Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Wir verwenden Ihre LinkedIn Profilangaben und Informationen zu Ihren Aktivitäten, um Anzeigen zu personalisieren und Ihnen relevantere Inhalte anzuzeigen. Sie können Ihre Anzeigeneinstellungen jederzeit ändern.
SCHIMBÂND
VIETI
prin
TERAPIA
NOII
DECIZII
1
Carti de
Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding
Changing Lives Through Redecision Therapy
The Power Is in the Patient...
SCHIMBÂND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII
de
Mary McClure Goulding
si
Robert L. Goulding
Institutul de Vest pentru Terapia...
Copyright © 1979 by Mary McClure Goulding and Robert L. Goulding
Revised material copyright © 1979 by Mary McClure Gouldin...
Tuturor terapeutilor
care au studiat cu noi la
WIGFT
si în worshop-uri
prin toata lumea
CUPRINS
Multumiri.......................................................................
...........................8
Cuvâ...
................................69
Furia...........................................................................
.........
Frica
reprimata.......................................................................
...100
Rusinea........................
Abuzul
sexual........................................................................18
7
Abuzul
fizic.......................
Nota catre
cititor.........................................................................
......203
MULTUMIRI
Între 1965...
la Esalon si venea la casa mea din Carmel Valley pentru a petrece seri
linistite, intime cumine. Îl vizita si pe Bob, care...
propriile tehnici. Zece ani mai târziu am explicat metoda noastra în Changing
Lives
through Redecision Therapy.
Azi, când ...
un nou
drum si au transformat abordarile psihologice deja stabilite. Printre acestea se
aflau
terapia gestalt, analiza tra...
Acesti instructori (parintii) pot prezenta doar ceea ce au învatat. Daca
învatarea
lor despre cum poti fi complet uman est...
SCHIMBÂND
VIETI
PRIN
TERAPIA
NOII
DECIZII
11
Capitolul 1
Introducere în terapia noii decizii
Aceasta carte este scrisa pentru a-i învata pe psihoterapeuti cum sa-i vin...
trei colturi,
care este spusa studentilor la psihologie: un baietel este speriat de placinta
cu trei colturi
umpluta cu ca...
parintii sai. Poate ca va decide sa nu mai lase pe nimeni sa vada ca este
speriat. Poate ca
va nimici partea copilareasca ...
Capitolul 2
Noua decizie si analiza tranzactionala
Când un client intra în biroul unui terapeut, prima întrebare este de t...
O modalitate mai utila de a diagnostica un client este de a evalua starile eului
clientului si deciziile din copilarie. Cu...
contract, atunci, va fi sa înveti sa te iubesti cu întelepciune. Pentru a oferi
un model de
îngrijire pozitiva, un terapeu...
copilului, ele pot
parea perfect rationale parintelui care le da.
Noi am formulat o lista cu aceste injonctiuni si am scri...
Nu (face): Aceasta injonctiune este data de parintii carora le este frica.
Datorita
fricii, acestia nu permit copilului sa...
Nu fi important: Daca, de exemplu, unui copil nu i se permite sa vorbeasca la
masa, si i se spune: …Copii trebuie vazuti, ...
sa mearga …o micuta femeie… sau …un mic barbat…, oferindu-le aprecieri pentru a
fi
politicosi, înainte ca acestia sa învet...
care sunt restrictive si care, daca sunt respectate cu strictete, pot de
asemenea împiedica
cresterea si flexibilitatea. A...
suficient? Nu poti fi perfect. Mary adauga la lista lui Kahler
contrainjonctiunea care
însoteste injonctiunea …Nu (face)…:...
…Nu
simti ceea ce simti … simte ce simt eu… (…Mi-e frig, pune-ti un pulover… sau …Nu
îl urasti
pe fratiorul tau mai mic; e...
injonctiuni. Când un frate moare, un copil poate crede ca propria gelozie a
cauzat în mod
magic moartea fratelui, deoarece...
…Nu fi bine… sau …sanatos psihic…: Deciziile sunt: …Sunt nebun…. …Boala mea este
cea mai rea dintre toate si as putea muri...
…Nu fi tu… (de sexul care esti): Ca raspuns, copiii pot decide : …O sa le arat
eu lor
ca sunt la fel de bun ca orice baiat...
Modalitatea noastra cea mai uzuala de a lucra cu injonctiunile si deciziile:
Când
injonctiunea/decizia este descoperita, m...
Capitolul 3
Impasul si noile decizii
Un impas este un punct în care doua sau mai multe forte opuse se întâlnesc
într-un pu...
recolta. Pacientul s-a întors la aceasta scena si i-a spus tatalui ca va juca
baseball,
indiferent de ce zice el. Si nu a ...
sau, îi raspunde tatalui ca va juca baseball, nu va mai lucra la ferma si ca el
nu îi va mai
putea face rau de acum încolo...
lucrul de gradul
unu. Terapeutul creaza un mediu în care pacientul simte intens aceleasi
sentimente pe
care le-a avut când...
noua decizie. În final va spune, va crede si va simti, …Ma joc, fac lucruri
copilaresti, râd,
sunt vesel si emotionat! Sun...
Pâna acum am discutat principiile generale ale AT, începând cu conceptele de
baza ale celor trei stari ale eului … Adultul...
Care este obiectivul nostru? Nu vrem sa ne ocupam de dezvoltarea unui nou
limbaj sau sa insistam ca altii sa foloseasca li...
Capitolul 4
Contracte
PROCESUL CONTRACTUAL
Contractul terapeutic stabileste pe ce se va focaliza tratamentul. Clientul
dec...
26
Mary: Gândeste-te la un barbat anume, cu care ai vrut sa fii prietena de curând.
Cum ar
fi: …Sunt la o petrecere si...…
An...
si, în final, explica ca lucreaza din greu, se critica în legatura cu munca sa,
în loc sa se
bucure de ea, nu are hobby-ur...
Rog: Totdeauna am avut acest sentiment ca ceva este în neregula cu mine.
Bob: Da, cam ce? (Bob de asemenea foloseste limba...
Mary: Si ce simti chiar acum?
Mae: Sunt proasta.
Mary: Asta e o judecata. Când afirmi ca esti proasta, cum te simti?
Mae: ...
Mary: Tocmai ai facut o evaluare perspicace.... ca reactionezi ca si când as fi
mama ta.
Asa ca sunt sigura ca nu esti pro...
Unii clienti cu tendinte suicidare nu au probleme reale specifice. Acestia decid
în
copilaria timpurie, când îsi recunosc ...
nu mai exista provocare si nu exista nici o posibilitate de a fi fericit, vor
deveni probleme
de rezolvat.
Ted este un bar...
voi fi mort.
Bob: Stai cu partea care vrea sa traiasca.
30
Ted: Stiu ca în viata exista mai mult decât ce am eu. Vreau sa cunosc mai mult.
Am venit
aici... da, asta este partea din ...
la: …a fi sau a nu fi…. Poate relata disperare, stiind ca a blocat o scapare din
fata
problemelor, înainte de rezolvarea p...
functie de alcool sau droguri. Clientii a caror depresie se intensifica si devin
suicidari în
urma consumului de alcool sa...
depresie.
Alice: Da.
Pentru a testa puterea unei persoane de a mentine un contract întrebam ce …ar
putea sa se întâmple…, ...
Bob: Gândeste-te la asta. Ia-ti timpul de care ai nevoie. Decizi sa ramâi în
viata
saptamâna asta orice s-ar întâmpla cu f...
Unii terapeuti se gândesc la criminalii potentiali doar ca la cei care sunt
criminali
sau nebuni si uita importanta contra...
CONTRACTE DE A NU DEVENI PSIHOTICI
Clientii cu istoric de episoade psihotice scurte uneori pot contracta cu succes
sa
nu d...
Carl: Mi-am retras atentia si apoi am readus-o înapoi. Învat mai multe despre
oameni si
despre ochii lor. Uneori mi-ar pla...
Afirmatia lui Carl despre ce se întâmpla când începe sa lucreze nu ne-a parut
exagerata, deoarece era prima data când vorb...
considerare asta. Am
avut si un flash de gândire. De fapt, as vrea … . Opusul este, de asemenea,
adevarat.
Mary: Opusul a ...
Carl: De fapt, întrerup gândirea.
Mary: E ceva ce vrei sa schimbi în legatura cu tine?
Carl: As dori sa explorez ideea în ...
Carl: Nu. Am pictat doua tablouri … acum mult timp. Sunt fascinat de un
sentiment al
curgerii … .
Mary: Vreau sa fii mai c...
Bob: Ai tendinte suicidare?
Carl: Nu. Nu sunt constient cum stau.
Bob: În disperarea ta ai luat în considerare sinuciderea...
servetelele….
Carl: OK. Aha. Si am pierdut timpul fiind asa cum sunt.
Bob: Aha.
Carl: Unde am ajuns? Sunt confuz acum.
Bob...
Carl: Da. Cuvântul …predare…. Cedare. Este un sentiment magic … sa încerci sa
faci pe
cineva impotent prin necooperare.
Bo...
realmente
speriata si anxioasa. (În tot acest timp vocea lui este lipsita de emotii)
Mary: A fost o vizita trista.
Carl: S...
mi-ai spus vreodata «Tata» …. A trebuit sa îi amintesc ca tocmai o facusem. Asta
e
partea realmente dureroasa, când trebui...
asupra lor, sunt
responsabili pentru contract. Deseori acesta este adevarul. Parintii si
terapeutii discuta ca
simtomele c...
Cu un client rezistent începem cu întrebari despre ce vor …ceilalti… din viata
lui cael sa schimbe la el. Îi explicam ca v...
contractul poate fi acela de a face exact ceea ce este cerut pentru eliberare.
Pentru detinuti, schimbarea comportamentala...
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei
Nächste SlideShare
Wird geladen in …5
×

32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei

1.153 Aufrufe

Veröffentlicht am

  • Als Erste(r) kommentieren

32025896 robert-goulding-schimbind-vieti-prin-terapia-redeciziei

  1. 1. SCHIMBÂND VIETI prin TERAPIA NOII DECIZII 1
  2. 2. Carti de Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding Changing Lives Through Redecision Therapy The Power Is in the Patient Not to Worry Carti de Mary McClure Goulding Sweet Love Remembered A time to say Goodbye… Moving Beyond Loss 2
  3. 3. SCHIMBÂND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII de Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding Institutul de Vest pentru Terapia de Grup si de Familie Cu un Cuvânt Înainte de Virginia M. Satir 3
  4. 4. Copyright © 1979 by Mary McClure Goulding and Robert L. Goulding Revised material copyright © 1979 by Mary McClure Goulding 4
  5. 5. Tuturor terapeutilor care au studiat cu noi la WIGFT si în worshop-uri prin toata lumea
  6. 6. CUPRINS Multumiri....................................................................... ...........................8 Cuvânt înainte......................................................................... .................9 Virginia M. Satir 1. Introducere în terapia noii decizii...................................................................12 2. Noua decizie si analiza tranzactionala............................................................14 Injonctiuni..................................................................... ............. 15 Decizii......................................................................... ................18 3. Impasul si noile decizii......................................................................... ..........22 Rezumat......................................................................... .............24 4. Contracte....................................................................... .................................26 Procesul contractual...................................................................26 Contracte pentru a nu se sinucide sau pentru a nu omorî pe altcineva....................................................................... ..29 Contracte pentru a nu deveni psihotici.......................................33 Contracte cu clientii rezistenti sau nemotivati...........................39 Schimbarea contractelor inacceptabile......................................40 Terapie fara contract..................................................................48 Contracte ulterioare...................................................................50 5. Mângâieri....................................................................... ................................54 Oferirea mângâierilor.................................................................58 Acceptarea mângâierilor............................................................60 Cautarea mângâierilor................................................................62 Mângâieri pe care ti le oferi singur............................................64 6. Sentimente......................................................................
