numai de bun voin , f r temple sau organiza iiă ţă ă ă ţ bisericeşti. De acum încolo s-a format în cadrul ordinului templierilor "ordinul marcioni ilor".ţ Simbolul ini ial al templierilor, crucea roşieţ simpl pe fond alb, a fost transformat deă marcioni i într-o cruce roşie cu spini pe fond alb.ţ Înc se p stra secretul descoperirilor f cute deă ă ă ordinul templierilor, cu speran a c se vor g siţ ă ă noi dovezi despre adev rata credin a lui Iisus, aă ţă creştinismului. Într-adev r, doi cavaleri templieri au g sit înă ă ruinele Cartaginei, unde a tr it un timp Marcion,ă documente din era precreştin . Acesteă documente erau originalele Evangheliilor lui Ioan şi Matei şi o traducere a lui Marcion din greceşte "Ilu Aschera", în care se afl adev rataă ă înv tur a lui Cristos.ăţă ă Cei trei stâlpi pe care se sprijin credin aă ţ creştin sunt:ă 1 - religia ebraico-creştin ;ă 2 - permisiunea de a lua cam t , preluat dină ă ă 24
- 25. Vechiul Testament şi sistemul monetar şi economic bazat pe acest principiu; 3 - principiul admiterii absolutismului. Templierii au încercat s zdruncine şi să ă d râme aceşti stâlpi. De îndat ce timpurile vor fiă ă propice, ordinul templierilor va elimina bserica iudeo-creştin şi va constitui o religie aă str vechiului creştinism, eliminând principiileă Vechiului Testament. De aici vor rezulta: r sturnarea sistemuluiă monetar şi bancar actual, desfiin areaţ absolutismului şi introducerea unui sistem de ordine republican aristocratic. Dar templierilor nu le-a mers bine, ei n-au putut salva locurile sfinte şi, începând din 1307, din ordinul lui Filip al IV- lea cel Frumos şi al Vaticanului, au început s fieă persecuta i. Au fost acuza i de practici sataniceţ ţ şi de alte minciuni. Au p r sit Fran a şi s-auă ă ţ refugiat în Portugalia. Aici şi-au luat numele de "Cavaleri ai lui Cristos" şi au fost reabilita i deţ Papa Clement al V-lea. Marele lor maestru Jacques de Molay a fost ars public, în fa aţ catedralei Notre Dame din Paris în anul 1314, în 11 martie, din ordinul lui Filip al IV-lea. Cavalerilor Ordinului Sf. Ioan le-a mers mai bine. Dup învingerea musulmanilor, s-au stabilită în insula Rodos sub numele de cavaleri de Rodos, sau pe insula Malta sub numele de cavaleri de Malta, azi o organiza ie puternic maltezian .ţ ă ă Unii membri pot fi enumera i: William Caseyţ (ex-şeful CIA 1981-1987), Alexander Haig (fost ministru de externe american), Lee Jaccoca 25
- 26. (preşedintele Corpora iei Chrysler)ţ , James Buckey (Radio Europa Liber )ă , John McCone (şef al CIA sub Kennedy), Alexandre de Marenches (şeful Serviciului francez de informa ii)ţ , Valery Giscard d'Estaing (fost premier francez). Alte dou organiza ii din timpul cruciadelor auă ţ fost: Ordinul Franciscanilor, care au preluat de la fra ii egipteni Al Amarna veşmântul cu funiaţ (împletit pentru cordon)ă şi modul în care îşi tundeau p rul. Acest ordin p rea foarte uman.ă ă Contrariul a fost… Ordinul Dominicanilor, uneltele inchizi iei, institu- ie însp imânt toareţ ţ ă ă creat de biserica catolic .ă ă În secolul al XIV-lea au ap rut pentru primaă dat cei din "Fr ia şarpelui", sub numele deă ăţ "Ilumina i". În aceast organiza ie au intrat şiţ ă ţ fra ii din "Rosacruce", întemeiat de împ ratulţ ă ă Carol cel Mare, în secolul IX. Aceştia pretindeau a cunoaşte originea omului şi ştiin ele secrete aleţ egiptenilor. Leg tura între Rosacruce şi Ilumina i a fostă ţ foarte strâns . Rosacruce nu a putut fiă identificat , deoarece ei au hot rât s -şi ducă ă ă ă activitatea câte 108 ani, alternând cu o întrerupere de 108 ani, în care disp reau dină via a politic . O persoan care era strâns legatţ ă ă ă de Ilumina i şi de Rosacruce a fost Martin Luther,ţ semnul sigiliului s u fiind o cruce şi un trandafir,ă în timpul Papei Leon al X-lea, fiul lui Lorenzo di Medici. Lorenzo di Medici a fost şeful unei bogate b nci în Floren a şi al unei familii ce fuseseă ţ 26
- 27. împuternicit de Papa Ioan al XXIII-lea să ă încaseze pentru biseric cele zece procente şiă impozite. Luther a fost mai ales împotriva afacerilor b neşti ale bisericii, care nu mai era ună l caş primordial al credin ei.ă ţ Dup moartea lui Luther, cel ce a dus Reformaă mai departe a fost sir Francis Bacon, unul dintre cei mai importan i membri ai Rosacrucei, regeleţ James I al Angliei numindu-l coordonatorul proiectului de elaborare a unei Biblii anglicane. Aceast versiune a Bibliei, cunoscut subă ă numele de "Versiunea King James", din anul 1611, este Biblia cea mai folosit în lumea deă limb englez . Contrareforma a fost condus deă ă ă o organiza ie nou format a iezui ilor.ţ ă ţ Aceasta a fost o organiza ie militar , cuţ ă simboluri şi ritualuri secrete, ini iat în 1534, deţ ă Ignatiu de Loyola. Cei din gradul al doilea cereau în jur mântul lor moartea protestan ilor şiă ţ masonilor. Iezui ii au fost trimişi în Anglia, ca s -iţ ă urm reasc pe protestan i. În acel timp, masoniiă ă ţ şi protestan ii din Anglia trebuiau s -şi apereţ ă secretul, dac nu voiau s -şi piard capul.ă ă ă Masonii au lucrat în mare secret în Anglia, Irlanda şi Sco ia.ţ Unul dintre maeştri, împreun cu mareleă maestru al templierilor, au luat parte la semnarea "Magnei Charta". În anul 1717 Loja masonic din Londra începe o activitate laă suprafa : situa ia în Anglia se schimbase,ţă ţ masonii îşi puteau duce activitatea nestingheri i.ţ Aceasta este data când, în multe c r i careă ţ 27
- 28. trateaz istoria masoneriei, este consemnată începutul ei. Oficial este adev rat, dar activitatea secret aă ă masonilor începuse cu mult înainte; activitatea secret nu şi-ar fi avut rostul, dac fiecare om ară ă fi ştiut când, unde şi cine sunt aceşti oameni. Activitatea deschis a lojei londoneze a stârnită consternare în rândul lojilor masonice, care au considerat aceasta ca o tr dare. Dup ceă ă spiritele s-au potolit, lojile au început s seă împr ştie în toat Europa şi în Lumea Nou .ă ă ă Declara ia de Independen a fost semnatţ ţă ă aproape exclusiv de masoni, George Washington şi generalii s i fiind mai to i masoni.ă ţ O alt organiza ie secret , cu mare influen ,ă ţ ă ţă se crease în Anglia şi c uta s câştige controlulă ă asupra vie ii politice engleze: evreii rabini, boga iţ ţ conduc tori politici şi spirituali ai poporului evreuă din diaspor , şi-au unit for ele într-o grupareă ţ cunoscut sub numele de "În elep ii Sionului".ă ţ ţ Din anul 1640 pân în 1689, ei au pl nuit înă ă Olanda revolu ia englez (înl turarea de peţ ă ă tronul Angliei a Stuar ilor), dând sume mari deţ bani diverselor p r i, reuşind prin bani şiă ţ influen s -l pun în fruntea armatei olandezeţă ă ă pe Wilhelm cel T cut din casa Nasau-Orania, careă apoi a devenit prin ul Wilhelm al Oraniei.ţ În elep ii Sionului au aranjat o întâlnire întreţ ţ acesta şi Mary, fiica cea mare a ducelui de York, care era şi sora regelui Carol al II-lea al Angliei, fratele şi urmaşul lui Jacob al II-lea. În 1677 ei s-au c s torit şi au avut un fiu, peă ă 28
- 29. Wilhelm al III-lea, care mai târziu s-a c s torit cuă ă Maria a II-a, fiica lui Jacob al II-lea. Astfel s-a înrudit casa regal olandez cu cea englez . Cuă ă ă ajutorul unor partide influente în Anglia şi Sco ia,ţ Stuar ii au fost îndep rta i de pe tron şi în loculţ ă ţ lor a fost pus în 1689, Wilhelm al III-lea al Oraniei. Acest mason a format ordinul Oraniei, organiza ie anticatolic , sprijinitoare aţ ă protestantismului, ordin care exist şi ast zi şiă ă care are în Irlanda peste 100.000 de membri, care poart actualul r zboi religios. Regeleă ă Wilhelm al III-lea a implicat Anglia în r zboaieleă costisitoare împotriva Fran ei catolice, ceea ce aţ f cut ca Anglia s intre în datorii mari. Cuă ă ajutorul agentului s u William Paterson, Wilhelmă al III-lea a convins trezoreria englez să ă împrumute 1,25 milioane lire sterline de la b ncile evreieşti. Aceasta a fost recompensaă oferit În elep ilor Sionului. Condi iile acestuiă ţ ţ ţ împrumut au fost urm toarele:ă 1. Numele celor ce împrumut s r mână ă ă ă secret, apoi li se d dreptul s înfiin eze "Bancaă ă ţ Angliei" (o banc central ).ă ă 2. Directorilor acestei B nci li se d dreptul să ă ă fixeze pre ul aurului la paritatea monedei deţ hârtie. 3. Le este permis ca pentru fiecare 500 g aur depus s împrumute 10 lire sterline.ă 4. Li se d împuternicirea s "consolideze"ă ă datoriile na ionale ale statului şi pentru acestţ lucru, s încaseze impozite directe de la popor.ă Astfel a luat fiin Banca Na ional a Angliei.ţă ţ ă 29
