In memoriam: etnologul Sergiu Moraru - 70 ani de la naștere

Mariana Cocieru, cercetător ştiinţific,
Institutul de Filologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei

Folcloristul Sergiu
Moraru se naște la 10
octombrie 1946 în familia
țăranului Gheorghe Moraru,
familie cu mulți copii, din satul
Obreja Veche, județul Bălți,
Regatul României (azi raionul
Fălești, Republica Moldova),
fiind mezinul casei.
Copilăria, în multe privințe
asemănătoare cu a majorității
copiilor Basarabiei, i-a fost marcată de vestigiile perioadei
postbelice, a foametei, a totalitarismului comunist.

Și-a făcut studiile primare în
localitatea de baștină (1953 - 1957), iar
pe cele secundare la o şcoală medie
din raionul Fălești (1957-1964).
În 1964 devine student al
Facultăţii de Filologie a Universităţii
de Stat din Chişinău. Își susține
licența în 1969.
În 1971 decide să-și continue
studiile postuniversitare și se înscrie la
doctorat la Institutul de Literatură
Universală „Maxim Gorki” al
Academiei de Științe a URSS.
La 7 martie 1974 susține teza de doctor în filologie Poetica doinelor
populare moldovenești, conducător științific fiindu-i notoriul etnolog,
originar din Basarabia, Victor M. Gațac.

Fiind în al doilea an de studii, împreună cu
mai mulți tineri entuziaști formează colectivul
de colaboratori-voluntari ai Muzeului
Republican de Literatură, instituție fondată în
primăvara anului 1965, cu susținerea Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova. Este angajat
oficial în 1968. Imediat după absolvirea
universității este înaintat la postul de șef de
secție la muzeu (1969-1970).

Sus, de la dreapta spre stânga: Ştefan Lozinschi, Valeriu Nazar, Sergiu Moraru, ?, Mihai Manea;
jos, de la dreapta spre stânga : Alexei Palii, Aurel V. Ciocanu, Vasile Țurcanu, Nicolae Pâslaru.
„Printre primii care cu trup şi suflet s-au dedat cauzei fondării unui nou templu al culturii –
Muzeul Literar Republican”, 1965. Ulterior, Muzeul a fost numit în 1983 –
Muzeul Literar Republican „Dimitrie Cantemir”, iar în prezent –

Colaboratorii Muzeului Republican de Literatură, 1965

Conferinţa „Pe un picior de plai”, 1969: Gheorghe Cincilei, P. Botezatu,
Sergiu Moraru şi V. Ştirbu

Muzeiştii la 5 ani ai muzeului, 1970

Sergiu Moraru la o înregistrare a căsătoriei unor colegi, 1971
(al cincilea din stânga)

La 27 noiembrie 1973 este angajat
în funcția de cercetător științific
inferior la Secția de Etnografie și
Studiul Artelor al Academiei de
Științe a Moldovei.
Din 1978 este colaborator științific
al Sectorului de Folcloristică al
Institutului de Limbă și Literatură al
AȘM.
După constituirea Institutului de
Etnografie și Folclor în cadrul Acade-
miei de Științe a Moldovei, în 1991, candidează la postul de
director al instituției reorganizate, propunând un program
managerial amplu privind noile direcții și posibilități de
dezvoltare a etnologiei moderne în Republica Moldova.

Cu regret, această inițiativă l-a costat mult, fiind
ulterior marginalizat, lipsit nejustificat de anumite
drepturi pe care le merita, și cu mari reticențe a
fost angajat ca cercetător în această instituție.
Din 1992 până în 1993 este șef al Secției de
Folclor al Centrului Național de Creație Populară
de pe lângă Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
În 1992 când se înființează Societatea Etnofolclorică din
Moldova, Sergiu Moraru este ales președintele acesteia. Din 1993
și până la sfârșitul scurtei sale vieți s-a aflat alături de colegii de
la academie, muncind asiduu la valorificarea și promovarea
valorilor patrimoniului cultural imaterial. La 21 mai 1996 se
stinge din viață, nereușind să-și ducă la capăt „numeroasele
proiecte de a încadra folclorul moldovenesc în contextul larg al
folcloristicii românești” (I. Datcu).

Publicațiile monografice reflectă preocuparea etnologului S.
Moraru de aspectele teoretice, metodologice și filosofice ale
folcloristicii: Chestionar pentru colectarea creației populare
(Chișinău, 1970), Poetica liricii populare moldovenești
(Chișinău, 1978), Lumea ghicitorilor (Chișinău, 1981), La
originile gândirii (Motive filozofice în creația poetică populară)
(în colaborare cu Gh. Bobână, Chișinău, 1988).

Au urmat și colecţii de texte folclorice: Ciugur, mugur,
mugurel (Chișinău, 1977), Frumos e la şezătoare (în colaborare,
Chișinău, 1983), Pom înaurit : Calendar poetic ilustrat pentru
copii: Ghicitori (Chișinău: Literatura artistică, 1988). În total, a
întocmit şi a editat, în particular sau în colaborare, peste 20 de
volume: culegeri de folclor, studii monografice și traduceri.