  7. 7. ................................69 Furia........................................................................... ................73 Furia reprimata....................................................................... ....81 Blamarea........................................................................ .............85 Tristetea....................................................................... ...............86 Tristetea reprimata.....................................................................94 Frica si anxietatea...................................................................... .97 6
  8. 8. Frica reprimata....................................................................... ...100 Rusinea......................................................................... ............101 Vina............................................................................ ..............104 Regretul........................................................................ ............111 7. La revedere........................................................................ ...........................114 8. Noi decizii......................................................................... ...........................122 Scena noii decizii.....................................................................122 Scene recente......................................................................... ..124 Scene timpurii........................................................................ ..125 Scene imaginare....................................................................... 128 Combinatii de scene.................................................................130 Contextul, ceilalti si clientul....................................................133 9. Vindecarea depresiei....................................................................... ............143 Daca situatia devine prea rea, ma voi omorî...........................145 Daca tu nu te schimbi, ma voi omorî......................................147 Ma voi omorî si apoi îti va parea rau (sau ma vei iubi)........................................................................... ..151 Aproape voi muri si apoi îti va parea rau (sau ma vei iubi).......................................................................152 Te voi face sa ma omori..........................................................153 O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî...........................153 O s-o patesti, chiar daca asta ma va omorî.............................158 Sumar........................................................................... ...........159 10. Tulburarea obsesiv-compulsiva: Povestea unui caz.................................160 11. Fobii: O dupa amiaza de miercuri............................................................172 12. Abuzul în copilarie....................................................................... ............187
  9. 9. Abuzul sexual........................................................................18 7 Abuzul fizic........................................................................... 192 Abuzul emotional..................................................................193 13. Cum sa prinzi peste: Implementarea unei noi decizii..............................195 Bob Goulding 14. Concluzie....................................................................... ..........................199 7
  10. 10. Nota catre cititor......................................................................... ......203 MULTUMIRI Între 1965 si 1970 Fritz Perls, Virginia Satir, Eric Berne, Bob Goulding si cu mine locuiam la o ora de condus unul de celalalt. Eram uneori colaboratori, competitori, uneori adversari si prieteni apropiati. Aveam în comun faptul ca eram plictisiti de vechile metode lente de psihoterapie si psihanaliza; vorbeam dispretuitor despre pasivitatea psihoterapiei de lunga durata cu ale sale …sa nu pui degetul pe rana, sa fii nondirectiv, sa nu gresesti…. Eram încântati de propria noastra creativitate. Fiecare dintre noi vroia sa vina cu terapia cea mai rapida si cea mai buna pentru cei mai multi oameni. A fost un timp minunat, bogat în amuzament, prietenie si inovatii terapeutice. Eric Bene, care dorea sa fie un om de stiinta, a dezvoltat o teorie a personalitatii umane si a comportamentului social, pe care a numit-o analiza tranzactionala si a înfiintat Asociatia Internationala de Analiza Tranzitionala în care eu si Bob eram membrii fondatori. Eric spunea în seminarii: …Înaintea fiecarei sedinte de terapie de grup ma întreb: «Cum pot vindeca fiecare persoana azi?»…. În 1965, Eric si Bob au cumparat o cladire de birouri în Carmel, unde si-au deschis cabinetul privat. Câteva luni mai târziu, m-am alaturat lui Bob acolo si am început sa predam AT altor terapeuti din Carmel si din tara. La Esalon, putin mai jos, pe aceeasi strada, Fritz Perls facea gestalt într-un teatru care îti lua ochii, îndemnându-i pe clienti sa se bata în felul lor pentru a obtine victorii psihologice. Era incredibil de urmarit. Si sa fii clientul lui… ei bine, asa cum a spus Bob despre o participare a sa la unul dintre primele workshop-uri ale lui Perls: …Pentru prima oara, de când îmi amintesc, am fost în contact cu unicitatea mea, cu puterea mea, cu abilitatile mele…. Bob credea ca si-a schimbat viata dramatic în mai putin de o ora facând doar aceasta bucata de lucru cu Fritz. Apoi au devenit cei mai buni prieteni. Dupa cum a scris Fritz în cartea sa In and Out of the Garbage Pail* …Îmi place cu adevarat Bob Goulding…. Virginia schimba familii întregi în patru sau cinci sedinte; pe scene publice, în fata a zeci de colegi terapeuti, îi ajuta sa-ti schimbe complet vietile. Uneltele ei erau dragostea si profunzimea. În acea perioada, Virginia locuia cea mai mare parte a timpului
  11. 11. la Esalon si venea la casa mea din Carmel Valley pentru a petrece seri linistite, intime cumine. Îl vizita si pe Bob, care locuia în Carmel. Amândoi au condus împreuna primul workshop de o saptamâna pentru familii, tinut pentru prima data la Esalon, în 1965. Când eu si Bob ne-am decis sa ne casatorim, sa ne cumparam ferma noastra si când am anuntat deschiderea Institutului nostru de Vest pentru Terapie de Grup si Familie la Mt. Madonna, Virginia s-a oferit sa tina primul workshop cu noi, în vara anului 1970. În timpul perioadei prieteniei noastre cu Eric, Fritz si Virginia, Bob si cu mine ne-am dezvoltat propria noastra terapie, un amestec al teoriei AT a lui Eric, cu lucrul gestalt al lui Fritz si cu terapia Virginiei pentru familii unite, plus propria noastra teorie si . Înauntrul si în afara galetii de gunoi (n.trad.) 8
  12. 12. propriile tehnici. Zece ani mai târziu am explicat metoda noastra în Changing Lives through Redecision Therapy. Azi, când terapia scurta, focusata este o parte esentiala a practicii fiecarui terapeut, mi s-a cerut sa extind, sa aduc la zi si sa republic cartea Changing Lives through Redecision Therapy. Fritz, Eric, Virginia si Bob au murit. Aceasta noua editie este dedicata memoriei acestor patru terapeuti calauzitori. Si în mod special, bineînteles, lui Bob, care a scris cea mai mare parte a acestei carti si care a fost atât de multi ani, dragostea mea. CUVÂNT ÎNAINTE Continutul, spiritul si directia exprimate în aceasta carte, sunt rezultatul înfloritor al începuturilor rudimentare, determinate de nevoia de supravietuire din timpul celui de al doilea Razboi mondial, dintre 1941 si 1945. Pe scurt, lumea era ultragiata de atrocitatile de neînteles, comise de un grup împotriva altui grup. Energia fiecarui barbat si a fiecarei femei implicate era esentiala pentru a opri calamitatea în fortele armate. Aceasta însemna ca atunci când personalul era afectat, aveam nevoie ca oamenii sa fie recuperati pentru serviciu, în cel mai scurt timp posibil. Nu era timp de pierdut. Pâna în acel moment tehnicile si filozofia legate de tratarea afectiunilor psihologice erau lente, deseori cu rezultate dezamagitoare. Aceste abordari erau centrate în special pe patologie. Era nevoie de o abordare mai rapida si mai eficienta. Aceasta s-a transformat în concentrarea asupra întaririi sanatatii, cu rezultate rapide. Abordarea s-a facut direct catre individ si catre capacitatea sa de a-si reveni, cu convingerea ca acest lucru putea fi facut. Noua atentie era cum sa obtii functionarea, atât de rapid pe cât se putea. Fraza comuna ca …necesitatea este mama inventiei…, aplicata aici, a dus la descoperirea ca oamenii au mult mai mult potential pentru a se recrea decât se crezuse pâna atunci. Au început sa apara noi posibilitati. Efectele acestor eforturi s-au manifestat lent în sectorul psihoterapeutic privat si civil. Cu toate acestea, la câtiva ani dupa terminarea razboiului, terapeutii care s-au concentrat pe integrarea si speranta în schimbare si pe o convingere ca oamenii …se pot face bine…, au început sa se evidentieze. Ei deranjau si pâna la urma au început
  13. 13. un nou drum si au transformat abordarile psihologice deja stabilite. Printre acestea se aflau terapia gestalt, analiza tranzactionala, terapia rational-emotiva, bioenergetica, rolfing* sau alte terapii corporale, terapia de familie si terapia de scurta durata. Fara a intra în detalii în legatura cu numeroasele urcusuri si coborâsuri întâmpinate de creatorii acestor noi terapii, acum s-au acumulat suficiente date pentru a arata ca fiintele umane pot creste si se pot schimba si ca pot fi …responsabile… pentru propria stare de bine. Toti copii se nasc mici. Instructorii lor în a deveni persoane complet functionale sunt adultii prezenti acolo, care îi pastoresc de când se nasc, când nici un copil nu poate avea grija de el, pâna când o pot face singuri. . terapie corporala (n. trad.) 9
  14. 14. Acesti instructori (parintii) pot prezenta doar ceea ce au învatat. Daca învatarea lor despre cum poti fi complet uman este incompleta sau distorsionata, asta e tot ceea ce pot deveni ei mai departe. Acesti instructori fac tot ceea ce pot face mai bine. Datorita faptului ca pâna acum nu s-a dat prea mare atentie dezvoltarii functionale complete a fiintei umane, cei mai multi dintre noi ne-am format cu personal neacreditat. Programul s-a concentrat mai ales pe conformare si supunere, care este un teren fertil pentru dezvoltarea deciziilor si concluziilor despre noi si care sunt deseori în detrimetrul nostru. În plus, aceste decizii si concluzii par deseori genetice. Nevoia de speranta pentru oameni este cruciala. Printre terapeuti nevoia este decisiva. O filozofie a sperantei, o întelegere a felului în care functioneaza aceste criterii si schimbari pentru oameni, tehnicile si abordarile care se pot pune în practica si o convingere absoluta …din oase…, ca oamenii se pot schimba, pot transforma amenintarea …epuizarii… pe care o percep terapeutii, într-un sentiment de speranta si convingere ca ei pot fi de ajutor cu adevarat. Cred ca Mary si Bob Goulding au înteles pe deplin aceste lucruri. Asta le-a permis sa se apropie de fiecare persoana cu compasiune, cu speranta si cu convingerea ca fiecare individ poate deveni o fiinta umana completa. Ei au aratat într-o maniera simpla, directa, cum poti face acest lucru. Virginia M. Satir p 10
  15. 15. SCHIMBÂND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII 11
  16. 16. Capitolul 1 Introducere în terapia noii decizii Aceasta carte este scrisa pentru a-i învata pe psihoterapeuti cum sa-i vindece pe oameni. Este scrisa, de asemenea, pentru a-i ajuta pe oameni sa se vindece singuri. Autorii nu vad nici o contradictie între cele doua scopuri. Cei carora ne adresam în principal sunt psihoterapeuti, dar noi nu îi vedem nici pe acestia înzestrati cu puteri magice, nici pe oamenii pe care ei cauta sa îi vindece. Deoarece, daca reusita ar depinde doar de puterile magice ale terapeutilor, nu ar fi posibila vindecarea. Paragrafele de mai sus sunt cele cu care începe introducerea primei editii a cartii Changing Lives, din 1979. De atunci, nevoia unor terapii scurte, focusate, eficiente, a devenit evidenta. Acum sunt necesare pentru un numar de clienti în continua crestere. Cele mai multe programe de asigurari permit clientilor doar între sase si douasprezece sedinte de terapie. În aceste circumstante, este o idee buna pentru clienti sa citeasca aceasta carte înainte si dupa ce primesc ajutor profesional pentru a descoperi ce pot face pentru ei. Terapeutii, care au fost educati prin modalitatile labirintice ale terapiilor de lunga durata, se lupta sa aplice ce stiu în terapii scurte. Acesata carte ofera zeci de exemple de terapii scurte prin noile decizii, cu explicatii care fac aceste metode aplicabile pentru majoritatea clientilor. Ce este noua decizie? Un barbat a participat la una dintre prezentarile mele si apoi s-a plâns la terapeuta sa ca aceasta nu cu el …nimic din lucrul ala cu noile decizii…. Ea i-a reamintit ca nu mai are tendinte suicidare, ca a început sa-si faca prieteni, în loc de a sta singur si ca este din ce în ce mai eficient la serviciu. Pentru a face toate aceste lucruri, cu siguranta ca a luat noi decizii. …Da…, a zis el dezamagit. …Am crezut ca este ceva mai special.… Noile decizii nu sunt întotdeauna …speciale…, daca special înseamna dramatic sau complicat. Când un copil nu mai este speriat, va coborî în pivnita sa exploreze. El poate fi mândru de curajul sau sau poate chiar sa nu-si mai aminteasca ca i-a fost frica odata. Indiferent de situatie, el a luat o noua decizie. Noile decizii nu pot fi facute doar întelegând …Realitatea…. Daca un copil încearca sa coboare în pivnita, spunându-si: …Realitatea este ca nu se afla nimic în pivnita care ar putea sa-mi faca rau…, el ar reactiona ca baietelul din povestea cu placinta cu
  17. 17. trei colturi, care este spusa studentilor la psihologie: un baietel este speriat de placinta cu trei colturi umpluta cu carne, asa ca familia îl trimite la psihiatru. Psihiatrul îsi face un planterapeutic. Îl ia pe micut sa cumpere ingredientele pentru placinta. Apoi, împreuna taie si gatesc carnea, adauga celelalte ingrediente, prepara aluatul. Copilul este interesat si nu îi este frica. Întind aluatul, îl taie, adauga carnea si pliaza primul colt al placintei. Baietelului tot nu îi este frica. Pliaza al doilea colt. Si când au pliat al treilea colt, baiatul a tipat: …Oo, placinta cu trei colturi!… si a fugit din camera. Rationamentul adult nu este de ajuns. Si nici adaptarea nu duce la o noua decizie. Daca copilul este rusinat, pleznit sau i se spune sa stea la colt pâna când va face ceea ce i s-a cerut, el poate sa coboare în pivnitapentru ca este mai speriat de parinti decât de pivnita. În acest caz probabil ca va ramâne temator si va lua si alte decizii patologice. Poate ca nu va mai avea niciodata încredere în 12
  18. 18. parintii sai. Poate ca va decide sa nu mai lase pe nimeni sa vada ca este speriat. Poate ca va nimici partea copilareasca din el, considerând ca …a fi copil… aduce numai probleme. Daca este iubit pentru curajul de a-si depasi frica de pivnita, poate coborî în pivnita pentru a fi iubit. Deci poate lua decizii aditionale, de aceasta data incluzând pretul de a fi iubit. În terapia noii decizii, clientul îsi simte partea copilareasca a sinelui, se bucura de calitatile sale copilaresti si creaza scene în fantezie, în care poate renunta în siguranta la deciziile constrângatoare luate în copilarie. Recreaza scena cu pivnita si, de aceasta data, o face sa fie asa cum vrea el. Jay, caruia i-a fost teama sa stea singur în întuneric de când a vazut în copilarie Vrajitorul din Oz, creaza o astfel de scena. Îsi închipuie ca se afla în prezent, în casa lui, noaptea si tine o lanterna. O va aprinde de câte ori îi va fi frica de întuneric si o va stinge când nu îi va mai fi frica. Terapeutul îi sugereaza sa spuna: …Hei, nu o sa ma duc înaceasta pivnita deoarece Vrajitorul cel Rau poate fi acolo!…. În timp ce face asta, râde încântat recunoscând ca nu îi mai este frica de vrajitori. Peggy sustine ca în pivnita ei se afla spiridusi si încearca sa îi sperie si pe ceilalti …copii… din grup. Devenind cea care îi sperie pe ceilalti, nu îi mai este frica. Elaine, reconstituind o scena timpurie cu mama sa, realizeaza ca nu îi mai este teama de pivnite; îi este teama de mama ei, care este sadica si care o pedepsea, lasând-o în pivnita. Afirma ca azi se poate apara de astfel de mame ... si, deodata, nu îi mai este frica. Un client depresiv îsi imagineaza o scena în care era nou nascut si se ridica dupa o cazatura, iubindu-se si promitându-si: …O sa am grija de tine…. Apoi îsi imagineaza scena, pe sine nou nascut, iubit si îngrijit. Mereu si mereu, în scene furioase, triste, amuzante sau emotionante, clientul devine …copilas… pentru a-si încheia patologia din trecut. Aceasta întelegem noi prin terapia noii decizii. 13
  19. 19. Capitolul 2 Noua decizie si analiza tranzactionala Când un client intra în biroul unui terapeut, prima întrebare este de tipul: …De ce te afli aici?…. Bob începe cu: …Ce vrei sa schimbi la tine azi?…. Scopul sau schimbarea dorita sau motivul pentru a face o programare devine contractul terapeutic. În timpul stabilirii contractului întelegem multe despre viata clientului ... cu cine locuieste, ce face, ce este important pentru el, care îi sunt valorile, care îi sunt fortele. În lucrul de scurta durata, ne concentram asupra puterilor clientului si nu asupra patologiei sale. Un exemplu: Manuel este un barbat homosexual, care traieste în San Francisco, cu un partener foarte iubitor. Vine în terapie deoarece este panicat de câte ori iubitul lui pleaca în calatorii de afaceri sau chiar când întârzie de la serviciu. Relevant în istoric: când Manuel era copil, parintii lui au venit în Statele Unite, lasându-l cu familia extinsa, într-un orasel mic, din tara lui de origine. O matusa foarte iubitoare l-a crescut ca si cum ar fi fost al ei. Când avea sase ani, parintii s-au întors dupa el. El nu îi cunostea, nu voia sa mearga cu eisi se simtea speriat si abandonat în Statele Unite. În copilarie s-a întors de mai multe ori în vizita cu parintii în oraselul natal. De fiecare data, întâlnirea cu matusa iubitoare a fost intensa si de fiecare data a trait panica abandonului, la întoarcere. Într-o terapie de durata, un terapeut poate explora patologia rezultata din pierderealui Manuel. În schimb: Terapeutul: Sunt uimit de capacitatea ta de a te apropia mereu de matusa ta. Este remarcabil. Cei mai multi copii care au fost abandonati, refuza sa se apropie din nou. Esti foarte capabil sa suporti durerea si sa ramâi apropiat. Nu ti-ai pierdut capacitatea de a iubi. Lucrând cu partea sanatoasa a clientului, terapia s-a sfârsit cu succes în doua sedinte, Manuel vorbind cu matusa sa în maniera …celor doua scaune… si recunoscând ca nu mai are sase ani. Poate supravietui când prietenul sau este plecat. Cu diagnosticele clasice este o problema, deoarece acestea se bazeaza pe patologie. Ele pot fi de ajutor, mai ales când terapeutul este începator si, bineînteles, terapeutul trebuie sa le utilizeze când completeaza formulare si când vorbeste cu alti terapeuti, pentru a se face înteles. Dar daca diagnosticul standard implica tratament de lunga durata sau suportiv pentru toata viata, fara speranta cresterii sau schimbarii, diagnosticul poate deveni o profetie autoîmplinita. Daca acest lucru este adevarat pentru unul dintre clientii vostri, renuntati la diagnostic.