- 30. Acest soi de afaceri bancare au dat posibilitatea bancherilor evrei s câştige 50% la o investi ieă ţ de 5%. Poporul englez trebuia s pl teasc .ă ă ă Creditorii nu au fost niciodat interesa i caă ţ datoriile s fie pl tite, deoarece astfel aveauă ă mereu influen şi presiune asupra debitorilor şiţă asupra vie ii politice engleze.ţ Datoria na ional a Angliei a crescut de laţ ă 1.250.000 lire sterline în 1604 la 16 milioane lire sterline în anul 1698. Dup Wilhelm al III-lea,ă tronul a fost ocupat de Casa de Hanovra, deoarece dinastia Windsor descinde din linia Hanovra şi ei de in tronul pân ast zi. C engleziiţ ă ă ă nu au fost ferici i s aib un rege de origineţ ă ă german se în elege de la sine, deoarece s-auă ţ creat mai multe grupuri care se luptau s aducă ă Stuar ii din nou pe tronul Angliei.ţ Din cauza acestui pericol, regii din linia Hanovra nu au alc tuit o armat na ional , ci auă ă ţ ă angajat mercenari germani. Aceştia au fost pl ti iă ţ bineîn eles din casieria statului englez, aducândţ indirect profit bancherilor evrei de la Banca Angliei. Cei mai mul i mercenari au fost puşi laţ dispozi ie de c tre prin ul Wilhelm al IX-lea dinţ ă ţ Hessen-Hanau, un prieten al Casei Hanovra. În anul 1567, lojile engleze s-au împ r it înă ţ dou : lojile masonice yorkeze şi cele londoneze.ă La începutul secolului al XVII-lea s-a schimbat caracterul lojilor masonice, devenind oculte, secrete, iar în ele au intrat diverse bresle. În anul 1717, pe 24 iunie s-au întrunit reprezentan ii aţ patru mari loji londoneze, care au creat o mare 30
- 31. loj englez , numit şi "Loja mam a lumii".ă ă ă ă Sistemul era bazat pe trei grade: ucenic, calf ,ă maestru, care se mai numea şi gradul albastru. Aceast mare loj "a sus inut" dinastia Hanovra,ă ă ţ acordându-i lui Frederic, prin de Wales, în 1737,ţ amândou gradele masonice. Mai târziu, înă urm toarele genera ii, a fost acordat membriloră ţ familiei regale gradul de maestru: lui Frederic August, regelui George al IV-lea, regelui Eduard al VII-lea şi regelui George al VI-lea. Duşmanii casei domnitoare Windsor s-au organizat (în favoarea aducerii la tron a Stuar ilor) în grupulţ militant al jacobinilor în 1688. Pentru a sprijini pe Jacob al III-lea, fiul lui Jacob al II-lea (cel alungat de pe tron), jacobinii au creat o loj nou masonic , cu numele "lojaă ă ă templierilor sco ieni" în 1725; ea a fost creat deţ ă c tre templierul Michael Ramsey.ă În 1736 a fost înfiin at "Marea loj Sco ian ".ţ ă ă ţ ă Cum vedem, avem de-a face cu dou mari loji, înă opozi ie una fa de cealalt : „marea lojţ ţă ă ă londonez “ a liniei Hanovra şi ”marea lojă ă sco ian “ a liniei Stuar ilor.ţ ă ţ Cine este oare cel de- al treilea necunoscut interesat în discordia dintre aceste dou organiza ii? Nu cumva Ilumina ii?ă ţ ţ FAMILIA ROTSCHILD Multe enigme acoper centrul ascuns al B nciiă ă interna ionale a Rotschilds-ilor.ţ În anul 1750, Mayer Amschel Bauer a preluat banca tat lui s u în Frankfurt, dându-i numeleă ă Rotschild (dup placheta roşie de deasupra uşiiă 31
- 32. de la intrare, care reprezenta semnul revolu ionar al evreilor din Europa de est).ţ Mayer Rotschild a avut 5 b ie i şi 5 fete.ă ţ Numele fiilor s i au fost Amschel, Salomon,ă Nathan, Carol, Jacob (James). Prosperitatea lui Mayer a început sub protec ia prin ului Wilhelmţ ţ al IX-lea de Hessen-Hanau, cu care a luat parte la şedin ele masonice din Germania.ţ Wilhelm, un prieten al casei domnitoare engleze de Hanovra, primea sume enorme de bani prin închirierea de mercenari germani casei regale engleze. Această armat a fost aceeaşi care a luptat contra luiă George Washington în Valley Forge, Mayer Rotschild devenind bancherul personal al prin ului Wilhelm al IX-lea.ţ Din cauza unor tulbur ri politice, prin ulă ţ Wilhelm a trebuit s fug din Germania înă ă Danemarca şi a depus în banca lui Rotschild 600.000 lire sterline, solda mercenarilor. Nathan Rotschild, fiul cel mare al lui Mayer, a luat aceşti bani, a plecat în Anglia şi a deschis acolo o banc .ă Aurul care servea de garan ieţ provenea de la "East India Company". Nathan ob inea profituri împ trite, împrumutînd baniţ ă ducelui de Wellington, care îşi finan a opera iileţ ţ militare. Au mai fost scoase profituri imense din vânzarea mai târziu a aurului (depus ca garan ie)ţ în mod ilegal. Aceasta a fost originea averii imense a familiei Rotschild. Acum s-a dat startul unui consor iuţ bancar interna ional, când fiecare fiu al lui Mayerţ a deschis o banc în capitalele europene:ă 32
- 33. Amschel în Berlin, Salomon la Viena, Jacob la Paris şi Carol în Neapole. Salomon devenise şi el mason, ca tat l s u.ă ă Mayer Amschel Rotschild a l sat prină testament cum s se administreze averea deă c tre urmaşi. Averea va fi administrat exclusivă ă de membrii familiei b rba i, cel mai mare avândă ţ un vot hot râtor în cazul unor diferen e sauă ţ decizii importante. Toate conturile urmau s fieă inute absolut secret, mai cu seam fa deţ ă ţă guvernele rilor unde se aflau.ţă În 1773 a avut loc în casa lui Mayer Amschel Rotschild o întâlnire foarte important la care auă participat 12 evrei boga i, ce acordau crediteţ sume foarte mari. La aceast întâlnire,ă bineîn eles secret , s-a discutat elaborarea unuiţ ă plan spre a putea controla averea întregii lumi. Ei au constatat c prin înfiin area B ncii din Angliaă ţ ă au reuşit s controleze economia întregii ri, dară ţă planul lor era s poat avea un control absolută ă asupra averii lumii întregi. Un asemenea plan a fost discutat în astfel de cercuri cu câteva secole înainte. La aceast dat , Rotschild l-a prelucrată ă din nou. Acest plan poart numele de „Protocoaleleă În elep ilor Sionului". Ele au fost secrete pân înţ ţ ă anul 1901 când, printr-o întâmplare, au c zut înă mâna unui profesor rus, S. Nilus, care le-a publicat. Victor Marsden le-a tradus în englez înă anul 1921, un exemplar aflându-se la British Museum din Londra. PROTOCOALELE ÎN ELEP ILOR SIONULUIŢ Ţ 33
- 34. Controlul asupra finan elorţ îl vom avea în mod sigur în toate rile, dac vom crea mariţă ă monopoluri particulare, care s fie rezervoareleă imenselor bog ii ale lumii. În ziua când va aveaăţ loc pr buşirea politic , se vor pr buşi şi finan eleă ă ă ţ împreun cu creditele acordate de State. Vomă provoca crize economice, ca s destabiliz mă ă Statele ce ni se împotrivesc, sustr gând baniiă depuşi acolo. Prin acumularea de mari capitaluri private care au fost sustrase din circuitul financiar al Statelor, vom sili aceste State s iaă bani de la noi sub form de credit. Crediteleă împov reaz Statele cu procente care leă ă transform în sclavi f r voin . Impoziteleă ă ă ţă cuvenite nu vor satisface nevoile şi astfel şefii acestor State vor cerşi la uşa b ncilor noastre.ă Creditele str ine sunt lipitori ce nu pot fiă îndep rtate de pe corpul statului, ci numai dacă ă vor c dea de la sine sau statul se scutur de ele.ă ă Dar Statele goimi nu se scutur de ele, ciă dimpotriv , pun mereu altele deasupra, ceea ceă duce inevitabil la pr buşirea lor. Prin datorii deă stat, aceşti şefi de guverne devin coruptibili şi astfel cad în sfera noastr de control, din ce în ceă mai adânc. Controlul presei. Presa are func ia de aţ dezl n ui şi de a înfl c ra pasiunile unui popor;ă ţ ă ă marea mas nu are nici cea mai mic idee cui îiă ă serveşte presa într-adev r. Printre ziare vor fiă unele care ne vor ataca. Pe acestea tot noi le fond m, iar punctele în care ne atac , tot noi leă ă alegem. Nici o ştire nu ajunge în public f ră ă 34
- 35. permisiunea noastr . Acest lucru este posibilă chiar acum, deoarece toate ştirile din lume se centralizeaz la câteva agen ii de ştiri. Acesteă ţ agen ii sunt controlate de noi. Ziarele noastre vorţ fi de toate nuan ele: aristocratice, socialiste,ţ republicane, chiar anarhiste, bineîn eles atâtaţ timp cât exist constitu ie. Comisia trilaterală ţ ă împreun cu CFR, controleaz azi aproape toateă ă agen iile de ştiri din lume (ţ nota red.). Extinderea puterii o vom practica ap rând înă public ca prieteni ai tuturor. Noi îi vom sus ine peţ to i: anarhişti, comunişti, fascişti, dar mai alesţ clasa muncitoare, sindicatele, care vor câştiga încrederea noastr şi vor deveni unealta noastr .ă ă 35