Etnologii Sergiu Moraru şi
Efim Junghietu au valorificat și
creațiile folclorice culese în anii 1950
de către scriitorii români din Basarabia
(G. Meniuc, P. Zadnipru, V. Roşca, P.
Boţu, S. Vangheli. V. Teleucă, G.
Madan). În baza materialelor de
arhivă, cei doi folclorişti au întocmit şi
editat inedita culegere Căutătorii de
perle folclorice (1984). În prefaţa cărții
alcătuitorii subliniau: „Considerăm că
lucrarea de faţă ar putea fi urmată şi de
alte volume, alcătuite din fondurile
Muzeului Republican de Literatură,
din arhivele personale ale poeţilor şi
prozatorilor noştri. Din păcate, până
astăzi lucrul acesta important nu s-a
făcut”.

Sergiu Moraru a participat la întocmirea, redactarea şi
editarea a trei serii de culegeri de folclor înregistrat de la
românii din Republica Moldova, Transnistria, nordul Bucovinei
şi Transcarpatia. Cea mai relevantă între acestea este Creaţia
populară moldovenească (în 16 volume), la elaborarea căreia
folcloriştii de la Academie au lucrat mai mult de 10 ani. Autorul a
două volume din respectiva serie este S. Moraru: Strigături,
amintiri şi scrisori versificate (în colaborare cu E. Junghietu,
1978), Ghicitori (1980). Lucrarea colectivă s-a bucurat de o
apreciere merituoasă din partea recenzenţilor din ţară şi de peste
hotare.

A doua serie de culegeri folclorice a avut drept obiectiv
publicarea creaţiilor populare conform zonelor etnografice.
Nominalizăm lucrările la care a lucrat și S. Moraru alături
de colegii săi: Folclor din Bugeac (1982), Folclor din nordul
Moldovei (1983), Folclor din stepa Bălților (1984), Folclor din
ţara fagilor (1993), Cât îi Maramureșul... (1993).

În a treia serie – Mărgăritare – destinată elevilor,
Sergiu Moraru a publicat: Lumea o face, lumea o desface:
Ghicitori populare moldovenești (Chișinău, 1982).
„Scopul acestui volum, subliniază folcloristul Sergiu
Moraru, este stimularea gândirii metaforice și a
creativității cititorului, cât și familiarizarea lui cu valorile
spirituale, de netăgăduit”.

Folclor din Maramureș
(în colaborare cu 8
autori, Chișinău:
Știința, 1991).
Beția strică omenia
(secvențe folclorice) (în
colaborare cu E. Junghietu
și V. Cirimpei, Chișinău:
Știința, 1987).

Pom înaurit: Ghicitori populare
calendaristice. (Selecție de
Sergiu Moraru. Desene de Lică
Sainciuc. Ed. a II-a. Chișinău:
Cartier , 2016)
Să trăiți, să înfloriți:
colinde (în colaborare
cu N. Băieșu, Chișinău:
Hyperion, 1993).

Sergiu Moraru, după cum am menționat mai sus, s-a
manifestat ca un teoretician fervent al fenomenului folcloric și
etnografic, redactând numeroase articole (circa 160), pe care le-a
publicat în paginile revistelor şi ziarelor: Cultura, Demos, Femeia
Moldovei, Literatura şi arta, Limba și literatura moldovenească,
Miorița (Câmpulung Moldovenesc), Moldova, Moldova
Socialistă, Nistru, Revista de Etnografie și Folclor (București),
Revista de lingvistică şi ştiinţă literară, Tânărul leninist,
Tinerimea Moldovei, Scânteia leninistă, Știința, Chișinău: gazeta
de seară, Viaţa satului ş.a. Cele mai reprezentative articole sunt:
Categoriile estetice ale epitetului în lirica populară
moldovenească (LLM, 1973, nr. 2, p. 20-28); Cu privire la poetica
și istoria cântecului popular (Nistru, 1973, nr. 6, p. 139-140);
Cântece de dragoste (Demos, 1980, nr. 3, p. 173, în germană);
Legende, tradiții și povestiri orale (Demos, 1980, nr. 3, p. 166-167,
în germană); Folclorul pe scenă (LA, 1984, 14 ian.);

În discuție – creația populară (Știința, 1984, 13 dec.); La vatra
horelor (Știința, 1985, 24 ian.); Folclorul de război (Viața satului,
1985, 23 mart.); Dăinuirea tradiției (Viața satului, 1985, 28 dec.);
Considerații privind poetica amintirilor (LLM, 1986, nr. 1); Despre
poetica scrisorilor versificate (LLM, 1987, nr. 1); La Nistru, la
mărgioară (Femeia Moldovei, 1987, nr. 11); Folclorul – poezie și
suflet mare (Știința, 1988, 27 iul.); „Miorița” în secolul XX
(Moldova, 1988, nr. 10); Să ne cunoaștem pe noi sau Ion Oprișan
la a 50-a primăvară (Știința, 1990, 26 apr.); Trifan Baltă (Calendar
1991, Chișinău, 1990, p. 91 ); Din poetica ghicitorilor (RLȘL, 1991,
nr. 1, nr. 2 ); Motive mioritice în Basarabia secolului XX (Miorița,
1992, nr. 2, p. 3-5); Folclorul- factor de conservare a conștiinței
naționale (REF, 1992, nr. 2, p. 173-177); Iași – 1993 (Știința, 1997,
nr. 7, p. 14) etc.
Palmaresul activităţilor sale ştiinţifice înscriu 23 de ani dăruiţi
memoriei colective a poporului şi spiritualităţii româneşti.