  20. 20. O modalitate mai utila de a diagnostica un client este de a evalua starile eului clientului si deciziile din copilarie. Cu care stare a eului mai puternica, se poate alia clientul pentru a face un contract de schimbare si cât de bine poate sustine clientul aceste schimbari odata facute? Parintele Grijuliu. Clientul se îngrijeste bine? Felul în care se îngrijeste clientul permite cresterea si schimbarea, sau clientul tinde sa-si ofere atentii pozitive doar când este bolnav, ranit sau molestat de alta persoana? Câta vreme iubirea de sine este oferita în principal pentru nefericire si esec, câstigurile terapeutice nu pot fi mentinute. Un prim 14
  21. 21. contract, atunci, va fi sa înveti sa te iubesti cu întelepciune. Pentru a oferi un model de îngrijire pozitiva, un terapeut trebuie sa ofere clientilor aprecieri pozitive pentru crestere si schimbare, ca si pentru …doar a fi…. Parintele Critic. Clientul da mai multa atentie greselilor personale si imperfectiunilor minore, decât reusitelor si succeselor? Autocritica destructiva va sabota orice progres pe care clientul îl face în terapie, asa ca clientii au nevoie sa învete sa înlocuiasca autocritica cu grija hranitoare fata de sine. Daca un client îsi petrece timpul sedintelor terapeutice criticându-i pe altii, schimbarea personala nu este posibila. Terapeutul trebuie sa fie atent sa nu devina judecatorul clientului sau a celor criticati. Pentru a evita acest rol, terapeutul continua sa mentina terapia focusata asupra contractului: …Ce vrei sa schimbi la tine, azi?…. Starea eului de Adult. Adultul, sau partea persoanei care gândeste, este clar si necontaminat? Daca contaminarea parentala sta în calea îndeplinirii contractului, aceasta trebuie sa fie rezolvata întâi. De exemplu, credinte parentale ca: …dezvaluirea secretelor familiei înseamna lipsa de loialitate……, …parintii fac tot ce pot…, sau …copii trebuie batuti ca sa-i împiedici sa devina pacatosi… vor împiedica, în mod evident recuperarea celor care au fost abuzati în copilarie. Contaminarile din Copil, cum ar fi frica de a dezvalui informatii sau supunerea exagerata, din dorinta de a-i face pe plac terapeutului, vor împiedica, de asemenea, terapia. Copilul Natural. Prin definitie, aceasta este partea sanatoasa, fericita, stralucitoare, competenta a fiecarei persoane, care poate fi baza succesului terapiei. Mai ales în terapiile scurte, terapeutul se va împrieteni cu aceasta parte a personalitatii clientului si îsi va învata clientul sa-si foloseasca si sa-si fortifice sanatatea starii eului de Copil, pe care o poseda. Atât pentru terapeut cât si pentru client, un Copil inventiv si un Adult patrunzator, vor face terapia de scurta durata eficienta si interesanta. Copilul Adaptat. În terapia noii decizii întrebarea esentiala este: Care decizii din copilaria timpurie determina probleme azi? Asa cum a spus initial Eric Berne, problemele actuale ale clientului sunt deseori rezultatul injonctiunilor si deciziilor din copilarie. INJONCTIUNI Injonctiunile sunt mesaje din starea eului de Copil a parintelui, izvorâte din circumstantele propriilor suferinte: nefericire, anxietate, dezamagire, furie, frustrare, dorinte secrete. În timp ce aceste mesaje sunt irationale, în termenii
  22. 22. copilului, ele pot parea perfect rationale parintelui care le da. Noi am formulat o lista cu aceste injonctiuni si am scris numeroase articole în legatura cu acestea în ultimii zece ani. Le predam în seminarii si workshop-uri în toata lumea. Lista noastra nu epuizeaza toate posibilitatile; fara nici un dubiu, exista multe alte mesaje pe care le dau parintii si fata de care copii actioneaza sau nu. Oricum, aceasta scurta lista îi da posibilitatea terapeutului de a asculta mai bine ce spune pacientul si astfel sa-si îmbunatateasca planul terapeutic. Iata lista noastra de baza: Nu (face). Nu exista. Nu fi apropiat. Nu fi important. Nu fi copil. Nu creste. Nu avea succes. Nu fi tu. Nu fi sanatos psihic. Nu fi bine. Nu apartine. 15
  23. 23. Nu (face): Aceasta injonctiune este data de parintii carora le este frica. Datorita fricii, acestia nu permit copilului sa faca multe lucruri normale: nu te apropia de trepte (copiilor care încep sa mearga); nu te catara în copaci; nu merge cu rolele, etc. Uneori, acesti parinti nu si-au dorit copilul si, recunoscându-si dorinta initiala ca acest copil sa nu fi existat, se simt vinovati si panicati de propriile lor gânduri si devin supraprotectivi. Alteori, parintele devine fobic, psihotic sau supraprotectiv dupa ce a pierdut un copil mai mare, în urma unei boli sau a unui accident. Pe masura ce copilul creste, parintele va fi preocupat în legatura cu orice actiune pe care o propune copilul si spune: …Poate ca ar fi bine sa te gândesti mai mult în legatura cu asta…. Copilul crede ca nimic din ceea ce face nu este bine sau sigur, nu stie ce sa faca si cauta în jur pe cineva care sa îi spuna. Un astfel de copil va avea mari dificultati în a lua decizii în viata. Nu exista: Dintre toate mesajele, acesta este cu potentialul letal cel mai mare … si cel asupra caruia trebuie sa ne focusam initial în terapie. Poate fi dat în mod subtil, astfel: …Daca nu ati fi fost voi as fi divortat de tatal vostru…. Mai putin subtil: …As fi vrut sa nu te fi nascut...si atunci nu ar fi trebuit sa ma casatoresc cu tatal tau…. Mesajul poate fi dat nonverbal, când parintele îsi tine copilul în brate fara a-l dezmierda, privindu-l încruntat sau mânios în timp ce îl hraneste sau îi face baie, tipând daca copilul vrea ceva sau fiind abuziv fizic. Exista o multitudine de cai prin care mesajul poate fi dat. Aceasta injonctiune poate fi data de catre mama, tata, îngrijitoare sau guvernante si de catre fratii mai mari. Un parinte poate fi depresiv deoarece copilul a fost conceput înainte de casatorie sau dupa ce parintii nu îsi mai doreau copii. Sarcina poate duce la moartea mamei si tatal sau bunicii îl pot învinovati pe copil. Travaliul poate fi dificil si copilul poate fi învinovatit pentru ca a fost prea mare: …M-ai rupt în bucati când te-ai nascut…. Aceste mesaje, spuse de multe ori în prezenta copilului, devin …mitul nasterii… care spune: …Daca nu ai fi fost tu, viata noastra ar fi fost mai buna…. Nu fi apropiat: Daca un parinte descurajeaza copilul în a deveni apropiat, copilul va interpreta acest lucru ca mesaj: …Nu fi apropiat…. Lipsa atingerilor fizice si a mângâierilor îl face pe copil sa ajunga la astfel de interpretari. De asemenea, daca un copil si-a pierdut un parinte de care se simtea apropiat, datorita divortului sau decesului, copilul poate sa îsi dea singur aceasta injonctiune, spunându-si ceva de genul: …ce rost are sa fii apropiat, oricum o sa moara…. Si sa decida sa nu mai fie apropiat niciodata.
  24. 24. Nu fi important: Daca, de exemplu, unui copil nu i se permite sa vorbeasca la masa, si i se spune: …Copii trebuie vazuti, nu auziti…, sau este desconsiderat într-un mod oarecare, poate simti mesajul ca …Nu fi important…. De asemenea, poate primi un astfel demesaj la scoala. În California, copii hispano-americani au avut în trecut probleme mari cu importanta, deoarece ceilalti copii care vorbeau doar o limba îi batjocoreau pentru încercarea de a vorbi engleza la fel de bine ca si spaniola si pentru ca nu o faceau prea corect la început. Bineînteles, negrii primeau acest mesaj din partea albilor, ca si din partea mamelor care nu doreau sa fie destul de importanti ca sa aiba probleme cu albii. Nu fi copil: Acest mesaj este dat de parintii care cer unui copil mai mare sa aiba grija de un copil mai mic. Este dat, de asemenea, de parintii care încearca sa îi obisnuiasca pe copii sa ceara olita prea devreme, facând din copii lor, care de abia învata 16
  25. 25. sa mearga …o micuta femeie… sau …un mic barbat…, oferindu-le aprecieri pentru a fi politicosi, înainte ca acestia sa învete ce înseamna politetea, spunându-le -când sunt înca copilasi - ca doar copilasii plâng. Nu creste: Aceasta injonctiune este data frecvent, de catre mama, ultimului copil, chiar daca acesta este al doilea sau al zecelea. Este data frecvent, de asemenea, de un tata fiicei sale prepubere sau pubere, când începe sa simta oarecare excitatie sexuala si începesa îi fie teama. Începe atunci sa îsi împiedice fiica sa faca ceea ce fac toate prietenele ei … sa se machieze, sa poarte haine potrivite pentru vârsta ei sau sa-si dea întâlniri. De asemenea, tatal poate sa înceteze sa-si mai mângâie fiica, odata ce ea devine prea mare si aceasta interpreteaza astfel: …Nu creste sau nu am sa te mai iubesc…. Nu reusi: Daca tatal l-a batut pe fiu la ping-pong si apoi nu mai joaca cu el când acesta a început sa-l bata, fiul poate interpreta: …Nu câstiga sau nu o sa te mai plac…, care transformat devine …Nu reusi…. Critica constanta din partea unui parinte perfectionist, transmite mesajul: …Nu poti sa faci nimic bine…, care traduce …Nu reusi…. Nu fi tu : Acesta este dat frecvent copilului care are sexul …gresit…. Daca o mama are trei baieti, doreste o fata, are din nou un baiat, poate sa îl faca pe acest ultim baiat …fiica… sa. Tatal care are mai multe fete poate sa o faca pe fiica sa mai mare partenerul sau. Oricât de importanta este conditionarea mediului, genetica joaca totusi rolul cel mai important în identitatea sexuala. Nu fi sanatos psihic si Nu fi bine: Daca parintii ofera copiilor atentie pentru ca sunt bolnavi si nu le ofera când sunt bine, acest lucru este echivalent cu a le spune: …Nu fi bine…. Daca un comportament nebunesc este recompensat, sau daca este copiat si nu este corectat, copierea în sine devine un mesaj …Nu fi sanatos psihic…. Noi am vazut multi copii ai schizofrenilor care au dificultati în a testa realitatea, chiar daca nu sunt psihotici. Ei se comporta nebuneste si sunt tratati frecvent ca si cum ar fi psihotici. Nu apartine: Daca parintii se comporta ca si când ar trebui sa fie altundeva, cum ar fi în Rusia, în Irlanda, în Italia, în Israel, în Anglia (în cazul unor englezi care traiau în Australia sau în Noua Zeelanda), este dificil pentru copil sa stie unde apartine. El poate sa simta ca nici el nu apartine, chiar daca s-a nascut în Statele Unite, sau în Australia sau în Noua Zeelanda. Contrainjonctiuni Contrainjonctiunile sunt mesaje din starea eului de Parinte a parintelui, mesaje
  26. 26. care sunt restrictive si care, daca sunt respectate cu strictete, pot de asemenea împiedica cresterea si flexibilitatea. Acestea includ …comenzile…* prezentate de Taibi Kahler, …fi puternic…, …încearca din greu…, …fi perfect…, …grabeste-te… si …fa-mi pe plac…. Toate acestea, bineînteles, sunt imposibil de evaluat: Când este cineva suficient de puternic, când face cineva pe plac suficient, când încearca din greu suficient sau se grabeste . driver (n. trad.) 17
  27. 27. suficient? Nu poti fi perfect. Mary adauga la lista lui Kahler contrainjonctiunea care însoteste injonctiunea …Nu (face)…: …Ai grija…. Contrainjonctiunile includ, de asemenea, stereotipuri religioase, rasiale si sexuale, transmise din generatie în generatie. Chiar si femeile care cred ca sunt emancipate, deseori gatesc si fac curat, pe lânga slujba lor obisnuita, deoarece înca cred contrainjonctiunea care spune ca locul femeilor este acasa. Contrainjonctiunile sunt evidente, date prin cuvinte si nu sunt secrete. Cel care da contrainjonctiunea, crede ca ceea ce spune este corect si îsi va apara pozitia. …Bineînteles ca locul femeilor este acasa. Ce se va întâmpla cu copiii daca femeile nu îsi accepta responsabilitatea?…. Aceasta este diferenta fata de injonctiuni, în care cel care le da, le transmite secret si fara a fi constient de impactul cuvintelor sale. Daca unui parinte i se spune ca el i-a spus copilului sa nu existe, ar putea fi indignat si nu ar crede ca este adevarat, spunând ca niciodata nu a avut o astfel de intentie. Mesajele Parentale sunt numite contrainjonctiuni, deoarece initial Eric Berne a crezut ca acestea contracarau injonctiunile. Oricum, daca clientul se supune contrainjonctiunilor nu va trebui sa se supuna injonctiunilor. Daca, de exemplu, injonctiunea este …Nu exista… si contrainjonctiunea este …Lucreaza din greu…, clientul îsi poate salva viata lucrând din greu si ignorându-si impulsurile suicidare. Cu toate acestea, clientii sunt mai susceptibili sa se supuna injonctiunilor decât contrainjonctiunilor, asa ca ramân deprimati în timp ce …lucreaza din greu…. Mesaje cum ar fi contrainjonctiunea …Lucreaza din greu… si injonctiunea …Nu creste…, sunt imposibil de urmat. Si, imaginativa situatia unui baiat care accepta injonctiunea …Nu fi baiat…, care accepta lucruri feminine pentru a le face parintilor pe plac si caruia i se spune, de catre acelasi parinte, sa se duca afara sa joace fotbal cu baietii si sa înceteze sa umble ca un somnambul prin casa si sa se comporte ca un …fatalau…. Alteori, atât contrainjoctiunile cât si injonctiunile sunt identice. Din toate starile eului, un parinte îi poate spune copilului sa nu existe, sa nu fieimportant, sa nu creasca. În astfel de cazuri, copilului îi este foarte dificil sa respinga aceste mesaje. Mesaje mixte Unele mesaje sunt date fie din Parintele, fie din Copilul parintelui, mai ales cele legate de gândire sau de sentimente. Injonctiunile si contrainjonctiunile împotriva gândirii sunt: …Nu gândi…, …Nu te gândi la asta… (un gând anume), sau …Nu gândi ce gândesti … gândeste ce gândesc eu… (…Nu te contrazice cu mine…). Mesajele legate de sentimente sunt similare: …Nu simti…, …Nu simti asta… (un sentiment anume), sau