- 36. Controlul asupra credin ei.ţ Noi le vom lua oamenilor adev rata credin . Noi vom modificaă ţă stâlpii legilor spirituale sau îi vom dezr d cina.ă ă Lipsa lor va sl bi credin a în sufletele oamenilor,ă ţ deoarece religiile vor fi lipsite de argumente. Aceste goluri le vom umple noi, cu teze materialiste şi calcule matematice. A z p ci min ile este o metod .ă ă ţ ă Pentru a fi st pâni pe opinia public , trebuie s-o aducemă ă într-o stare de z p ceal . Noi vom folosi presa caă ă ă s prezinte oamenilor ştiri atât de diverse, încâtă ei s se piard în labirintul acestor informa ii.ă ă ţ Oamenii vor ajunge la concluzia c este mai bineă s nu aib nici o p rere (politic ) ...ă ă ă ă Dorin a de a tr i în lux.ţ ă Pentru a accelera ruina industriei goimilor, le vom stimula dorin aţ de a face lux. Cet eanul de rând îns nu îşi vaăţ ă putea permite bucuria de a cump ra articole deă lux, pentru c noi vom avea grij s ridic mă ă ă ă mereu pre urile. Astfel, fiecare va trebui sţ ă munceasc mai mult, dac va voi s capete ceeaă ă ă ce doreşte. Pân când îşi vor da seama cu ceă sistem au de a face, vor fi deja prinşi în capcana lui. Politica, instrument de manipulare.Prin propagarea de c tre noi a liberalismului înă organismele statale, întreaga structur politică ă va fi modificat .ă O constitu ie nu este decât marele for alţ neîn elegerilor, al certurilor şi toanelor partidelor,ţ într-un cuvânt un for care are numai func ia de aţ distruge personalitatea institu iilor de stat.ţ 36
- 37. În "epoca republican " noi îi vom înlocui peă st pânitori cu o caricatur de guverne, cu ună ă preşedinte din popor, adic din rândurileă "p puşilor" noastre, ale "sclavilor noştri". Vomă organiza alegeri în aşa fel încât, cu ajutorul lor, vom reuşi s prelu m st pânirea întregii lumi.ă ă ă Celui mai neînsemnat aleg tor îi vom da iluziaă c , prin întruniri şi coali ii, el poate influen aă ţ ţ mersul politic în stat. În acelaşi timp, vom elimina importan aţ familiei şi rolul ei educativ, de asemenea formarea personalit ii independente. Este deăţ ajuns ca un popor s fie l sat s tr iasc înă ă ă ă ă "democra ie" un oarecare timp, pentru ca el sţ ă se transforme într-o plebe dezordonat . Putereaă plebei este oarb , f r scop şi f r ra iune,ă ă ă ă ă ţ mereu gata s fie influen abil dintr-o parte sauă ţ ă alta. Dar orbul nu-l poate conduce pe orb, f ră ă s -l conduc în pr pastie. Numai cine de laă ă ă naştere a fost crescut s fie st pân independent,ă ă este instruit în ABC-ul politic. Reuşita noastr va fi uşurat de faptul c , înă ă ă rela iile cu oamenii de care vom avea nevoie, noiţ vom specula punctele slabe ale acestora: l comia de bani şi de bunuri materiale, precum şiă pasiunile de orice natur .ă Controlul asupra hranei. Puterea noastră rezid şi în faptul c hrana pe acest p mântă ă ă devine din ce în ce mai insuficient . Capitalul areă puterea de a provoca foamete, ceea ce ine maiţ bine în frâu pe muncitor decât au putut-o face aristocra ii prin legile din timpul monarhiei.ţ 37
- 38. Provocând lipsuri, invidie şi ur , noi vomă st pâni masele. Numai ranul ce posedă ţă ă p mânt ar putea reprezenta un pericol pentruă noi; deoarece el este autonom. De aceea, trebuie cu orice pre s -l deposed m de p mânt. Acestţ ă ă ă lucru ne va reuşi dac vom împov ra cu datoriiă ă pe cei care de in p mânt.ţ ă Func ia r zboaielorţ ă . Ca s determin m peă ă cei setoşi de putere s fac abuz de ea, vom faceă ă ca aceste puteri s ajung în conflict. În toată ă ă Europa, ca şi în sferele de influen ale Europei,ţă noi trebuie s insufl m şi s r spândimă ă ă ă fr mânt ri, învr jbire, duşm nie. Trebuie s fimă ă ă ă ă capabili s întâmpin m cu r zboi orice rezistenă ă ă ţă a unui stat vecin. Dac state vecine pornescă contra noastr , atunci vom provoca un r zboiă ă mondial. Controlul prin educa ie.ţ Pe goimi îi vom educa s nu trag concluzii practice dină ă observa iile faptelor istorice, ci s facţ ă ă teoretiz ri, f r spirit analitic, ale evenimentelor.ă ă ă În acest sens, noi le vom sugera s se orientezeă spre cercetarea ştiin elor. Cu ajutorul presei vomţ propaga încrederea oarb în teoriile ştiin ifice.ă ţ Goimii intelectuali se vor mândri cu cunoştin eleţ lor ştiin ifice. Astfel poporul fiind mereu educatţ de a nu gândi şi de a nu-şi forma o p rereă proprie, vor vorbi to i limba pe care dorim noi sţ ă o vorbeasc .ă Controlul asupra lojilor masonice. Noi vom înfiin a în toate rile din lume loji masonice, leţ ţă vom m ri num rul şi vom atrage toateă ă 38
- 39. personalit ile ce pot urca sau sunt deja în func iiăţ ţ publice. Noi vom dirija toate aceste loji de la o administra ie central , pe care numai noi o vomţ ă cunoaşte şi care va r mâne pentru to i ceilal i, înă ţ ţ principiu, necunoscut .ă Ce sau cine poate lupta cu o putere necunoscut ?ă Exact aceasta este puterea noastr .ă Masonii neevrei ne folosesc nou dreptă paravan, atât pentru noi cât şi pentru elurileţ noastre. Planul de ac iune al puterii noastre va fiţ pentru to i, chiar şi pentru fra ii noştri din loji, unţ ţ secret, deci va fi necunoscut. Moartea. Moartea este sfârşitul inevitabil al fiec ruia, deoarece nu este greşit ca pe cei ce niă se împotrivesc s -i aducem mai repede spreă acest sfârşit. Dup elaborarea acestui plan pentruă domina ia mondial - "Noua ordine mondial =ţ ă ă Novus Ordo Seculorum", Casa bancar Rotschildă l-a delegat pe evreul bavarez Adam Weishaupt s întemeieze "Ordinul secret al Ilumina iloră ţ bavarezi" ILUMINA II BAVAREZI AI LUI ADAMŢ WEISHAUPT Adam Weishaupt a fost educat într-o m n stire de iezui i, unde a dobândit titlul deă ă ţ profesor al canonicilor. În decursul câtorva ani, el a intrat în conflict cu biserica catolic şi a devenită elevul personal al filozofului evreu Mendelssohn, care l-a ini iat în gnosticism (erezie care are alteţ vederi despre natur şi Dumnezeu).ă 39
- 40. În anul 1770 a fost contactat de bancherul Rotschild şi îns rcinat s fondeze "Ordinul secretă ă al Ilumina ilor bavarezi" în Ingolstadt. S nu-iţ ă confund m pe Ilumina ii bavarezi ai luiă ţ Weishaupt cu primii Ilumina i din "Fr iaţ ăţ şarpelui" din Mesopotamia. Aceştia din urm nuă au ap rut niciodat cu nume sau ca persoan înă ă ă public. Weishaupt a folosit aceast denumireă spre a crea confuzie între cei ce cercetează aceste organiza ii secrete.ţ Ilumina ii Weishaupt erau organiza i în cercuri;ţ ţ interiorul cercurilor era structurat aidoma foilor unei cepe. Dac un cerc se dovedea capabil s p strezeă ă ă intacte secretele, atunci treceau într-un cerc mai mic, mai adânc în interior, spre secrete mai adânci. Membrilor din gradele inferioare li se spunea c nu exist grade superioare, iară ă identitatea marilor "maeştri" era inut secret.ţ ă Ilumina ii erau împ r i i în 13 grade, cele 13ţ ă ţ ţ trepte ale piramidei masonice, care este tip rită ă şi pe bancnota de un dolar. De la iezui i auţ preluat sistemul de a spiona şi a face rapoarte; de asemenea, membrilor numi i "patriarhi" leţ puneau la încercare sl biciunile. Acest gen deă politic în sânul "Ordinului" le d dea posibilitateaă ă de a pune patriarhii în posturi adecvate talentelor lor. Tactica de a def ima era folosit pentru a-iă ă pune la încercare dac aceştia nu p r sescă ă ă "ordinul". Weishaupt a reuşit ca pe cei mai iscusi i şi mai deştep i oameni din sferaţ ţ 40