Fiind în mediul academic, etnologul S. Moraru a cercetat
geneza, evoluția, tipologia și poetica cântecului liric și a
ghicitorilor, publicând articole în culegeri de studii științifice.
Cele mai reprezentative sunt: Metafora în doină (1974),
Modalitățile artistice și realitatea (1976), Unele aspecte ale
formulei poetice în lirica populară moldovenească (1978),
Reevaluarea semantică a folclorului cântat în Moldova (1980)
Ghicitori. Similitudini folclorice (1981), Despre poetica scrisorilor
versificate (1987), Unele aspecte ale istorismului folcloric (1992)
etc.

Etnologul Sergiu Moraru a fost
preocupat și de valorificarea
folcloristicii clasice. În acest sens
vom menționa meritoria sa
contribuție la îngrijirea ediției
Artur Gorovei. Folclor și
folcloristică (Chișinău: Hyperion,
1990), care, deși incompletă, a
încercat să suplinească în acel
perimetru temporal însuficiența
de literatură de specialitate în
domeniul folcloristicii. Cu regret,
celelalte proiecte de acest fel, pe
care intenționa să le realizeze, nu
au fost definitivate.

Cercetătorul Sergiu Moraru a efectuat o activitate
științifică substanțială în calitate de coautor al lucrării
colective Creaţia populară (Curs teoretic de folclor
românesc din Basarabia, Transnistria şi Bucovina) (1991)
și a Crestomației de folclor moldovenesc (1989) –
elaborând materiale didactice
pentru studenții,
masteranzii, doctoranzii,
și profesorii - cercetători
ai instituțiilor superioare
de învățământ.

În ultimii ani ai vieții muncea la un proiect cultural, care prevedea
elaborarea şi publicarea la editura Literatura artistică în cadrul seriei
«Strămoșii», a volumelor destinate imaginii voievozilor români în
creația populară. Din această serie au apărut trei volume: Ștefan cel
Mare: Legende, balade, portrete literare (Chișinău, 1989), Ion Vodă cel
Cumplit. Folclor, literatură, istorie (Chișinău, 1990), Vasile Lupu în
folclor și literatură (1992). Au rămas în manuscris, la editura Hyperion,
4 volume: Decebal (finalizat, 1989), Burebista (finalizat, 1990), Petru
Rareș (finalizat, 1991), Cuza-Vodă (finalizat, 1992).

În egală măsură a fost preocupat și de traducerea creațiilor
folclorice din alte limbi. Menționăm următoarele culegeri:
Poporul când ți-o ticluiește, cearcă de-o clintește : Ghicitori
ucrainene (Chișinău, 1983), Pacea munte de aur este : Proverbe și
ghicitori (în colaborare cu Efim Junghietu, Chișinău, 1984).

• În cercetările de teren folcloristul Sergiu Moraru a participat
la consemnarea documentară şi înregistrarea creațiilor
populare cu ajutorul mijloacelor tehnice disponibile.
• Ca un adevărat om de cultură, etnologul şi-a orientat
activitatea spre salvgardarea elementelor de înţelepciune
populară, având o deosebită predilecţie faţă de:
 cântecele populare lirice;
 categoriile folclorice scurte (proverbe, zicători, ghicitori);
 strigături, amintiri și scrisori versificate.

Sergiu Moraru– alături de colegii: I. Filip, V. Cirimpei,
E. Junghietu; Podișor - Teacev – Transcarpatia, 1984

Sergiu Moraru– alături de colegii: V. Cirimpei , E. Junghietu;
Podișor - Teacev – Transcarpatia, 1984
Foto: Iulian Filip

Sergiu Moraru– alături de colegii: I. Filip, V. Cirimpei;
Podișor - Teacev – Transcarpatia, 1984
Foto: Efim Junghietu

Victor Cirimpei (primul din dreapta) polemizează cu Iulian Filip , în
plan secund: Nicolae Popa, Sergiu Moraru, Sandu Canţâr, Ştefan
Secăreanu, r. Ştefan Vodă şi Căuşeni , anul 1980

Sergiu Moraru în echipa tradițională - cu Victor Cirimpei
și Iulian Filip

s. Napadova, r. Camenca, 1986
s. Crăsnișoara, r. Storojineț, reg.
Cernăuți, Bucovina, 1982

Cercetătorii Sectorului de Folclor al Institutului de Limbă și Literatură,
Ufa, Rusia, 16 mai 1980

Cercetătorii Sergiu Moraru, Nicolae Bilețchi, Ionel Oprișan și Grigore
Botezatu la Sectorul de Folclor al Institutului de Etnografie și Folclor

Autorii seriei de folclor Mărgăritare (1981-1985). De la stânga spre dreapta: Ion
Buruiană, Nicolae Băieşu, Grigore Botezatu, Efim Junghietu, Victor Cirimpei,
Iulian Filip, Sergiu Moraru (6 mai 1986)

Revenirea acasă a folcloristei Tatiana Gălușcă în incinta căminului cultural din
satul Izvoare, 15 decembrie 1990, Sergiu Moraru – primul din dreapta

„În paralel cu munca de investigație pe
teren, în toți acești ani principalele domenii de
cercetare, pentru Sergiu Moraru, au fost:
folclorul în raport cu istoria, filozofia
rudimentară în folclor, poetica liricii populare,
cimiliturile ca specie folclorică, valorificarea
moștenirii folclorice și folcloristice a
românilor”1
1 Cirimpei V. In memoriam Sergiu Moraru (1946-1996). În: Revista de
Etnografie și Folclor, 1997, tom 42, nr. 5-6, p. 549-555, p. 550.