  28. 28. …Nu simti ceea ce simti … simte ce simt eu… (…Mi-e frig, pune-ti un pulover… sau …Nu îl urasti pe fratiorul tau mai mic; esti doar obosit…). DECIZII Din nou, desi injonctiunile si contrainjonctiunile sunt date pentru a fi importante în dezvoltarea copilului, copilul trebuie sa le accepte. El are puterea sa le accepte sau sa le respinga. Nici o injonctiune nu este …înserata în copil ca un electrod… asa cum credea Berne. Mai mult, noi credem ca multe injonctiuni nici nu au fost date! Copiii fantasmeaza, inventeaza si interpreteaza gresit, dându-si astfel singuri propriile 18
  29. 29. injonctiuni. Când un frate moare, un copil poate crede ca propria gelozie a cauzat în mod magic moartea fratelui, deoarece copilul nu întelege ce este pneumonia. Apoi, simtindu-se vinovat, îsi poate da singur injonctiunea …Nu exista…. Daca un tata iubit moare, un copil poate decide sa nu se mai apropie niciodata de nimeni. Îsi da singur o injonctiune …Nu fi apropiat…, în efortul de a evita retrairea durerii pe care a simtit-o la moartea tatalui sau. De fapt spune: …Nu voi mai iubi niciodata si asa nu o sa mai sufar niciodata…. Noi am enumerat un numar limitat de injonctiuni; cu toate acestea exista un numar aproape nelimitat de decizii pe care le poate lua un copil ca raspuns la injonctiuni. Mai jos, sugeram câteva dintre aceste decizii. În primul rând un copil poate pur si simplu sa nu creada în injonctiune si sa o respinga. El poate face asta recunoscând patologia celui care o transmite (…Mama este bolnava si nu crede ce spune…) sau gasind pe cineva care se opune injonctiunii si pe care îl crede (…Parintii mei nu ma vor, dar profesorul ma vrea…). Enumeram câteva dintre multele decizii patologice posibile, luate ca raspuns la injonctiuni: …Nu exista…: …Voi muri si apoi ma vei iubi…, …O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî… si altele, enumerate în Capitolul 9. Deciziile posibile pentru copil, luate ca raspuns la …Nu (face)… sunt: …Nu pot decide…. …Am nevoie de cineva care sa decida pentru mine…. …Lumea este înspaimântatoare ... As putea face o greseala…. …Sunt mai slab decât alti oameni…. …Nu voi mai decide niciodata ceva de unul singur…. …Nu creste…: …Bine, voi ramâne mic…, sau …neajutorat…, sau …fara sa gândesc… sau …nesexual…. Aceasta decizie este deseori observata în corp, în tonul vocii si prin manierisme, ca si prin comportament. …Nu fi copil…: Deciziile posibile sunt: …Nu voi mai cere niciodata nimic. Voi avea grija de mine de unul singur…. …Voi avea grija mereu de ei…. …Nu ma voi distra niciodata…. …Nu voi mai face niciodata ceva copilaresc…. …Nu reusi…: Copilul poate decide: …Nu voi face nimic ca lumea…. …Sunt un prost…. …Nu voi învinge niciodata…. …Te voi înfrânge, chiar daca asta ma va omorî…. …O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî…. …Indiferent cât de bun sun (cat de bine am facuto), as fi putut sa o fac mai bine, asa ca ma voi simti frustrat (rusinat, vinovat)…. …Nu fi apropiat…: Deciziile luate ca raspuns la aceasta injonctiune sunt: …Nu voi mai fi apropiat niciodata de nimeni…. …Nu voi fi niciodata sexual… (plus toate restrictiile referitoare la exprimarea sentimentelor sau apropierea fizica).
  30. 30. …Nu fi bine… sau …sanatos psihic…: Deciziile sunt: …Sunt nebun…. …Boala mea este cea mai rea dintre toate si as putea muri din cauza ei… (plus interdictiile legate de folosirea corpului sau proceselor gândirii). 19
  31. 31. …Nu fi tu… (de sexul care esti): Ca raspuns, copiii pot decide : …O sa le arat eu lor ca sunt la fel de bun ca orice baiat/fata…. …Oricât de greu as încerca, nu le voi fi niciodata pe plac…. …Sunt de fapt o fata cu un penis de baiat…. …De fapt sunt un baiat, chiar daca arat ca o fata…. …Ma voi preface ca sunt un baiat/fata…. …Nu voi fi niciodata fericit(a) asa…. …Voi fi întotdeauna rusinat(a) asa…. …Nu fi important…: Copilul poate decide: …Nimeni, niciodata, nu ma lasa sa spun sau sa fac ceva…. …Oricine conteaza mai mult decât mine…. …Nu obtine niciodata nimic…. …Poate ca voi deveni important, dar nu pot sa las pe nimeni sa o stie…. …Nu apartine…: Deciziile pot fi: …Nu voi apartine niciodata nimanui…, sau …nici unui grup…, sau …nici unei tari…, sau …Nimeni nu ma va placea vreodata, pentru ca nu apartin…. Pentru mesajele mixte legate de gândire sau sentimente: …Nu gândi…: Decizii posibile: …Sunt prost…. …Nu pot gândi de unul singur…. …Niciodata nu ma pot concentra…. …Nu te gândi la asta…: …E rau sa ai gânduri sexy, asa ca mai bine ma gândesc la altceva… (aceasta persoana poate deveni obsesionala). …Mai bine nu voi mai pomeni asta niciodata (indiferent de ceea ce înseamna …asta…, a fi adoptat sau …tatal meu nu este tatal meu adevarat…) sau nu ma voi mai gândi niciodata la asta…. Sau …Nu sunt bun la matematica… (sau la stiinte sau la gatit sau la fotbal, în functie de tipul de mesaje si de injonctiuni). …Nu gândi ce gândesti … gândeste ce gândesc eu…: …Gresesc mereu…, …Nu voi mai deschide gura înainte de a afla ce gândesc ceilalti oameni…. Deciziile luate ca raspuns la injonctiunile legate de sentimente sunt similare: …Nu simti…: Copilul poate raspunde: …Emotiile înseamna o pierdere de timp…. …Nu simt nimic…. …Nu simti asta…: …Nu voi mai plânge niciodata…. …Nu sunt niciodata furios … furia poate ucide…. …Nu simti ce simti … simte ce simt eu…: …Nu stiu ce simt…. Aceasta persoana îi întreaba pe terapeut si pe membrii grupului, …Cum ar trebui sa simt? Cum te-ai simti daca ai fi în locul meu?… Dupa ce a aparut prima editie a acestei carti, am devenit constienti de importanta injonctiunii …Nu vrea (nu dori)…. Deciziile pot fi: …O pot face de unul singur…, …Nu am nevoie de nimeni…, sau chiar decizia letala de a se înfometa, pentru a dovedi ca nici mâncarea nu este necesara sau, într-o oarecare masura, este chiar degradanta. 20
  32. 32. Modalitatea noastra cea mai uzuala de a lucra cu injonctiunile si deciziile: Când injonctiunea/decizia este descoperita, mergem în trecut pentru luarea noii decizii si apoi în prezent pentru a fi întarita. Dam informatii Adulte care se potrivesc trecutului si prezentului, astfel încât persoana sa aiba la ce sa se gândeasca între sedinte. Mesajele lui Bob catre clienti: …Lupta-te. Nu mai esti un copilas. Nu trebuie sa ramâi o victima a trecutului tau. Ai puterea sa-ti schimbi viata…. 21
  33. 33. Capitolul 3 Impasul si noile decizii Un impas este un punct în care doua sau mai multe forte opuse se întâlnesc într-un punct de blocaj. O persoana sovaie în fata grilajului de pe podul Golden Gate. Se opreste si îsi spune: …Dar, de fapt, nu vreau sa mor.… Alta parte din el spune: …Ba da, vreau…. Cât timp sta, sovaind pe pod, dând aceasta lupta interioara, se afla într-un impas. Daca sare, a rezolvat impasul. Daca se retrage, decizând sa nu se omoare, a rezolvat impasul, învingând supravietuirea, cel putin temporar. Se poate confrunta cu acest impas în viitor, dar deocamdata acesta este rezolvat. (Noi nu suntem satisfacuti cu aceste rezolvari temporare, care sunt facute, de obicei, din starea eului de Adult. Noi lucram sa obtinem o noua decizie din Copil, sa nu se omoare nici acum, nici în viitor.) Bob clasifica impasul în trei tipuri de grade. Impasul de gradul unu este între starea eului de Parinte a individului si starea eului de Copil si se bazeaza pe contrainjonctiuni. Parintele real, asa cum am explicat mai devreme, transmite mesaje din Parinte, cum ar fi …Lucreaza din greu…. Tatal îi spune fiului, …Orice treaba care merita sa fie facuta, merita sa fie facuta bine…. …Da întotdeauna un procent de 10 % în plus…. Baietelul, dorind sa-i faca pe plac tatalui si sa-i obtina aprobarea, decide din Micul Profesor (A1) sa lucreze din greu ca sa-i faca pe plac taticului. Lucreaza din greu si, pâna la 55 de ani, fara a fi constient, înca încearca sa-si multumeasca parintii. La 55 decide ca vrea sa o lase mai moale, asa ca, din Adult, planuieste sa lucreze doar 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamâna si sa-si ia o luna de concediu în fiecare an. Pare ca si-a rezolvat impasul. Cu toate acestea, decizia din Adultul …care gândeste…, nu este de obicei suficienta. Începe sa aiba dureri de cap imediat ce o lasa mai moale cu lucrul sau, cînd începe sa joace golf descopera ca se epuizeaza jucând 36 de gauri pe zi. Merge la pescuit si, în loc sa se relaxeze, alearga toata ziua în Yellowstone Park, încercând sa prinda toti pestii din lac. Înca asculta vechiul mesaj Parental, contrainjonctiunea si lucreaza din greu, reusind sa …faca treaba bine…. Înca se afla în impas, deoarece nu s-a dus destul de profund pentru a-si SCHIMBA DECIZIA din Adultul din Copil. Terapia trebuie sa fie condusa în asa fel încât el sa conecteze o scena din copilarie, în care sa se confrunte cu parintele sau (în fantezie, desigur), vazându-l pe Tata si spunându-i ca nu o sa mai lucreze din greu de acum înainte. De obicei, o persoana îsi aminteste o scena reala si simte sentimentele din acel moment. De exemplu, un participant de la unul dintre maratoanele noastre îsi aminteste când a vrut sa intre în Liga Mica de baseball, dar tatal sau, un mic fermier, nu l-a lasat pentru ca trebuia sa culeaga
  34. 34. recolta. Pacientul s-a întors la aceasta scena si i-a spus tatalui ca va juca baseball, indiferent de ce zice el. Si nu a mai lucrat asa de mult. Prima data când i-a spus asta tatalui si-a tensionat umerii ca si când tatal sau urma sa-l loveasca. I-am cerut sa o spuna din nou, altfel si apoi sa fie el tatal si sa raspunda asa cum crede ca i-ar raspunde tatal sau. Stând pe scaunul tatalui sau (fiind tatal sau) a spus: …Sa nu-mi raspunzi mie asa. Misca-ti fundul în camion…. Apoi, mutându-se pe scaunul 22
  35. 35. sau, îi raspunde tatalui ca va juca baseball, nu va mai lucra la ferma si ca el nu îi va mai putea face rau de acum încolo. Apoi si-a întrebat tatal de ce nu îl lasa sa se joace când vrea si acesta i-a raspuns: …Deoarece trebuie sa mâncam si nu pot face toata treaba de unul singur si daca nu ma ajuti, nu vom mânca…. Apoi, jucându-se din nou pe el a spus: …Asa era odinioara, dar astazi nu mai este asa! Câstig destui bani, nu mai trebuie sa lucrez în plus…. Dupa ce a luat o noua decizie, din Copil, a reusit sa-si faca planuri din Adult: …Ma voi duce la Fielding… (o facultate care ofera un program de studiu la distanta) …si voi renunta la orele de practica privata, asa ca nu voi mai lucra zi si noapte. Îmi pot permite asta mutându-ma într-un apartament mai ieftin si schimbându-mi masina scumpa cu una mai ieftina…. Sa repetam, impasul de gradul unu este un raspuns la o contrainjonctiune. Initial, copilul decide sa faca ceea ce îi cere parintele, cum ar fi sa lucreze din greu si se poate simti OK cu asta, atâta timp cât primeste atentie pentru ca lucreaza si nu simte ca lucrulinterfera cu alte dorinte din viata sa. În momentul când vrea sa faca o schimbare, sa lucreze mai putin, dar se simte blocat si …incapabil… de schimbare, se afla într-un impas. Pentru a depasi impasul, trebuie sa ia o noua decizie cu Adultul din Copilul liber, acelasi Mic Profesor care a luat decizia initiala de a lucra din greu. În impasul de gradul doi, Micul Profesor a luat o decizie ca raspuns la o injonctiune si nu la o contrainjonctiune. De exemplu, starea eului de Parinte a parintelui ar fi putut transmite un mesaj …Lucreaza din greu… (impas de gradul unu), în timp ce Copilul parintelui a transmis injonctiunea …Nu fi copil…. Atunci decizia ar fi putut fi: …Nu voi face niciodata lucruri copilaresti…. Multi terapeuti pe care îi formam si pe care îi tratam se afla în aceasta situatie. Lucreaza din greu, îsi ofera foarte putin timp sa se joace si când se joaca, joaca lor nu este asa de spontana, asa libera, asa copilareasca cum este cea a persoanelor care nu au acceptat aceasta injonctiune. Ei îsi folosesc chiar vacantele pentru a veni la noi sa se formeze! Acesti terapeuti pot decide din Adult sa nu lucreze asa de mult si sa se distreze mai mult, dar distractia este programata si nu libera. Rezolvarea acestui impas dintre Adultul din Copil (A1) si Copilul parintelui, acum parte din Parintele timpuriu (P1), este mai emotionala decât rezolvarea impasului de gradul unu. Pentru o rezolvare încununata de succes, pacientul se implica el însusi în memoria pe care o are despre parintii sai reali, cum se auzeau, cum aratau, cum se simteau. Deseori, diferenta consta în intensitatea sentimentelor parintelui, care pot sa nu fie atât de încarcate de afecte în