- 41. finan elor, din industrie, educa ie şi literatur s -iţ ţ ă ă atrag în sânul Ilumina ilor. El folosea oriceă ţ mijloc: corup ie, mituire, sex, bani, spre a puteaţ controla aceste persoane care ocupau cele mai înalte posturi. Folosea şi şantajul spre a se convinge c de ine controlul asupra acestoră ţ nefericite personalit i din conducerea societ ii.ăţ ăţ Prin intermediul "Adep ilor" (grade mai înalte),ţ Ilumina ii începuser s fac pe "sfetnicii" celorţ ă ă ă ce guvernau. Bineîn eles, din culise. "Exper ii"ţ ţ d deau guvernan ilor asemenea sfaturi, încâtă ţ politica ce o duceau era în perfect concordană ţă cu vederile Ilumina ilor, fiind f cut atât deţ ă ă discret şi ingenios, încât cei sf tui i credeau că ţ ă ideile dup care conduceau le apar ineau.ă ţ Scopul oficial al Ilumina ilor în activitatea lorţ era eliminarea condi iilor negative din societate,ţ spre a le reda oamenilor o via fericit şiţă ă normal .ă Aceasta însemna îns combatereaă indirect a monarhiei şi a bisericii, ceea ceă bineîn eles le-a adus duşmani. Secretul eraţ condi ia primordial a Ordinului.ţ ă Adev rata ideologie a Ilumina ilor luiă ţ Weishaupt a ieşit la iveal când s-a publicată "Noul Testament Diabolic", cunoscut în urma unui incident. O larg publicitate a c p tat acestă ă ă document abia în anul 1785, când un curier al Ilumina ilor c l rind din Frankfurt spre Paris, aţ ă ă fost lovit de un tr snet şi poli ia a g sit asupra luiă ţ ă tolba cu documentele compromi toare. Pe 11ţă octombrie 1785, principele bavarez a ordonat o perchezi ie la domiciliul lui Zwack, asistentul luiţ 41
- 42. Weishaupt. S-au g sit multe documente, precumă şi planul Ilumina ilor bavarezi cu privire laţ r sturnarea monarhiilor şi instaurarea "noii ordiniă mondiale". Principele bavarez s-a hot rât s publiceă ă aceste documente, spre a preveni casele regale europene. Lui Weishaupt i s-a luat titlul de profesor, dup care a disp rut împreun cuă ă ă ducele de Saxonia-Gotha, un membru al Ilumina ilor. Ei şi-au dus îns mai departeţ ă activitatea, în noua loj creat în Fran a, "Lojaă ă ţ Marelui Orient". Aici s-a n scut lozinca:ă "Libertate, egalitate, fraternitate". Monarhii europeni nu au sesizat îns pericolul, ceea ce aă dus la izbucnirea revolu iei franceze şi laţ instaurarea regimului de teroare. Contele de St. Germain a avertizat-o pe Maria Antoaneta de complotul ucigaş; din nefericire, sfatul s u nu aă fost ascultat2 . La 16 iulie 1782 a avut loc congresul de la Wilhelmsbad, unde au fuzionat Ilumina ii lui Weishaupt şi masonii din lojileţ engleze şi franceze. Num rul membrilor s-aă ridicat la 3.000.000. Evreii au fost masiv admişi în toate lojile, lucru care pân la aceast dat se f cea discret.ă ă ă ă Publicul a aflat pu ine din cele discutate laţ congres, deoarece congresul s-a inut foarteţ secret. Contele de Virieu, un mason participant, a fost întrebat de c tre un prieten al s u dac nuă ă ă poate dezv lui ceva din cele hot râte la congres.ă ă Acesta a r spuns: "Eu nu pot s i le împ rt şesc.ă ă ţ ă ă 2 Mirabeau a pus în leg tur pe ducele d'Orleans şi pe Talleyrandă ă cu Weishaupt în anul 1773. 42
- 43. Pot numai s - i spun c este mult mai grav decâtă ţ ă crezi tu. Conspira ia care s-a pus aici în mişcareţ este atât de perfect organizat , încât nu esteă sc pare pentru monarhie şi biseric ".ă ă În "Noul Testament Diabolic" se spune: Primul secret privind felul în care se poate manipula societatea este suprema ia asupraţ opiniei publice. Prin aceasta, se poate sem naă între oameni atâta sciziune, îndoial şi p reriă ă contradictorii, încât ei nu se mai pot descurca în z p ceala colectiv şi sunt convinşi c nu potă ă ă ă avea o p rere personal .ă ă Trebuie dezv luite pasiuni în rândul maselor şiă r spândite scrieri murdare şi lipsite deă spiritualitate. Menirea presei este s dovedească ă neputin a neilumina ilor în domeniul treburilorţ ţ publice şi în cel religios. Al doilea secret este de a pune în mişcare toate sl biciunile şi defectele omeneşti, patimile,ă greşelile, pân ce oamenii nu se mai pot în elegeă ţ între ei. Trebuie comb tut t ria personalit ii; nimică ă ă ăţ nu este mai periculos pentru noi ca aceasta. Dac aceast calitate este dublat de putereă ă ă spiritual creativ , atunci ne poate d una maiă ă ă mult decât milioane de oameni la un loc. Prin invidie, ur , discordie şi r zboi, prin foamete,ă ă lipsuri şi molime, toate popoarele vor fi atât de sl bite, încât nu vor şti cum s ias din impas,ă ă ă decât dac se supun voin ei noastre, aă ţ Ilumina ilor. Un stat care este epuizat deţ prefaceri sau conflicte interne va fi, în orice caz, 43
- 44. o prad uşoar pentru noi. Vom obişnuiă ă popoarele s ia aparen ele drept adev ruri, să ţ ă ă fie mul umite cu superficialit i, s alerge numaiţ ăţ ă dup pl ceri, s se epuizeze c utând mereu cevaă ă ă ă nou, pentru ca în sfârşit s asculte de noi,ă Ilumina ii. Iar noi vom r spl ti masele cu venituriţ ă ă adecvate pentru supunerea lor. Prin degradarea moral a societ ii, oamenii vor pierde credin aă ăţ ţ în Dumnezeu. Prelucrate prin scrieri şi comunic ri directe, discursuri, discu ii, maseleă ţ vor fi educate în spiritul nostru, al Ilumina ilor.ţ Prin şarlatanii şi vorbe goale, oamenii trebuie distraşi pentru ca s nu poat gândi cu minteaă ă lor proprie. Oratorii politici instrui i de Ilumina iţ ţ trebuie s bat atâta moned pe conceptele deă ă ă libertate şi democra ie, încât oamenii s fieţ ă dezgusta i de discursuri, de orice nuan politicţ ţă ă ar fi ele. Îns ideologia Ilumina ilor trebuie s leă ţ ă fie inoculat necontenit. Masele sunt oarbe,ă nesocotite şi lipsite de critic , deoarece nu au ceă c uta în treburile statului. Ele trebuie st pâniteă ă f cându-li-se dreptatea cuvenit , dar extrem deă ă sever şi cu brutalitate. Domina ia mondial se ob ine numai pe c iţ ă ţ ă ocolite, prin subminarea selectiv a libert iloră ăţ electoratului prin legi, prin ordine, prin pres ,ă prin educa ie şi metode de înv mânt, prinţ ăţă stricta inere în secret a tuturor activit ilorţ ăţ noastre. Guvernele trebuie h r uite pân când,ă ţ ă de dragul liniştii, vor fi dispuse s cedezeă puterea. Vom a â a în Europa contradic iiţ ţ ţ individuale şi na ionale, rasiale şi religioase,ţ 44
- 45. astfel încât statele s nu mai g seasc pun i deă ă ă ţ în elegere între ele. Nici un stat creştin nu vaţ c p ta sprijin adev rat din partea noastr , aă ă ă ă Ilumina ilor. Fiecare resort în stat s aib oţ ă ă func ie important şi bine definit , astfel ca prinţ ă ă provocarea de perturb ri într-un resort, s poată ă ă fi stagnat întregul sistem statal. Preşedin ii de stat vor fi aleşi de noi, dinţ rândul celor ce ne dau ascultare. Fiecare dintre ei trebuie s aib câte un punct negru, vulnerabilă ă în trecut, pentru ca s putem exercita presiuniă asupra lor, spre a putea da legilor sensul dorit de noi şi pentru a putea modifica inclusiv constitu iile. Dându-i preşedintelui drepturiţ depline, ca şi dreptul de a declara r zboi, vomă c p ta influen asupra armatei.ă ă ţă Pe aceia din guvern care nu au fost recruta iţ dintre noi, îi vom invita politicos s primească ă alte îns rcin ri, misiuni onorifice, spre a-iă ă îndep rta de la treburile statului. Vom corupeă înal ii func ionari ca s sporeasc datoriileţ ţ ă ă externe ale statului, spre a deveni sclavii datornici ai b ncilor noastre. Vom provoca crizeă economice prin specula ii de burs , pentru aţ ă distruge puterea monedei. Moneda trebuie s fieă atotst pânitoare în industrie şi comer .ă ţ Societatea spre care tindem s fie alc tuit , înă ă ă afar de noi, dintr-o mân de milionari ce depindă ă de noi, din poli ie şi solda i, iar în rest dinţ ţ cet eni lipsi i de avere. Prin introducereaăţ ţ dreptului de vot general şi individual, vom instaura suprema ia absolut a maselor. Prinţ ă 45
- 46. propagarea dreptului de a dispune de sine însuşi a fiec rui individ, vom diminua importan aă ţ familiei şi valoarea ei educativ . Printr-oă educa ie bazat pe principii false, ideologiiţ ă mincinoase, vom face ca tineretul s fie indus înă eroare, uşor de condus şi depravat. Întemeierea cât mai multor organiza ii cuţ nume diferite, ademenirea cât mai multora în loji publice, au ca scop s le arunce la cât mai mul iă ţ nisip în ochi. Prin toate toate metodele expuse, na iunileţ vor fi silite s cedeze Ilumina ilor domina iaă ţ ţ lumii. Noul guvern mondial (de ex. ONU), va trebui s apar ca patronul şi binef c torul popoarelor.ă ă ă ă Dac un popor se opune, trebuie mobiliza iă ţ vecinii şi instiga i la o ac iune armat .ţ ţ ă Dup cum vede i, în acest Testament satanică ţ g sim aproape aceleaşi teze ca în Protocoaleleă În elep ilor Sionului. Mereu se g sesc oameniţ ţ ă care se îndoiesc de existen a şi de autenticitateaţ Protocoalelor Sionului. Ar fi bine ca aceşti oameni s studieze planul din Testamentul satanic g sită ă de poli ia bavarez , testament care se afl înţ ă ă arhivele statului Bavaria. Protocoalele Sionului se afl la Londra, laă British Museum. Deputatul evreu Malone din Camera Deputa ilor englezi a cerut în 1906 caţ Parlamentul s ordone distrugerea acestei c r i.ă ă ţ Guvernul englez nu a putut satisface această cerere, motivând în scris: "ne temem c legea nuă ne d nici o posibilitate de a suprima această ă 46