„Sergiu Gh. Moraru a efectuat cercetări de teren în
Moldova, Transnistria, Bucovina, Maramureș și localitățile
românești la est de râul Bug, ce s-au soldat cu rezultate
fructuoase. Ca specialist în folcloristică s-a ocupat de probleme
ale istoriei și teoriei folclorului, ale metodologiei însușirii,
colectării și propagării creației poetice populare prin
intermediul scenei, presei, radio, TV etc. Un aport considerabil
a adus Sergiu Moraru la depistarea repertoriilor cântăreților și
povestitorilor valoroși, la completarea competentă a arhivelor
de folclor de la Muzeul Republican de Literatură, Academia de
Științe, Centrul Național de Creație Populară, precum și la
valorificarea plăsmuirilor populare adunate, publicând în presa
periodică, în ediții științifice și de popularizare cele mai
importante creații culese”.
dr. Gr. Botezatu, dr. T. Colac

„Pe aproape tot parcursul activităţii la Academie, Sergiu
Moraru, anual, prin iunie şi august, împreună cu doi-trei
studenţi-filologi sau colegi de specialitate la Academie, a
efectuat preţioasa muncă de culegător de creaţii populare,
înscriind cu ajutorul magnetofonului, cît mai exact posibil,
manifestări folclorice de la românii satelor basarabene,
bucovinene, din stânga Nistrului, din spaţiul maramureşean al
Ucrainei; de la cei din Caucaz.
În urma acestor aflări pe teren avu bucuria descoperirii
unor talentaţi rapsozi populari şi cântăreţi; a unor originale
subiecte baladice (în Cuza-vodă/Vulcăneşti, Oniţcani/Criu-
leni, Pepeni/Sîngerei, Hârbovăţul Nou/Anenii Noi)”.
Dr. Victor CIRIMPEI

„Om de suflet, plin de energie și proiecte, realist în toate
câte le avea de făcut, folcloristul Sergiu Moraru a plecat
nemilos de timpuriu, pentru totdeauna, dintre cei vii, fără să
fi crezut măcar pentru o clipă în posibilitatea unui astfel de
sfârșit. Moartea a luat un om în floarea vârstei, a retezat o
carieră științifică înainte ca ea să se fi desăvârșit”.
Dr. Victor CIRIMPEI
„Se stinge prematur din viaţă, înainte de a-şi împlini
numeroasele proiecte şi de a încadra folclorul moldovenesc
în contextul larg al folclorului românesc, cum voia...”.
Dr. Iordan DATCU

Rezultatele investigațiilor sale științifice au fost diseminate la
diverse întruniri ale cercetătorilor-etnologi care au avut loc în
Republica Moldova şi în afara ei, la emisiuni radio şi la
televiziunea națională. Enumerăm locațiile de desfășurare a
înaltelor foruri academice, la care a participat Sergiu Moraru:
Chișinău (1969, 1975, 1988, 1992); Mahacikala (1976), Moscova
(1977, 1981), Ufa (1980), Gorno-Altaisk (1983), Cernăuți (1984,
1985), Riga (1984), Groznâi (1985), Irkutsk (1987), Vilnius (1988),
Sighetul Marmației (1990, 1991), București (1990), Tulcea (1992),
Câmpulung Moldovenesc (1992), Cluj-Napoca (1992), Iași
(1993).
Între 1994-1996 a fost redactor al revistei radiofonice de
etnografie și folclor la postul de radio Chișinău.

„În afară de munca ştiinţifică din cadrul Academiei chişinăuiene,
Sergiu Moraru a realizat, în acelaşi oraş, o bogată activitate social-
culturală, oferind cu generozitate sfaturi şi sugestii de specialist-
etnolog. Pe parcurs de mulţi ani a fost consultant-coordonator al
ansamblurilor etno-folclorice „Ilincuţa” de la Casa Armatei, „Mioriţa”
de la Centrul de Educaţie Estetică a Copiilor din sectorul Botanica;
consultant ştiinţific-literar la Teatrul Etno-Folcloric „Ion Creangă”; de
asemenea – participant la organizarea şi desfăşurarea primei ediţii a
Festivalului republican de colinde, obiceiuri şi datini de Crăciun şi
Anul Nou (1993), a Festivalului Etno-folcloric Republican al Copiilor
(1995), membru al juriului diferitelor festivaluri şi concursuri etno-
folclorice republicane ale elevilor „La vatra horelor” (1979-1989), al
interpreţilor de cîntece populare „Tamara Ciobanu” (1991 şi 1995),
membru al Consiliului Ştiinţific (probleme de etnografie şi folclor) la
Ministerul Culturii”.
Dr. Victor CIRIMPEI