  36. 36. lucrul de gradul unu. Terapeutul creaza un mediu în care pacientul simte intens aceleasi sentimente pe care le-a avut când a luat decizia originara. Pacientul trebuie sa fie în starea eului de Copil si nu în cea de Adult! De obicei aceasta se obtine într-o scena arhaica, în care pacientul retraieste intens, nu numai locul si participantii, dar si sentimentele pe care el si ceilalti participanti le simteau. Se pune la punct un dialog, în care pacientul îsi afirma scopul: …Sunt OK daca ma joc. Daca fac lucruri copilaresti, sunt OK. Daca râd si sunt vesel si emotionat, sunt OK…. Dialogul continua, pacientul luând locul parintelui care a dat injonctiunea si apoi fiind el însusi, lucrând asupra impasului. Uneori, parintele introiectat se tine tare si pacientul trebuie sa continue si sa ia noua decizie în prezenta dezaprobarii celeilaltei parti din sine, Parintele din Copil; alteori poate gasi suport de undeva din interior, de la un alt parinte sau bunic sau de la psihoterapeut. Uneori trebuie sa-si creeze un nou Parinte, astfel încât atât Adultul sau din Copil cât si Parintele sau din Copil sa fie de acord cu 23
  37. 37. noua decizie. În final va spune, va crede si va simti, …Ma joc, fac lucruri copilaresti, râd, sunt vesel si emotionat! Sunt OK când sunt copilaros!…. Acest gen de interventie nu este usor. Terapeutul trebuie sa asculte cu atentie si sa pregateasca atent mediul. Este deosebit de greu când terapeutul vede un pacient în sedinte individuale, o data sau de doua ori pe saptamâna, dar este mai usor când lucreaza în grupuri sau în workshop-uri de weekend, saptamânale sau care dureaza o luna. Impasul de gradul trei este unul în care pacientul se percepe ca fiind dintotdeauna asa cum se percepe. De exemplu, pacientul deprimat, care lucreaza cu succes asupra impasului de gradul doi si care decide sa nu se mai omoare, poate … si probabil ca va … renunta la depresia sa. Cu toate acestea, el poate înca sa simta ca este lipsit de valoare si sa afirme ca s-a simtit întotdeauna lipsit de valoare. Nu- si percepe sentimentele ca fiind rezultatul injonctiunilor parentale si a deciziei de a se supuneacestora, ci mai degraba ca o stare naturala de a fi. S-a …nascut… astfel, spune. În aceste cazuri de impas de gradul trei, injonctiunile au fost date atât de devreme si/sau nonverbal, astfel încât pacientul nu este constient ca au fost date vreodata. De aceea, lucrul pentru impasul de gradul doi, dintre Copilul pacientului si Copilul imaginat din parintele real, esueaza când este vorba sa ajungi la radacinile acestui tip de impas. Chiar daca noi stim ca pacientul a avut o injonctiune si a luat o decizie, el nu simte asta. Atunci, lucrul crucial va fi între cele doua parti ale Micului sau Profesor … Micul Profesor care s-a adaptat si Micul profesor din Copilul liber care poate intui o noua cale de a fi . Lucrul are loc strict între cele doua parti ale Copilului si are loc printr-un monolog dublu …Eu-Eu… si nu printr-un dialog Eu-Tu, folosit uzual în lucrul cu impasul de gradul unu sau doi. Sa repetam, în impasurile de gradul trei, clientul crede ca a fost dintotdeauna încapatânat, furios, lipsit de valoare sau incapabil de a se juca; ca de fapt este de sex opus, nascut în mod tragic într-un corp gresit. Pentru a lucra cu astfel de impasuri, pacientul trebuie sa joace ambele roluri -…Sunt barbatul din mine… ca si …Sunt femeia din mine…, sau …Sunt partea jucausa din mine… ca si …Sunt eu, cel care nu se joaca niciodata… … si sa fie fiecare parte, pe rând, pâna când simte energia în Copilul liber. Pe masura ce persoana traieste asta, se percepe ca fiind valoroasa, de exemplu, simte excitatia care însoteste începutul schimbarii. Aceasta este o experienta puternica, miscatoare … când clientul ia o noua decizie de a renunta la ceea ce parea un atribut de o viata si simte libertatea si autonomia personale. REZUMAT
  38. 38. Pâna acum am discutat principiile generale ale AT, începând cu conceptele de baza ale celor trei stari ale eului … Adultul, care se comporta conform cu aceste date; Copilul, care reprezinta colectia însumata a experientelor copilului, reale si imaginare; si Parintele, care actioneaza conform modalitatilor parentale proprii sau ale altora, dupa cum a învatat de la parinti, de la parintii surogat sau prin puterile propriului Copil sau Adult de a creea un Parinte. Am scris despre tranzactii, mângâieri si jocuri. Am explicat sentimentele parazite, emotiile stereotipe cronice, ca si injonctiunile, contrainjonctiunile si deciziile. În acest capitol ne-am concentrat asupra impasurilor si am initiat subiectul noilor decizii. 24
  39. 39. Care este obiectivul nostru? Nu vrem sa ne ocupam de dezvoltarea unui nou limbaj sau sa insistam ca altii sa foloseasca limbajul nostru. Nu exista magie în folosirea jargonului; unii termeni pot fi înlocuiti. Cuvintele nu sunt mai mult decât etichete comode pentru întelegerea teoriei dezvoltarii comportamentului. Sunt utile doar daca îi ajuta pe oameni sa traiasca vieti mai fericite. Obiectivul nostru este de a stabili o ambianta pentru schimbare. Noi creem o ambianta intensiva, mai degraba decât extensiva, încurajând pacientul sa se schimbe în perioade scurte de timp … un weekend, o saptamâna, doua saptamâni sau o luna -si apoi sa plece si sa-si puna în practica schimbarile, fara alta terapie ulterioara. Nu încurajam transferul negativ sau pozitiv. Nu avem obiectiuni ca pacientii sa ne placa pentru ceea ce suntem. Prin toate caile pe care le cunoastem, îl încurajam pe pacient sa-si asume comportamentul propriu, gândurile si sentimentele proprii. Nu încurajam dependenta. Suntem întrebati de schimbarile intrapsihice, mai degraba decât de analiza tranzactiilor, a proceselor de grup si a relatiilor interpersonale. Nu suntem interesati de procesul de grup si rareori vorbim despre el, desi încurajam bineinteles …procesul… în timpul workshop-urilor. Acest …proces… real are loc 24 de ore pe zi, pe masura ce oamenii manânca împreuna, se joaca împreuna si dorm în camere de doua, trei sau patru persoane. În principal, noi facem terapie unu-la-unu în grup, deoarece este mai usor pentru pacient sa ramâna în starea eului de Copil si astfel sa ia noi decizii, daca scena este mentinuta simpla si numarul de participanti reali este mentinut la un minim. Dupa munca prin noua decizie pacientul aplica ce a învatat … la piscina, la masa si în timpul serilor cu cântece la chitara si conversatii linistite. 25
  40. 40. Capitolul 4 Contracte PROCESUL CONTRACTUAL Contractul terapeutic stabileste pe ce se va focaliza tratamentul. Clientul decide în mod distinct, în termenii credintelor, emotiilor si comportamentelor, ce planuieste sa schimbe la el, pentru a atinge telurile pe care si le stabileste. Clientul lucreaza cu terapeutul pentru a stabili contractul si face un contract cu sine. Terapeutul este pe post de martor si facilitator. Unii clienti stiu exact ce doresc: Don: Buna, sunt Don. Sunt aici deoarece am fost promovat si asta presupune ca trebuie sa predau ceva celor din vânzari. Am auzit ca tu vindeci fobiile de a vorbi în public si eu sunt ..... îngrozit de a vorbi în public. Alti clienti sunt vagi: Ral: Vreau sa lucrez în legatura cu ... încerc sa ma înteleg cu seful meu. În legatura cu asta, oarecum legat, sfârsim prin a ne certa. Bob: Da un exemplu. O situatie recenta când ai vrut sa te întelegi cu seful tau si ati sfârsit prin a va certa. Ral: Ei bine, chiar saptamâna trecuta. Eram în biroul meu ... . Mary: Bine. Te vei preface, chiar acum, ca te afli în birou si vei juca scena ca si când s-ar petrece acum. Iata si un alt scaun. Când esti seful tau, muta-te pe acest scaun si spune ce spune seful tau. Înainte de a întreba clientul ce vrea sa schimbe, trebuie sa stim care este situatia. Când Ral spune ca vrea sa se înteleaga mai bine cu seful sau, terapeutul si clientul au nevoie de informatii comune. Modalitatea noastra de a obtine informatii este de a cere un exemplu, cerându-i clientului sa aduca scena în prezent, aici si acum si sa joace rolul fiecarei persoane din scena. Noi încurajam dialogul Eu-Tu, chiar si atunci când …Tu… este prezent doar în fantezia clientului. O astfel de munca este mai eficienta si mai reala decât cea în care clientul foloseste perfectul compus, povestind …ce s-a întâmplat…. De asemenea, clientul, luând parte la scena, este mai apt sa-si permita sa simta în timp ce povesteste. Ann: Ma simt complet încordata când îmi place un barbat, când vreau sa-i spun unui barbat ca mi-ar placea ...sa fim prieteni.
  41. 41. 26
  42. 42. Mary: Gândeste-te la un barbat anume, cu care ai vrut sa fii prietena de curând. Cum ar fi: …Sunt la o petrecere si...… Ann: As spune ca ma comport asa doar cu barbatii despre care cred ca sunt liberi. Nu cu barbatii însurati. Mary: Bine. Alege un barbat si o scena. Ann: Bine. Da. Vinerea trecuta. Sunt ... . John este asistentul meu. Sunt la o cafea cu el, dupa ore. Ma gândesc sa-i spun ca îmi place de el, ma imaginez întrebându-l daca ne mai putem întâlni si în loc de asta, brusc, îi spun ca trebuie sa plec. Si plec. Bob: Imagineaza-ti ca ai terminat terapia. Fa scena asa cum crezi ca ar avea loc dupa ce te-ai schimba si ai fi asa cum îti doresti sa fii. Ann: Îmi place de mine, îi vorbesc despre serviciul meu. Îmi imaginez ca îl întâlnesc dinnou. În loc de a fugi ..... (pauza).... spun: …Îmi place sa iau cafeaua cu tine. A fost o întâlnire încântatoare. Putem sa ne întâlnim din nou?… Sunt fericita. Asta e ceea ce vreau. Da! Creind noua scena, Ann traieste gândurile si sentimentele simultan. Arata vie si exemplul ei este clar pentru oricine. Când clientii folosesc cuvinte neexplicite, apar masiv false întelegeri: …Vreau sa ma simt bine cu mine…; …Vreau sa fiu mai apropiat de oameni…; …Vreau sa comunic mai bine…. Pentru fiecare situatie, un exemplu specific accelereaza stabilirea contractului. Tom: Vreau sa renunt la o banda ... un sentiment ... un script. (Cuvintele lui ne spun ca el cunoaste limbajul AT, dar îl foloseste gresit.) Bob: Un ce? Mary: Banda, sentiment, script? Vezi cum te bagi în astea daca esti confuz? Si daca noi îti raspundem … bine; am fi si noi confuzi, odata cu tine. Tom: E adevarat. Când lucrai cu Barry si el a spus …Vreau sa ma omor…, m-am simtit trist. Si apoi m-am gândit la parintii mei si am avut acest gând nebunesc, …Eu nu ma voi omorî niciodata, dar am sa o sfârsesc ca si parintii mei. O sa am o moarte nefericita…. Bob: Ce vrei sa spui cu o …moarte nefericita…? Tom: Ei nu au avut niciodata ce si-au dorit. Mary: Deci ei au trait nefericiti si apoi au murit. Tu ce îti doresti, astfel încât când ai sa mori, sa poti spune: …Am avut o viata fericita?…. Fii explicit. Noi nu stim ce-si doreste Tom. El bate câmpii, este vag, refuzând sa dea exemple
  43. 43. si, în final, explica ca lucreaza din greu, se critica în legatura cu munca sa, în loc sa se bucure de ea, nu are hobby-uri si sotiei sale nu îi place sa faca sex cu el. Este depresiv si se simte fara valoare. Primul sau contract este acela de a nu se sinucide. Al doilea contract este de a se simti valoros. Cel de-al treilea contract este cel de a se distra. Ca si Tom, lui Rog îi este dificil sa înteleaga. O alta metoda, pentru a îmbunatati comunicarea dintre terapeut si client este aceea de a-i cere clientului sa foloseasca limbajul copiilor. Rog: Vreau sa ma împlinesc si sa fiu propriul meu stapân. Bob: Spune asta pe limba copiilor. 27
  44. 44. Rog: Totdeauna am avut acest sentiment ca ceva este în neregula cu mine. Bob: Da, cam ce? (Bob de asemenea foloseste limbajul copiilor). Rog: (Pauza) Ca sunt tâmpit si rautacios si ca nu-mi plac oamenii. Bob: Si chiar esti asa? (Daca raspunsul este …da…, cerem un exemplu, un moment si un loc în care Rog a fost …tâmpit si rautacios… si în care a crezut ca …ceva este în neregula cu mine….) Rog: Nu, nu sunt. Asta e. Si vreau sa opresc toate astea. Judy, de asemenea, nu stie, când începe, ce vrea sa schimbe la ea. Judy: Am acest sentiment distrugator... . Eu ... îl simt acum. Speriata si zdruncinata. Bob: Si ce-ti spui în cap ca sa te simti speriata si zdruncinata. (Bob scoate în relief ca îsi produce aceste sentimente; nu …le are… pur si simplu...) Judy: Mmm. Trebuie sa fac ceva foarte greu si nu vreau. (Voce foarte joasa, moale) Mary: Ce? Judy: Nu stiu. Tremur. În acest punct avem optiunea de a ne concentra asupra fricii si …tremurului… lui Judy sau de a-i ignora frica, pentru a descoperi ce-si doreste pentru sine. Mary: Deci, daca nu ai tremura, pe ce te-ai concentra? Judy: Pe a fi auzita, a conta. Bob: Bine. Spune-o la persoana întâi. Judy: A conta? Vreau sa fiu luata în considerare. Vreau sa fiu auzita. Bob: Din nou. Destul de tare pentru a fi auzita. Judy: Vreau sa fiu luata în considerare. VREAU SA FIU LUATA ÎN CONSIDERARE. Bob: (Râzând) Te aud. Bine. Deci telul tau este sa nu te mai sperii si sa te faci auzita. Grozav. Mae si-a demonstrat problema în situatia terapeutica actuala. A reactionat fata de terapeut cum reactiona fata de parintii ei, cu mult timp în urma. Mae: Ma simt bine. Vreau sa ma simt bine chiar si atunci când nu fac totul bine. Mary: Un exemplu? O situatie recenta când nu te-ai simtit bine pentru ca nu ai facut totul bine? Mae: (Pauza lunga) Nu ma pot gândi la una.