- 47. publica ie".ţ Pentru a v înt ri convingerea c limbajulă ă ă Ilumina ilor, al sioniştilor este acelaşi înţ Protocoalele Sionului şi în Testamentul satanic, avem nenum rate exemple. Unul dintre ele îlă reprezint cartea sionistului Jules du Mesnil-ă Marigny "Istoria economiei politice a popoarelor vechi", ap rut în 1878, la Paris, volumul 2,ă ă pagina 275. Scriitorul evreu Mesnil-Marigny prezicea în 1878 atotputernicia statului Israel. El scria: „În aceast perioad de început, aurul are putereă ă nem rginit .ă ă Nu este aurul acela care decide între pace şi r zboi? În consecin , st pânulă ţă ă aurului va fi st pânul lumii. Cine al ii vor fiă ţ st pânii lumii, dac nu evreii?ă ă Ei sunt aceia care au azi monopolul b ncilor, monopolul c iloră ă ferate, monopolul comer ului.ţ Puternici în calitate de st pâni ai aurului, ei transmit copiilor loră misiunea de a se ridica tot mai sus. Ei vor asigura copiilor lor primele locuri în art , literatur ,ă ă ştiin şi posturi publice. La Sorbonne sauţă Collége de France nu sunt ei cei mai buni profesori? Cine sunt cei mai marcan i autori deţ teatru? Evreii. Cine sunt cei mai cunoscu i filozofiţ şi litera i? Evreii. Corup ia în pres nu este oţ ţ ă enigm pentru nineni.ă Cine sunt aceia care pun în mişcare această teribil maşin rie, a c rei putere poate să ă ă ă distrug sau s înal e? Evreii.ă ă ţ Apropiata ascenden a Ierusalimului peţă culmile gloriei este aproape sigur . Noi lucr m deă ă 47
- 48. secole în aceast direc ie, nimeni nu ni se poateă ţ împotrivi. Noi vom vedea curând, chiar dac pareă fenomenal, c statul Israel, dup ce va ajunge înă ă posesia tuturor averilor lumii, va domina, se va extinde şi va creşte, alungând popoarele ca pe o ciread (2 Moses, 23, 30). Dac profe ia se vaă ă ţ împlini, ca fiii lui Iacob, prin superioritatea lor să îşi asigure pe acest p mânt tot ce este mai bun,ă mai bogat, mai d t tor de via lung , şi dac eiă ă ţă ă ă vor supravie ui tuturor raselor, atunci nimeni nuţ va contesta c evreii au reuşit s înf ptuiască ă ă ă acea epoc minunat atât de dorit de prieteniiă ă ă omenirii, atât de dorit de to i aceia ce au oă ţ inim larg . Numai orbul nu vede viitorulă ă minunat ce st în fa a poporului evreu".ă ţ B T LIA DE LA WATERLOOĂ Ă Aceasta a fost cea mai mare lovitur dat deă ă familia Rotschild, care, la timpul acela, avea cea mai perfec ionat re ea de spionaj şi cel mai bineţ ă ţ organizat sistem de curieri din întreaga Europ .ă În 20 iunie 1815, unul din curierii lui Nathan Rotschild, care venea direct de pe câmpul de lupt , îi adusese ştirea c francezii sunt învinşi.ă ă Nathan, cu o repeziciune nemaipomenit , aă aruncat pe pia a bursei londoneze ac iunile saleţ ţ "English Consul" simulând c englezii ar fi ceiă învinşi. Zvonul s-a r spândit ca un fulger şiă ac ionarii, de team s nu piard totul, au pus înţ ă ă ă vânzare şi ei ac iunile lor "English Consul".ţ În aceast panic , cursul unei ac iuni sc zuseă ă ţ ă la 5 cen i. În secret, Rotschild le cump rase peţ ă 48
- 49. toate la acest pre derizoriu. Pu in timp dupţ ţ ă aceea, a sosit ştirea oficial despre opera iunileă ţ militare de pe câmpul de lupt . În câteva ore,ă cursul ac iunilor "English Consul" a crescut pesteţ valoarea lui ini ial , iar mai târziu, chiar maiţ ă mult. Peste noapte, averea lui Nathan Rotschild, care şi aşa era imens , a crescut de dou zeci deă ă ori. Dup înfrângere, francezii au fost confrunta iă ţ cu mari greut i financiare şi s-au împrumutat cuăţ o sum foarte mare la b ncile Ouvrard din Parisă ă şi Baring Brothers din Londra. Nu îns şi de laă Banca Rotschild. În 15 noiembrie 1818, s-au întâmplat urm toarele: dup ce hârtiile deă ă împrumut ale statului francez fuseser cotateă timp de un an întreg la un curs ridicat, deodată cursul lor începuse s scad .ă ă La curtea lui Ludovic al XVIII-lea domnea o atmosfer de tensiune. Fra ii Kolman şi Jacobă ţ Rotschild, cu imensele lor rezerve b neşti, auă cump rat în octombrie un num r imens deă ă obliga iuni ale statului francez, emise de bancaţ Ouvrard şi Baring Brothers. Astfel, cursul lor a crescut în octombrie. La 5 noiembrie îns , auă început s vând aceste titluri la toate burseleă ă din capitalele europene, creând o mare panic .ă Guvernul francez şi-a dat seama c Nathană Rotschild are o mare influen asupra pie eiţă ţ financiare franceze. De aceea, a intrat din nou în leg tur cu banca Rotschild, aceasta devenindă ă din nou favorit . Curtea regal a început s -iă ă ă acorde din nou lui Rotschild cea mai mare 49
- 50. aten ie, şi nu numai în probleme b neşti.ţ ă MASONERIA ÎN AMERICA Dup ce "Cavalerii Roşii" au înfiin at prima loră ţ colonie în Pennsylvania, Loja masonic englez aă ă întemeiat şi aici o loj în 1730.ă R zboiul deă independen american a fost organizat şi dus deţă masoni, iar constitu ia au conceput-o şi auţ semnat-o masonii. O treime din preşedin iiţ americani au fost masoni, ei fiind de asemenea reprezenta i în Camer şi Senat.ţ ă Pecetea american , piramida cu un ochi laă mijloc, pe verso pas rea Phoenix, drapelulă american cu 13 dungi şi 13 state, cele 13 trepte ale piramidei, toate acestea sunt simboluri masonice instaurate de familia Rotschild şi aplicate în practic de Weishaupt. Machetaă piramidei de pe bancnota de un dolar a fost f cut de Filip Rotschild împreun cu iubita saă ă ă Any Rand, aşa cum scrie ea îns şi în cartea eiă "Atlas Shrugged". Mai târziu, loja masonică american s-a împ r it în alte dou loji: "Ritulă ă ţ ă york" şi "Ritul sco ian", împ r ite în 33 de grade.ţ ă ţ Majoritatea masonilor cred c cel de al 33-leaă grad este ultimul. Dar gradele superioare lojei a 33-a sunt gradele Ilumina ilor.ţ Toate lojile "Marelui Orient" din Europa au fost p trunse deă iluminismul lui Weishaupt, la fel şi în America. 90% din masonii organiza i nu ştiu nici în zileleţ noastre, ce scopuri au Ilumina ii din gradele deţ sus. Aceste organiza ii ale gradelor inferioareţ sunt grupuri umanitare, utilitare. Ei se dau drept 50
- 51. localnici de vaz , folosesc simboluri secrete şiă alte scamatorii. Tot ceea ce fac aduc avantaje carierei şi afacerilor. So iile lor se adun şi ele înţ ă organiza ii sociale sau de caritate, undeţ preocuparea principal este bârfa. Fratele masonă nu are idee de ce se întâmpl în vârf. Interesantă este de remarcat c o parte din masonii germaniă au sus inut pe americani, iar al ii au trecut înţ ţ slujba englezilor, ob inând mari profituri. 30.000ţ de solda i germani au fost împrumuta i caţ ţ mercenari englezilor în b t lia de la Trenton,ă ă unde au fost mai mul i solda i germani decâtţ ţ englezi. Dar cum st teau finan ele în America?ă ţ Benjamin Franklin şi Thomas Jefferson, ambii preşedin i, erau împotriva cre rii unei b nciţ ă ă centrale dup modelul celei engleze. După ă moartea lui Franklin, agentul lui Rotschild, Alexander Hamilton a fost numit ministru de Finan e şi a întemeiat "First National Bank of theţ United States". Aceast banc a fost controlată ă ă de Rotschild. În 1811, când concesiunea acestei b nci s-a sfârşit, nu a mai fost prelungit pe cinciă ă ani, deoarece economia american era într-oă stare de destabilizare. Rotschild, prin presiuni asupra parlamentului englez, a f cut ca englezii s cear americaniloră ă ă coloniile. Aceasta a dus la r zboiul dintre 1812-ă 1814. Dup r zboi, America a trebuit s facă ă ă ă datorii, astfel încât nu a avut alt posibilitateă decât s prelungeasc mandatul b ncii.ă ă ă În 1836 preşedintele Jackson i-a retras din nou 51