„Doctul etnolog Moraru şi-a oferit aportul şi la pregătirea
cadrelor de viitori pedagogi, cercetători literari şi folclorişti,
conducînd practica folclorică a studenţilor-filologi de la
Universitatea de Stat şi Institutul Pedagogic „Ion Creangă”;
acestora le elaborase şi un chestionar de culegere a folclorului;
totodată a fost conducător ştiinţific al unor teze de licenţă
(lucrări de diplomă) în anii 1982-1991. Pentru sute de studenţi,
azi profesori de şcoală medie şi liceu, învăţatul Sergiu Moraru a
fost un bun dascăl, transmiţîndu-le cu dărnicie experienţa sa de
culegător şi cercetător al folclorului”.
Dr. Victor Cirimpei

Sergiu Gh. Moraru (1946-1996):
Biobibliografie. Alcătuitori: Gr.
Botezatu, T. Colac. Obreja Veche –
Fălești, 1997. 23 p.

 Eminent al Învăţământului Public din RSS
Moldovenească (1989).
 Premiul Dacia al Ministerului Culturii din RSSM
(1990).
 Premiul Simion Florea Marian al Academiei Române
(1995).

„Creaţia populară, fie ea literară, muzicală, coregrafică sau
decorativ-plastică, reflectă în mare măsură chipul unui popor,
spiritualitatea lui”.
„Orice cuceritor caută să rupă victima de tradiţiile ei, de
istorie, de morminte, s-o arate nudă şi tributară culturii lui. O
ilustraţie concludentă a acestui fenomen o constituie starea de
lucruri din cultura basarabeană de la 1812 până în zilele noastre.
Numai superioritatea ideatică şi artistică a creaţiei noastre
populare faţă de cea străină, propusă, când prin minciună, când
forţat, a salvat o cultură autentică, o cultură de cel mai înalt
umanism, fără de care harta Europei ar avea nu pete albe, ci pete
negre”.
SERGIU MORARU

Conferinţa ştiinţifică dedicată comemorării a 70 de ani de la nașterea
folcloristului Sergiu Moraru, AŞM, 18.10.2016

Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naștere, folcloristului Sergiu Moraru
i-au fost organizate măsuri extrașcolare în liceul care îi poartă numele.
„Din istoria neamului, reflecție asupra creației și activității băștinașului - personalitate istorică,
folcloristul Sergiu Moraru”, lecție deschisă, profesoara Cazacu Rodica, gr. didactic II, clasa VI-a „B”
Sursa: http://obrejaveche.gimnaziu.tk/index.php/about/activit-i-extracurriculara

Activitate extracurriculară: „Sergiu Moraru - om al omeniei și al dăruirii de sine”: invitație la un ceai literar:
la sfat cu folcloristul, realizatori: clasa a VIII-a, diriginta Cazacu Rodica, prof. de limba și lit. română, grad
didactic II. Invitați: colectivul pedagogic.

„Sergiu Moraru - 70 de ani” – oră publică de dirigenție ,
clasa a VI-a „A” , prof. Chistol Lucia, grad didactic II. Expoziție de carte.

Studii monografice:
1. Moraru, Sergiu. Poetica doinei. Referatul tezei pentru obţinerea titlului ştiinţific
de doctor în filologie. Moscova, 1973, 22 p. (în l. rusă, rotaprint).
2. Moraru, Sergiu. Poetica liricii populare moldoveneşti cântate: [monografie, sub
redacţia lui V. M. Gaţac]. Chişinău: Ştiinţa, 1978, 224 p.
3. Moraru, Sergiu; Efim Junghietu. Strigături, amintiri şi scrisori versificate.
Chişinău, 1978. 344 p.
4. Moraru, Sergiu. Ghicitori. Alcătuirea, articolul introductiv şi comentariile de
Sergiu Moraru. Chişinău, 1980, 248 p.
5. Moraru, Sergiu. Lumea ghicitorilor. Chișinău, 1981.
6. Moraru, S.; Bobână, Gh. La izvoarele gândirii (motive filozofice în creaţia poetică
populară). Chişinău: Ştiinţa, 1988.

Culegeri de folclor:
1. Ciugur-mugur, mugurele (ghicitori). Selecţie de S. Moraru. Chişinău, 1977.
2. Lumea o face, lumea o desface. Ghicitori populare moldoveneşti. Selecţie şi articol
introductiv de Sergiu Moraru. Chişinău, 1982. 192 p.
3. Moraru, S.; Bogomolnaia, R.; Corbu, L. Folclor al altor naţionalităţi, p. 195-209. În:
Frumos e la şezătoare: (select, din repertoriul festivalului al II-lea folcloric
republican La vatra horelor). Ed. îngrijită de G. Botezatu şi N. Băieşu. Chişinău:
Literatura Artistică, 1983, 280 p.
4. Căutătorii de perle folclorice (texte folclorice culese de scriitorii moldoveni
contemporani). Selecţie, alcătuire, îngrijirea textelor, cuvânt introductiv şi glosar
de E. V. Junghietu şi S. G. Moraru. Chişinău: Ştiinţa, 1984. 214 p.
5. Beţia strică omenia (Secvenţe folclorice). Selecţia, îngrijirea şi comentarea textelor
de E. V. Junghietu, S. G. Moraru, V. A. Cirimpei. Chişinău: Ştiinţa, 1987. 112 p.
6. Ştefan cel Mare: Legende, balade, portrete literare. Cuvânt înainte, selecţ., şi
ajustarea textelor: Sergiu Moraru. Chişinău: Lit. artistică, 1989. 98 p.
7. Ion Vodă cel Cumplit. Folclor, literatură, istorie. Cuvânt înainte, selecţ. şi ajustarea
textelor: Sergiu Moraru. Chişinău: Lit. artistică, 1990.
8. Vasile Lupu în folclor și literatură. Cuvânt înainte, selecţ. şi ajustarea textelor:
Sergiu Moraru. Chişinău: Lit. artistică, 1992.
9. Să trăiţi, să înfloriţi [culeg, de texte folclorice]. Alcăt.: N. Băieşu, S. Moraru; prez.
graf. I. Moraru. Chişinău: Hyperion, 1993. 79 p.