  45. 45. Mary: Si ce simti chiar acum? Mae: Sunt proasta. Mary: Asta e o judecata. Când afirmi ca esti proasta, cum te simti? Mae: Nu stiu. (Pauza). Trista. Mary: Bine. Deci, în scena de acum, cu mine, nu te gândesti la un moment, ceea ce înseamna ca nu faci totul bine, spui ca esti proasta si te simti trista. Este acesta un pattern familiar? Mae: Da. (Ofteaza) E un fel de poveste a vietii mele. Mama este mult mai desteapta decât mine ... si eu ma simt întotdeauna proasta ... si trista. 28
  46. 46. Mary: Tocmai ai facut o evaluare perspicace.... ca reactionezi ca si când as fi mama ta. Asa ca sunt sigura ca nu esti proasta. În acest exemplu, nu te gândesti la ceva anume, spui ca esti proasta si te simti trista. Vrei sa schimbi ceva aici? Mae: Vreau sa încetez sa ma mai consider proasta. Mary: Grozav! Aceste prime contracte de schimbare pot sa nu fie cele mai importante contracte pe care clientii le pot face pentru ei. De fapt, deseori, clientii încep cu un contractinofensiv, astfel încât sa nu se expuna pâna când nu se simt în siguranta în grup. În timpul procesului terapeutic, oricând, clientii pot schimba contractele sau terapeutul, pot propune un contract diferit, pe masura ce aud noi materiale. Oricum, înainte de terminarea primei sedinte, noi vrem sa auzim suficiente lucruri despre client, astfel încât sa fim siguri, atât cât se poate, ca clientul nu este pe cale de a se sinucide, de a omorî pe altcineva sau de a deveni psihotic. CONTRACTE PENTRU A NU SE SINUCIDE SAU PENTRU A NU OMORÎ PE ALTCINEVA Contractele pentru a nu se sinucide sau pentru a nu omorî pe altcineva sunt prioritare fata de alte contracte pe care le doreste un client potential suicidar sau criminal. Contractul este o declaratie facuta de Adultul clientului ca îsi va controla cu succes impulsurile suicidare sau criminale. El garanteaza, pentru binele sau, sa nu se sinucida pentru o zi, o saptamâna, o luna si sa continue tratamentul în aceasta perioada de timp. Înaintea expirarii vechiului contract trebuie facut un nou contract temporal, daca clientul nu a decis sa traiasca. Daca clientul vrea sa traiasca o zi, terapeutul trebuie sa programeze o întâlnire înainte ca ziua sa se sfârseasca ... sau sa aranjeze pentru client sa se vada cu altcineva, daca, din orice motiv, terapeutul nu poate face o programare sau nu poate veni la o sedinta. Pe parcursul acestui capitol, ce spunem despre contractele facute pentru ca clientul sa nu se sinucida este valabil si pentru contractele facute pentru ca clientul sa nu omoare pe altcineva. Când un client are tendinte suicidare, întrebam întâi despre situatia vietii sale actuale. Ce se întâmpla, care sunt problemele nerezolvate pe care le foloseste ca justificare pentru a se sinucide? Problemele pot fi divortul, falimentul, lipsa slujbei, îndepartarea de prieteni, singuratatea, moartea unei persoane dragi. Acestea vor deveni probleme de rezolvat dupa ce clientul ia o noua decizie de a trai, în ciuda acestor probleme.
  47. 47. Unii clienti cu tendinte suicidare nu au probleme reale specifice. Acestia decid în copilaria timpurie, când îsi recunosc propria nefericire, …Când voi fi mare si voi avea succes, voi fi fericit…. La gradinita decid ca vor fi fericiti când vor merge la scoala si când merg la scoala decid ca vor fi fericiti când vor absolvi scoala. Daca vor putea absolvi, vor putea fi fericiti si apoi, daca vor intra la Medicina, vor putea, în sfârsit, sa se simta bine. Deci, ei depasesc cu succes obstacolul si vin la noi, spunând: …Am multi clienti, câstig mai multi bani decât pot cheltui si am tendinte suicidare. Nu mai este nici o provocare si în ciuda a tot ceea ce fac, nu am fost niciodata fericit…. Contractul este la fel ca si cel pentru clientii cu probleme serioase: sa ramâna în viata pâna când va lua o noua decizie, aceea de a nu se sinucide niciodata. Apoi, dupa ce clientul a luat noua decizie, credinta ca 29
  48. 48. nu mai exista provocare si nu exista nici o posibilitate de a fi fericit, vor deveni probleme de rezolvat. Ted este un barbat de vârsta mijlocie, divortat recent. A slabit deoarece nu a mâncat. A avut o tentativa suicidara serioasa în urma cu doua luni si a continuat sa fie depresiv. Am discutat cu el problemele pe care le are: singuratatea, lipsa proiectelor, nici o iubita cu exceptia …aventurilor de o noapte… si iritarea crescânda de la serviciu, care îi placea înainte. Îi cerem sa parcurga, în imaginatie, o zi obisnuita de lucru si o zi obisnuita de weekend si am înteles ca îsi petrece cea mai mare parte a timpului stând singur si gândindu-se la trecut. Apoi, aducem doua scaune si îi cerem sa experimenteze cele doua parti din el, partea pe care doreste sa o omoare si partea care doreste sa ramâna în viata. Pe primul scaun, clientul este partea pe care vrea sa o omoare. Ted: Partea mea mizerabila de batrânel... . Am fost un batrânel micut toata viata. Partea care nu s-a distrat niciodata, care nu a stiut sa se comporte cu oamenii. De data asta sunt singur. De fapt, partea asta nici nu merita sa fie cunoscuta. (Partea asta a fost spusa foarte rar, dupa 10 minute.) Îl întrebam despre cealalta parte, partea care merita salvata. Ted: Nu cred ca exista partea asta. Bob: Ba da, exista. Ai venit aici în loc sa te sinucizi. Începe de acolo …L-am adus pe Ted aici...…. Dupa o ezitare considerabila, Ted începe sa simta placerea pentru abilitatea sa de a lucra, pentru mintea sa, pentru compasiunea sa fata de ceilalti. Ted: Nu am mare încredere în terapie. Bob: Bine, am auzit. Dar mai stiu ca nu pot vindeca un cadavru. Vrei sa ramâi în viata pe parcursul lucrului nostru? Ted: Sa fiu sincer, nu stiu. (Pauza) Nu stiu. Ted vorbeste despre depresia lui, nu întelege ca el este cel care-si determina depresia si se simte ca si când ar fi cuprins de o maladie incurabila. Povesteste câteva momente, câteva amintiri precoce foarte triste, în timp ce noi continuam sa repetam importanta unui contract pe care sa îl faca pentru a ramâne în viata. Bob: Ia din nou partea din tine care doreste sa ramâna în viata. Aceasta este partea plina de compasiune si stralucitoare si care vrea ceva bucurie în viata. Partea care te-a adus azi aici. Ted: Nu prea cunosc partea asta. Mary: Începe sa o cunosti. Începe cu: …Vreau sa traiesc...…. Ted: Vreau sa traiesc. Nu cred în viata dupa moarte si chiar daca exista, daca o fac
  49. 49. voi fi mort. Bob: Stai cu partea care vrea sa traiasca. 30
  50. 50. Ted: Stiu ca în viata exista mai mult decât ce am eu. Vreau sa cunosc mai mult. Am venit aici... da, asta este partea din mine care spera.... sau nu as fi aici. Mi s-a spus ca esti deosebit de bun mai ales cu persoane ca mine si, da, stiu ca sper. Am venit aici pentru a ma simti mai putin nefericit..... de fapt, pentru a decide odata pentru totdeauna. Da, voi mai trai o saptamâna. Ted a ramas în viata în acea saptamâna. A participat la toate cele 10 grupuri de terapie pe care le-am tinut noi si a venit si la câteva sedinte individuale. În a sasea zi si-a prelungit contractul de a ramâne în viata pentru înca o saptamâna. Înainte de a începe cea de-a treia saptamâna, Ted a luat o noua decizie, …Nu ma voi omorî niciodata, nici accidental, nici voit…. A continuat sa participe la doua grupuri saptamânal pentru a-si depasi interdictiile de a fi apropiat de oameni si de a se distra. Sase luni mai târziu, când s-a petrecut o tragedie în familie, Ted a fost din nou deprimat si s-a gândit la sinucidere. A facut un nou contract, dându-si permisiunea de a plânge si a reluat decizia de a trai si de avea grija de el. Cu un client atât de deprimat ca Ted, sugeram ca întotdeauna contractul sa fie petermen scurt. În acest fel tinem clientul orientat pe problema cheie … propria lui viata. Contractele întinse pe cateva luni pot fi periculoase, deoarece terapeutul si clientul pot fi adormiti lucrând asupra problemelor lipsite de importanta vitala, sau clientul poate …tâsni ca aburul sub presiune…, abandonând terapia pe tacute si omorându-se. Daca un client cu tendinte suicidare abandoneaza terapia lipsind chiar si de la o sedinta, îl vom contacta imediat si vom lucra cu el pentru a-si relua contractul sau pentru a se interna. Când a fost stabilit un contract pentru a nu-si lua viata, urmarim semnele posibile care indica faptul ca acea persoana nu-si tine contractul. Limbajul corporal poate fi incongruent, ca atunci când clientul îsi scutura capul a negare în timp ce face o afirmatie sau îsi împinge mâinile ca si când l-ar tine pe terapeut la distanta. Clientul poate folosi limbajul ambivalent, cum ar fi …Cred ca pot spune ca nu îmi voi lua viata…. Un client cu depresie de intensitate psihotica poate fi de acord si apoi sa apara o crestere a starii sale de agitatie sau poate sa repete în mod monoton tot ce îi cere terapeutul sa spuna, fara a face un contract real. Când o persoana stie ca nu se va sinucide în timpul perioadei contractului de obicei relateaza si demonstreaza o schimbare în ceea ce priveste sentimentele sale. Poate relata o usurare imediata, ca a avut o perioada de pauza în obsesia sa dureroasa referitoare
  51. 51. la: …a fi sau a nu fi…. Poate relata disperare, stiind ca a blocat o scapare din fata problemelor, înainte de rezolvarea problemelor. În ambele cazuri vocea sa este mai puternica si gesturile devin congruente. Daca avem vreo îndoiala în legatura cu intentiile sau capacitatile sale, îi cerem sa pretinda ca tocmai a iesit din birou si sa fantasmeze cu voce tare, la timpul prezent, ce face, ce gândeste si ce simte din momentul în care paraseste biroul si pâna în momentulrevenirii la urmatoarea întâlnire. Îl oprim de câte ori relateaza depresie sau gânduri de sinucidere si îl întrebam ce va face pentru a ramâne în viata. Vrem sa-si planifice dinainte pe ajutorul cui se poate baza si ce va face daca acest ajutor nu este disponibil. Un client suicidar grav, ca Ted, ar trebui vazut zilnic daca va fi tratat fara a fi spitalizat. Unii clienti trebuie sa fie internati sau protejati în alt mod, deoarece procesele lor de gândire nu sunt suficient de intacte astfel încât sa faca contracte ferme …de a nu se sinucide… sau …de a nu omorî pe altcineva…. Pot fi psihotici, afectati cerebral sau scosi din 31
  52. 52. functie de alcool sau droguri. Clientii a caror depresie se intensifica si devin suicidari în urma consumului de alcool sau marihuana au nevoie sa se decida sa nu le consume pâna ce nu mai au tendinte suicidare sau criminale. Persoanele cu trasaturi isterice, daca refuza sa se gândeasca la interesul propriu, pot fi prea impulsive pentru a-si mentine contractele. Clientii care în alte conditii ar fi foarte buni candidati pentru tratamentul extraspitalicesc, pot trai în conditii sociale si economice atât de dificile încât mediul lor este considerat a fi coplesitor în sustinerea suicidului sau homicidului; astfel încât, spitalizarea temporara poate fi alegerea cea mai buna. Terapeutul si clientul evalueaza abilitatea clientului de face un contract si fiecare client care nu poate sau nu vrea sa faca un contract ferm de a nu se sinucide sau de a nu omorî pe altcineva ar trebui sa fie spitalizat pâna când face un astfel de contract. Clientii depresivi se pot gândi la sinucidere fara a discuta cu terapeutul despre asta. De câte ori un client spune ca este singur, trist, depresiv sau prezinta un material care indica o lipsa de interes în legatura cu viata, noi întrebam …Ai tendinte suicidare?…. Alice: Vreau sa schimb ceea ce îi fac fiicei mele. Mary: Câti ani are? Alice: Treisprezece. Mary: Spune-i. E în fata ta. Spune-i modalitati clare prin care vrei sa schimbi ceea ce faci. Din nou, aceasta procedura da un exemplu, prescurtat în maniera Eu -Tu, la timpul prezent, astfel încât clientul si terapeutul sa înteleaga realitatea clientului si modul în care clientul vrea sa se schimbe în cadrul realitatii sale. Alice: Fiica mea se numeste Susan. Susan, vreau sa te ascult. Vreau sa fiu mai atenta cu tine si mai disponibila. Vreau sa fii simpatizata, sa iesi si sa te distrezi. Cred ca stai pe lânga mine pentru ca sunt singura. Bob: Esti singura? Alice: Da. Bob: Ai tendinte suicidare? Alice: Ma gândesc, dar nu as face-o. Fiica mea are nevoie de mine. Mary: În acest moment depresia ta este mai importanta decît comportamentul tau fata de fiica ta. Esti de acord sa ramîi în viata saptamâna asta în timp ce lucrezi sa decizi sa ramâi în viata pentru tine? Alice: Da. Bob: Bine. Presupun ca motivul real pentru care esti aici este sa scapi de