- 52. concesiunea, pentru ca în 1836 s i se dea dină nou dreptul s func ioneze. În sfârşit, în 1913, aă ţ devenit "Federal Reserve Bank" (FED), care exist pân ast zi ca puternic bancă ă ă ă ă particular . Cum func ioneaz aceast FED?ă ţ ă ă Comitetul de bancheri ai acestei b nci tip reşteă ă "Federal Reserve Bancnote", adic dolari.ă Guvernul american nu are dreptul s tip rească ă ă bancnote. Banca FED d guvernului aceşti dolari,ă în schimbul unor obliga ii (poli e de împrumut),ţ ţ care folosesc b ncii ca garan ie. Acesteă ţ obliga iuni sunt inute de cele 12 filiale ale b nciiţ ţ ă FED, care încaseaz anual procente şi munteleă datoriilor creşte şi iar creşte. În 1982, ministerul de finan e american f ceaţ ă public suma de 1.070.241.000.000 de dolari,ă pentru care FED încasa de la contribuabilul american 115.800.000.000 de dolari procente anual. Aceast enorm sum de procente seă ă ă scurge în buzunarul bancherilor particulari ai FED. Ei de ineau în 1992 obliga iuni în valoare deţ ţ 5.000.000.000.000 dolari. Pe aceşti bancheri îi cost numai vopseaua, hârtia şi tip ritulă ă dolarilor! Charles Lindbergh, un membru al Congresului de atunci, este primul care a supranumit Federal Reserve Bank "guvernul invizibil". De in torii ac iunilor acestei b nci erau:ţ ă ţ ă 1. B ncile Rotschild din Paris şi Londra;ă 2. Banca Lazard Brothers din Paris; 3. Israel Moses Seif Bank din Italia; 4. Banca Warburg din Amsterdam şi Hamburg; 52
- 53. 5. Banca Lehmann din New York; 6. Banca Kuhn şi Loeb din New York; 7. Banca Chase Manhattan din New York; 8. Goldman Sachs Bank din New York. Este de men ionat c toate aceste b nci suntţ ă ă evreieşti. Aceste b nci împrumut bani guvernuluiă ă american prin FED, iar procentele le suportă contribuabilul, pl tind impozite. Aceasta este ceaă mai mare tâlh rie din istoria Statelor Unite şiă trece aproape neobservat . Prin obliga iunile peă ţ care le posed , FED are drept de z log peă ă întreaga avere a Americii de Nord. O mul ime deţ încerc ri de a anula legea prin care se asiguraă existen a acestei b nci, au dat greş. S-a încercatţ ă prin instan e ale justi iei. De drept, cet eanulţ ţ ăţ american nu poate cere aceşti bani înapoi, deoarece FED nu este o institu ie de stat, ci oţ structur particular .ă ă De fapt, aceast banc esteă ă anticonstitu ional , de aceea nou stateţ ă ă americane au intentat o ac iune judec toreascţ ă ă pentru anularea concesiunii acestei b nci.ă Nathan Rotschild a înfiin at, dup moarteaţ ă tat lui s u, în 1812, banca "Nathan Mayeră ă Rotschild şi Fiii" la Londra, cu filiale la Viena, Berlin şi Paris. În America, banca lui a fost reprezentat de b ncile Kuhn Loeb &Co, J.P.ă ă Morgan &Co, August Belmont &Co. Familia Rotschild îşi câştigase o influen imens înţă ă economia american prin tranzac ii bancare,ă ţ bursiere, asigur ri, credite acordate guvernului,ă 53
- 54. finan area c ilor ferate, fabrici de o el şiţ ă ţ armament etc. Ei au finan at r zboiul dintreţ ă 1861-1865, provocând conflicte prin intermediul unor agen i. Un agent al lor, George Bickley,ţ fondatorul lojii "Cavalerii cercului de aur" a incitat statele din sud s formeze o confedera ieă ţ şi s se separe de Uniune. Un alt agent al lor, dină partea b ncii Morgan agita spiritele în stateleă nordice. Preşedintele Lincoln, care a aflat jocul, a încetat în 1862 şi 1863 s pl teasc dobândaă ă ă imens b ncilor lui Rotschild şi a dat Congresuluiă ă îns rcinarea s tip reasc acei dolari numi iă ă ă ă ţ "Green Buck" cu care s pl teasc armataă ă ă Uniunii. Acest lucru, bineîn eles, nu a fost peţ placul Rotschilds-ilor, care au pus un agent al lor, John Wilkes Booth, s -l asasineze pe Lincoln.ă Acesta a fot ucis pe 14 aprilie 1865. "Cavalerii cercului de aur" l-au scos mai târziu pe ucigaş din închisoare. Acesta a fugit la Londra, unde şi-a petrecut restul vie ii f r lipsuri, fiind pl tit deţ ă ă ă Rotschild. Dup moartea lui Lincoln, dolariiă "Green Buck" s-au scos din circula ie, fiindţ cump ra i pe nimica de banca Morgan şiă ţ Belmont. În rezumat, putem spune c Banca N.M.ă Rotschild şi Fiii controleaz : City-ul din Londra,ă coloniile coroanei engleze, guvernele englez şi francez, Comitetul celor 300, toate lojile Ilumina ilor din Europa şi America. Prin b ncileţ ă Kuhn-Loeb, al c ror director este Jacob Schiffă (fiica acestuia a fost so ia lui Trotzki) şi prinţ banca Morgan, Belmont şi Warburg au ridicat 54
- 55. imperiul Rockefeller "Standard Oil", liniile ferate Harriman şi fabrica de o el Carnegie. Acesteţ b nci sunt cele mai puternice din lume.ă Establishment-ul Coastei de R s rit cu mafia eiă ă financiar , politic , academic şi mass-mediaă ă ă este st pânit de Rockefeller.ă ă KARL MARX Evreul Moses Mordecai Marx Levi (alias Karl Marx) şi prietenul lui, Friedrich Engels, au devenit membrii unei organiza ii numit "Liga celorţ ă drep i".ţ Aceast grupare revolu ionar şi secretă ţ ă ă din Fran a provenise dintr-o alt organiza ie,ţ ă ţ "Societatea celor patru anotimpuri". Toate acestea erau filiale ale Ilumina ilor lui Weishaupt.ţ Ideologia Manifestului Comunist a fost conceput în "Liga celor drep i" şi era de mul iă ţ ţ ani în circula ie, înainte de a se face cunoscutţ Marx ca autorul manifestului. Marx a modernizat şi sistematizat planurile revolu ionare scrise cuţ 70 de ani înainte de Adam Weishaupt. Luptei contra capitalismului nu-i mai st tea nimic înă cale. Marx a reuşit s transforme liga în ligă ă comunist (1847).ă Astfel, se vede limpede cum Ilumina ii puneauţ în America şi Anglia bazele unor sisteme capitaliste, iar în alt parte instaurau sistemeă anticapitaliste, zise comuniste, pentru a naşte un conflict. Machiavelli descrie scopul acestui sistem: omenirea s fie în permanent discordieă ă şi buim ceal .ă ă 55
- 56. PLANUL PENTRU UN GUVERN MONDIAL În anul 1830 a murit Weishaupt în vârst deă 82 de ani. Conducerea Ilumina ilor bavarezi aţ fost preluat de Giuseppe Mazzini. El a ocupată acest loc din 1834 pân în 1872. În timpulă acesta, Mazzini a avut contacte cu Albert Pike, suveranul maestru al ritului sco ian, lojaţ american şi fondatorul Ku-Klux-Klanului. Lojaă "Marelui Orient" din Europa a fost privit la ună moment dat într-o lumin proast , din cauzaă ă activit ilor revolu ionare ale lui Mazzini. Deăţ ţ aceea Mazzini şi Pike au hot rât s schimbeă ă organizarea lojilor. Ei au hot rât s creeze un for suprem absolută ă secret, care s fie centrala interna ional . Despreă ţ ă acest lucru se poate citi în cartea "Occult Theocracy" scris de Lady Queensborough,ă paginile 208-209. În acest for suprem se vor alege numai masoni de la al 33-lea grad în sus. Într-o scrisoare din 15 august 1871, Albert Pike, expune Iluminatului Mazzini un plan, în care demonstreaz în linii mari modul cum îşi voră atinge Ilumina ii scopul de a forma un guvernţ mondial: Pentru aceasta vor fi necesare trei r zboaie mondiale.ă Primul r zboi mondială va fi înscenat pentru ca Rusia arist s intre sub controlul nostru, alţ ă ă Ilumina ilor. Pe ruşi îi vom folosi de sperietoareţ pentru activit ile noastre în restul lumii.ăţ Al doilea r zboi mondială va avea loc prin manipularea neîn elegerii dintre na ionaliştiiţ ţ germani şi sioniştii politici şi provocarea unui 56
- 57. conflict. De aici, va rezulta extinderea sferei de influen ruseasc şi întemeierea statului Israelţă ă în Palestina. Al treilea r zboi mondială se va naşte din contradic ia de p reri dintre sionişti şi arabiiţ ă islamici. Planul nostru prevede extinderea foarte mare a conflictului. Un aspect în acest al treilea r zboi mondial îlă constituie provocarea unui conflict între atei şi nihilişti, pentru a crea o tulburare social de oă brutalitate nemaiîntâlnit . Dup combatereaă ă creştinismului şi a ateismului, vom prezenta oamenilor adev rata credin a lui Lucifer.ă ţă Declara ia f cut în parlamentul israelian dinţ ă ă 1980 ca Ierusalimul s fie capitala Israelului, areă la baz planul sioniştilor de a face din Ierusalimă capitala unui guvern mondial. Acest fapt l-a anun at prima dat public Ben Gurion în 1862.ţ ă Asemenea planuri ambi ioase pot dezl n ui unţ ă ţ r zboi mondial, fapt prezis în scrisoarea lui Pikeă c tre Mazzini.ă El a prev zut c al treilea r zboiă ă ă mondial se va sfârşi prin instaurarea unui guvern mondial. A numi în cadrul ONU, spre exemplu, un guvern care-şi va stabili sediul în Ierusalim, cred c va trece neobservat de majoritatea oamenilor,ă ca şi numirea sediului UNESCO la Geneva sau a controlului interna ional al energiei atomice de laţ Viena. Instaurarea unei asemenea dictaturi mondiale a fost anun at şi de bancherul Warburgţ ă 3 , 3 Bancheri evrei din Hamburg: unul a fost şeful Serviciului de informa ii pe timpul ultimei monarhii în Germania, cel lalt a ajunsţ ă 57