Ediții îngrijite:
1. Artur Gorovei. Folclor şi folcloristică. Alcăt., precuvântare şi glosar de S. Moraru.
Chişinău: Hyperion, 1990. 524 p.

 Manuale, chestionare, crestomații:
 Moraru, Sergiu. Chestionar pentru colectarea creației populare.
Chișinău, 1970 (1,8 c.a., rotaprint).
 Crestomaţie de folclor moldovenesc pentru studenţii instituţiilor de
învăţământ superior (coautor). Chişinău: Lumina, 1989. 416 p.
 Creaţia populară: (Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia,
Transnistria şi Bucovina (coautor). Chișinău: Știința, 1991.
 Culegeri de texte folclorice (coautor):
 Folclor din Bugeac. Chişinău: Ştiinţa, 1982. 432 p.
 Folclor din nordul Moldovei. Chişinău: Ştiinţa, 1983. 320 p.
 Folclor din stepa Bălţilor. Chişinău: Ştiinţa, 1986. 300 p.
 Folclor din Ţara Fagilor. Chişinău: Hyperion, 1993. 560 p.
 Folclor din Maramureş. Chişinău: Ştiinţa, 1991. 144 p.
 Cât îi Maramureşul... . Chişinău: Ştiinţa, 1993. 548 p.

 Articole:
 Moraru, Sergiu. Unele aspecte ale formulei poetice în lirica populară moldovenească.
În: Limba şi literatura moldovenească, 1978, nr. 2, 444-52.
 Moraru, Sergiu. De-ale noastre. În: Scânteia leninistă, 1979, nr. 6, p. 26.
 Moraru, Sergiu. Cirimpei, Victor. Junghietu, Efim. Mai mulţi se îneacă în pahar
decât în mare. În: Viaţa satului, 1986, 4 martie, p. 4. Despre dezaprobarea beţiei în
creaţia populară orală.
 Moraru, Sergiu; Cirimpei, Victor. Simpozion ştiinţific privind relaţiile folclorice est-
slave – est-romanice. În: Limba şi literatura moldovenească, 1985, anul XXVIII, nr. 3,
p. 75-77.
 Moraru, Sergiu. Cirimpei, Victor. Ifose şi mendre de-ale ignoranţei. În: Literatura şi
arta, 1986, 18 septembrie, p. 7. Despre lacune în lucrările lui Gh. I. Spataru.
 Sergiu Moraru: folclorist (interviu). Ştiinţa, 26.IV.1990.
 Moraru, Sergiu. Concursul folcloric „Înşiră-te, mărgărite!”. În: Tânărul leninist, 1982.
 Moraru, Sergiu. La vatra horelor. În: Tânărul leninist, 1985, 19 februarie, p. 2.
 Moraru, Sergiu. Pom înaurit. În: Tânărul leninist, 1985, 12 aprilie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Iţe bune, încâlcite de ţesători răi// Tânărul leninist, 1990, 30 martie,
p. 7.
 Moraru, Sergiu. Urătură// Florile dalbe, 1990, 28 decembrie, p. 14.
 Moraru, Sergiu. La cumpăna timpului// Florile dalbe, 1991, 1 martie, p. 2.

Articole:
 Moraru, Sergiu. Luci, soare, luci! În: Florile dalbe, 1993, 11 iunie, p. 3.
 Moraru, Sergiu. Zile mândre lucitoare: [despre amintirile populare]. În: Viaţa
satului, 1975, 12 iulie.
 Moraru, S. Dacă nu era, nu se povestea…: [panoramă folclorică]. În: Viaţa satului,
1976, 7 august.
 Moraru, Sergiu. Categoriile estetice ale epitetului în lirica populară moldovenească.
În: Limba şi literatura moldovenească, nr. 2, 1973, anul XVI, p. 20-28.
 Moraru, Sergiu. Unele aspecte ale formulei poetice în lirica populară moldovenească.
În: Limba şi literatura moldovenească, nr. 2, 1978, anul XXI, p. 44-52.
 Moraru, Sergiu; G. Botezatu. Folclor din nordul Moldovei. În: Limba şi literatura
moldovenească, nr. 3, 1982, anul XXV, p. 18-25.
 Moraru, Sergiu. Consideraţii privind poetica amintirilor. În: Limba şi literatura
moldovenească, nr. 1, 1988, anul XXIX, p. 44-51.
 Moraru, Sergiu. Drumuri și oameni. În: Moldova Socialistă, 1989, 18 ian., p.4.
 Moraru, Sergiu. Din poetica ghicitorii (I). În: Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară,
nr. 1 (133), 1991, p. 51-59.
 Moraru, Sergiu. Din poetica ghicirii (II). În: Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară,
nr. 2 (134), 1991, p. 56-64.