  53. 53. depresie. Alice: Da. Pentru a testa puterea unei persoane de a mentine un contract întrebam ce …ar putea sa se întâmple…, astfel încât clientul sa-si schimbe decizia în legatura cu contractul. Bob: Ai spus ca vei ramâne în viata saptamâna asta. S-ar putea întâmpla ceva….orice…. ce ai putea folosi ca scuza pentru a te sinucide? Alice: Nu ma pot gândi la nimic… . Nu se va întâmpla nimic cu fiica mea în aceasta saptamâna. 32
  54. 54. Bob: Gândeste-te la asta. Ia-ti timpul de care ai nevoie. Decizi sa ramâi în viata saptamâna asta orice s-ar întâmpla cu fiica ta? Oricum? Alice: O saptamâna? Da. Da, voi ramâne în viata. Bob: Sigur? Alice: Da. Bob: Mai e ceva ce gândesti ca ai putea folosi pentru a te sinucide saptamâna asta? Alice: Nu. Nu, voi ramâne în viata saptamâna asta. De asemenea, folosim contracte pentru a nu se sinucide pentru clientii care nu sunt clinic depresivi, dar care sunt un pericol pentru ei însisi deoarece conduc sau zboara în mod nesabuit, îsi asuma riscuri facând alpinism sau scufundari, sau prezinta un istoric de …înclinatii spre accidente…. Propunem acelasi contract persoanelor care nu au suficienta grija de ei din punct de vedere fizic: diabetici care …triseaza… în legatura cu dieta, clienti care îsi mentin tensiunea arteriala crescuta si tuturor celor care se omoara lent cu droguri, nicotina, alcool sau supraalimentatie. (Vezi Capitolul 9) Contractele pentru a nu omorî pe altcineva si noile decizii sunt necesare pentru clientii care îsi închipuie crime sau care se comporta violent. Contractul lor se refera la a nu rani sau omorî pe nimeni, indiferent de provocare. Folosim aceleasi structuri si tehnici descrise la contractele de a nu se sinucide, cautând în plus sprijin în Copilul clientului de a evita crima pentru a evita pedeapsa pentru crima. Daca clientul nu poate sau nu vrea sa faca un astfel de contract, dorim sa fie arestat. Un contract de a nu omorî pe altcineva poate fi extrem de eliberator pentru unclient paranoid. În timpul unui workshop de o saptamâna, un participant a devenit acut paranoid, crezând ca un alt participant a aranjat sa fie omorât pentru a se casatori cu sotiasa. În acea perioada tocmai începuse sezonul vânatorii de caprioare, asa ca se auzeau nenumarate focuri de arma pe dealurile din jurul proprietatii noastre. Barbatul folosea acest fapt pentru a crede ca presupusul criminal a anganjat asasini pentru a-l împusca. Am lucrat întâi cu …celalalt barbat… obtinând cu usurinta de la el un contract de a nu omorî pe cineva odata ce el nu era îndragostit de sotie si nici nu avea în nici un fel tendinte homicidare. Apoi am facut acelasi lucru cu participantul paranoid. Dupa mai multe sedinte, el a afirmat ferm ca nu va ucide … nu îl va ucide pe celalalt participant, nici pe sotia sa, nici pe Bob, pe Mary sau pe altcineva, indiferent daca provocarea ar fi imaginara sau reala. Când a crezut în mod ferm acest lucru, simptomele sale paranoide au diminuat si el a fost capabil sa recunoasca si sa faca fata furiei si geloziei sale. Dupa workshop a ramas în terapie câtiva ani, fara episoade paranoide acute ulterioare.
  55. 55. Unii terapeuti se gândesc la criminalii potentiali doar ca la cei care sunt criminali sau nebuni si uita importanta contractelor de a nu omorî pe altcineva dar si la clienti care ar putea omorî accidental. Noi obtinem contracte de a nu omorî pe altcineva de la clientii care conduc în timp ce sunt beti, pentru a-i face sa înteleaga ca comportamentul lor este potential criminal. Cu acest contract ei înceteaza sa mai conduca beti. Odata, am initiat un astfel de contract cu o femeie mai în vârsta, dulce, aparent nepericuloasa, care conducea având vederea serios afectata. 33
  56. 56. CONTRACTE DE A NU DEVENI PSIHOTICI Clientii cu istoric de episoade psihotice scurte uneori pot contracta cu succes sa nu devina psihotici ca reactie la un stres viitor. Exploram cu ei problemele lor prezente si caile lor alternative de a le rezolva si, de asemenea, privim ce ar putea alege sa faca în viitor daca apar probleme similare cu cele pe care le-au avut anterior unui episod psihotic acut. Ei devin constienti de semnalele de avertizare pe care le simt si le folosesc pentru a-si reaminti sa ia din nou medicamente sau pentru a face ce este necesar pentru a înlatura pericolul psihozei. Clientii psihotici cronici îsi pot monitoriza comportamentul pentru a ramâne în afara spitalului. Jan a fost o pacienta spitalizata aproape continuu de la 18 la 43 de ani si a primit nenumarate terapii prin soc. Când a participat la doua dintre grupurile noastre de terapie, fiecare dintre acestea întâlnindu-se o data pe saptamâna, tocmai iesise din spital de o saptamâna, iar rudele ei deja faceau zgomot pentru a fi reinternata. Contractul ei era de a schimba ce avea de schimbat la ea, astfel încât sa nu intre în spital. Pentru a-si implementa contractul a concediat asistenta angajata de matusa ei, a încetat sa telefoneze rudelor, care din fericire nu locuiau în apropiere; si, în final, s-a dus singura la Curtea Superioara pentru a obtine schimbarea tutelei. Toate acestea le-a facut în timp ce înca avea halucinatii din când în când si înca prezenta semne de afectare organica a proceselor de gândire. În grup, ea era deseori exploziva, când vorbea despre englezi care otravesc rezervele de apa si când acuza membrii grupului de a fi nebuni. Noi am confruntat vorbirea ei psihotica spunând …Hei, Jan, iar vorbesti ca o nebuna… si am laudat- o când nu mai era confuza. Treptat si-a dat permisiunea de a recunoaste ca devenea …nebuna… pentru a nu-i asculta pe membrii grupului vorbind despre furie sau sex. Apoi si-a dat permisiunea de a parasi, la alegerea ei, o sedinta de grup, pentru a evita aceste subiecte. Mai târziu a tolerat toate subiectele, a facut observatii perspicace despre membrii grupului si a capatat o oarecare apropiere de ei. Si-a încheiat terapia dupa 2 ani si traieste înca în comunitate dupa 10 ani. Clientilor borderline li se cere sa faca contracte de a nu deveni psihotici înainte de a lucra cu alte probleme ale vietii lor. Carl, un client bordeline, participa la un workshop de sfârsit de saptamâna. De obicei nu alegem astfel de clienti, deoarece ei au nevoie de un grup pe termen lung si deoarece intensitatea lucrului facut de ceilalti poate fi deranjanta. Carl a scapat procedurii noastre de triere.
  57. 57. Carl: Mi-am retras atentia si apoi am readus-o înapoi. Învat mai multe despre oameni si despre ochii lor. Uneori mi-ar placea sa lucrez aici. Nu sunt sigur ce sa fac. Datorita faptului ca atunci când încep sa lucrez pierd contactul. (Între fiecare propozitie exista pauze lungi.) Sfârsesc prin a alege ce ar vrea altcineva sau acceptând sugestiile lor. Si urmând aceste sugestii. Asa ca ceea ce fac acum este sa ma izolez. Bob: În ambele situatii te izolezi. Carl: Este si ceva valoros în asta, totusi. As dori … sa … hmm … petrec ceva timp … hmm … astazi … sa explorez asta. 34
  58. 58. Afirmatia lui Carl despre ce se întâmpla când începe sa lucreze nu ne-a parut exagerata, deoarece era prima data când vorbea în workshop. În timpul pauzelor a vorbit fara pauza, nu asculta si prezenta semnele unei confuzii considerabile. Carl: As vrea … . Nu vreau sa ma simt violat. Bob: Bine. Carl: Problema ramâne … . Mary: Nu sunt dispusa sa petrec timpul explorând, decât daca stiu ce vrei sa schimbi în legatura cu tine. Carl: Asta spuneam. (Pauza lunga) As vrea sa … . Nu stiu ce as vrea sa fac pentru mine. Nu reusesc sa trec de acest punct … . Nu reusesc sa încep sa gândesc. Mary: Te devalorizezi singur. De exemplu, ce ai absolvit? Carl: Ce am absolvit? Mary: Da. Esti suficient de destept sa fi terminat facultatea, e adevarat? Carl: Aha. Mary: Îti devalorizezi atât puterea cât si mintea. Carl: (Pauza lunga) Nu cred ca întelegi. Mary: Spune-mi. Carl: Unde sunt, bine? Este usor dificil pentru mine sa-mi descriu experienta, deoarece nu am limbajul pentru a o descrie. Bob: Rahat. Te percep ca spunând multe, dar facând foarte putine. Carl: Aha. Bob: Vrei sa schimbi asta sau vrei sa ramâi la fel? Carl: Am doua optiuni? Bob: Nu, ai o gramada de optiuni. Carl: Cred ca ceea ce ma deranjeaza acum este ca ai tras concluzii despre ceea ce sunt. Bob: Am spus ca te percep. Ai vorbit o gramada, în pauza, din care am înteles foarte putin. Te aud vorbind despre a face ceva si nu faci. Ce este în capul tau, ce stii despre tine, nu stiu. Stiu ce percep eu. Carl : Hmm. Bob: Si presupun ca ceea ce se întâmpla în capul tau sunt obsesii, nu gândire. Carl: (Pauza lunga) As vrea sa iau în considerare asta. Pot sa iau în
  59. 59. considerare asta. Am avut si un flash de gândire. De fapt, as vrea … . Opusul este, de asemenea, adevarat. Mary: Opusul a ce? Carl: Opusul la a nu dori sa fiu violat. Pot sa cred ca vreau … sa ma las … deschis oricarui final, pe orice cale alegi sa mergi cu mine. Bob: Nu voi lua în considerare sa fac acest lucru. Carl: Ce ma nemultumeste pe mine acum este ca … . Ma urmariti? Nu vreau sa … . Mary: Din nou, asculta cum te desconsideri. Îti devalorizezi mintea, desconsideri faptul ca stii ce vrei sa faci, desconsideri faptul ca esti suficient de puternic ca sa îmi spui …Nu…, ceea ce de fapt faci, din moment ce spui …Nu… în felul tau, de când am început. Astfel încât, dupa toate desconsiderarile tale, se presupune ca eu trebuie sa gândesc în locul tau. Carl: Ce vrei sa spun? Mary: Nu vreau nimic. Dupa cum a spus Bob, nu te voi îndruma, deoarece asta ar însemna sa-ti desconsider mintea. 35
  60. 60. Carl: De fapt, întrerup gândirea. Mary: E ceva ce vrei sa schimbi în legatura cu tine? Carl: As dori sa explorez ideea în termenii … . Mary: Ma predau. Renunt. (Flutura steagul alb.) Carl: Nu este asa grav comparativ cu experienta mea. Mary: Eu sunt cea care renunta. Renunt. Ai câstigat. Carl: (Pauza lunga) Ce s-a întâmplat? Eu nu … . Respect faptul ca poti sa te opresti. Mary: Întelegi ce se întâmpla? Carl: Cred ca vrei sa fiu mai clar pentru a lucra cu mine. Mary: Nu. Vreau sa aud ce vrei sa schimbi în legatura cu tine. Nu voi explora o idee cu tine. Carl: Vreau doua lucruri. Unul este acesta. (Pauza) A avea încredere. Bob: Ce? Carl: A avea încredere ca voi gândi. Am nevoie sa încetinesc. Vreau sa va împartasesc ce este în mintea mea. Sa schimb disperarea (pauza) cu riposta. Mary: În legatura cu ce este disperarea asta a ta? Carl: Te-am auzit. O secunda. Nu ma bloca. Pedeapsa. Ca … (neclar). Mary: În legatura cu ce esti disperat în viata ta? Carl: De ce. Am nevoie de ceva chiar acum. Hmm … stiu. Hmm … Mergi prea repede. (Tonul este furios) Sunt constient ca toate astea sunt o aparare, OK? A-ti tine mâinile acasa. Povestea mea este de a nazui si de a trece prin durerea de a fi respins. Mary: Sunt dispusa sa o luam mai încet. De asemenea, îmi plac faptele în locul fanteziilor. As dori sa stiu ce se întâmpla în viata ta de zi cu zi în legatura cu care esti disperat. Carl: Sunt izolat cea mai mare parte a timpului. Sa vad. Sunt implicat în patru sau cinci domenii, cea mai mare parte a timpului încercând sa particip, încercând sa gasesc bucurie în asta. Mary: Da-mi un exemplu legat de unul dintre domeniile tale. Pâna acum am avut mari dificultati în a avea tranzactii Adult-Adult. Clientul da raspunsuri tangentiale. Vrem clientul în Adult si nu în Copil confuz. Carl: Sigur. (Oftat) Legat de … sunt fascinat de pictura. Bob: Pictezi?