- 58. directorul b ncii FED, pe 17 februarie 1950: "Noiă vom avea în viitor un guvern mondial indiferent dac ne convine sau nu! Singura întrebare esteă numai dac acest lucru se va instaura prină violen sau pe cale paşnic ". William Cooper dinţă ă Serviciul de informa ii al marinei americaneţ (Naval Intelligence) a dat la iveal în cartea saă "Behold a pale horse" c al treilea r zboi esteă ă pl nuit la mijlocul anului 1996.ă El a fotografiat documente ale acestui plan. Unul din oraşele mari ale Americii va fi bombardat. Acest lucru se va pune pe seama extremiştilor din Orientul Apropiat, poate din Irak, motiv pentru a dezl n ui un r zboiă ţ ă 4 . ALBERT PIKE ŞI KU-KLUX-KLANUL Din 1840 structura organizatoric aă masoneriei americane st sub strictul control ală "Ritului Sco ian", fiind împ r it în dou sectoare,ţ ă ţ ă ă cel nordic cu centrul la Boston şi cel sudic cu centrul în Arkansas. "Ritul Sco ian" a fost un instrument deţ strategie al coroanei engleze în secolul al XIX-lea, activitatea acestui rit ducând la conflicte rasiale şi acte teroriste. Exemple: ocuparea Mexicului în r zboiulă american dintre 1846-1848, campania armat aă Ku-Klux-Klanului contra statelor americane sudice între anii 1867-1870. "Ritul Cercului de aur" cu şeful lui, George directorul FED în New York. 4 New York, 11.09. 2001, apoi războaiele din Afganistan şi din Irak. 58
- 59. Bickley, a ap rut pentru prima oar în Cincinnati.ă ă Ei voiau s întemeieze o nou zon aă ă ă sclavagismului cu centrul în Cuba. Aceasta sub mantaua cre rii primei zone deă "liber schimb comercial". Ku-Klux-Klan-ul, pe scurt "KKK", a fost întemeiat în anul 1867 la Nashville; dup marele kyklos (cerc) îi avem deciă iar, pe cei din "Cercul de aur". KKK avea emblema cavalerilor de Malta. În 1843 a fost întemeiat Ordinul B'nai B'rith format din comunit ile evreieşti. Este deăţ asemenea o loj masonic secret . Esteă ă ă interesant de citat un pasaj din cuvântarea lui Albert Pike din 4 iulie 1889: "Religia noastr , a masonilor celor mai înal i înă ţ grad, este credin a neprih nit în Lucifer. Dacţ ă ă ă Lucifer nu este Dumnezeu, atunci nici Cristos nu este Dumnezeu. Dar ei sunt amândoi Dumnezei. Deoarece ştiin a ne înva c nu exist luminţ ţă ă ă ă f r umbr , frumuse e f r urâciune, alb f ră ă ă ţ ă ă ă ă negru. Absolutul poate exista numai prin doi Dumnezei. Lucifer este Dumnezeul luminii". Pike era satanist. El i-a acordat preşedintelui american Andrew Johnson gradul al 32-lea în "Ritul Sco ian". În ierarhia ordinelor era o lege, cţ ă cel dintr-un ordin inferior trebuie s se supună ă orbeşte ordinului superior, f r s fac uz deă ă ă ă propriul lui discern mânt.ă În concluzie: contemporanii noştri care, în mod conştient, renun la voin a lor proprie, cedeazţă ţ ă r spunderea lor personal în favoarea alteiă ă persoane, organiza ii sau conduc tor, nu meritţ ă ă 59
- 60. s fie trata i civilizat, deoarece în zilele noastreă ţ nu este obligatoriu s se intre cu for a într-oă ţ organiza ie sau s se adere la o religie sau oţ ă sect .ă „O prostie rostit de cinci milioane de oameni,ă r mâne totuşi o prostie".ă Anatole France Bill Clinton, ex-preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi fost guvernator al Arkansas a avut ca educator şi p rinte, care l-a crescut, pe preotulă Vaught, care era membru al Ritului Sco ian înţ gradul al 32-lea. Clinton este de asemenea membru în CFR, Comisia trilateral Bilderberg şiă al Lojii masonice "De Molay". Un alt ordin masonic american este "Skull & Bones" (craniu şi oase), întemeiat în 1862 de William Hunting Russel, general al G rziiă na ionale şi de Alfons Taft, care a fost în 1876ţ general, ministru de r zboi, în 1884 ambasadoră în Rusia, judec tor al Cur ii Supreme şi maiă ţ târziu, preşedinte al Statelor Unite. Prin tradi ie, aceşti masoni îşi pun pe piatraţ mortuar imaginea unui craniu şi dou oase.ă ă O banc important , W.A. Harriman Companyă ă fondat de Averall Harriman, a fost integrat înă ă Ordinul Skull & Bones. În anul 1920, Harriman a fost cel care i-a finan at pe ruşi prinţ Ruskombanc, prima banc comercial sovietic .ă ă ă Directorul ei, Max May, a fost membru în Skull & Bones. Ruskombanc a fost controlat de Morgană 60
- 61. Bank, partenera b ncii Rotschild.ă Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Rusia aristţ ă era singurul obstacol al Ilumina ilor de a ajungeţ la controlul şi guvernarea întregii lumi. În 1881, evreul Theodor Herzl a întemeiat la Odesa "mişcarea sionist ", cu scopul de a ajutaă crearea statului Israel în Palestina. În 1916, cu ocazia unui congres B'nai B'rith la New York, a fost ales bancherul Jacob Schiff ca preşedinte al mişc rii revolu ionare ruse. Jacob Schiff eraă ţ preşedintele b ncii Kuhn Loeb & Co.ă Pe 13 ianuarie 1917 a venit în America Leon Bronstein, alias Trotzki, unde i s-a eliberat un paşaport american. El a devenit ginerele lui Schiff, iar în palatul b ncii socrului s u era la elă ă acas . Jacob Schiff a finan at "rebelii" ce seă ţ preg teau pentru revolu ia din Rusia şi care erauă ţ recruta i dintre evreii ce locuiau în partea deţ r s rit a New Yorkului. Ei s-au antrenat peă ă terenurile lui "Standard Oil Company" a lui Rockefeller în New Jersey. Trotzki şi Schiff au elaborat planul revolu iei bolşevice în Rusia.ţ Dup ce revolu ionarii au fost bine preg ti iă ţ ă ţ prin antrenamente, au p r sit America finan a iă ă ţ ţ cu 20 de milioane de dolari aur din partea b nciiă lui Schiff. Aceşti revolu ionari evrei, împreun cu Trotzki,ţ ă au c l torit cu vaporul S.S.Christiania Fjord,ă ă special angajat pentru aceast curs spre Rusia,ă ă pentru a dezl n ui acolo revolu ia bolşevic .ă ţ ţ ă Aceast revolu ie a fost finan at de mul iă ţ ţ ă ţ bancheri din America şi din Europa. Punerea la 61
- 62. punct a Ohranei, serviciul de informa ii arist,ţ ţ alc tuit din multe organiza ii secrete, agen iă ţ ţ secre i, agen i dubli, poli ie şi informatori, peţ ţ ţ scurt, o organiza ie subversiv şi criminal , nu aţ ă ă fost o problem prea complicat pentru Ilumina i.ă ă ţ Alfred Milner, şeful "Mesei rotunde", o grup aă Ohranei, a intrat în mişcarea bolşevic ca şi al iă ţ agen i ai ei, care au intrat în partidul bolşevic.ţ Infiltrarea a fost atât de puternic , încât în 1908,ă din cinci membri ai comitetului din Petersburg al partidului bolşevic, patru erau din Ohrana. O imens sum de bani au dat bancheriiă ă interna ionali şi prin Milner. Bolşevicii bineţ finan a i cu bani, au fost superiorii menşevicilorţ ţ şi socialiştilor. Doi agen i ai Ohranei au întemeiatţ ziarul "Pravda", prima fi uic comunist . Josefţ ă ă Stalin a fost şi el membru al Ohranei şi f ceaă leg tura între poli ia arist şi bolşevici. Banul,ă ţ ţ ă catalizatorul corup iei, a fost de cea mai mareţ importan .ţă În 1917, dup r sturnarea arului, Ohrana aă ă ţ fost desfiin at şi a fost organizat CEKA, cuţ ă ă membri de zece ori mai numeroşi ca Ohrana; apoi, în 1920, şi-a schimbat numele în GPU, iar în 1934 în NKVD. În lag rele de concentrare aleă NKVD-ului au murit 4 milioane de oameni. În r zboi au murit 10 milioane de solda i ruşi, iară ţ sub guvernul comunist, pân în 1950, au fostă omorâ i 40 de milioane de civili.ţ NKVD-ul, ulterior KGB, a avut în 1982, 90.000 de ofi eri şi 175.000 de gr niceri, devenind celţ ă mai puternic aparat represiv din lume. 62