Articole:
 Moraru, Sergiu. Junghietu, Efim. Noi volume din seria „Creaţia populară
moldovenească”// Nistru, 1982, nr. 9, p. 142-147.
 Moraru, Sergiu. Buna sara, gospodari (o samă de cuvinte din Bucovina Sovietică/
tradiţii şi obiceiuri de iarnă)// Femeia Moldovei, 1988, nr. 12, p. 10-12.
 Moraru, Sergiu. Alai de nuntă: [unele obiceiuri şi ritualuri de nuntă din Moldova]//
Tinerimea Moldovei, 1968, 27 noiembrie.
 Moraru, S. Folcloristică şi folclor// Cultura, 1971, 8 mai, p. 8.
 Materiale de la primul festival folcloric republican al sărbătorilor de iarnă – 1989/ au
înregistrat şi au transcris pe hârtie: N. Băieşu, S. Moraru, 1989, 128 p.
 Moraru, S. Folclor din părţile codrilor [rec. la cartea: Folclor din părţile codrilor/
alcăt.: G. Botezatu, N. Băieşu, E. Junghietu, ş. a.// Chişinău: Ştiinţa, 1973, 361 р.]//
Nistru, 1973, nr. 6, p. 139-140.
 Moraru, S. Să ne plecăm urechea [prez. cărţii: Folclorul copiilor/ alcăt., art. introd. şi
coment. de N. Băieşu// Chişinău: Ştiinţa, 1978, 181 р.]// Învăţământul public, 1979,
14 noiembrie.
 Junghietu, E., Moraru S. O ediţie antologică a folclorului moldovenesc [rec. şi la
cartea: Poezia obiceiurilor calendarice/ alcăt., art. introd. şi coment. de N. Băieşu,
Chişinău: Ştiinţa, 1975, 464 p.]// Nistru, 1980, nr. 10, p. 144-147.

Articole:
 Moraru, S. Ecoul gliei [rec. la cartea: Băieşu N. Folclorul ritualic şi viaţa// Chişinău:
Ştiinţa, 1981, 272 p.]// Viaţa Satului, 1982, 12 ianuarie.
 Moraru, S. Mărgăritare [rec. şi la cărţile: De-a mijatca: din folclorul copiilor/ select,
şi postf. de N. Băieşu// Chişinău: Literatura Artistică, 1982, 159 р.; Să trăiţi, să-
nfloriţi: din poezia obiceiurilor calendarice/ select., postf. şi coment. de N. Băieşu//
Chişinău: Literatura Artistică, 1984, 144 p.]// Literatura şi arta, 1985, 28 noiembrie.
 Moraru, S. Folclorul – supremaţia conştiinţei naţionale: [şi despre lucrările lui N.
Băieşu]// Ştiinţa, 1990, 29 iunie, p. 1-2.
 Moraru, Sergiu. „Folcloristică şi folclor”// Cultura, 1971, 8 mai, p. 9.
 Moraru, Sergiu. Tradiţie frumoasă. Ieri şi azi// Viaţa satului, 1975, 1 martie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Zile mândre, lucitoare// Viaţa satului, 1975, 12 iulie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Fenomene similare// Viaţa satului, 1976, 28 februarie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Cu trup şi suflet pentru ţară// Viaţa satului, 1976, 9 mai, p. 4.
 Moraru, Sergiu. „Dacă nu era nu se povestea…”// Viaţa satului, 1976, 7 august, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Din fantezia fulgilor de nea// Cultura, 1977, 5 februarie, p. 12.
 Moraru, Sergiu. Drama populară – mesaj şi poezie// Viaţa satului, 1977, 2 aprilie, p.
7.

Articole:
 Moraru, Sergiu. Se auzea din bătrâni…// LA, 1978, 8 iunie, p. 6.
 Moraru, Sergiu. Vremea trece, vremea vine…// Viaţa satului, 1979, 29 decembrie, p.
4.
 Moraru, Sergiu. Început de anotimp solar// Viaţa satului, 1980, 4 martie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Poezie, joc, izvor de înţelepciune// ÎP, 1980, 16 iulie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Studenţii culeg folclor// ÎP, 1980, 24 septembrie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. La Ural-Batâr acasă. În: LA, 1980, 9 octombrie, p. 7.
 Moraru, Sergiu. Lănţişorul cu cheiţe// LA, 1981, 10 decembrie, p. 5.
 Moraru, Sergiu. File de teatru popular// LA, 1982, 7 ianuarie, p. 2.
 Moraru, Sergiu. Istoria unei ghicitori// Viaţa satului, 1982, 24 iulie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Proverbe şi zicători// „Învăţământul public”, 1982, 28 august, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Mărgăritare// LA, 1982, 30 septembrie, p. 7.
 Moraru, Sergiu. Cântare vieţii noi// LA, 1983, 3 martie, p. 4-5.
 Cântece de război (Trei texte culese de Iu. Filip şi S. Moraru în s. Rădoaia, raionul
Lazo (azi Sângerei)// LA, 1984, 29 noiembrie, p. 7.
 Moraru, Sergiu. La vatra horelor: Festivalul continuă// LA, 1985, 17 ianuarie, p. 1.