  61. 61. Carl: Nu. Am pictat doua tablouri … acum mult timp. Sunt fascinat de un sentiment al curgerii … . Mary: Vreau sa fii mai concret. Cu ce te ocupi? Carl: Scuze. Lucrez ca (numeste un serviciu functionaresc). Nu am nici un prieten. Si nu … nu simt ca fac ceva. Nu simt speranta. Nu fac nimic la slujba. Stau la biroul meu. Nu comunic. Mary: Traiesti cu cineva? Carl: Ma simt frustrat. Nu stiu cum sa ajung la ceilalti. Am o prietena si asta creste complexitatea problemelor. Asa ca presupun ca am nevoie sa fac ceva în legatura cu mine. Bob: Esti depresiv? Carl: Nu stiu. 36
  62. 62. Bob: Ai tendinte suicidare? Carl: Nu. Nu sunt constient cum stau. Bob: În disperarea ta ai luat în considerare sinuciderea? Carl: Ma preocupa problema asta … . Ma gândesc la asta .. si … nu o sa ma sinucid. Mary: Acum vorbesti clar. Ai decis, de asemenea, sa nu te sustragi devenind nebun? Carl: (Pauza lunga) Nu ma gândesc la asta. Nu sunt constient ca ma gândesc sa înnebunesc. Mary: Te-am întrebat asta deoarece vorbesti tangential. Desconsideri si te comporti ca si cum nu ai fi capabil sa gândesti. (Pauza) Te vei abtine sa devii nebun? Carl: Simt o neajutorare coplesitoare încercând sa obtin asta pentru mine si un sentiment de a fi umilit daca ar trebui sa cer ajutor. Mary: Si acum? Acum ca ai specificat ca ai nevoie de ajutor? Cum te simti acum? Carl: Rusinat. Mary: Chiar? Carl: Dintr-o data am devenit constient de oamenii care se afla în camera. Mary: Care se afla toti în perfecta sanatate mentala si nici macar nu iau în considerare posibilitatea de a cere ajutor. (Râsete) Carl: Ei bine, pare amuzant, dar de fapt acest gând îmi ofera alinare. (Începe sa plânga) Bob: J, vrei sa-i dam servetelele, te rog? (Bob: Ascultând aceasta înregistrare sunt surprins ca am fost prins de neajutorarea lui. De obicei nu ofer servetele decât daca pacientul le cere.) Carl: Nu am nevoie de ele. Bob: Bine. Le ai la dispozitie. Carl: Acum sunt bine. Mary: Stii, chiar îmi place puterea ta. Bob: Si mie. Carl: Da? Mary: Da. Poti sa faci sa fie mai greu pentru tine, fara servetele, dar te admir … îmi place ca nu iei servetelele si sa te prefaci ca le folosesti. Carl: Nu înteleg cuvântul …prefaci…. Mary: Nu te-ai prefacut ca folosesti servetelele doar pentru ca Bob a spus …da-i
  63. 63. servetelele…. Carl: OK. Aha. Si am pierdut timpul fiind asa cum sunt. Bob: Aha. Carl: Unde am ajuns? Sunt confuz acum. Bob: Am descoperit niste lucruri despre tine. Am descoperit ca ai o prietena si ca ai ceva probleme cu asta. Nu-ti faci treaba si te simti disperat. Asta e cu mult mai mult decât stiam despre tine acum 15 minute si banuiala mea este ca ai nevoie sa lucrezi mult în aceste domenii, ca este OK sa o faci chiar daca altcineva vrea sa o faci. Ca este OK sa o faci chiar daca ei vor sa o faci. Carl: Chiar daca ei o vor? Bob: Da. De asemenea, esti suficient de încapatânat, cum ai fost si în cazul servetelelor, ca daca altcineva vrea sa faci ceva, ca de exemplu sa reusesti sau sa folosesti servetelele, tu poti sa spui …Sa ti-o trag…, doar ca sa fii chit. Carl: Asta ar putea fi un pericol. Bob: Da. Se potriveste? 37
  64. 64. Carl: Da. Cuvântul …predare…. Cedare. Este un sentiment magic … sa încerci sa faci pe cineva impotent prin necooperare. Bob: Exact (Pauza lunga). Mary: Unde se afla parintii tai acum? Carl: Parintii mei s-au întors în sud. Amândoi parintii sunt în viata. Tatal meu are cam 50 de ani, mama are 45. Ea s-a recasatorit cu un doctor si tatal meu este înca singur. Si lucreaza în domeniul …X…. Am luat legatura cu el recent. Am devenit constient ca aveam nevoie sa iau legatura cu tatal meu. Aveam nevoie de mult sa o fac. Asa ca l-am sunat. Fara introducere. Am spus: …Tata, eu sunt. Tin mult la tine…. El a facut ce faceam eu … nimic clar. Ca si când voiam sa apuc ceva si nimic mai mult. Fara sens. M-am retras. Si am spus OK. Legatura cu mama … cel mai recent lucru a fost când eram la facultate. I-am trimis câteva poezii … . Nu ma puteam aduna sa scriu. Bob: Nu voiai. Carl: Nu puteam si apoi … Bob: Nu voiai. Carl: Si … . Bob: (Tipa) NU VOIAM! Carl: M-am prins. (Toti râd). Mary: Vezi, te-ai întâlnit cu cineva la fel de încapatânat. (Grupul râde.) Carl: Nu am abilitatea … asta înseamna …nu pot…. Bob: Ai abilitatea sa persisti cu asta … nu vroiai. Si este în regula, atâta timp cât nu spui …nu pot…. Este perfect sa alegi sa scrii sau sa nu scrii. Carl: Te aud. Asa ca am scris poeziile. Este o problema interesanta. Mi le-a trimis înapoi rescrise si xeroxate. Le-a trimis tuturor prietenelor ei si mie, rescrise. Asa ca am sunat-o. Eram foarte furios. Un membru al grupului: A schimbat cuvintele tale? Carl: Aha. Un membru al grupului: E îngrozitor. Bob: Nu e de mirare ca ti-a fost greu sa te abtii. Carl: A trebuit sa-i explic ce voiam sa zic. Ea nu întelegea de ce eram furios. Dar nici asa nu a functionat. Deci … urmatorul contact cu tatal meu, a venit sa ma vada. Omul e dus. E nebun … paranoic. Obsesiv. Cu comportament infantil. Un alcoolic. Si a facut calatoria asta. L-am dus în împrejurimi si a adus o femeie cu el. Cu care a fost grosolan, vulgar si violent. Vomita pe oameni. Hmm. M-am dus sa îl îmbratisez când a sosit si raspunsul sau a fost de jena, ca si când ar fi fost doar în chiloti… . Disconfortul asta a continuat tot timpul vizitei. Si prietena mea a devenit
  65. 65. realmente speriata si anxioasa. (În tot acest timp vocea lui este lipsita de emotii) Mary: A fost o vizita trista. Carl: S-a sfârsit, ei bine, m-am asezat cu el si i-am spus … eram cum sunt acum, tremuram. I-am spus …Nu poti sa faci asta când te afli în casa mea. Trebuie sa te comporti decent cu oamenii si trebuie sa o sfârsesti…. (Se opune plânsului) Mi-a spus … (Plânge, izbind bratul scaunului) Dupa cum vedeti ce mi-a spus m-a ranit. Doare. Apoi a spus … . (Plânge) Nu a înteles ce încercam sa-i spun. Si raspunsul sau a fost …Sunt socat. Nu cred asta. Am pierdut trei saptamâni din viata mea ca sa aud asta…. I-am spus, …Tata, chiar tin la tine…. El a spus …Asta e o minciuna. Tu nici macar nu 38
  66. 66. mi-ai spus vreodata «Tata» …. A trebuit sa îi amintesc ca tocmai o facusem. Asta e partea realmente dureroasa, când trebuie sa îi reamintesti propriului tau tata ca îl iubesti. Asa ca eu, ahh, am rupt-o cu el. Cu exceptia durerii. El este unul pe care as vrea sa îl omor. Bob: Si nu o vei face? Carl: În timp ce vorbesc, sentimentul este puternic. Nu îmi imaginez ca ma voi duce în sud si ca îl voi omorî. Nu, nu o voi face. Bob: Ai niste parinti cam tacaniti. Carl: Cred ca da. Bob: Si eu. Amândoi sunt cam dusi. Felicitari ca ai facut fata fara a înnebuni. Carl: Multumesc. Mary: Vad cum vrei sa gasesti o alta cale de a deveni matur. Carl: Da, Mary. (Plânge din nou.) Mary: Si deja ai gasit o alta cale … modul în care i-ai spus tatalui tau … fara violenta si vulgaritate în casa ta. Carl: Da, Mary. Vreau sa-ti multumesc ca nu ai intervenit. Mary: Vreau sa-ti multumesc pentru ca mi-ai spus când o faceam. Si când mergeam mai repede. Carl: Aveam nevoie de timp. Nu pot sa lucrez repede. Bob: Poti si ai facut-o. (Râs general) Bob: Vreau sa stii ca la început vorbeai într-o maniera nebuneasca. Erai ceea ce noi numim tangential, ceea ce însemna ca treceai de la un subiect la altul în modalitati care nu aveau sens. Apoi ai încetat sa mai vorbesti nebuneste si erai complet clar. Carl: (Râde încântat) (Grupul aplauda.) În timpul interviului l-am respectat pe Carl, insistând sa vorbeasca într-o maniera nepsihotica. Ne-am adresat partii sale sanatoase si nu celei patologice. Mai are de parcurs un drum înainte de a-si clarifica suficient divergentele cu parintii sai, de a fi capabil sa spuna în mod ferm ca nu va înnebuni, indiferent cât de singur, sau disperat sau furios va deveni. Are nevoie de o apreciere continua pentru gândirea sa perspicace, ca si pentru permisiunea pe care si-o da de a gândi si a simti în acelasi timp. CONTRACTE CU CLIENTII REZISTENTI SAU NEMOTIVATI Problema majora care apare când ai de-a face cu clienti rezistenti sau nemotivati este aceea ca ei presupun ca altii, care exercita o anumita forma de putere
  67. 67. asupra lor, sunt responsabili pentru contract. Deseori acesta este adevarul. Parintii si terapeutii discuta ca simtomele copilului trebuie sa fie …vindecate…. Terapeutii din cadrul serviciilor de ajutor social si eliberari conditionate din închisori si spitale, aleg deseori telurile clientilor. Barbatul care refuza sa participe la grupul de terapie al sotiei sale se afla exact în situatia asta … si anume ca terapeutul si grupul au determinat deja ce e în neregula cu el si ca ar trebui sa se schimbe. 39
  68. 68. Cu un client rezistent începem cu întrebari despre ce vor …ceilalti… din viata lui cael sa schimbe la el. Îi explicam ca vrem sa stim asta pentru a nu merge pe linia acestor oameni … chiar daca contractele lor sunt în interesul cel mai bun al clientului. Mary: În regula, sotia ta doreste sa te lasi de baut. Probabil ca are dreptate, o stii. Substanta asta e otrava si în cele din urma vei fi afectat cerebral sau vei muri datorita problemelor hepatice. Oricum, asta este ceea ce vrea ea. Daca ai putea sa te schimbi în orice fel alegi, care ar fi dorinta ta? sau: Bob: Aud ca asistentul tau social vrea sa te scoata de la ajutorul social si tu vrei sa stai acasa sa te joci cu copii tai si sa cultivi legume. Deci … . Ei sunt dispusi sa plateascasase sedinte de grup pentru tine. În timpul acestor sase sedinte ce vrei sa schimbi la tine în asa fel încât sa fii tu multumit? Acum multi ani lui Mary i s-a cerut sa trateze un tânar barbat eliberat conditionat care declara ca dorea acelasi lucru pe care judecatorul îl dorea pentru el … . Sa nu mai vagabondeze, sa ia note bune si sa devina un …bun cetatean…. Mary i-a spus ca ea nu crede ca el vrea sa mearga regulat la scoala sau ca o va face. Apoi i-a explicat regulile: …Trebuie sa vii aici odata pe saptamâna, timp de sase saptamâni sau vei fi trimis la Tribunalul Minorilor. Asta este ceea ce judecatorul ne-a spus atât mie cât si tie. Daca nu vii sun la ofiterul responsabil cu eliberarile conditionate. Daca vii, nu te voi face sa devii ceea ce judecatorul vrea sa fii. Ma intereseaza ce vrei tu sa fii…. În timpul celei de-a treia sedinte, el a marturisit, jumatate provocator, jumatate chinuit, ca el dorea sa înceteze sa roseasca. Contractul a devenit …sa încetez sa rosesc sau sa încetez sa îmi pese ca rosesc…. Sase luni mai târziu nu mai era preocupat în legatura cu înrosirea si se reîntorsese la scoala într-un program de scoala si lucru, caruia îi facea fata foarte bine. Prin propria decizie a continuat tratamentul peste cele sase sedinte cerute. Cu clientii spitalizati sau închisi vrem sa stim ce-si doresc acestia, din ceea ce este posibil de obtinut. Evident, primul raspuns este: …Vreau afara de aici…. Bine! Întrebam care sunt regulile locului … cum iese o persoana? Daca pacientul nu stie, strângerea informatilor este importanta. Apoi, clientul face ceea ce este necesar pentru a fi eliberat? Daca cerintele sunt de a face terapie ocupationala si …socializarea cu ceilalti pacienti…, neparticiparea la terapia ocupationala si refuzul de a se socializa înseamna ca o parte din pacient este interesata de a ramâne în institutie. Dupa ce exploram aceste aspecte,
  69. 69. contractul poate fi acela de a face exact ceea ce este cerut pentru eliberare. Pentru detinuti, schimbarea comportamentala poate sa nu pregateasca …iesirea din acel loc…. Atunci întrebarea este: …Stiind ca schimbarea ta nu-ti va scurta sentinta, cum te poti schimba pentru a-ti face viata mai buna aici?…. Detinutii de la Penitenciarul Marion, care erau în comunitatea terapeutica, au devenit interesati de a deveni terapeuti, au studiat din greu si cu certitudine au avut parte de momente mai creative si mai fericite decât marea majoritate a celorlalti detinuti. 40

×