- 63. "Gosbank", banca rus , func ioneaz după ţ ă ă principiul "Federal Reserve Bank". Ea adun baniă din "nimic" şi controleaz orice tranzac ieă ţ comercial din Rusia.ă Dup revolu ia bolşevic , imperiul luiă ţ ă Rockefeller "Standard Oil", a cump rat 50% dină câmpurile de petrol de la ruşi, cu toate c oficială s-a spus c au fost na ionalizate.ă ţ În 1927 Standard Oil a construit prima rafin rie în Rusia, pentru ca ruşii s vând petrolă ă ă în Europa. Banii rezulta i sunt împ r i i între ruşiţ ă ţ ţ şi Rockefeller. TRAFICUL CU OPIUM AL CASEI REGALE ENGLEZE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Înainte de a descrie o serie de aspecte din Anglia, trebuie s clarific m câteva situa ii şiă ă ţ no iuni.ţ Regina Angliei este capul familiei regale engleze şi al imperiului colonial englez. Capitala este Londra, unde se afl sediul primului ministruă şi al cabinetului s u de miniştri.ă În Londra exist îns un stat independent,ă ă "City"-ul, la fel ca statul Vatican de la Roma. City- ul, care este socotit cel mai bogat areal din lume, ocup în inima Londrei 2,7 kilometri p tra i.ă ă ţ Guvernul City-ului se numeşte "Coroana", compus din 13 b rba i, iar regele Coroanei esteă ţ "Lordul Mayor". Aici se afl cele mai bogate şiă cele mai influente institu ii economice din lumeţ ca: Banca Angliei controlat de Rotschild,ă Societatea londonez Lloyd, Bursa de ac iuni dină ţ 63
- 64. Londra, birourile concernelor de comer , "Fleetţ Street"-ul, inima lumii ziarelor şi a editurilor etc. City-ul nu apar ine Angliei.ţ El nu este subordonat monarhiei engleze, nici parlamentului, nici guvernului englez. City-ul este adev ratul guvern englez, regina şi primulă ministru sunt subordona i "Lordului Mayor" deţ care ascult . La suprafa , guvernul englez seă ţă str duieşte s lase impresia c el este suveran,ă ă ă dar în realitate este numai marioneta City-ului. Dac regina face o vizit în City, Lordul Mayor oă ă întâmpin la "Temple Bar", poarta simbolic aă ă City-ului. Regina se înclin şi cere permisiuneaă Lordului Mayor de a intra pe teritoriul "statului" lui suveran. El îi d aceast permisiune,ă ă înmânându-i spada statului. Lordul Mayor str luceşte în roba sa, poart şi un lan şiă ă ţ p şeşte înainte, iar regina îl urmeaz la oă ă distan de doi paşi.ţă Banca Angliei a luat fiin datorit unui agentţă ă al lui Rotschild, William Paterson. Ea este şi ast zi controlat de imperiul Rotschild.ă ă Aici, în City, în fiecare diminea , se fixeazţă ă pre urile pentru toate bursele din lume la: cacao,ţ cafea, aur, diamante, bumbac, cânep , porumbă şi absolut tot felul de m rfuri.ă În Anglia au existat dou imperii separate:ă unul era imperiul colonial britanic sub st pânireaă casei regale, al doilea, imperiul sub st pânireaă "Coroanei" (City-ul). Toate coloniile cu popoare de ras alb (Africaă ă de Sud, Australia, Noua Zeeland , Canada) erauă 64
- 65. supuse autorit ii guvernului englez. Celelalteăţ colonii (India, Egipt, Bermude, Malta, Singapore, Hong Kong, Gibraltar, coloniile Africii Centrale) erau coloniile "Coroanei", proprietatea City-ului. Aceasta nu înseamn c nu a existat oă ă cooperare. East India Merchant Company (BEIMC) a adunat o avere fabuloas din comer ulă ţ cu opium. BEIMC a înfiin at "Misiunea Inland", aţ c rei func iune a fost s angajeze mâna de lucruă ţ ă ieftin din China.ă Aceşti muncitori chinezi, consumatori de opium, au creat astfel societ ii o pia deăţ ţă desfacere a acestui stupefiant. Casa regală englez era atât de activ în acest comer cuă ă ţ opium, încât a înfiin at un impozit aplicatţ produc torilor de opium din India. Imenseă cantit i de opium au fost traăţ nsportate pe vasul "China Tea Clippers" din India spre China. Aceste transporturi au format 13% din venitul na ional al Indiei şi s-au efectuat toate subţ controlul "Coroanei", în colaborare cu casa regal . Veniturile au fost astronomice, rezultateă din vânzarea opiumului bengal în China. Bineîn eles, casa regal englez nu doreaţ ă ă publicitate în aceast afacere, de aceea aă mobilizat Serviciul secret englez, pe "British Military Intelligence Department" şi pe "Secret Intelligence Service". Din anul 1791 pân în 1891, planta iile deă ţ opium au crescut de la 67 la 663, toate concesionate de "Coroan ". Anual se produceauă în India 6.358.495 kilograme de opium, din care 65
- 66. 6.144.132 importate în China. Acest trafic a durat un secol. În 1843 guvernul chinez a interzis importul de opium, ceea ce a dus la r zboiulă cunoscut sub numele de "r zboiul opiumului".ă În 1729, BEIMC a înfiin at "Comitetul celorţ 300". Ast zi, aceast organiza ie este una dină ă ţ cele mai influente din lume şi are ca scop tot formarea unui "guvern mondial", fiind aşa-zisa "elit " a City-ului.ă Imperiul bancar Rotschild şi b ncile aliate auă fost toate implicate în comer ul cu opium: Bancaţ Hong Kong şi Shanghai, The British Bank of the Middle East, Midland Bank, National and Westminster Bank, Barclays Bank, The Royal Bank of Canada şi Baring Brothers Bank. Toate aceste b nci sunt în "Comitetul celoră 300". Mâna de lucru ieftin din China a fostă folosit la construirea c ii ferate Harriman care aă ă f cut leg tura între California şi Coasta de Est aă ă Americii. Aceşti lucr tori chinezi erauă consumatori de opium în America. Imperiul feroviar Harriman a fost finan at de N.M.ţ Rotschild & Sons Bank din Londra. ROTSCHILD ŞI PLUTONUL DE EXECU IEŢ De-a lungul istoriei, regii şi dictatorii au avut faima de a cheltui mai mult decât puteau s iaă supuşilor prin impozite. De aceea, banii de care aveau nevoie erau împrumuta i de la b nci. Însţ ă ă prin ce mijloace percepea banca banii de la datornici, dac aceştia nu voiau sau nu puteau să ă pl teasc ?ă ă 66
- 67. Metoda era r zboiul! Finan area unui guvernă ţ func ioneaz ca şi finan area unei persoaneţ ă ţ pentru a-şi cump ra un automobil. Dac clientulă ă nu-şi poate pl ti ratele lunare, banca îi ia maşina,ă remorcându-i-o. Cu ce se remorcheaz o maşin ?ă ă Cu o alt maşin . La finan area guvernelor esteă ă ţ acelaşi lucru. Nu se finan eaz numai un guvern,ţ ă ci se dau bani şi altor guverne. Debitorul are grijă ca ambele ri s fie la fel de puternice,ţă ă inegalitatea fiind produs numai prin finan are.ă ţ Dac o ar nu-şi pl teşte datoriile, va fiă ţ ă ă amenin at de o alt ar cu r zboi.ţ ă ă ţ ă ă De 160 ani lucreaz Rotschild dup acestă ă principiu. Nathan şi fra ii lui au început în Europa acestţ joc, dup profitul rezultat din r zboaiele luiă ă Napoleon. În acest timp s-a instaurat în Europa aşa-numitul "echilibru între puteri" sau "echilibru de for e".ţ Pentru a-şi consolida pozi ia de st pân dinţ ă umbr , Rotschild a trebuit s cl deasc două ă ă ă ă grup ri de putere în Europa, cam de acelaşiă calibru. El trebuia s fie sigur c regii "A" puteauă ă fi amenin a i de regii "B". Bineîn eles, şi A şi Bţ ţ ţ erau finan a i de el. Dar, mai trebuia o a treiaţ ţ putere, ca o "poli de asigurare", dac uneleţă ă na iuni nu se aliniaz . Aceast a treia putere eraţ ă ă Anglia lui Nathan. Anglia avea suprema ia înţ Europa. Şansele unei p r i în r zboi erauă ţ ă m surate de partea cui se afla Anglia. Anglia seă afla totdeauna de partea celui ce câştiga r zboiul. Prin eficien a acestei politici, putereaă ţ 67
- 68. casei Rotschild a crescut aşa de mult, încât la începutul secolului al XX-lea controla jum tateă din averea întregii lumi. CUM SE ÎNSCENEAZ UN R ZBOI MONDIAL?Ă Ă Unirea statelor germane sub Bismark a tulburat "echilibrul de for e al marilor puteri",ţ echilibru care a durat în Europa cam peste două sute de ani. Pân în anul 1871, Anglia a de inută ţ suprema ia pe continentul european. Aceastţ ă suprema ie a fost mereu atacat de Fran a şiţ ă ţ Spania, dar Anglia a ieşit aproape totdeauna biruitoare. Germania devenise puternic datorită ă coloniilor şi dezvolt rii poten ialului militar.ă ţ Ilumina ii vedeau în aceasta o primejdie, iarţ Anglia îşi pierdea st pânirea asupra Europei, dină punct de vedere economic şi militar. Pentru a contracara acest lucru, b ncileă interna ionale, care nu aveau leg tur cuţ ă ă economia german , au c utat c i de a st vili şiă ă ă ă de a controla Germania. Între anii 1894 şi 1907, Fran a, Anglia, Rusia şi alte na iuni au încheiat oţ ţ serie de alian e pentru ca, în cazul unui r zboi,ţ ă s mearg toate contra Germaniei. În continuare,ă ă Comitetului celor 300 i-a revenit sarcina s pună ă în scen primul r zboi mondial.ă ă Din Comitetul "mesei rotunde" s-a n scut o organiza ie, RIIAă ţ (Royal Institute for International Affairs). RIIA, cunoscut şi sub numele de "Chathamă House" a avut ca membri fondatori pe: Lordul Albert Grey, Lordul Toynbee - eminen a cenuşieţ din MI6, scriitorul H.G. Wells, Lordul Alfred Milner 68