Articole:
 Moraru, Sergiu. Cântec, joc şi voie bună// Viaţa satului, 1985, 19 ianuarie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Ultimele acorduri ale etapei zonale// Viaţa satului, 1985, 12
februarie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Paradă a talentelor// LA, 1985, 14 februarie, p. 7.
 Moraru, Sergiu. Folclorul de război// Viaţa satului, 1985, 23 martie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Perspicacitate şi organizare// Învăţ. public, 1985, 20 noiembrie, p. 2.
 Moraru, Sergiu. Mărgăritare// LA, 1985, 28 noiembrie, p. 7.
 Moraru, Sergiu. Dăinuirea tradiţiei// Viaţa satului, 1985, 28 decembrie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Folclorul pe scenă// LA, 1984, 14 iunie, p. 7.
 Botezatu, Grigore. Moraru, Sergiu. Din ţara doinelor// LA, 1985, 7 noiembrie, p. 8.
 Moraru, V. Nunta// Viaţa satului, 11 februarie, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Relaţii folclorice moldo-ruso-ucrainene// LA, 1986, 1 mai, p. 5.
 Moraru, Sergiu. Cine-a scos paharu-n cale, nu mai calce pe cărare// Viaţa satului,
1986, 13 mai, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Ultimul haiduc// LA, 1987, 13 august, p. 3.
 Moraru, Sergiu. Cuvânt de omenie// Moldova Socialistă, 1988, 11 mai, p. 4.
 Moraru, Sergiu. Stimă faţă de înaintaşi// LA, 1988, 23 iunie, p. 8.

1. Cirimpei, Victor. In memoriam Sergiu Moraru (1946-1996). În: Revista de
Etnografie şi Folclor, Bucureşti, nr. 5-6, 1997, p. 549-555.
2. Cirimpei, Victor. Lista lucrărilor lui Sergiu Moraru. În: Revista de Etnografie şi
Folclor, Bucureşti, nr. 5-6, 1997, p. 555-561.
3. Cirimpei, Victor. Sergiu Moraru – neostenit cercetător şi propagator al valorilor
folclorice. În: Ţara, 1997, 21 octombrie.
4. Cirimpei, Victor. Sergiu Moraru ca cercetător ştiinţific. În: Realități Culturale.
2016, nr. 10, p.
5. Iordan Datcu. Moraru Sergiu. În: Dicţionarul etnologilor români. Vol. II.
Bucureşti: Editura Saeculum, 1998, p. 93-94.
6. Dănilă, Paul. Folcloristul Sergiu Moraru. În: Realităţi culturale. Revistă de
etnografie, folclor şi cultură contemporană, nr. 4, octombrie, 2011, p. 13.
7. Băieșu, Nicolae. În lumea ghicitorilor [rec. la cartea: Moraru S. Gh. Lumea
ghicitorilor/ Chişinău: Ştiinţa, 1981, 104 p.]. În: Viaţa Satului, 1982, 28 august.
8. Junghietu, Efim. Aria ghicitorii. În: Literatura și Arta, 1978, 30 martie, p. 8. O
prezentare-recenzie la culegerea de ghicitori „Ciugur, mugur, mugurele”,
alcătuită de S. Moraru.

1. Donos, Alexandru. Şansele folclorului intim. În: Literatura și Arta, 1979, 13
septembrie, p. 7. Recenzie la vol. din seria „Creaţia pop. mold.” „Strigături,
amintiri şi scrisori versificate” (alc., art. introd. şi coment. de E. Junghietu şi S.
Moraru).
2. Botezatu, Grigore. Uşi deschise în lumea frumosului. În: Literatura și Arta, 1980,
9 octombrie, p. 7. Recenzie la studiul monografic „Poetica liricii populare
moldoveneşti”, de S. Gh. Moraru.
3. Cuşco, T. Sclipitoarea haină a folclorului. În: Viaţa satului, 1981, 18 august, p. 4.
4. Donos, Alexandru. Actualitate folclorică . În: Literatura și Arta, 1983, 27
ianuarie, p. 7.
5. Apetri, Dumitru. Poporul când ţi-o ticluieşte, cearcă de-o clinteşte . În: Literatura
și Arta, 1983, 22 decembrie, p. 5.
6. Donos, Alexandru. Pentru biblioteca iubitorilor de folclor. În: Literatura și Arta,
1985, 31 ianuarie, p. 7.
7. Matcovschi, A. De la lume adunate… . În: Învăţătorul public, 1985, 4 septembrie,
p. 4.

In memoriam: etnologul Sergiu Moraru - 70 ani de la naștere

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (20)

Ähnlich wie In memoriam: etnologul Sergiu Moraru - 70 ani de la naștere

Ähnlich wie In memoriam: etnologul Sergiu Moraru - 70 ani de la naștere (20)

Mehr von Serviciul Audiovideoteca Nationala

Mehr von Serviciul Audiovideoteca Nationala (10)

In memoriam: etnologul Sergiu Moraru - 70 ani de la naștere